Sunteți pe pagina 1din 86

Alexandru Mu~ina

Cl'lertia ..STl fOil" c~t" coordpnatil de .\lexanl.1ru \lu~llla

Illl~lmtld copertci r-kOlllplIIlillllle/lf lll!,{frtl de ~}(/.I~lh' KOl1dmskr

C 200~, Editura "A L LA"


S.c. AULA :\1AGNA ~.R.l..
o P. 11. C r 962. Br~l1I' 500610
re[ifa\ 0268'31 86·17

'('I' 0268, 32.66-17

II II II.aula.TO

Redactor RamoOlI Deji PARADIGMA

Corecturn: Larisa KOla", Elena ManIa


rehnoredacwre' Mihaela Anghelina
POEZIEI MODERNE

I.S8 N 973-8261-26-0

C1I1e.1 <1 apArul ell spriiinlil :\'tlll'~lerLlILIi Cutluni ~i (ultelol'

B C U "EUGEJIl TODORAN"
I TlMI$OARA

11NV 68

BBLIOTBCA CENTRALA

UN IV'BRSITARA

TDlI1/0ARJI.

11\\111\\11\ 11\1\II'"IIIII1\\11\1\\111\\\1\111\\1
02237418

lktiT_~tI.:lI~
~
-S.a-Iff.AaI.4IM

fed print
tlpografle
o scdeIale BtHm (;,.,.Q

Tel.: 41l.0Q.S$; .'U7.7' ~o


AULA
Doua cvidentc

Rt~citind. acum, poezia moderna. de la Baudelaire ~i plna In


stricta noastra contemporaneitate, slntem frap311 de doua evidenfe.
ill primul rind. de~i strabatuta de curellle eontradie[orii. de~i
cnn<;lruita. aparenl. pe 0 continlla contesla\ie, pc negarea cea mai
S(;\lcrti a poeziei preexistente (inclusiv a propriei poezii. scrisa ell
2-3 ani mai devreme), poezia moderna cste exlrem de coarel1'o in
demar.write sale. are - clliar! • 0 surprinziiloare unitate de ansamblu
(In care poeti ireduclibili. sa zicem Mallarm~, e.e.cummings ~i
Maiakovski, stau foarte bine unul alaturi de altLIl)
in al doilea rind. poezia modcrna este profund diferita de loata
poe7.ia care 0 preceda. reprezintii un alt tip de poezie decit poezia
c1asica. manierista sau romantica: Intre Mallarme ~i. sa zicem.
Giambattista Marino distanla e mai mare dec it intrc acela~i
Mallarme $i Maiakovski sau Ezra Pound: cum E:aa Pound nc apare
lTlult mai aseml1niHor lui Rimbaud sau e.e.cummings, decit lui
Homer. de~i .. Camos-uri Ie" poundienc sint. e.\DI icit. 0 reluare a
.. Odiseei'·.
Desigur, 111 orice afinnatie de tipul celor dc mai sus intra 0
oarecare doztl de subiectivism. Poczia moderna I1U este UI1 produs
100% original, ea I1U se opune in totalitatc poeziei prcmoderne; de
asemenea. ea poate fi in!eleasa $i prin raportarea la poeLia care 0
preced~. dar, in ultim~ instan\8., Doezia moderna e . real mente •
altceva.
Dar, logic. daca poezia moderna nu e ceva fundamental di ferit de
eea care 0 preeeda.. orice analiza a respectivei poezii e pura pierdere
de timp. Mai mult, daca IlU acceplam drept premise ale cercetarii
poeziei modeme cele doua eviden!e enunlate la inceput. ne va {j
imposibil sa In!elegem nu doar specificul poezici lTloderne, ci ~i
importanta acesteia ~i, in ultima instanta.. de ce a llr~rut (de ce
fost nevoie de) poezia moderna.
Orice alta abordare a problemei inseamna. implicit. 0 reduccre a
necunoscutLIlui (care e poezia ll1oderna) In cunoscut (Ia poezia care
o precedll.) saLl. 1<1 limil8.. explicarea necunos~ulUlui prin raportarea
Ja cunoscut (adoptarea acestuia drcpt sistem de rcferinla •
necunoscutul fiind 0 .. negare" a cunoscutulul). in primul caz,

7
putem sa ne intoarcem lini~tiri la Aristotel. Boileau ~i Fontanier ~i dedt anticlil movere). Va lrcbui, in accla$i timp. s(\ evitam ~i
sa-i aplicam cu "metoda. eu seriozitate ~liirl!ifica etc." in analiza anumite pozitii teorctice excesive. reductive (dln rariuni polernicc.
poeziei moderne (lucru care s-a tot facut, eu asupra de masura de demonstratie, sau exprimind lin anllrnc context socio-cultural)
hiar). in eel de-al doi lea caz. va trebui sa consiclen11l1 ca perfect ale unora dintrc poet ii moderni.
valabila 0 analizi:l de tipul celei a lui Hugo r:riedrich (din Slruc:luru Ne vom opri la 0 axioma eu care, a~a cum voi incerca sa
Jiricii modeme). cu singurul inconvenient ca. automat, ntt vom lua demonstrez mai departe, au fast de acord aproape tali poetii
in discutie zone inlregi ale poeziei moderne. aparent "reductibile" l11oderni: poezia este 0 forma de explorare a Realitatii (in loate
la poezia pre-modernil (~i aici intra nLl doar Whitman saLl Brecht. dimensillnile ei, inclusiY a limbailllui. a subeonstientului etc.), la
dar ~i Kavafis sau John Berryman). limita. 0 ~tiint::l sui-generis.
Revenind: daca poezia moderna estc redllctibila la cea care 0 In favoarca ideii c~ poezia este un fel de (supra) ~tiinra au pledat
preceda, daca IlU e esenrial difcrita de poe7ia care a existat inainte eei mai impol1anti poeti .din ultimul seeol ~i jlll11atate. de la
de apariria ei, va trebui sa acceptam ~i: I) lipsa de originalitale Mallarme (care afinna: "Sriinfo, gaSiIlJll-.>·i in limboi 0 cunfmnare
(ontologica ~i/sau expresiva) a poeziei modernc; 2) inutilitatea u ei insii~i. rrebuie sCi devina, ea. 0 con(irmare a Llmhailllui ") ~i
accsteia; J) vanitalea ~i stupiditatea cfortului creator (doar pln~ la E7ra Pound (care, in Artistul serios IlU czita. "Arrde.
aparent creator) al tu tu ror poeti1or modern i; 4) gratuitatea. lirerafllra, poe:io, silll () ,I'rlil/{o, 10 fel co ~i chimia ObiecIlIllor de
nonscnsul oricllrei analize. ale oriearei incercari de a inrelege ~i cercelOre eSrf! omul. specia umana.... Arrele ne otera ceo mai mare
explica poezia scrisa in ultimul seeol ~i jumatate. parre dill darele dumbil/! pe care Ie posedam asupru nOlurii omuilli
_ {j amuilli imaleriu/. vaZUI ea 0 c.;realUra ~il1dilOan! ~I .l'im{iIOare
De aeeca. voi incerca sil schirez un model (pe cit posibil global)
al poeziei moderne, unul care sil nu poata fj redus la vreunul dinlre Ele incer acolo IIncle ,'e O(1re}le medicillo - OWl mull cele dOllci
modelelc pocziei (poclicile) care 0 preceda in (imp. Un model in ~Iii/l{e se supraplIlI lIlleon. fron/ierele sInr greu de srabilil intre
care sa se regaseasca (Oata poezia realmenle valoroasa scrisa In acesle dOllu c1emersurl IIneari com{'lemenlare ").
ultimul secol ~i jurnarate. Care, in acela~i limp. sil nc ajulc sa Axioma - poezia moderna e (un fel de) ~liinfa - irnplicaJexplicil
in!elegcm aeeasta poezie. 0 poezie care - $i astazi! - Ie mai apare o serie intreaga de trasaturi spcci Cice ale acesteia Si anume:
multora drept ilizibila, lara sens, antilirica etc. a) de~i c scrisa in diver~c limbi - ~i are, cum. de asernenca.
Prezentul studiu va incerca sa descopcre speciCicul ~i coerenta afirma rcretat poe\ii l1tooerni, un 1'01 cscntial In asigllrarea
poezlei moderne, ~i. in acel~i limp, locul ~i rolul poezici in lumea italitarii. vigorii, subtllita\ii ~i precizici limbilor in cauza - poezia
modema. Fi indcil poezia moderna nu e doar spectaculoasa, ~ocanta, modem a e un fenomen international. nu poate 1i in\eleas~ (il
fascinanta. ea este ~i absolut necesara pentru instituirea ~i esen\a ei. in evolll\ia ~i demersurile ei) decit daca adoptam {1
funetionarea acestei noi lumi, lumea ultimlllui secol ~i jumatate. perspectiva supra-na\ionala (rnodernltatea e coslllopolila. chiar ~i
atunci cind pune In scena miturile tribului). Una dintrc eauzele
o axioma accstel situa\ii poate fi $i raptul ca:
b) obiectLIl explorarii, al cercetarii realiz:atc de/prln pOelia
Pentru a elabora un model in care sa se regaseasca toate modema e chiar ueeasta nalla Realitate, e JlIl1lea modemil insa$i,
demersurile poeziei moderne (atit de diverse ~i aparent omul in IUlllea moderna; 0 IUllle caracterizala. intre altele, prill
ireductibile). nu rnai putem sa ne bazam pe funetiile clasice ale planetarizarea. uniformi;:area culturii $i civiliza\ICl dominantc
poeziei, de docere !;>i delectare, nici pe aceea pe care i-o atribuie (Aceasl3 uniformizarc preceda ~i c prel1lisa a ceca ce Ilumim
romanticii. de a tI expresia lInui sentiment (care e, totu~i, mai mult lobali/..are). A~a se cxplid'i de ce:

C)
8
c) poe!ij l11oderni. care scriu In diverse limbi. au mal l1lultv cOl'ltempurani." ... t' ",dden! co 1111 lrJim ell (o/ii in (Jceeu~1 epo..: u ").
lucruri eomunc ell ccilalli poeri ll10demi decit ell anlecesorii lor. III Ral11ine. tolll~i. risclil de a face 0 cercelare nascuta moan3., care
poetii prcmoderni care au 5cns in propria limb:!. Dincolo de arice sa nu fie altceva dec'il reluarea. reformularea. rearanjarea celar deja
dislinqie. pe care trcbuie (~i putem) s-o facern in inleriorlll poeziel jcrise despre poezia modema. Voi inccrca sa-I evil. pc de 0 palte,
moderne. Mallarmc. Rimbaud sau Francis Ponge sint mult mal priO ambl113 de a depa~i ~i unifica modelele divergente ale poeziei
apropia\ i (ca poeri) dc Gottfr'cd 13cnn, Ezra Pound saLi rno derne . ~1. pe de alra pane. prin demonstrarea fapllllui ca
e.c.cummings. dCcll de Victor Hugo. Lamartine san Alfred de Jemersul explOl-alOrili al poe7iei Illodeme nu s-a inchcial. ca aces I
Vigny. La fel cum poezia lui Pound e mai aproape de cen a lui c:fort de intelegere-exprimare-inventarc a lumil llloderne e in plina
Kavafis dedt de cea a lui Longtello\\. de5ta~urare.
Poezia 1l10derna e:-.prima ~i .•descrie" aceast3 noua Illme Nu in ultimul rind. voi incerca sa scar de poncife prin
(obiectuala. a senza!iilor. CUIlUraia etc.). Daea adaugam ~I con~tientizare3 meritlilui modest pc care-I am. in fond. nu fae
dimensiunea exploralorie. ll$tiin!ifica" a poe7iei moderne. nu allceva decit sa scot in evidcl1!a. sa tree inir-ull discurs diferit
pUlem ignora relalia noii paradigme poetice ell paradigma \universitar?!) 0 paradlgma care deja e"ist3.. Exisll\ alii prln
~tijntifica dominanla in epoca modern3 (a~a cum 0 anallzeaza. inlre poez.iile. cil ~i prin leoriile dcsprc poc7.ie ale marilor Illoderni. lJna
I diou'e lrasalllrile diSlinctive ale poezici modern..: lIind ~l aceca ci1 ea
II altii. Thotna~ Kuhn).
Paradigma Tn discu[ie va trebui sa dea seama de ceca ce s-a ~c instituie In acela~i timp cu propria ei tcorie. i~i comine teoritl.
I intlmplat in intreaga poezie modema. de la Baudelaire ~i pin a ill De aceea. principallil meu sistem de refcrin\e leoretice II VOl'
I zilele Iloastre (neexcluzind nici poezia lInui Whitman. Maiakovski. constilui chiar tc'delc despre poezic ale poqilor moderni. Nu
'1
Ponge s:w e.e.cummings. dar nici pe cea a lui Mallarme. Tzara. numai pcntru ca adevaratul poel modern ~tie ce face (el
owell sau Enzensbergcr). sa unitlcc inlr-o strllctura semnificatlv~ opunindll-se. aSlfeL modclului poetului inspin\!. care ..Ct"ceaz3
~i coeremil. demerslirile aparelll divergente ale poeziei modernc. spontan" etc.). ci ~I pentru a e\,ita. pe ell posibd. limitelc
Pentru tlxarea principalelor elemente ale paradigmei poezici abordarilor anrerioarc ale subiectlllui.
flloderne ne afl~11l - acum - inlr-o pozitie obiectiv mai buna decil
remarcabilii exegeti ai poeziei modernc: Marcel Raymond, Hugo Blocaje ~i deformari
Friedrich. Cleamh Brooks. William Empson, Damaso Alonso ett:.
Nu numai cil beneticiern de cereetarile lor. dar ~i paradigma in o daHi adm ise prcm isele de Illai SllS. ca poezia modema are.
cauza a devenit dominanta. s-a stabilizat. s-a norlllalizat esenlialmente. 0 funqie exploratorie. ca eSle ireductibila la poezia
(terlllinologia e a deja citallilui Thomas Kuhn. din SlrLlcflIm ("<Ire o' preceda ;ii. tOlodaiU. coerentl\ in demersurile ei (chiar cind
rev(J/lIliilor ~fiin(ifice). Dupa revolutiile poetice de la sfir;;itul accslea par incompalibile unul cu altul). sa vedcm de ce aceste
seeolului XIX ~i, rnai ales. din deceniile I - IV ale secolului XX. in premise slm ignorale de cele mai Illulte ori alunci cind cSH~
ultimii 50 de ani, poezia a inlrat intr-o perioadc1 de normalizare. analizata poezia modema. Sa identi ticam titeva dintre cauzele
~xplorarea realilc1!ii se face in inreriorll/ /luii pcrradigllle. devenite blocajului rccepWrii ;;i in\elegerii poeziei ll1oderne.
paradigm~ dom inanta. acceptal3 de loti cei care conleaza
realmenle, de to~i marii poeti Illoderni. (Evidenl. existli in I) ReflexIII de proleC{ie: reducereo necullosculU/lli 10 cun05Cut
continuare nenulllarati pocti - ~i cititori - care perpetueaz.~ lin mod ea mai evidenta e deja pomenita lendinta de a reduce
de a fn!elege. a scrie ~i a recepta poezia, care line de IUl1lca necunoscullli (In cazul nostru poezia modernal la cllnoscul (poezia
premoderna. fiindca, observa undeva Pound. dqi pUlem fi clasicil, manierista. rornantici'i etc.). [ un binecunoscut refle"\(

10 II
intelectual de protec\ie, de refuz al nonsemnjjicativului. Doz.a de ill mare - lume~ moderna.. Pe de 0 parte, deoarece, nu toti oamenii
necunoscut, de incomrrehensibil pe care sintem capabili sa 0 care au traitllraiesc in Europa :;;i America de Nord dupii J 850 au
suport~m nu e una foarte mare. Cum cei care au analizat poezia trfiiUtraiesc intr-o lume (obiecluala. culturala, menlala) realmente
modern~ au fost, in marea lor maiorilate. specia\i~ti in cele literare. ll10derna (a5 spune ca doar 0 minoritate a trail in ceea ce noi numim
mi se pare normal a lendinta lor de a explica noul, necunoscutul, modernitate). Pe de alta parte, deoarece poezia moderna, care esle
prin ceea ce cuno~teall mai bine. Dcsigur ~i eu_ aici, voi face apel IllI doar 0 forma de explorarc a noii lurni. ci ~i una de inventare a
la pattern-uri, la scmne. rc\ele de semnificarii, structuri existenle in acesteia (cil timp poczia se ana in centrul culturii, a explora lumea
lileralura. Dar tara a ma limita la ele. Mai mult chiar, voi incerca sa ~i n 0 inventa nu se exclud. dimpotriva.). nu are cum sa fie un silllplu
folosesc. pe cit posibil, modele din afara lileraturii. Mai precis. ..re11ex" al acestei noi lurni. Necunoscutul, care esle poczia
modele care au fost elaborate pentru a expl ica fenomene care rin de moderna, nu poate Ii redus la (prcsupusul) cunoscut, care ar Ii
un all tip de cunoa~tere - cunoa.;itere ma.i inrudita dccit se crede Cll IlllTIca modcll1a.
literalura de virf - ~i anUme cea ~tiin!ifica. A presupune ca astfel
putem inrelege mai bine poezia moderna nu mi se pare mai 2) E(ecful de rrezel1fei:::ure ~i 3) E(eclul de sera
lIne~tiinlific" decil a presupune ea pori inrelege poezia moderm'i '~xplicareapocziei moderne pe baJ.ll poeziei care 0 preceda este
prin cea clasica ~i/sau rOlllantica, manierista elC. De aceea mi-am '')i rezullalu! unui efect de prezel1leizare. Accasta raportare
permis aceasta abordare ..diagonala" (cum ar spLIne Roger (reducere) a prezentuilli sau Ireel/wlLli mai aprOpial. la LIn trecut
Caillois), una care porne~te de la un pariu: sa intelegelll - paqial, mai ind~partal (in fond. unul milic) arc ~i un scop niciodata
desigur, dar intr-o lumina noua - poeLia moderna pornind de la r~cunOSCUl, rareori con~lientizat, :;;i anume acela de abolire a
teorii elaborate pentru cunoa~terea $tiinlifica, folosind mijloacele limpului. Spatiul inlelectual sc vrea L1nul prin excelent8
pe care ni Ie pune la indemina epistemologia moderna. Un pariu supratemporal. de dincolo de "mode ~i timp'·. Efectul de
nici chiar foarte curajos. A~a Cllm am afirmal deja, citind ciliva prczenteizare decurge din retlexul de proteqic deja analizat: a gindi
mari poe\i ai modernilalii, poezia e 0 forma de cunoa~tere, de istoria linear. nl.! ciclic este 101 LIn mod de a-i da un sens. Daca ill
explorare a lumii Cll nimic mai prejos, mai pu\in .,$tiintifidf' dedI mOdelele ciclice, alemporale, sensul preexislli. In cde iSlOrice.
Illatematica, fizica sau chimia. Ba chiar se poate sustine ca poezia dialeclice. sensu I il ofera direqia ins~i, sensul evo!uric'
este ~tijnta centrala, suprema (iar poetul, ca sa-I citam pc evenimentelor Ded, fie ca avem de-a face cu 0 repetare. fie cu 0
Rimbaud, "Supremul savant"). evolu\ie, ceea ce se intimpla (se va intimpla) poate fi in!eles. poale
in acela~i limp, ne yom raporta la Realitatea pe care 0 cxploreaza Ii ex-plical prin ceea ce s-a intimplat deja. Deci. poezia moderna ar
poezia moderna, la nOlla Ilime in care (~i 0 data Cll care) se na~te putea fi inteleasa, fie pornindu-se de la un pattern general al poezici
poezia. despre care va vorbi/scne, pc care 0 va lransfigura. (exprimal deja in poezia premoderna), fie ca rezultat al unei
Daca poezia Illoderna e profund diferita de, ireductibila la poezia evolulii dialeclice :;;i/sau organice.
care 0 preceda, daca poezia moderna e preponderent exploratorie. Multi cerceta.tori au tendinta de a nll accepta ca sislem de
ceea ce da originalitate acestei poezii se datoreaza. in buna masura, referinta al evolutiei Iileraturii ceva din afara accsleia; pentru a gasi
chiar acestei noi lumi, care. la rindul ci, e lreductibila la, diferita de coerenta semniticaliva. a unui moment literar, a evoluriei lileraturii
lumile care au precedat-o. Desigur. exista un elern Ulllan, ceea ce ~.a.m,d., ei vor face apel- aproape exclusiv - lot Ia literatur~. Deci,
face sa existe ~i un etern poetic, dar acestea sint - se intelcgc ­ efeclului de preLenteizare i se adauga ceea ce eu ~ numi efectul de
dincolo de cercelarea de fata. sera: lendinta de a delimita anumite zone cultLlrale. forme de
Nll inlelegem, automat. poezia moderna daca am inteles - fie $i expresie, de cunoa~tere. de a Ie izola pe cit posibil de celelalte. Alit

12 13
pentru a plltea - il1lclectllallce~te - controJa Intregul cimp l::',ilf <l 1:1 sisleme dc rererlnl~. t1iscursllrl etc din "farn clmpului litcrulLllii.
avea aceasta ilul.ic). elt ~i pentru ~ beneficia de 0 cOlllpeten\a .:art" sa ne pl:rmita sl1 depa$im "marginile" texlUllii literal': mOdele
Illa\irntl (sau a avea aceaSla iluzie). ~i analizc ale culturii Illoderne. analize ale Illediului ti7ic.
De fapt. a~a-nulllllul efect de sera nu este doar apanajul celor infonnalional. senzorial (chiar emo\;onal) mouern. ale mijloacelor
care stlldiaza lilen.ItLll'a. Una dintrc tendin~ele specificc lUlllli !loi de cOmllnicare a te\tlllui, analiza rela!j~1 creator - produs ­
lllouerm: (inclusiv a cunoa~teni ~tilllptice), este aceea de a receptor etc.
subJivide. a sectorializa Realitatea (sau cimpul cercetaril). penlrll a
face posibila 0 cit Illai profunda ~i t:x!1austiva explorare a uccsteia. ) Tiran;u J;sclirsuiui (s;srellllll circular dlO re(erinre)
De aceca...i7.olarea·· literalurii cia scn7.alia unci sciemificltali Tcndin(a de a explicll poezia moderni'l e\c1usiv prin eea care 0
creseute a stlldiului ei. Mai inuit. un ascmenea demel'S part! a lua In preceda este ~i rezultatul a ceea ce a~ 1111llli tirania discursuilli.
caleul una c1intre prineipaJele premise tcorctice ale lucrMii de lina. Coel·enla discursului. rotunjimea analrzei devin mai imponamc ­
~j 3nume poc7ia rnoderna e 0 torm" de e:\plorare a realitalii. 0 Illai ales In mediile academice - decil adeevarea In SllbieclllI trala•.
~tiinla. originalitatea ~i profllnzimea cercetarii.ll Deja Cll 0 tnlreaga istone
Se ignor'd faptul ca poezia (Iiteratllra) nu e:\ploread\ doar () in spate. discursul despre poezie ~i-a creat propl iul sau spaliu. care
anumi({\ zona a Realitulii. c~ poezia este esentiala - ca demel'S tinde - uneori - sa se Subslituie spaliulul literal' (poetic) propriu-zi5
cognlliv - toemai prin depa~irca unel abordari secloriale a lumli, ca, um poezia lllodernA l$i este. Cllmva. suficicntA sje~i. I$i conIine
spre dco<,ebire de ~tiinle. ea se raponeaza intotdeauna la lume ca 1<1 teoria. discLirsul despre poezie - care e. repel. 0 parafraza - pare cu
lin lnlrcg. Mai mull. se llita dt poaia nu nllmai cil. are 0 alta reL:Ili~ atll mai autentic ~i mai adecval eLi cit imira mai mull. pc cit posibil
Ctl universlil e:-ploral (diferita de cea a $t1inlelor ..norlnale··). dar ~i la toate nivelurile, structura, modul de a Ii al discursului poetic
Ull alt mod ue cornunicare. Parado:\al. dar tocmai astfel. prin propriu-zis. Discursul despre poezie tinde sA irnite discllrslll poetic
izolarea poeziei. 5e ignora spcci lieul acesteia. ~i. la limiUi. sa i se sUbstituie. Pl'ctentie - aceca de a se <;ubstitui
De nllfeL nici macar ~liinlcle ..propriu-zise" nu pot progresa fllra poeziei Insa~i - eu towl indreplaliti1. daca.pllnem, cum au lcnditl13
apelul la un model. la 0 paradigm[\ care sa dep3.$easca zonele unii s-o faca. semnul egalit:l.lii intre discurs poetic ~i poezic. daca
res(rinse c\plorate de fiecare ~tiinta in parte. Revolutiile ~tiin\ifiee reducem poezia la discurs (unul ..special"' ~i atit). Sc exclude exact
afecteazi'i concomitenttoale $tiinte1e realmente vii. pentru ca aceste dimensillnea e"ploratorie a poeziei, cea care a tacut textul sa tie ~a
revolutii din ~Iiin\a se bazeaza pe/duc Ia/slnt condilionate de cum e (un text nu se na~te din sine. in sine ~i pentru sine). A vedea
elaborarea unui <;upra-model. a unei paradigme. care e in poezie doar discursul poetic. inseamna a a reduce In pura
supraseetoriala. retorica. N-avem. arunci, decll sa ne intoarcem lini~tili $i cuminli la
Dadl cxista un paradox al poeziei moderne. el consUl in aceea ca Fontanier.
paradlgma respectivci poezii e con\inut5 in chiar poezia moderni.'!. >l<

o anali7,a a paradigmei poeziei moderne este, in ultima instanla. u Cele patru tendintc mai sus analizate au drept consecinll1 0 serie
simpla de~criere. cUll1va din exterior. a principalelor elemente ale intreaga de de/ormor; ale modelului (mai precis spus. modclelor)
paradigmei, a structurarii acesteia. a fclllllli In care s-a consl;tlli poe:::;ei lJIodeme.
IC. Cum poc7ia se ana in cemrllilimbajuilli. orice lncercare de a Ll lata cileva deformari ale discursuri lor teoretice asupra poeziei
analiLa nu poate Ii, in ultima instan!a, dedt 0 parafraz~, ~i atit. lnodeme:
A~a Inell. pentrll a dcp~i aliI efeclul de prezellleil.are. cit ~i I) Negarea, sau punerea in paranteze, a comunicarij,
feclul de serA si paradoxul enun!at mai sus. va trebui sa facem apel Pornind de la accentele polemice ale lui Mallarme ~i de la

14 IS
sublinierea, de catrc acesta. a necesitaJii de a explora limba - pentru Iing v istic).
a se putea explora ~i comunica realitatea - Hugo Friedrich i~i 2) Ignorarea, sau chiar contestarea dimensiunii cxpJoratorii
construie~te canea despre poezia modema pe ideea unei poetici a poeziei moderne.
..negative·', a .. suspendi'irii codului". a refuzului comunicarii. Aceasta. spre deosebire de poczia ce 0 preceda. IlU numai ea nu
Roman Jakobson. alias Aliagrov. merge mal depclJ1e, afinnind cil s-ar (mai) aclresa nimMui, dar nici nu ar mai vorbi despre lumea
'unqia poetica e funqia reflexiva a limbajlllui, ca - in ultimil .•reala", POGzia modema ar Ii doar un .. joe secund", 0 ercare - prin
instantii - poezia e autocomunicare. Aeeasla po/ilie. cea mai Iimbaj - a unoI' lumi imaginare, tara niei 0 legatllra ell realitatea. ba
spectacliloasa ~i mai convingatoarc, rezulti'i dintr-o unilalerala. daca ciliaI' opllnindu-se aeesleia. (A ici eo mica ,.seapare": chiar ~j. numai
nu evident deformatoare, leelura a textelor despre poezie ale opunindu-se realita\ii. poezia trebuie sa sc raporteze la aeeasla. sa
marilor modemi (ale unora dintre ei, de tapt). Mallarme. de o aiba drepl sislem de referinli'i). Negindu-i-se dimensiunea
exemplu, e preocllpat tocmai de comunicarc.' de explorarea lumi' exploralorie, paezia devine 0 simpla chestiune de lil1lbaj. Penlru a
i exprimarea aeesteia. Penlrll Mallarme. poezia lrcbuie "sa dea un se ajunge insa la 0 asemenca pozilie teoretica e nevoie - aCUlll - de
sens rna; pur I..'lIvinrelor /rihului", sa sporeasca comunicarea. c10uil operarii: scoaterea din diseutie a unei bune paqi dinlre poetii
Cuvintele poeziei slnt nu ..aurocomunicare'·. ci .. Semnele nuptial/! seeolului XX (de la Pound ~i Brecht la MaiakovsJ...i ~i Pavese) ~i
Ie Ideii", lar Limbajul, care este " ... des(Q$urarea Verbullll, a ldell apelul insistent (sau exclusiv) la afinna!iile lui Mallarme sau Rilke,
sale, i'n Ex/s/en{a ", se realizealll prin .. cele dOl/a lIIonilesulri ule Dincolo de laptul eel eei in cauza repre/inta. dupa pi\rerea lui W. H.
Dlmha/ltlui Vorhlreo ~/ Scrierea, destinate r... ) sli se reuneasc(! Auden. ni~te ..ereziarhi" ai poe7iei moderne, este evident ca - eel
amindouo in Ideea Verhlllui' Vorbirea creind onalo![i/le II/crud lor putin ill cazul lui Mallarme - (lvcm de-a face cu 0 lectura dcformata
rin analogiill! sunetelor - Serierea marcind ges£/Jri/e Ideii", a textelor sale teoretiee. Penlru Mallannc, poezia e 0 explorare a
Scopul pOC71CI nu este de a genera ..irealitatc·': aceasta Illl e - ca ~i Cuvll1lului/LlImii prin Cuvinl. Poczia, care pleaea de la un fapt
..tacerea" - dedI un mijloc. nu un seop: .. hazardul ;111'i/7.\' cUI'in! ell natural, se deosebe~te de reporlaj prin felul ill care se realizea.d\
cuvint, alhlll rel'ine lIeindoiu,\', adineauri ~rarui/. (JCUni mo/iVll lranspunerea, transfigurarea: in "rerwrfo; - {,(!veste,\'ti. exp!ici. ciliaI'
(subl. A.M,), pen/I'll u conclude ca J1l1 rnai ex/std mlll/e dme% :jl descl'ii ... ", pe cind in poezie realizezi " ... minl/nell de a /I'ClIlS[June
pentru a au/entillco /acereo" . ..Tacerea" mallarmeana e. iara~i, un lin faptna/llral in a so aproape otinsa disparitie vibratorie conform
mijloc de ate apropia de csen!e. de a regasi Cuvinlul, pentru ca ... ;(JclIlui vorhirii ( ... ) pentl'll co din el sa se desprinua. nestin;eni/a
.. !imbile (.~fnt) imper!'ecfe prin lIceea ca sifu mui fflllfte, h{Jse$te cell de Irimi/el'eo La ceva com'ref sail apropiot. no{iunca Pll/'U ",
suprema ... aceas/o interdiqie e voito dinadins ... (lcnfru a 1111 Aceasta .. puritate" finalil e rezultatul unui proces de explorare,
olunge so te cons/deri DUl1lne:ell ", Poezia e 0 aprO>drnare a acestei de deeantare a faptului natural. a RealiUl!ii. Q.e.d.
limb; supreme; poczia .. supline$te defecliIl original' Llilimbilor". 3) Ceca ce ar caracteriza, ceea cc ar unifica poe1.ia modernil
A face din Mallarme un teoretician al rcfll/.ullIl comunicarii. al ar Ii contestarea poezici anterioare.
lilef(llita\ii. tine de limitele noastre intelcclllaic ~i de tendin!a de a in felul aeesta apar ca definilorii penlru modernism. ca
..c1asa" poezia modema, Hugo Friedrich gase~te In Mallarme 0 fenomenc centrale avangardele eele mai galagioasc (dadaism.
i usti fiearc pentru a caraetcrilA poezia modern;i prin ..calegori i futurism. suprarealism), 'ehiar daca se reeun03.5te ca. in cadrul lor,
negative" (sistemul de referiota, .,poziuv", liind poetieile eei care au urmat a la lettre manifestele mi~carilor respective nu au
prcmodernc). iar Jakobson 0 justificarc penlrll a defini din creat 0 marc poezie.
perspeetiva lingvislieii poczia (flira a inlra in coliziune cu idcca Se ignora InsA., eli marii pocli moderni. afirmind ireduclibilitatea
centrala a lingvistieii saussllriene, cea a arhl\rariet~!ii semnului poezie,i modeme. au pus in eviden{a importanta tradilici literare. au

16 17
I!J/ .)'1,
..dezgropal-II". au ..reinvenlat-o·· (de la Rimbaud la Ezra Pound. pocziei de dupil Baudelaire, facuta de catre Nicolae Manolescll.
sau Lo\\el!. ea sa Jlu-I amintim pe exemplarul Constantin Kavat1s). /\eesta distinge trei tipuri de poezie: modemiSf{i. oW711gordisfo ~i
4) Proieclarea asupra poeziei moderne a unei perspective posfll/ode1'l1isrtJ. Ignorindll-se practiea unor mari poe!i ai secolului
~J exterioarc (de /0 perspecfivC/ lillgyistica. 10 ceu socia/-polifico, XX. se presllpune ca llnii dintre ace$tia - cira!i mai ios - ar pUlea
psihm1Cllirictl. filu=vfic.:ii. religioustJ ere. ). nice parte concomitent din dOlla paradigme poerice diferite sau ca
Nu voi insisla asupra acestor ..inva-,.jj". aeestor succesive anexari ar cxista 0 •.falic" in crea!ia lor. Fiindea. de excmplu. poezia lui
(care merg de la Plehanov !a ~eoala fonnala rusa, de la Freud $i MOl1lale, din Oase de sepie e modern iSla.. eea din Caiet pe patr/{
discipolii siti la Heidegger $i heideggerieni. de la Paul Claudel $i all; nu Illai c astfel. Lowell. In Lord We(/rv~' Castle ~i Llmd of
abatele Bremond la Andre Breton $i T.F Marinetti ... ). Cum poezia t)l1likliness e modernist. dar in Life Studies nl! mai e. Daca la ei (~i
este un Illijloc .,tolal"· de explorare-exprimare-inventare a lumii. e la Od~sseas EJytis) arn putea vorbi de 0 evolll\ie. de 0 dcpa~ire a
normal ea ea sa POala fj cilita din lOale perspectivele posibile ... CII Illodemisnlului. mai grell se explica trecerca lui GOllfried Benn de
condilia sci nil fie simplificafft. lI17idimensiona!i::;afQ. Conditie pe la poezia din volumul sau de debll1 Morg(l. care nu (prea) e
care sper sA 0 respecqi eu. Dadi am pOl'nit de la premisa eil. putem l110dcrnista (dar nici romantica, manierist:l. sau clasica nu c) la cc<t
aplica poeziei moderne modele epistemologice. nu Inseamna eli modemisra (dupa detini!ia COmllna) din volumele de dupa 1916.
poezia moderna e 0 $tiinH1 oarecare, ca poate fi citita pina la capat Textele. practica poeziei moderne sint cele care ne obi iga sa
ca 0 ?tiinra Intre mulle allele. incerc3.m sA gasim 0 paradigma care s~ con!in~ clemersll1'i apal'cnt
5) Accentuare:l laturii tehoice a poezici moderne. conrradietorii ale aceluia~i scriitor. Sa demonslram ca nu exista 0
Ea s-ar deosebi de poezia ce 0 preceda prin noi mijloace. prin nOI ..falie" Intre precursori (Baudelaire, Rimbaud. Lautreamont.
abordari ale realit~rii - deosebirea ar fi una doar de ..tehnologie'·. MallarnH~) $i cei care scriu dupa 1910 sau dupa 1930. Pozitia
6) Fragmcntarea poc'l.iei moderne, pc baza criterlului limbii. ..reducrionista" ar lransforma poezia l110derna Intr-un fel de moda
Nu yom avea poezia Illoderna ca lin fenomen global. ci 0 stlmu (de tipul ossianisillului lui McPherson sau all gongorismului).
de poezii mooerne. fiecare fiind un moment din istoria poeziei 8) Tcndinta de a imparti poezia modern:1 in direc!ii distinctc,
dintr-un allume spatiu cultural (0 anumita limb~'i). Am avea. deci. Lin dad nu opuse, reductibile la tipologii poetice deja cunoscutc.
3n\lmit m()dernism In spatiul cultural francez. un altul in eel Folosindu-se. ~a cum atragea atenlia Pound inca in 1919, 0
german. altul In eel englez, ital ian etc. Chiar dnd se incearca 0 lerminologie fnvechita.. inventata demult $i pentru a deserie
I, generalizare. sislelllul de referinra. e intr-un anume spatiu cultural ­ demersuri poet ice substantial diferite. paezia modema e - de
i de preferinra eel franeez (vezi Marcel Raymond sau Hugo e:\emplu - vazuta. a avea trei direc!ii: una ..tranzitiva", care respecta
Pricdrich). De~i. in stilul sau paradoxal. Wallace Stevens ne-a ..Illilllesisu)"· ~i ar corespunde poeziei clasiee sau (robm' planh-ului
avenizal ca: "Eng/em ~'i franCf?7;C/ sinr aceeuJi limba ". din poezia trubadurilor; una "retlexiva··. cenlrata pe limbaj.
7) Tendinta de tl deplnsa centl'lIl de greutatc al poeziei anrimimeticii, corespul1zind lui fmba,. elliS Si unci paJ1i din paezia
modernc SPI'C inceputl.ll sau din secolul XIX. romalllica; ~i 0 poezie .. Iudica", de joe. de proliferare a
Multi cercetatori considera ..non-moclernisla" poelia care nu ar seillnificantului. corespunza.toare lui Il'0ba,. I'ic din poezia
intra in schema construita pornindu-se de la poezia lui Baudelaire. provensala $i manierismllilli lui Giambattista Marino.
Rirnbaud. Mallanne sau Lautreamont. Poezia moderna ar avea. Daca acceptam cil poezia trubadurilor esle un moment distinct,
deci, 0 anUllle configuratie (dara de intemeietori). iar tot ce nu se eli demersul ei e unut coerent $i unitar (vizibil pentru oricine, 13
potrive~te acesleia ar fj altceva: avangardism, poslrnodernism etc. at'jtea secole distanta). de$i (sau poate tocmai pentru ca) contine ~i
Pozitie pe care 0 regasilll 'intr-o ciudata ~i pripil1't clasificare a 'rohar planh $i lrobar ric ~i trobor elus. va lrebui S3 acceptam ca

18 19
.,J--- . -....--- ,--------~
.
<I:-.eIl1Clh:a Clasi IIcal'i pot Ii faclIte. dar ill illleriorlll poc::lei lIIudL'ml'. sCl1lnilicativa) in oriee cpoca; oamcnii se pot orienta foarte binc in
Illmea lor .5i eu poezia scristl CLI seeole inainte; insa,
Doar poezia modern a are 0 functie exploratorie? ,.. daca Illmea se schimba radical, c nevoie sa apara 0 nOlla
poezie, care sa ne ajute sa .,inviltam lumea". Aeeasta ..invenlie de
RrUlline intrebarea: doar poezia moderna are 0 func!ie forme", de care vorbe~te Pound, e rezultalul explorarii .. expritmirii
exploratorie. sau $i poezia care 0 preceda are acee~i fllnqie? _ inventarii unei noi lumi. a unor noi modalita!i de a trai ~i a
Raspunsul e ul1ul deslUl de complicat: da. ~i poezia premoderna are in!elege - exprima lumea. Din (oate momentele istoriei poeziei.
o fllnqie exploratorie. dar nu in intregime. mai precis nu toata doar pu!ine genereaza inventatori - cele in care e nevoie de ei.
poezia premoderna. Pentru a Ifulluri lucrllrile, vom porni de la Inventatorii apar la inceputul unor mari cicluri culturale, cind
afirmatiile lui Ezra Pound. profund clinoscator al poeziei sehimb~rile de mediu exterior (obiectllal ~i instiIU\ional) ~i interior
Ul1iversale. obsedut de rolul ..central" pe care poezia ar trebui sa-I (wltural, sentimental etc.) impun ..rcaparilia" poeziei. reinventarea
recapete in lumea modema. acesteia. Este, anlm, evident ca poczia lirica greceasca din secolele
Pound imparle poe\ii in 6 categori i: I) inven tatorii, cei care VII - VIII i.e.n. (ea ~i paeLia trubadurilor) avea 0 dimensiune
descopenVinvenleaza noi fonne de expresie; 2) mae~trii. care nu cxploratorie. ca ea, inventind noi forme poetice. inventa noi
doar inventeaza la rindul lor. dar - asil11 iI1nd ~i coordonind ,.obiecte" eulturale. noi ..ma.Jini de cl/vinre" (cum Ie nllme;;te
invenliile inainta;>itor - realizeaza ~i 0 sinteza; 3) epigonii, care acel~i L. Zukovsky in Un obiectiv). La fel ... l11ae~trii" VOl' explora
produe variante vlagllite confuze. in siajul marilar opere; 4) lumea la un nivel care sa Ie permita ..inventarea" a ceea ce noi
au torii ..... care scrill mai mull sail mai PI/fill bine. inlr-1I1l wit/me numim capodopcre. Restul. indusiv ..Belles-Lettres" nu lin de
slit ... 01 unei anI/flute perioaJe ... "; 5) Belles Lettres ... " Jespre epoci Ie mari ale poezici, eele de cxplorare. ,.Belles-Lettres"
care lilt se poate SpLme co all general u anl/mita (onna literara. Jar exploreaza ~i ei, dar strict la nivclut combinatoriu, al limbajului
care, fOll/!ii. 011 rallnat 0 al1lllllilO f'ormo literara "; 6) generatorii poetic, al obiectelor poetice deja inventatc/instituite.
de mode (gen Gongora sau McPherson) a carOl' (ormllhi Deci: poczia rcalizata de ..inventatori" ~i de .. mae~tri" are un
acopera nl un val suprafa{Q literalurii. pentrll purine secole sou caracter preponderent exploratoriu, eea a celorlalte eategorii de
deeenii. Jupa cure se relrage, 1(lra a 0 inlluen{a realmenle ... ". poc\i nenumarati ~i care ocupa sccolc intregi, nu. Putem, astfel,
Tot Pound afirmil ca, in spariu1 cultural european eel pu\in, impaqi istoria poezici in perioade ..fertilc·· ~i perioade ..sterile",
poezia a fost "inventatlf' de doua ori: mai intli de poelii greci din impal1i poetii in .. mae~tri ~i inventatori", pe de 0 parte, ~i in
ecolele VIII - VII i.e.n .. a doua oara de trubadurii din Proventa ..epigoni, autori, generatari de mode. Belles-Lettres", pe de alta
I•.. pal1e.
Ij seeolelor XI - XII.
Dad la acestea adaugam ascl1iunea lui Yuan Chen (citat de L. Penlru un istoric literal', care are oroare de goluri, a afirma ~a
ukovsky in UII obiectiv): ,. Nu a mai existat opoi, limp de 17011a ceva inseamna a da dovada de 0 incorectitudine ..monstruoasa".
seeole. aiei 0 prodllc(ie literara", ca ~i pe cea a lui Confucius: Oar dad asta e adevarul?! !storia poeziei europene e una in care
.. EJucalia incepe prin poe::ie. se inlare$le printr-o pUriare Sc sllcced perioadele de creativitate reala, eLI cele epigonice, de~i,
adecvata Si se implineste fn ml/ziea" (citata de acela~i Zukovsky in de eele mai mlilte mi. poetii nu Iipsesc. De altfel, ei sint intotdeauna
escul Poezia), ajllngem la urmatoarele coneluzii: necesari: chiar cind nu mai inventeaza realmente nimic nou, ei
_ poezia este obligatorie pentru a putea s~ ne orientam in lume, ll\cn!in 0 anumitli eomunicare eu realitatea, readapteazli, rafineaz~
pentru "a invata lumea"; vechile forme, introduc in ele euvinte. expresii noi etc.
- nu este ins~ obligatoriu ca s1'l apara poezie (notabila. Poezia e a necesitate permanentli, ehiar daca nu e obligatoriu ca

20 21
III liece seeol s~ existe - IJ1lr-o anul11c cultllr<\ - un mare pot't: 'vdlul\ ,;ll"el ,kvinc lomprehenslbil de ce poezin mndel'lla e
k-(\ fo:.t ~uficient francezilor limp de sute tie anI. Penlru ca ­ ircductibila la POC/ld pree\.i:Slenta. nu poate II inlclcas~ decit
lundamemal - resplxtiva lume llli s-a schimballi111p de stlte dt' ani. pal1ia1 ~i sau defOI mat pri rl prisrna pocziei (are 0 rreccd~l. Poezi
Gnd aparc neceSllatca (re)lI1vent~mi poezlei') Slinpliticind: !lind e:--plorarc-Illventare-c\.primarc. nu contea'l3 duar demergul
alunci cind intr-o anull11Ul .. Iume"' se produce 0 l11uta\ic alit de (acela~i) de a re-il1venta ° C()elen~i'I ::I te;-,.tlIlui (Iumii. realitii\ii). sC!u
profunda incit apare ncce~jt<1tea inventarii unci noi lumi folosirea (parpal a) acelora~i lehnki. li ~j provocarile carora
cu'tur~l1e. lrebuie sa Ie r~spund5. poczia. tensiunile pe care treblile sa k
Schlmbarile nu se produc in ani sau t1ecenii. ele nu sint cvidente rezoJve.
dedi alllnci dnd e;-,.pdmarca lor e imperativa, Poc7ia anindu-se in Aiun~i aiei. sa preciza poczia arc 0 fllnetie social~. altrel nici
centrullimbajului, fi1l1d .. lrmba;ul incorcuf ClIlJlLmmllf71 posibi/ d.: nu ar exisla. Dar ca IlU pome fi redusa la propaganda. nici la
nerRie (semnificu/iO" (Eua \>ound). rupcrca veehdor legilturi ~i placerea estetica. la de fecrU!"L , niei la euucatie (in scn.,lll strict). In
(re)facerea altora noi nu se poate realiza (in limbaj, deci in cultllra, docere. Funclia soeiala a poeziei - ~i nu trebuie sii ne fel'1111 de
deci in realitate) decil Iniprin poezie. La fel ca - de exe1l1plu - un .,intagma. fie $i nUlllai pentru c:1 aristocraticul T.S. Eliot nu s-a
anume proces chimie. care nu se declan~eazll ~i nu Doate avea loc spc:riat de en - e l11ultlllai COl11pIICat~. iar dellnirea aceslcia Ill! poatt:
declt in anumite conditii. Ii facut~ inainte de a vedea ce a provocal poezia moderna. ee i-a
intnlcit Slnt mai imlepllrtate in timp. putem inlelege mai bine obligat pe oameni. iani~l, 5:'1 (re)inventeze poezia.
contexlele In care au fost inventate poezia (lirici1l greaca sau cea a Functia sociala a poczici nu estc acecn~i in cpoci istoricc Jllerile.
trubadurilor. Alit in primul. ell ~i in al doilea caz.. lidea (sal! ceea ce i\laturi de provoearilc diferitc, c~rora Irebuie sa Ie r~spl1nda,
numim acum poezie) marcheazA a dcsprindere de eposul liric, e 0 schimbarea funqiei sociale a poeziei 1n lumea moderna conslitll1e
afirmare a individualului ea diferil de colectiv. Arhiloh. Sapho ~l al doilea factor care ar facc ea poezin moderntl s~ fie esen!inlmenle
ceilal{i. ca ~i Guillaume de Poiliers, Jaufre Rudel, Bertran de Born. allfel dedi poe/ia care 0 preceda. fa se na~te dmlru inceput altfel.
ercamon etc. exprim~ - daca e sa-i comparam eu Homcr. Hesiod e conceputil dintI'll inceput pentru <I funqiona dil"errt;;i a a"ea alte
sau epopeile medievale - 0 perspecliv~ personala asupra funqii. Ceea ce a ~ol'al .'?i continua sa ~ocheze. in poezia modern:'!.
subiectelor care - semnifieativ - SInt cam acelea~i: dragostea. e Continua ei mctamorfoza (cel putin 1a nivel superficial). Dar nu e
razboiul. moartea, relaliile interumane etc. Evidenl ca \'Glori/e. vOl'ba decit de 0 norrnala a,it:cvarc la 0 lume care se schlmba de la
soIL/tide propuse slnt diferite: centrale pe corporalitale in cazul o 7j la alta.
vechilor grecL pe spiritualitalea cre~tina in cazul trubadurilor. in incercarea de a In!elege poezia moderna, trebuie s5 !inem
Din ratiuni de demonstratie, am simplifical foarte mult, unnind seama ~i de factorul timp. Poezia rnoderna are. in cornpara~i~ eu cea
ca analiza mediului socia-cultural, a pro vocarilor acestuia care dcscinde din vechea lirica greceasca sau din poczia
(..challenges" e mai corect, dar e-n engle7.a!) sa 0 fac in detaliu lnlbadurilor. 0 istorie foarte scurta. E extTern de tinrtra In ciuda
pentru poezia moderna. Oricum: daca au acee~i functie de accelerarilor tutumr proceselor cllilurale. poezia moderna se alla in
explorare-exprimare-inventare ca ~i poezia moderna, lirica veche aza ..inventalOrilor" ~i (eventual) a .. mae~trilor". de~i - dcj<:l - apar
greaca ~i poezia trubadurilor au aparut In contexte diferite, all "epigOl1 i j" ...aulori i"... Bet It:s- Lett res"...gcneratori i de mode'".
rczo!val tensiuni diferite. De aceca poezia trubadurilor estC in pillS. datorita accluia~i fenomen d~ accelerare. de~i c\ista 0
ireductibilll la poezia antica, de~i poe~ii trubaduri n-au aparut .,din nUlla paradigma poelica. en IlU a fost stabilizatc1. normalizata decit
neanC; unii dintre ei aveau chiar cuno~tinla de poezia greaca. ~i n
tirZiu. Si - eel putin teoretic - poate repusa aproape oricTnd in
latinll (dar prin filiera arabi\., bi7..antinll eventual). disculie.

22 ..,~

~.)
discu\ie.
In ~tiinta. de exemplu. unde revolutiile au avu! loc la sute (mii)
de ani. ultima rcvolu\ie - datind (~i faptul mi se pare semniticativ)
de la sfir$itul secolului XIX. inceputul secolului XX - poate fi. in
principiu, urrnatli de 0 alta revolu\ie in urmatorii 10-20 de ani.

PARTEAiNTIr

PARADIGMA
POEZIEI MODERNE
FACTORII EXTERNI

Principalii faclori externi Sin! rezultatul revolliliei industriale ~i


A;.,.ioma n0351r11 - PO!!:;o ea np!ol'(/re - ne obliga sa analizal11 ce postindustriale (ea insa~i ~cllta posibila ~i accelerati! de revolu!iile
dClerll1ina (n:::)invenlarea poeziei. de ce apar noi forme poctice. de din ~tiinliL din mentalitarea colectiva a anulllitor cOlllunita!i etc.).
ce se descoperalinventeazA noi zOlle ale poezieiire~litalii.}j t\ceaSla revolufie antreneaza 0 ri'lSlllrnare profundtl atit In felLd In
Poezia l11odern~ vine sa e"\prime 0 Ilime complel diferita de c(\re ne rapon~l11 la mediu. cit ~i In ll10dul In care simtim ~i lr.1im.
Illm iIe anterioare. 0 Iume penrru intelegcrea-com Ull icarca­ Aceast<1 raslurnare nu este pereeputa eu aeLlitate decit de anllm ite
inventarca careia nu SIn! slificiente nici ~tiil1!ele. nici celelalte arte. spirite care gasese raspunsuri partiale. simp!i ficatoare uneurL
nici celelallc genuri Iiterare. Vom de 1111 III I eauzcle care detcnnin::l alteori prea complicate. sau Hira limbajul nece<;ar pentru ~ Ie
aparilia poezici 1l10dernc. care 0 fae necesara: factori. ~i. din (OIllLln iea cum trebuie. eel mai adesea. Senza~ia 1.:,1 lumea in care
ra!iuni de demonstratie. ii vom Illlpl1ni In doua mari categorii traim e una absurda sau ingroZitor de ..vulgara" provine $; din
factori externi - care se refera la mediul obiectual ~i (uneori) It1capacitatea de a reaCliona corect la aee~ti factori. Simplitlclnd J~
m<l:-.:imum. iata principalii factori eXlernj:
institu!ional, la relalia senzoriala Cli lumea. la corporalit31e. la
mij\oacelc prin care comunica oall1enii intre ei etc. - $1 factori
interni - care se refera la cultura ea sistem de SlrUCllIrarc­ 'chimbarea raportului natural/artificial
in!elegere-e:-.rlicare a lumii. la relatiile simboliee ell ceilalli. LU
Ilimea, eu noi in~ine. la psihologia individuali'l $i eolcctiva. la Pentru prima data In istoriu umanitt'llii marea l1lajoritatc:: a
relatiilc din interiorul cTmplIllIi lilerar. la relaliile Tntre arte etc. membrilor unoI' intregi comunita~i tr~ie~te intr-o Ilime in care
obiectele fabricate de om sint. procentual. net superioare cclor
naturale. Traim. deja. intr-o Ilime artificiala. (in allllmite medii.
,,':-..tl'em de re~trillse. din epoca ale"andrina ~au din Orielltlll
Indep~nat. fenomenul a mai c'\istat. generinJ 0 ana ~i 0 poezie care
ne suna foarte ClInOSClI1. dar. aCUlll. avem de-a face cu lin fenomen
de masa). Unul dimre primii care sesizeaZi! accast<'i llllllatie
1!!,I<j f'ullclamentaia e Baudelaire. EI face elogiul artilicialuluL pe care II
apune natunllului. Dandysmul lui Baudelaire a fost. poate. 0
!I sill1pl~1 poza. dar asumarea preeminenrei anificialului asupra
natllralului ~j constrllirea. invenrarea lInlli mod de t:l tral pomind de
la aceast~ premisa Illi se par esenliale.
Precminenfa. fie ea ~i numai cantitariva, a Ilicrurilor fabricate (ae
O1l1) aSLIpra celar naturale (facute de DlImnezeu), irnplica ~i alta
I'e]afie elllllmea: reali!t:llea IlU mai e descifrata pentru a te aUCCYll
oi, ci descifrata pentru a fi modelata. Llicrurile nu mai sint (In
primul rTnd) semne. ci obiecte, care lrebule folosite. Nu
1ntimplator, dandysnllli ~i elogiul artificialului merg mlna in I1llna
Cll salanismul (de~i persista nostalgia dupa 0 lume in care Illai

26

27
~:'\ista DllrnneZClI. III care 1:::1 e stilpin).
c vazul). In al doilea rind. simturile sint ..satisfacllte", dar ~i
Preeminenta artificialului se extinde $i asupra rela\iilor
conditionate, prin folosirea parfulllurilor. rujurilor, deodoranlelor
interlllllalle: celalalt devine un obiect (oroarea vizavi de reducerea
de tot felul. a crellleJor. manll~ilor etc. Praclic, universul sen7..a~iilor
ornuilli la trup. de transfonnarea lui in materie ~i atit, 0 intllllim de oll1ului modem este pUlernic, daca nu <lecisiv. diferit de eel a
la Baudelaire pl'na la Gottfried Benn - in poemele din Morg(i - sau
olllului cpocilor anterioare (cu excep(iile - elila chilleza.
la Robert Lowell· in poelllul Conumdorul Lowell).
lexandrina etc. - an'itate deja mai sus). Sernnificativa este
Mai mult. valorile umane - inclusiv frumuse\ea, dar $; virtutea ­ generalizarca acestei noi lumi de senzatii. care se substituic
sint deplasate diospre exterior spre interior. Nici DUJnllezeu, senzatiilor naturale.]) C1nd poezia rnoderna exploreaza rea~itatea,
nici Natura nu mai ofera Modelul. ci omul care .,da de ceva nou",
ea cxplore1iZ3 $i noul univers al senza~iilor ..moderne". (0 mica
inventia umana. lata citeva Fraze semllificative ale lui Charles paranteza: intreg universul figllrativ al poeziei premoderne _ baLal
Baudelaire din Elogiul Machia;ullli: "Cele mai multe din eronle
pe un sistem de imagini naturale - devine in buna masllra exoli
fl/'ivitoare 10 /i'umos prol'in din fa/sa conceprie pe care seeolul
pentrll omul modem: sau. in ultim,\ instLln!1l., nu Ill<l; funqioneazi:l
.\1'111 0 (lvea despre morala. Pe atund natura era {liato drept
deloe. Paradoxal, noi, modemii. sll11!im mai rudimental'. Scadcrt:a
temei, i::l'Oru{ !ji tipul u tot ceea ce eSle hine ~i 0 oricorei (rUlI/uset;
sensihiliti1!ii olnului modern e ~i rentltatlll inexistentci de core/alll'l
ell plI/inro ... natura JIll lie im'a/a nimic sail mo; nJ,?lIc.. eu il
ohiectivi. creali in/prin limba. ai Iloului univcrs in care acesta
impmge pe om .l'a-~i L1cida semenLiI. sa·{ manince. sa-! {ina capti\', traie$te), Nu intimplator. Fernando Pcssoa. unul dintrc poe!ii
su-! chlnuiasea ... Treceli in revislG (01 ceea ee e.l'te notllml Si /7l
exemplari ai Illodernilatii - aparem preocupal eu prinrilate de
ve/i alIa decil!ucruri inspaimintatoore ... Virtutea, dimpofl'lva. csle
cOllstruirea, confeqionarea de prefabricate umane. de heleronillli _
artificialii" (sublinierea ii apar1ine lui Baudelaire). Dar iata. in
insisla. asupra importantei senza~iei, conslruind 0 intreaga. teorie in
acela~i eseu. ~i negarea mimesisului. tot in numele artificialulul:
jurul acesleia $i mergind pina In a lace din .. de(Jlusal'eu oten{iei
..... piellll"lJ ohra::'lI!ui nil trehllie folositti in scorlll vu{gar,
ciilre wll=a{ie" un criteriu de elasificare a poeziei. de la vcchii greci
nClIIarturisit. de a imita notllJ'tJ {lura ~i a nvali::a ell rinere{ea ... pln~l la cee<l ce el nume~te scnzationi.sm,
'ine or ind,.6::ni sa-i alribllie arlei runeriunea steriliJ de u ImllO
nallJra'·'. in escul FemeiJe ~i fete/e, intilnim asocierea ideii Je
Schil11barca modului I'n care e trait1\ realitatea
frumos artificial eu aceea de modemitate: .. asumil1du-~i menirea sa
caute ,~i so explice frumosu! iniJuntru! modemiJii(ii (sublinierea lui
L.llfllca Illodcrna nu e pur $i simplu 0 lume in care artilicialul e
Baudelaire). (ortisllJ/) in(a!i~ea:;a eLi pasillne femei (oorte
dOl1linant. Un nou univers al senzatiilor. ci $i un mod diferit de a
impodohite ~i in(rumusetale eu ajuloru! a 101 soiLl! de c1reslIri de
perccpe $i trai rcalitatea. Trenul, 3ulOlnobiJul. telefonul, avionul.
lelevizorul, radioul, computerul etc. iat~ dteva dinli"e prelungirile
spirerie ",
tehnologice ale animalului uman, care iI modi fica in 1Iltirn~ inSlan(a
Modificarea ulliversului senzatiilor, a rela!iilor dintre
elliar pe aceSla din urma. Realitate<l noastra - felul in care percepem
simturi
~i traim t;mplll $i spatiul - eSle una radical diferita de cea (l
Strillllo$ilor no::;tri. Nu doar ca omul S8 percepe pc sine ca pe un
dominator al obiectelor din jur ~i ajunge sa se vada pc ~il1e ~i s8.-1
Modifiearca universului senzorial al omului' modern dccurg e
direct din preeminenta artificialului asupra naturalului. in prim111
vad<1 pe celillalt ca pe un obiect. dar chiar este un all om. Care
rind, posibiJitatea de a Fabrica un mediu artificial permilc
traie~te 0 alta realitate. 4 ) Prelungirile tehnologice ale fiin!cl noastre
favorizarea unui simt in defavoarea altuia (eel favorizat. de obicei.
au largil Real ita tea. au mod ificat-o fundamental. Relati i Ie

28
29
III <:\ista Dumnezeu. in carc £1 e stapin). e vaLul). in al doilea rinu. sim\urile sint ..satistacule", dar $i
Preeminenta artificialului se eXlinde ~i asupra rclaliilor condilionale. prin folosirea parful1lurilor, rujurilor. deodorantclor
I inlerllmane: ccLalall devine un obiect (oroarea vlzavi de reuucerea
omului la trup. de transformarea lui In materie ~i atit, 0 intilnim ue
de tot felul. a cremelor. manu~i lor etc Pract ic. uni versul senzatii lor
oillului modem este ruternic. dadi nu decisiv. diferit de eel al
la Baudelaire pina la Gonfried Benn - in pocl11ele din Morga - sau (lllllllui epocilor anlerioare (eu exceptii1e - elita chineza.
II la Robel1 Lowell - in poemul Comundorul Lowel/). '11t',andrina etc. - aratate deja mai sus). Selllniticat iva C$te
Mai mull. valorile umane - inclusiv fruIII usetca, dar $i virtutea ­ Cleneralizarea acestei noi lumi de sell7alii, care se sl1bstitllie
sint dcplasatc dinspre exterior spre interior. Nici Dlimnezeu, ~nzatiilor naturale. 3 ) C'ind poezia rnoderna exploreaz3 rcalilatea.
nici Natura nu mai ofera Modelul, ci omul care .. d~ de ceva nou", ea e>..ploreaza ~i noul univers al <;cnzatiilor ..l11oderne". (0 mic
II inventia ul11an~. lata cileva fraze semniticalive ale lui Charles paranle~: inlreg universul figurativ al [)oeziei prellloderne - bazat
Baudelaire din Elogiu( Machia;ului: .. Cele moi mulle din erorile e un sistem de illlagini naturale - devine in bUlla muslim exotic
pril'i/Oore la (nllllos (1rovi/7 c!i/7 {alsCi cO/IC:e(1!ie (11! care secolul pcntru omul modern; sau. in 1Iltimt\ instan\tl. nu mai funqioncaza
.\10'1[1 0 uvea aespre morala. I'c alUnel nalura era lllulo are!,1 deloc. Parado.-.:al. noi. 1110dernli. sil11!im mai rudimental'. Seadere
lemer. i~\'on" }i IIpul 0101 eeeo ce esre hine ~'i a oricorei (rumllser; sensihiliratii omului modern C $i rezultalUl inexislentei de corelalm
ell {l/llill{tJ ... l10fllru /1IJ ne il/m{a nimic Sail moi 1/1I!lic. ea il o!>iecliVl, crea!i in{pnn limb:i. ai noului univers in care accsta
impinge pe om sO-$i ueiaa semenu(. sa-I mOnince. sCI-l {inci coplh: traic~tc). Nu IntimpHHor. Fernando Pessoa. unul dinlre poelii
sa-I ch1/7l1iusco ... lh:ce{i ill revistii lot ceeo ce esle nul ural ~i nil excmplari ai moderniti1!ii - aparent preocupat cu prioritatc ue
veti alia decillllcnwi inspiiiminldIOare ... Virlurea. dilllpolrivc7. esle conslruirea. eonfectionarca de pret~'bricate umalle. de heteronimi ­
arli(iciulu" (sublinicrea ii apaJ1ine lui Baudelaire). Dar iata. in insistil asupra importan!ei scnzatiei. constrllind 0 Tntreaga tcorie III
accla~i eseu, ~i ncgarea mimcsisului. tot In numele artificialulLll: jurul acesteia $i mergTnd pina la a face din .. deplasoreo otel7riei
.. _.. piclura ohro:lllui JIll trebllie (olosilo in sco[1111 \'ulgur. c:i:Jlre sen:orie" un crileriu de elasi fiLare a roeziei. de la vechii greci
nemQrtlirisil. de 0 imito naillI'll (Jllra :fi a ril'ali:u ell IlIwre!ea .. pina la ceea ec el nUmC$le senza\ion ism.
Cine ur inani:ni sa-i alrihl/ie arlei !imc{lunea slenla de a ill/ilo
nOlura!"_ in eseu! Femeile ~i fe/ele. intllnim asocierea ideii de Schilllblln~a modului 'in care e traita rcalitatec
frumos artificial cu aceea de modcmitate: "usumindll-SI menireu sa
callie ~i sa explice lrumoslIl iniiunlml modernilalU (sublinicrea lui 1.I.lIllCCI modcrnfl IlU e pur ~i simplu 0 lume in care artiticiallli e
Baudelaire). (arrislll/) into{i~w.co Cll eosillne {emei !oorlc dominam. lin nou univers al scnzatiilor. ci ~i un mod dircnt de a
im{Jodohile $i in(runlllsetule ell aiulOru! a lor soill/ c!e clresllri de percepe ~i trai realitatea. Trcnul. automobiJul. tclefonul. avionul.
spi{erie ". tclevizorul. radioul, computerul etc. iata citeva dintrc prelullgirile
tehnologice ale animalului uman. care II modifiea in ultima inslllnta
Modificarea uni\'ersului sem.atiilor, a relatiilor dintre chiar pe acesta din urJlla. Realitatca noastra - felul in care pcrcepcm
simturi ~i traim timpul ~j spatilll - este Lilla radical diferita de eea a
Strarno~ilor no~tri. Nu doar ea amul se percepe pc sine ea pc un
Modifiearea universului senzorial al omului' modern decurge dominator al obiectelor din jur ~i ajunge sa se vada f1(; ~llh~ $i sa-I
direct din preeminen{a artificialului aSllpra naturalului. in primlll vada pe celalalt ea pe un obiecl, dar chiar este un all Olll. Carc
rind. posibilitatea de a fabnca un rnediu artificial permite tr~ie$te 0 alta realitate. 41 Prelungirile tehnologice ale fiin{ci Iloastrc
favonzarca unui simr In dcfavoarea altuia (eel favorizat. de obicei. (lU largil Realftatea. all modifieat-o fundamental. Rela\iile

28 29
inlerUl1lane sint direel afectate. dar e afectal ~i 1110Jui in cart: Ill: rcalizat - practic - la nivel ul el itelol abia in secolele XV II - XVII r
percepem pe noi in~jne. Lll11bajul preexistenl e inslilicicnt pentru a in Fran{a. Anglia, Germania. Italia ~i :'>-all g~l1eralizat abia in
exprima ceea ce se [ntlmpl~ Cll noi. Sin tern in plini'\. angoasa a lipsel secolnl XIX in respeclivele lad (care !~ri - mdllsiv din aceasta
cauz~ - se considerau civilizale!). ACt:asta reiflcare, acea~la
de sens.in plin absurd.
Sistemlll de referinta. Realitatea. e unul acceierm. astfcl incil anonimizare ~i ..dezanimalizarc", dacA pot sa-i spun astfe!. au drep
l1li~carea in sine devine 0 valoare. E ~eea ce vor celebra fUlllri~tii scop/rezultat posibililatea de a face olllul capabil sa sliporte lizic 0
ilalieni.5) LUl11ea in care lrliil1l ne suprastimllieaza. viteza fiind in aglomerarie de lipul ora~ullii modern (1n care dezodorinrea
centrul aceslei supraslimulari. Consecinlele Llnlli asemenea generala. ignorarea celuilalt. convenliile elC. par abcranle. ~ar sint
,I' fenomen yin sa se imbine ell cele ale factorilor externi analiza!i ;bsOltll necesare pentrll inhibarea rcactiilor Innascllte legate de
deja: realitatea e simplifieata, toale simturile se sllbordoneaza - ~i instinetlll leriteria!. de eel sexual etc.). Elogiul artifieialului, tacut
I mai puternic • vazlilui. eel mai rapid dintre ele ~i cel mai ant renal de Baudelaire. citat mai sus. e ~i unul al reificarii - civilizatia.
in decodarea prin simplificare a stillllllilor eXleriori (N\'] ll10dernilalea devenind de nelnlclcs t~ri\ aceasta, Consecimcle ins
intimplMor. adaptarea la civilizatia induslriala ~i la eea - in planul relaliei oll1ului cu Illmea ~i Cll sine - sint ~ocante. Apnre
postinduslrialf"l lreec prin alfabetizarc. iar e:'\lrern-orientalii - ell al senzatia de non-realilale a IUl11ii. de anulare a ceea ceo in acela~i
lor ideogral11e - par cei rnai u~or adaptabili, mai eficienti in noul [imp. se afla in centrul l1lodernit3!ii. ~i anume a individualitatii.
mediu). Acestei noi lumi i se potrive~te perfect ceea ce spune Accasta senzaiie. amplifical~ de schimbarea 1ll0dllllli de
Rimbaud in lIt/mimiri: ..... presse de lrollver Ie liell el I" formlile' comunicare a infonnaliei in lumea modema. vine in contradictic Cll
(sublinierea mea. A.M.); ell ~i celebrn sa: .. deregfare a 11IIlIrm ~i face vllinerabiia ideologia dommanti'i a Illodernitarii. constrllila

slm{tlrilorl seJ1SlIrilor"; polisemia lui ..sens" din franceza pc idcea de distinctie, de separatic, de individualitlHe. Dlllla~tere
perrnilindu-i si:i puni1 in evidenla accasta legatura indisolubila intre paradoxului pe care Fernando Pessoa 11 formuleaz3 aSlfel: .. Ce
simluri ~i sensuri. deleglarea primelor anlrenind - automat - ~I inseamna lOoW lumea. ceilalli? ?ellfrll mine ({nota Ilimew) I1lI I!
dereglarea celor din unna. Jedl un sillgur lucru ... N-olII CllJ10SCliI pi! nilllel1l. Deosebeam
uumenii lin II I de celiihd, clim deosebe~'{i IJielrele ... Ei /Ill mi-all dal
Rei fica rea niciodwo sen:o/ia co sim reali. nwi ales elml vorbeau."
(sublinierile imi apal1in).
Consecinta a factorilor deja analizari - ca $i a unoI' faetori interni
_ reifiearea face pal1e din insu~i procesul de civilizare. analizat de Schimbarea modului de comunicare a poeziei, a informatiei
Norbert Elias in celebrele Civili'Z,u(ia moravllrilor ~i Dinllmica in general
Occidentull/i. Civilizarea impliea un control sporit al funqiilor
corpului. a codilicare superioara a comportamentului ~i 0 reducere AflatA In centrul comunic~rii. poezia a fost influenlatii direct de
la maximum a ..naturalelii'". SUbstituirea de catre comunicarea scrisA (~i indirectii) a comunicarii
Cre~terea pragului de sensibilitate ..publicil" (de fapt, impllnerea Orale (directe). Ceea ce se uitli mai Intotdeauna. cind se compar~
ca esential a '"spa\iului privar') face ca .,rezolvarile·· anumitor Poezia modernA eu cea care 'a precedat-o, estc ell poezia
necesiUl!i ..naturale·· (de la nevoile tiziologice, pina la curalatul prCtnodemA a fost una Iiricl. Formele inventate de vechii greei ~.
narilor) sa fie pereepule ea jenante. Ele VOl' Ii izolate. d~ trubaduri erau ale unei poezii care se cinta, care era reeeptatli
depersonalizate, (dacil se poate) ascllnse. Invenlarea $i impunerea direct de eel caruia Ii era destinatll. Nu intru in amAnlinte. cert este
de anexe (gen lingura. furculila. cUlit) pentru hranire ~i altele s-all ca. 0 data CU impunerea scrisuilli. trebuiau invenlate noi forme

30 3\
poetice. Ceea ce ~i face poezia modema, incepind cliteoriile despre Jirl'CI • mohil/tale ~I sra{iu. sa IJ1stiluie Ull ;oc: care - nil sa :ilie CUIII
poezie ale lui Poe - allminteri un poet inca in siajul .Jiricii clasice". _~li confirllle tklizmea ". Pentru Mallarme scrierea unei caqi ~i
Cll poemele In proza ale lui Baudelaire. Lautreamonl. Rimbaud ~I !ilbricarea acesteia Slnt consubstantiale: .. {ahricarea unei carli,
lerminind cu caligramele lui Apollinaire. poemele lui FrancIs aceu mul{ime de semne care se VOl' raspindi in lume, incepe ell 0
Ponge sau experimemele lui Pound, ale poeziei conCrete etc. 5 ) /i'O: ". Relatia eu Publicul poate fl de doua feluri: ..pozitiva" ~i
O
.•!unci Cartea este ., Virginitole care. solitara, in (ala lronsparen(ei
Modificarca relatiei creator-receptor; aparitin Publicului IIr1el priviri rOlrivile, S-(.J imparlil co de la sine in fragmente de
c(ll1do are (el/vim $i locere). sel11l1e nllpt/ale ate [deii ':. Sau
lnloclIirea comunicarii orale cu cea scrisa, in special in mediik ,.negativa", Pliblicul neluind in seama Cartea ~i atunci .. Carl ea.

cUlte, in cadrlll ..elitelor", amreneaza 0 modificare radicala u lIl1de lrilielile spir/1lI1 pic! deplin nlullumil. in ca=ul L1nei

relatiei creatorlllui Cll reccptorul Sall. Oralitatea presupune, pe linga neinlelegeri ... ~e sClllUra de :gllJ'O cl/pei.oo: devenil impersonul,

sincretism. ~i un feed-back imedial. 0 presiune a receptorulul voll/111 III, 0 data ce le-ai despiirlil de e/ co autO!: 1111 eel'

asupra creatorului. Esentiala nu e. in clillurile orale. poelia. (obligalOriu) apropierea vreunui cilitor".
obiectul artistic in sine, cit comunicarca - poezia putind Ii Prin aten\ia care i se acorda, prin rolul decisiv pe care-I are in
modificata ad-hoc penlru a se realiza. spori comunicarea. In plll~. ~0nlUnicare. pocl1lul modem se msi/wie (ca sti folosesc 0 formula
creatorlll i;;i cunoa~te, cel putin in mare, receplorii, are un contacl mallarmean~) diferit de poemele premoderne ~i [unC\ioneazil altCe!.
direct Cll ei, imparta..5e$te acelea$i valori etc. EI se subslilll/e . in fata Publicului - poewlui, de aici disparili
Paezia scrisa (Iiteratura scrisa) intra In relatie Cll ceca ce eloclltorie a acestuia (0 consecinta. logica evidenta a noului mod de
Kierkegaard nume;;te PllblicuJ: 0 masa anonima (~i fam chip) de a se cOnlLlnica, de a exista al poeziei).
indivizi Icgali Intre ei (~i de creator) doar atita limp ell dUTeaza o alta consecinra importanta a generalizarii comunicarii scrise,
lcctura poeziei. !cctura care poatc fi intrerupta oricind, rara ca mediate de un obiect artistic (poemul. Cartea), este ~i aceea ca.
aUlorlll sa 0 ~tie. Nu eXlsta, praclic. feed-back. De-aici ~i "p!cicereo poezia poate ~i trebuie sa-~i dezvolte latura experirnental~l,
ariSlol.'rGticci Je (/ Jis[Jtcic(w" a lui Baudelaire, de aici dimensillnea prospectiva. Cel pu!in In principiu - dar exista ~i
.. anlipoeziu ". de aici binecunosctltii .. poeles maudit!>" etc. in exemple prestigioase. de la Emily Dickinson $; Baudelaire, la
poezia greco-lalina sall In cea provensala nu existau poeli Rimbaud, Pessoa sau Bacovia - poetul l~i poate ..permite" sa
blestemati. Acolo. Sau Ie placea publicu!. sall nu erai poet deloc ram ina. practic. necunoscul sau cunoscut de un cerc restrins de
(sau, eel mult, un poel de care se ride. unul uitat aproape imedial), initiat i , sa i~i a~tepte Publiclil (potential) doua saLl chiar trei
Daca nu cxista realmcnte un feed-back. cxista insa altceva: generalii la rind. 0 situatie cu totul inimaginabila. pentru poezia

t obiectul artistic - poemul. eel care ia contact eu I'cceptorul, cu


acest misterios ~i teribil Public nu e poetu!. ei poemul. De aceea
premodema..
De aici, 0 mai mare libertate a autorului in raport ell lcxtul, cu
centrul atentiei se deplasea7.a de pc comunicare pe labricarea actlll de creatie ~i. la limita (cum sustine Mallarme), cu Publicu!.
obiectului artistic. Poemul, afinna Poe. trebuie sa aibil rigoarea Poezia i~i permite (sau este obligata.) si:\. experimentez.e mai mull. sa
unci formule matematice. EI este un corelaliv obicctiv in viziunea se nasca ~i s;l existe in spatii limitate, pentru speciali~ti.. ea putind
lui TS. Eliot. 0 mica (sau mare) rn~inarie din cuvinte, dupa sa nici nu ajung;l la Public direct, ci intennediat. ca ~i ~tiintele de
pare rca lui Zukovsky. In centrul medila~iilor despre roezie ale lui virf de care vorbeam (fizica cuantica. materoaticile superioare.
Mallarmc se atla Cartea. inleleasa ca un instrument spiritual. biochimia etc.).
Cartca. "expanshme tOlalii a literel. trebllie sci ia dill aceas/Q ­

32 33
ellll
.f{lld aliUI'II/e. Tara dect aSlIpnl I;mllllll
ifU / ii ill clliOl mOlll 1! ill
Inlocuirea informatiei directe de catre informalia medial. ru /imbajul devine celmQi pUlel'llic: il15lrl/mel1l 01 pcrfidiei. chillI'
\ ' til, rc~'i dOell' d. poute - incil sa desfac6
0 dUlt; - ~I su sfWe fi/'elt:
II a 0 consecin!a a progreslllui tehnologic. a aparlll ~i fenomenlll /u ill care e prins 0//11/1" (Ezra pOlino).
1 11 de SUbsliluire a infonl1a!iei directe (rezultat al contaclului senzorial sei
11
eu Illmea. al contactuilli i-mediat Cll ceilal!i) de dme informalia
II indireeW. din ziare. de la radio. televiziune, din caqi etc. Aceasta
schimbare a fellllui in care ne informam antreneaza 0 largire a
orizontului informa!ional. dar ~i 0 aplatizare. 0 impersonalizare a
lui (mass-media fill1d 0 mediere. eeea ce impliea 0 intermedierc.
I
dar ~i 0 cobodre a complexiUHii informa!iei spre mediu
II ecepfol'l/or). Traina intr-o /ume artificiala. avem ~i 0 cunoa~tere a
acesteia mediata mereu de a/Iii. De aici ~i primeidia manipularii
I'll 1; (mai mult sau mai pu!in voluntare) a informa!iei. Ai~i poezia
modema jntr~ deja in joe, ~i inca ,ntr-un mod decisiv. Poetii
:1 modern; sim poate primii care con~tientlzeaza riscurile informatiel
intermediate: de la rimbaldianul "Je est 11/1 C/ltfre" (dacll realitatea
lh intennediat3 de altlil. eLI deja nu-mi mai traiesc propria via!~t
\ L1na a altLIia). la opozipa Poezie - Reportaj din meditajiile asupra
poeziei ale lui Mallanne. (Poezia e objectiva ~i personala. astfel
csentialu. spre deosebire de Reportaj care e subiectiv ~i impersonal.
ded derizoriLl). de la corelativLlI objectiv al lui TS. Eliot~; pini\ la
poezia (teariile despre poezie ale) imagismului. obieetivismului. la
biogratismul lui Lowell sall Berryman. la pcrsonismul lui Frank
O' Hara... DlSpuri{ia elocliforie () poefU/!/i ". care" /asa ini/iofiva
Cl/vil1felor". despre care am vorbit deja aici (~i vom mai vorbi ­
Malarme rall1ine llnul dintre teoreticienii fundamentali ai poeziei
lTloderne. tiindca e printre prill1ii care au sesizat noua situare a
poezici in comunicarea jnterumana), in~tituie un demel'S
fundamenlalmente ones!. a1 poetului care - spre deosebire de
mass-media, de jurnalisT - nu ll1aniplileaz~ informa~ia, nl! 0
mediaza..
Mt::dit3!ia nSlIpra lllodalitalilor de comunicare ~i asupra rolului

;~ \I~I
1
poetlllui ($1 al poeziei) in contracararea uniformizlirii,
depersonalizarii ~i manipuhlrii imaginii realiHltii, rnmine una dintre
lemele majorc ale poeziei moderne. penlru ca aceasta. contraeararc
este lIna dlllirc cele mai importanle eOlllponcnte ale rllne~iei sociale
a Doeziei: .. ('ltv/mele fiporife SOli frol1smise prin fe/egl'o(1111 sin',

35
34
FACTORII INTERNI ~liJ1lulate de contactul Cll eultura indiana, ell cea chineza $all
japoneza. de descoperirea Americii ~i de (re)descoperirea (in fond.
in momemul In care lrecem la enumerarea factorilor interni. reinventC1rea) Antichitalii greco-latine (mai apoi <.1 Egiprului antric.
atingem deja punctul sensibil. al modelelor cullurale ale a SlIll1erUllli. a fondului mitologie indo-european etc.), sint IlU doar
modemitalii. Cum traim incA In interiorul culturii mod erne (chiar incel'cari de a lamllri noua cultllra ce se n<t$te, dar sint ~i factori de
daca In modernifufea lirzie. dupa Vattimo sau In posf11lodel'l1irale. orientare ~i structurare a culturii modeme. contribuie la
dupa Ihab Hassan, Lyotard. Eco&Comp). orice model al acesteia configurarea acesteia. De la Montcsqieu sau Jean-Jacques
am adopta. yom face - automat - ~i 0 alegere. yom opta pentru unul ROllsseau. trecind prin Winkelmann. Goethe, Schopenhauer.
dinlre modeJele (concllreme Intre ete) din interiorul moderniUilii. Kierkegaard, Marx, Spengler, Nietzsche ~i pina la socioiogi ~i
DRea pUlem cadea u~or de acord asupra definirii celor mai antropologi ca Marcel Mauss. Emile Durkheim, Max Weber ~i
importan!i factori externi care au modelal lumea moderna. insa~i Pareto. la psihanali~tii Freud. Jung sau Adler. la istorici ca Arnold
seleetarea anumitor factori intcrni ~i ignorarea altora (din ne~tiinla. J. Toynbee sau Fernand Braudel (~i intreaga ~coal~ istorica de 1<1
sau fiindca ii consideram secundari. neimpOr1.aJl!i) reprczima. in ...if/nates "). la lingvi~li, de la Saussure ~i Jakobson la Hjelmslev.
sine. 0 oPliune, ne angajeaza vizavi de un model sall altul al ca sa Ilu-j cit1\m pe filozofii ~i epistemologii din secolul XX. de la
modemitalii. Hcidegger ~i Wiltgenstein In Karl Popper sau Rudolf Carnap. toti
Cum abordarea mea e L1na care are drept axioma ideea cil poczia okra tllJ doar explicatii intr-lln anume domeniu. ci ~i modele de
sc ana in ccntrul cxplorarii-cxprimiirii-invcnHirii modernitiltii. intclegere-lraire-semaminre a realitalii. a intregii culturi l11oderne.
ea in!elegerea poeziei moclernc in speciticul ei, a modalitalii ei de NlI e lipsit de semnificatie, de exemplu. faptul ca 0 anumc teorie

a fune!iona constituie una din Caile Regale penlru Inlelegerea economica a lui Karl Marx a gene rat lin anul11c mod de a i'nte1ege
culturii moderne, pentru depa~irea abordarilor reductive societa{ca, relatii1e intre oameni ~i ca ea a slat la baza construirii
(tilozofice. sociologicc. economice. antropologic~ etc.). 1l1c1 voi unci noi lumi. a unei Ulopii ..eulturalc·· in primul rind (practicile
multumi si1 aduc in discu!i~ ciJiva factori intcrni asupra carora barbare ale aeestuia fiind intotdeauna ..motivate" ideologic). care
exista - deja - un fel de consens. cOlTlunisnlul. Sau ca teoriile lui Nietzsche au plltLil fi dezvoltate ­
Deoarece cullUra ca fapt obiectiv ~i individualitiltile care traiesc impotriva chiar a ceea ce spusese de altfel filozoflll illsu~i - in
intr-o cultura sint interdependente. e greu sa tragi 0 gran ita intre nazism. Sau c1\ psihanaliza a devenit nu doar 0 metoda de tratare a
ele. Dc aceea factorii interni sc refera la ambii - la cultura bolnavilor psihici. ci ~i 0 componenta rllndal11entala a cultmii
propriu-zisa ~i la individul truitor din respectiva culturi1 - chiar ~i rnoderne; psihanaliza poate genera teorii despre poezie. dar devine
atunci cind. aparent, se analizeazil numai nivelul general, cultura. ~i un bun de prestigill (in America. a merge la psihanalist e, sall era.
sau dnd e analizat doar genemtorul!receptorul de cultura. semnul 1I1lui anume statut social).
De aceea. in incercarea mea de a caracteriza clIltLlra modern~.
voi face apel la 0 tipologie care se vrea neutra. care - eel putin - nu

I
Cultura moderna: 0 euHura de tip scmantico-sintactic
valorizeaza explicit lin anume tip cultural in detrimentul altLIia. ~i
Ceea cc numirn cultura moderna este, in fond, cultura anume la c1asificarea lui luri Lotman din Studii de tipologie (/
oecidentala modema, care tinde sa se impuna i'ntregii lumi, care culturii. Dupa Lotman, culturile sinl de 4 tipuri:
devine un model pentru popoarele celc mai diferite. Meditaliile I) Tipul semantic. construit pc principiul identitlltii dintre semn
asupra culturii (a individului in eultura) din spaliul cultural ~i object, in care nu exista ceea ce Saussure nume~te arbitrariul
european din ultimele 2-3 secole, chiar dacli sint inspirate, semnului Iingvistic. PentTu culturile de tip semantic, .. ta fnceplIl a

.36 37

10.\/ CI/I'IJ7IliI". nu c~isla


decil 0 unica rcalitale, care "e regase)tt .,tr~111 de sotisticata. Individlll ramine in cenlrLl, dar el I1U e:-"Ist~ in
1
mereu aceea~i ($i in tolalitate) in fiecare lucrll'sel11n ill Pi:tt'l~ e<llitalefcuhura dedi pendulind intre/pllnind de acord minllil1l
(conform principiulu, hologramei'l. rotul este vaJoros: cc llll est\: ~iferite \ipuri cll\\llrale. atit semantice. elt ~i sintactlce Fiecar
valoros - adicil semniticatlv. legat de CuvlntJRealilatc - nu e,i~)la individ i~i poate strllClllra (teoretic, tiinde:l. practie. 1n majoritatea
(de tip semantic Slllt culturile orientale, cultul'llc populare. udlura .:a7.l1rilor lucrurile sint simplitieate) propria cullma. E LIn \rilll1lf al
medievala ~i cultllra greco-latina). Ol11ul are 0 semnificatle n}i\ idlialislnlllui. care - dincolo de conventii sau, mai precis, pnn
absoluta (~i 0 valoare asemenea). dar tot ce e:-..isU\ - lill1u crcapa ek _ se poate abia ucum l1lanifeSla cu adevarat. Cum ar spune
Divinitatii - are acee~i valoare ell omul. cu fiecare 0111 in pane Baudelaire ,,1111/l1ll1 orlif/ciallli i(l {JOOIe permitc sa tii til III.slIli ",
oamenii fiind perfect egali, ..identici"); cul moderna este - ~i devine tot mai mult - 0 concretizare a
2) Tipul cultural sin lactic. specific societ3tilor absolliliste ac~slUt
wra
tip culturaL Individul are la dispozit ie 0 mul\ime de
(Franla in secolul XVII. imperiu1larist in secolele XVII- XIX etc.), informa\ii ~i de coduri. de modele. El poate opta defini\iv pentrll
se bazeazil pe principiul ierarhizarii-formalizarii: valoarea ullui om unul dintre aceste modele. dar. astfel. cllnsu~i iese (cum va) dll/ joe.
a unei aCliuni etc. e data de locul in structllrl1. in Supra-semn (liiturn lIloderna e mereu agitaUi de balansul intre ce\c trei lipuri de
lerarhizarea lumii ($i a soeietlHii) e insolita de 0 desemantizare cllilura preeedentc. care coe:\isti'i in ea (devcnind. la limita. op\illni
politico-sociaIe: de la semantismu\ tni~carilor religlo ~i 31
ase
semnului-in-sine. el cCiptltind semnificalie doar in raportuJ ell
Slructura-Semn. Tipul cultural sintactic impune un SlIlgur Semll. nalionalismelor. la sintactica mi~dirilor tOta\itare. In care
care e dineolo de fiinle, obiecte elc. E 0 sistematizare, 0 comunismu\ e aproape ('I emblema a tipului cu\tural sintactic. ~i
rationalizare a tipului cultural semantic (~j 0 exacerbare a lui). pinrJ la liberalisll1ul individualist sau la mi?ctuca "Flo,ver-power".
parado>.al. In numele pragmatismului, al eficientei; manifeslare clara a tipului cultural asemantlc ~i asintactic). Care nu
3) Tipul cultural asemantic ~i asintaclic e un produs al duar coexist~, dar se $i confrunti\. Far~ ca, in ultimA instan\a.
ginditorilor englezi din secolele XVII - XVIII (illlre care Hobbes. vrellnu\ dintre tipurile culllll'ale in eauza sa triumfe realmenle. Nu
Locke. Burke. Hume, Swift etc.) ~i al discipolilor ~i continuatorilo" numai pentru dl nu poate exista lip cultural pur. cit. mai ales.
lor. ilumini$tii. in special cei franeezi. Ei descopera ea sistemele flindca lumea moderna e prea complieata pentru a ft inteleasa­
I cultllralc sint conven\ionale, acestora opunlndu-li-se Natura. eee exp1icata-modelata doar de unul singm dintre Ilpurile cu\tmale in
cauza. Aceastfl coe>.isten\a ~i confruntare asigura de altfel $i
II ee esle innascut in fiecare individ. De la Swift ta Defoe, eu al sau
RohinS()11 Crusoe, pina la Voltaire ~i Jean Jacques Rousseau, ell clinamismul modernita\ii. Cee.:'\ ce unii denlunesc moderniwlc
Emil, sou despre Educa{ie. ni se propune un model cultural care, tlr/.ie. sl1r~illl\ modemit~l\ii sau postmodernism nu este declt
denuntind convenlionalul. propune "naturalul" (pe care-I afiam in dispari~ia confruntarii (eel pu\in aparenl ~i numai in anumite zone
bunul salbatic sau in copilul inca nedefonnal de catre educalie). ale lumii) $i perpetuarea unei coexistenre pa$niee care - in fond - nu
Mutatia prineipala, in eLi/lura europeana, s-a faeut prin aeest tip mai are nici un haz. Dar. fie ca aceasta confruntare e deplasalu
cultural. eel care .iustifica ~i motiveaza filolofic (oferind ~i bazele dincolo de individ (care deville astfel iresponsabil ~i apatic). la
unei eulturi specifice): a) individualismul; b) egalitatea intre nivelul grupurilo r, comunitll\ilor. statelor. regiunilor. fie. a~a cum
oameni; c) desacratizarea lumii; d) ccntrarea discursuluiJ avenizea:z1t deja Dodds in Grecii ~i if(l(ionalul. avem de-a face
culturii/lumii pe fiinta umana (nu eea concreta insa. ci pe acea doar cu 0 aparenta aealmie, cu 0 epuizare, din prea mull
t1ctillne care e "omul natural"). Un asemenea tip cullural nu poate solisticare, \a Lin anume etaj al societa\ii/lumii/etc.. 1n timp cc la
rezisla Insa foarte mull; el a fost inlocuit de: baZi\ se pregate~te 0 red\dere Intr-un tip cultural premodern.
4) Tipul cultural scm;wtico-sintactic, care este 0 ma~inarie Pentru ca recaderea de car~ vorbeam se produce atunci cind $\

.38 39
fiindca IlU existl1 ulllimbaj. ulllllodel, 0 paradigmll care s<1 poat<1 Sa Infilnirea dintre culturi, melting-pot-uJ cultural modern
dea seama de/sa explice/s~ ex prime comple:\itatca fenomenelor
dintr-ull anllme moment al unei civiliza!ii (in cazul nOSlru, cca Ceca ce se vede. aClll11 , eu ochiul liber - dnd e s~ disclltam
curopeanil, devenita nord-american-europeana. care tinde sa Sc despre ultimele dOlla secole - estc prabu~irea europoeentrisllllllui.
mondializeze - proces inevitabil, daea e sa-I credem pe Emile ,.\dlca. altrel spus, cultura europeana a inectat sa mai fie lin sistem
Durkheim. care afirmase deja acul11 mai bine de 6 decenii ca d<' referinla ..central". singurul sistem de refel'inta.
intr-un al1lllne spa{iu cultural nu pot coexista doua culluri diferite) Prin cultura europeana inielegem. in acest moment. acea sinteza
Tipul cultural semantico-sintactic, generat de factorii in disculie realizata timp de pestc 1000 de ani. dupa pral:)l1~irea imperiulul
(~i generind, la rindul lui. 0 parte din ace~tia, sau eel pUlin roman. in Yestul Europei.
ampliticindu-i) este, pc de 0 parte, struclllrat de teorii care sa faca Nu este aici loclIl sa analium cum s-a realizat aceasta sinteza, ce
,! posibila acceptarea acestei anomalii (care estc, ill ultimii instanta, elemente au contribuit (~i cit) la structurarea ei. Vom spune doar ca
coexiSlel7{U ullor tipuri culturale contradictorii, eoexistenil'i car aceasta a fost 11111lta vreme 0 cultura de tip semantic, in perioada
absolut necesara) ca pe 0 nonnalitate. Si yom lntilni aici alit Evului Mediu (a /a:ei aristocratf!. in tcrminologia lui Norbert
II dialeclica marxista. cit ~i Supraol11ul nietzschean (modernitalea Elias). aillngiml apol 0 cultura predominant sintactica (in 10:0 ei
mnd un necesar purgatoriu. inaintca realizarii ..societiltii perfect .. ubso/ulislii. cl/I'ialO)
sau apari!iei Supraomului). Sall. dimpotriva.. teor'ii care sa separe . Cullura curopeana. ca oricc cultum. se con~ldera, a ai lIns sa se
implicit sau cAplicil - diversele secloare ale culturii, iustificindu-se cvnsiderc singura .. adevarat~" (grccii ii socoteau pe to\i cei care nll
astfcl coeAistenla unoI' tipuri culturalc opuse (unlll la nivel imcau de cultura lor ..barbari", slavii pe nem\i ..mll\i" etc.).
economic ~i altul, sa zieem. la nivelul crea!iei artistice propriu-zise) Celelalte mari culturi crall lie ignorate pur ~i simplu, tie considerate
in aeeea~i socictate ~i In acela~i moment; sau care sa ll10tiveze $i s' ni~le variante "impcrfectc" ale sale (sau eel pu!in ..imature").
e>..plice 0 evidentA departajare/etajare fie socio-cullural& (In ineeplnd cu secolul XY. 0 dat~ Cll marile descoperiri geogratlcc.
interiorul aceleia~i na!iuni). fie geo-politicll. (intre natiuni care curopa de Yest a luat contact ~i a inccpllt sa lntre\II1~' l'ela(1i tol mal
lraiese in lurni diferite. dc~i slnt eontcmporane). strlnsc ell cultllri de mare anvergura. Jar C'drcm de di rerite tie
Pe de alta parte, diseurslllile eoncurente din imeriorul eulturii cullura curopeana.
semantico-sintaetice au Centre diferite, au propriul sistern de In pl"l1n1i instantil, <;-a accentuat dimenslllnea e'l:olico a aceSlOra.
generare, construqie ~i legitimare. Nu mai existll lin discurs Toate culturile neellropene au fost percepllte ca liind exotice.
central, caruia sa i se subordoneze toate celelalte. (A~a-nllrnitul (Prototipul scrierilor despre lumea e:-.tracllropeana, dafind din
pragmatism eo modalitate de a accepta pluralitatea contradictorie. Setollli Xl y. II MWOlle al lui Marco Polo). Dar. sprc sfir~it111
pentru cil .. ufja e mai eonvenabil. mai praclie ". Nici macar ceea ce secoll1lui XVII $i la inccputul seco\ullii XVIII, apare deja ideea ca
11l1lnim discurs ~tiintific. pe Iinga faptul ca exist3 nu un discurs ll10clelul cultural european nu e unicul posibil. mai Intii sub forma
$tiintific. ci I/Iai nJulle discursuri $tiintifice, nu mai e recunoscut ca sUblinierii conventionalilfl\ii fiec3rui model cultural (~i aiei treollie
fiind central, chiar c1nd se simuleaza aceasta). Toate aceste (itati in primul rind Swift, cu al s~u Gul/iver. ca ~i Voltairc ell
discursuri care se bruiaza unul pc cela.lalt, ne dau senzatia cll - in Microme~us ~i L'II/genll sall Montesqlliell eu Scrisorile persune).
fond - lucrurile aT fi simple, daca n-ar ex ista acest bruiai. Dar acesta apoi prin afirmarea univcrsalit111ii ~i identit<1!il date lor
e prod us IOcrnai de tipul cultural sCl11antico-sintactic, e zgomotul a~)tropologice Il1l1Uscute ale tulllror oamcnilor (1a .IJ. Rousscau in
care inso!e~le funetionarea ma~inilriei. J:mile, OLi de ,'Edllco/ion).
1I1iminisnlui a{irmu ega\itatea principiala <l tuturor cultllrilor.

40 41
De~i - de fapt - ele sinl vll.ZLIte ca diferile. ie/'llrht:(1le 111 funqie (I , ril11area-invenrarea noii 11l1l1i. Pc de all(\. parte. orice Inlilnire
eon~tientiLarca ~i asill1ilarea Ullor valori considerate absol u, .
c" \l p rlre..tn centru. pm bl elJ7l.( tNtd " a fiell
tlcerl/. \ \Ul. •In care
specifice omului: libertate, egalltate etc. Cullllrile atlate eel \'n~i ~aLiionea7.ll. I\ln
11l< orrt . \.1111 ba. Ia aceasta avalun~a de noU. de

• ba. 0 anUITIlta

aproapc de valorilc .. inn~scutc", care Ie deformeaz3 eel lllai PUlin. I' ecuOl)SCtll. .AceasUI. reactie este una care nu poate fi .. constructiv~"

sint - trebuic :.l't tic - un model pentru cclelalle. Europocenlrislnlll ",.. .cit prirl apelul In poc7ie (dcspre rela~iile dintre poezie ~i limba III

reapare. sub 0 alta forma insa. Una "dcschisa··. care i~i race din 1"-,':. Il\oderna - V~Zl ~i G. Stein.:r Dt~pii Babe{). :r~ducerea e5le

asimilarea celorlalte universuri culturale. dar $i din ..civilizarea·' unJ dintrc provocante (chailengesl maJore ale poezlel moderne: IllI

acestora, justificarea pozirlei sale centrale. doar rraducerea dintr-o limba III alta. ci ~i lraducerea ill intefiorul

Sfiqitlll seeolului XVIII ~i inceputul secolului XIX reprczinli1 Un ccleiJ~i limbi. ~i - mai departe - ..tradllcereu" (trecerea.

moment de ma>-ima deschidere: e descoperita ~i tradusa literatllra tnlOstigurarea. fi;.,.arca) noilor sCllza\ii. sta.ri de spirit. lelatii etc. din

indiana. se descifreazl't textele vechi egiptene. se rcdescopera ooua lumt: in limba. lnlr-o allull1itll. limbu vie.

Grecia antica (nu doar Winkelmann. dar ~i romanticii germani ~i i\u intlmplator. pentru un Ezra Pound, intilnire3 dintre culturi ~i

englezi), sc traduc cele fOOl de lIop{i etc Ultimele doul't secol ramIe culturale. specifica lurnii moderne. ~\. implicit. traducerea

eunosc 0 amplificare $i accelerare a procesului de eunoa$tere ~i constituie surse majore ale "progresului" in poezic, contribuie

innuentare reciprOCil. direet:i de cMre/intre marilc eliituri Cullur.:1 ~ri$iv la aparitia ~i strllClurarea poeziei modernc.
europeanil (eea euro-americanil mai apoL mal nOli cea
mondializata) fiind mereu In frunte. tocmai prin aceasta deschidere. Dcsacralizare<l lurnii
rin efonlll de a asimila cit mai mult din marile culturi
eontemporane (dar ~i din cele stravechi).11 Tipul culltlral semantic ~i eel sintactic prcsupuncau existenta
Lumea noastra culturala e profund diferitil de cea de acum trel unui sistem de rererini~ cu valoare absoluU:I. situat In afara omului.
secole. In centrul acestor transformari: trad ucerca. Soar putea face Presupuneau ceea ce Mircea Eliade nllme~te sacru\. Sacrul esle eel
o analizA a ruptllrilor din diversele momente ale poeziei modernc lare d:t sens profanului. il legilimeaza. Parado7\ul (aparcnt) este cll
pornind de la ceo Gil. cum. de catre cine s-a tradus: fie din cullUm sacrul se a:lla undeva dinco\o de om. dc~i - in accla$i timp - includ
indianl1. chinezl't sau japonezl't. fie din eea greco-latinl't. ebraiea etc. offiul, se afla ~i in om.
Il Aproape toti marii poeli moderni (mai ales cei din secolul XX) au Demonstrarea caracterului artificial. conven\ional al oricarei
r' fast mad tradueatori. dar $i (re)descoperitori ai lIllor valori. zone. CLllturi. implici\ sal! este determinaHi de desacraliz.area lumii. Daca
II cpoci culturale mai mult sau mai purin ignorate. Pound a tradus din totn\ este conventional. iar .. nUlUra/li/ umcm" e singurul sistem de
poezia latina, din chinezi. japonezi. provensali etc.. a rcediwt rererin~a pentrll in\e\egerea lumii. este evident ca divil1uL sacrul
Beowulf. Pessoa a tradus din antieij greco-Iatini. din englezl't ~i sint ocultate. delegitimate, ignorare. Pentru ca. In principiu. daca
francezll.. Lowell a tradus din greco-latinL din francezL. $i Jista ar putell1 face din "omlil lIal1lral" un punct de plecare pentru
putea continua la nesfir$it (primul mare traducator al modernitll\ii' ~re)eonstrllirea IInui alt tip de culturl't. IlU putem sa-I iclcntifidm eu
acela$i Baudelaire, cu traducerile sale din E.A. Pac). 1nsa~i Divinitatea. (De~i necesitatea unei coeren~e a discursului de
Intilnirea Intre Cliituri e.xtrem de diferite, care anterior se acest tip duce la afirmarea indirecta a acestei - pent I'll noi ­
dczvottaserl't practic separat, are asupra poeziei modeme dOUd 11l1posibilitBt i, alirmare I.:are poate genera ideologii In care omul
consecinte imcdiat vizibile. Pe de 0 parte, ofera mode/e. forme este dislrus in numele ideii de Om - vezi comunismul).
oetice. perspective. l1lodaliti1ti de c.xpresie, pattern-uri poelicc De aceea. inlTllcit sacrul. care era sistemul de refcrin\a absol ulln
di(erile de tradi\ia europeana. care pOl fi folosile in explorarea­ Clllturile de lip semantic ~i sintaclic. nu mai este in cenlnl. acesta

42 3
(sacrul) cste - tacit - ignorat, se ascunde in prolan (formula i lil1 delinirea Sacrului drepl Tacere Absoluta, drept Absentrt. Alblll
ap<IJ1ine tot lui Mircea Eliade). Accastli oCliltare a sacrlllui face pag inii etc. sau provocarca (rnarcarea) aeestuia prin negare (de la
..Iegitim" individllalismul modern. explica ~i face posibil~ aparitill Baudelaire ~i Lautrcamonl. pin1'l la GOllfried Benn). Dar ea
(!ii rolul de faetori dinamici, eentrali pentru sClirta vreme) a revallei .. Iranscenden~a goaUl", constituie numai Il17ul dintre demerslirilc
romanticc impotriva diviniUitii (vezi Byron, de exemplu) sau a pentru reg~sirea sacrului. pentrll identificarea acestuia; iar a
satanismlllui lui Baudelaire (acesta, in prefata la Fiorile riil/Illi Illterpreta poezia moderna doar din aceasta perspectivrt inseamna Sa
subliniaza, insa. eli satanismlll e un mod de a provota divinitatea s~ exclllZi din ea (implicit sau explicit) cea mai mare parte a poeziei
111Oderne : de la Mallarllle (carc identifica saerul cu CuvintulJ, Plna
se arate, sa se manifeste). 5acrul ascuns i/7 pro/un expliea ~i citeva
dintre asel1illniJe teoretiee ale poeti1or moderni. de la Mallarmc, la Pessoa (pentru care sacrul trebllie c<1ulat pornind de la senza\ie ~i
care vrea sa-i redea Cuvintului fOl1a ~i puritatea originarc. pentru a prin .. anularea personalillJiii (woprii") sau Walt Whitman (pentru
se putea re-erea Textul (Opera), la Valery. care vedca in poezie un care Lumea intreaga, identica <.:u Eul poetllllli. e sacra); de la
sllbstitut al religiozitalii. Sau fa Wallace Stevens, care - In Adagio. Maiakovski, Brecht ~i atitia al~ii (care \lad in Proletariat pe .. eel
afirma: "Poezia - e evident - /~~i (Ire pUl7ctul de plecare ill e.n~felJ(a !"c/sfign;1 ") pina la W,e. Williams sau e.e.cull1mings, care caula
cOlidianii (reala sail ireal6) ". Pentru ca - adaug eu - sacrul nu Illai sacflll in 11Icrllrile cele mai umile. in cxistenta cotidlana.
arc un limp <II sau ~i un loc al sau. ci s-a ascuns in profan (in )i in cazul desaeralizarii ILlmii, poe7.ia moderna ne obliga sa
existcn~a cotidiana). meditam la aparcntlll ei pnradox: dqi extrem de diversa. ell
Desacndi7area lumii este una dinlrc provocarile majorc la <.:ar demerslIri lIneori ireduclibile. ea eSle - 0 simlim, de~i e foarte greu
5-0 demonstram - exlrem de eoerenta, se distinge net de poezia care
raspllndc poezia moderna. Nu numai fiindca S<lcful se comunicil
(mai ales in tradilia iudco-cre~tina) in primul rind prin Clivint (~i o preceda. Rasplll1surile poeziei moderne. aparent divergcntc. dar
abia in al doilea rind prin I\ct), ci ~i tiindea poezia moderna trebllie care se completeaza unul pc celalall. sint la aceea$i provocare, in
sa cxprime 0 Ilime rrofund diferita de Ilimea anterioara. 0 situalie cawl de fal1i oeultarca (sau pierderea) sacrllilli. de unde ~i
exislenliala cu lotul deosebiti'i (In masura in care existi'l. ~i in eel .,lfn;lOlea in Jivenilall?" a respectlvei poezi i. tot mal vizi bi Iii 0 data
eultliraJe, un prag de crislalizare, de declan~are a unor fcnomene eu lrecerea vremii.
.. ireversihile"; altminteri, in Antichitatea tj"rzie, au e\istat insulc
socio-culturale in care dcsacra!izarea era un rapt la fel de evident ea Modificarea rcla~iilor, a valoriior socia Ie
~i in lumea moderna). Mai mllll, poezia moderna (artele moderne in
general) e de neinreles fari'l acest vacuum pc care a Irebuit s8-1 o data eu implinerea l1lodelului cultural asemantic ~i asintactic
umple. Fiindca desacralizarea lumii produce un dczechilibru ~i. apoi, a celui semantico-sintac\ic, se modifica fundamental
existen~ial major la nivelul fieciirui individ, provoaea ..lnfernul·· valorile in jurlll carora se structureaza soeietatea, ca ~i relaliile
(Nu intimplator Un anotimp in [n(ern al lui Rimbaud se vrea dintre indivizi. in culturile de lip semantic sau sintactic. sistemul de
deseriere alum ii modernc, un tel de jurnal, "Cllel'(J pagini hidoase rcrerintli este comunilatea, individlll avind fie 0 relatie "semantidC
din carnetul meu de fnsemnari de (lin/a damna/a ') Intern care i~i ell aeeasla (el eSle comunitatea, arc 'in el toate valorile comunitatii.
are origi nca nll doar in "dereglarea futuror sim!urilor ", in faptul ca parlca tiind identica eu intrcgul. confonn principiului hologramei),
traim intr-o Jume de scnzatii ~i obiecte pc care - parca - nu Ie rnai lie una .,sintactica" (valoarea individului. semnificatia sa fiind date
<;ti'lpinim. ei $i in pierdcrea sistemului de referinla absoillt, in de locul sau in struetura. sintaxa comuniUi\ii). Clnd sc raportea.za
absenta (mai precis, ocultarea) Sacruilli. (simbolic, dar ~i pr<lctic) la comunitatc (societate) individul fie se
., franscendenla goala:', de care vorbe~te Hugo friedrich. rClulta idcmifica eu aceasta (Tn cliitura de tip semantic), fie se

44 45
subordoneaZ3 accsteia (1n cultum de tip simactic). factori extern; sint insa ampl i fica~i de acea~la nOlla perspecti V"
o data eu impunerea llloclelelor umlalOare. in cure sistemlll de asupra relati ilor si mbolice intre indivizi. Rei lIearea. comlln icarea
'j referinta e (-/rial' indil'ic/1I1 (.,natural··, sau care manipuleaza. el. intermediuta, modificarea relatiilor dintl'(,: sill1!uri, a IUl11ii
I
codurilc. modelcle culturale). relalia acestllia cu societaten devine
(Ia nivcl simbolic. dar ~i practic) una extrern de complicatii.
senzoriale ~i obieetuale etc. sint vazute chiar ea un .. progresO',
deoarece traduc. In planlll realiHllii extcrioare, un proces deja
.1\ rcalizat la nivellil cultural (de aici triumfalismlliin descrierea 11I11lii
Societatea este 0 sumil de indivizi. legati intre ei nll ,.semantic" sau
..sintactic. ci pe baza unei pure convenlii, pe baza lInui COtlfrcJct moderne ~i elogiul l11a~inii. al vilezei. inclusiv al rUL.boilllui la
II 1\1
sodal. Oincolo de aceSt contract. lIecare e libel' sa faca ee vrea Cll Filippo Tommaso Marinetti), Poezia moderna este. totadata. ~i 0
el insu~i. insa. aceasta libertate e angoasanta deoarece, a dala CLl ea. reactie de contracarare a acestei banal izari, desemantizari a relatiei
apare - in existenta individului ~i in lume - un spatiu desernantizat dintre oarneni. Daea - In suprafalil, la nivel social - nll eXiSla dccit
(:jj desaerali73t. cum am aratat mai sus). Lin spatiu din care omul un foarte conventional contract, oamenii - care sint, in fond.
vrea sa evadeze (vezi ~i L) fnv;la(ion (IU ~'O)'((Re sau EmbarcariOi identici . pot comunica pe alte canale, inclusiv prin poezie. vazuta
pour Cl'tJrere ale lui Baudelaire). fiindca e alienant. absurd (vezi ca 0 comunicare speeiala. ne-socializata (mai coreet spus. ne­
Becken, Ionescu etc.. dar ~i T.S. Eliot saLi Frank. O'Hara). E vorba soeietizata). Fie afimllndu-se, ca la Mallarme. opozilia dintre
de SPll{illl interior (ce nu poate Ii redus la sui1et, fiindcu spaliul Poezie ~i Reportaj, fie. ca la sllprareali:jti. prin scurtcirClIitarea
interior inglobeaza universul Intreg). care trebuie semantizat. mecanismelor limbii inse~i, care mecanisme induc
lrebuie deseris, exprirnat. De aici, atit Un anorimp in fn{ern sau cOllventionalitatc in comunil:are. fie. In cazul objectivi~tilor. prin
Ifumimjrile lui Rirnbaud. cit ~i intreaga poezie suprarealista salt 0 intermediul obiectului. descris .. a~a cum e el ..... ~i exelllp1ele ar
artc din poezia cxpresionista germana (In special Trakl $i Hcym). mai pUlea continua.
ai mult, acest contract social e fragil $i insllfieiem, individul
simtind permanent nevoia unei relalii mai apropiate. rnai puternice Descenlrarea individului ~i individualizarea lumii
cu ceilal~i. Poezia lui \Valt Whitman sau Maial--ovsl-.j (dar ~i cea a
lui bra Poulld. Robert l.owell, T.S. Eliot, W.H. Al1den sall Ted Cultura moderna. nascllta din tipul cultural asemantic ~i
Hugues.l vint': sa refaca. sa instituie 0 l10ua relalie simbolica Intre asintaetic. devenit apoi semaillico-sintactic. e eonstrllitl1 pe citeva
indiviJ ~i comunitate. De data aceasta, insa. explicit sau implicit. paradoxllri (sau solutii provizorii), intre care ~i noua relatie a
sistemul de rc/erin{o nll //lui esfe comlln/fatea, d inclil'id/ll. Pentru individului ell lumea, eu realitatea (nu doar eea culturala.). Teoria
a vorbi desprc ceilal~i ~i in numele celorlalti. poetul modern relativitl1tii a lui Einstein a devenit aproape unanim cunoscuta (incit
vorbe~te despre sine ~i In numele sall (In aceSl sens. exemplari sint ~ pomenit<i pina ~i in revislele sexy sau porno) pentrlt ca. dincolo
oetii americani: Walt Whitman. Ezra Pound sau W.e. Williams ­ de adevarul fizic, ea exprima :ji modul modern de a vedea ~i trai
eu al sau Patterson, care e un ora~. 0 comunitate, dar ~i un individ). IUlllea. Lumea nu mai are un centru. (Acest proces a Inceput, deja,
oetul nu mai este un intermediar Intre divinitatc ~i oameni, intre ell Copemic sau Giordano Bruno. provocind 0 reaqie violenta de

cOll1unitate ~i indivizi. el este eel eare exprima, exprimindu-se. aparare - a unui model cultural. in primul rind - din partea bisericii
esen~a comuniti1\ii ~i a Ilimii. el este lumea (~i aiei nu putem sa nu catolice; tarn succes. pe termen lung), Lumea, In l11odernitate. nu e
citam umplul poem Omul allui Vladimir Maiakovski). doar desaeralizata ~i. indirect. dezantropomorlizala. dar nici nu mai
La nivelul rela~iei concrete dintre indivizi. in Illmea modema are un ax. un sistem de referin~<1 absolul. Locul central atribllit
intervin. in primul rind. factorii externi deja analizari (cn - de altfel ~liintei. viziunii ~tiintifice asupra Illmii. antreneaza un mic neajulls.
- ~i la nivelul relariei concrete a individului eu comunitatea). Ace~ti fundamental insa: descentrarca lllmii - .. de:;acurdatea IlIm;;-", 3J

46
47

liL'e (j~orge Steiner - induce descentrarea individului (in sensul in de inventare a lumii. care e. lntrc altele. paezia moderna. se
care individul, nemaiavlnd In afara un model centrat, nu poate imbufneaza ~i 0 declare absconsa. ennetica, antilirica etc. - dintre
rerace - pentru sine - un model similar). ace~ti receptori f~cind parte. desigur, $i multi profesori!?!).
Aceasta descentrare, destructurare a indi vidual iUI!i i (tocmai in
epoca triumfului individualismului) constituie 0 provocare la care Deplasarea accentului de pc simbolie pe eoneret:
poezia moderna raspunde diferit: tie prin a ceda inilWf/lIQ ..chimbarea raporturilor artei eLI ~tiin,a Si eu aetivitatiJe
c/lvinrelor. prin dispari/ia elOl.'lIf()/'ie u poefllilli (individullll) in practice
favoarea acestora (..cemrarea" real izind-o Textul). lie prin
oMeclivu/'e, prin anihilarca individualita!ii in lavoarea imaginii Una dintre consecintele majore ale impunerii modelulul cultural
oh/eclUlui (ca in imagism sau obiectlvism), tie prin aSlImarea asernantic $i asintactic, al cmpirisl11ului $i iluminismului este
II incoeren{ei, descenlrarii (devenite, pri'l chiar faptul ctl si'll "5a, schimbarea raportului Intre simbolic (semnifieativ) ~i conCl'ef
sisteme de reJerin!a, in cazul dadaismului), fie prin caulurea 1I/71Ii (practic). Daca, pina in sccolul XVI [1. nimic nu avea valaare. nu
siSlem de referin{G care sa nu fie nlci In individ, nici in lumea era esenlial, nu putea Ii model, daca nu avea 0 anumit
"exterioara" (subcon~tientul la suprarcali$ti) ~.a.m.u. semnificalie. daea nl! era ineadrat intr-un sis/em de simboillri, de
Diticliitatea (Ia Iectura) a poeziel Illoderne. senzalia de lips<'l de atunei incoace. eu toate contra-Illi$carile ~I sub toate deghizarile
structurare. atlt a fiecarui text poetic in parte, cit ~I a ceea ce nUll1llTI posibile, nimic IlU mai are valoare. nu e vazut ca esenlial, data nu
poezic moderna in ansalllblu. provin, in primul rind. dintr-un fcl de are 0 utili/a/e PrGClica (fie ea cit de indepartara sau de himel'ica).
blocaj psihologic. Fata de fclLIl in care e structurat individul dac<'\ nu instituie 0 5chimbare vizibila, masurabila. (dac<'l se p03le) in
modern, poc7ia de calitate c - poate - cea mai .. realist~" (il11preulla modul de a trai al omului.
Cll 0 parte din proza moderna). cea mat fidelii oglind5 a acestuia. Cultura, v[rzuU1 ca 0 conven!ie. nccesara in Ii psa de altceva mai
Respingerea, violcnta lIneori. a poezicl llloderne (ca $i 1't1scina1ia bun, nu mai este strllcturata In jurul unoI' valori simbolice. legate de
sccrcl(j pe care. in acela$i timp. 0 c:--crdta aceasta) nu estc altceva limbai in primul rind. ci pornindu-se de la - ~i ajunglndu-se la .
dCclt respingerca chipulLli din oglindu (Una c sa ai.:cep1 i teorclic omul biologic, CLl toate funqiile sale fiziologiee. Care funqii.
relativitatea spafililui ~i a timpull/l, descentrarca propriei tJllllc. alia data educate, pot fi cuantificate, pot ti inrelese ~i satistacute. Din
e sa ~i sim1i, sa traie~li pe propna piele aceasta relativilate). metalizic. ol1lul .. a deVel1lf concre/" (zice Bacovia).
Cum sistemlll de rcferinlfi este individllL in cultura modernj Nici una din artele moderne nll a ramas neafectata de aceasta.
fiecarc i$i constituie propria tume. s ) Lumea. descentrata ~i rasturnare. Cum nu a ramas ncafectat nici raportul dintre diferitele
relativil-ata. e. In aceJa~i limp. una individualizata. Asta 'insa. iarA.\ii, ane. Cele mai "practice" - sau care pot parea astfel. pot fi (acute sa
doar teoretic. Penlru c,1 acest efort de re-colllpunere alum ii de catre para astfel - tind sa devina centrale, sa ~i Ie subordoneze, cum va. pe
tiecare In parte e - pentru majoritalea - prea mare. De aceca oClmcnii celelalte. Alte arre (genuri. specii), Intre care ~i paezia, daca nu fac
prefcru prefabricatele cit mai simple. aliante. in primul rand eLI sfera tehnicii (vezi muzica clectronica ~i
o alta caudi a Mit de ties atinnatci dificu1tati n poe/iei Illoderne nu numai). sim marginalizate ~i nu mai supravietuiesc in con~tiinla
c ca aceasta ofera riecarui cititor posibilitatea de a-~i (re)construl pUblicului larg decit cu ajutorul unei arte .,centrale": vezi cazlll
propria poezie. (BiM'inteles ea orice lectur~ e 0 re-ereare a ICXIUlui. vOllllllel or de poezii ale lui Char, Michaux, Tzara etc. (..valoroase"
dar poezia mouerna o[ern mult Inai putine indicii vizibJle p~ntrLJ prin gra{ica lor).
felLiI in care trebuie sa fie rc-creilln. lasa 0 mai mare Iiberlale Poezia a pierdut cel mai muir. Aparent, insa. Pentrll ea
rcccptorulUl. Care receptor. derutal. in loe sa profite de acc;st spalit Illarginalizarea i-a oferit ~ansa de a se mi~ca mai In voie. de a

~8 49
exploraiinventa intr-o libertate aproape totala. Nu intimplator. ill este anal izata Ignorindu-se aliI speci(iclIl 1l1711il in <:ore eo apare,
ultimele clolla secole, de fieeare data eind poezia l110derna a devenll alft lipul de ('II/rurd in care l:,l'le Creal{l, cit ~'i relu(ia ei C'I cdelalr,:
.,centrali'C. valoarea ei a coborit spre zero, pentru eil au intervenil ric.
(direct sau indirect. con~tient sau incon~tient) criterii legate de Fiindca poezia modema nu este una perfect unitara: daca. in
valoarea praetica a floeziei. cle intluenta aeesteia in modificarea. secoluJ XIX, valorile practice (collcretul: piine. apa. vin) sint in
transfonnarea unei silllatii concrete. Aiei exelll plele de poeii rnajori prim-plan (preilingire a Illodelului cultural asemantic ~i asintactic),
ai modernitatii care, sllbordonindu-~i demersul poetic unar criterii de la incepuwl secolului XX ineoaee. valorile ~tiintifree. ~tiinta
.. practice" (mai exact SPliS propagol1disrice). au ajuns sa scrie dc\ in centrale. Dar ~tiinla moderna e tot mai mult in\en!ie,
poezii jjpsite de ariee valoare (din perspectiva modemiti\\ii!!!) sint proiectare. imaginare de rnouele posibile. pe care abic\ apoi
nesfir:;;ite: de la Maiakovski ~i L. Aragon la w.B. Yeats. de la practica. cercetarea concreta. e}..perimentele yin Sa Ie confirme (sau
Alexandr Blok sall Hlebnikov la Paul Eluard sau Tudor Arghezi llLl).91
~.a.m.d.
StiinTa de virf se apropie tot mai mult de modul de a fi. uneori
Reinventarea poezici in epoea moderna a fost posibila ~i datorita chiar de Iimbajul poeziei moderne. Nu intimplator. marii
acestui paradox. care poate Ii :;;i mai u~or pereepul daca - in fiecare rnatematicieni sau fizicieni. fie invidiaz3 poezia .. pellfl'lI fiJ1C(ea
literatura importantil dill sfera culturala occidentala. - vedem care IORicii ei i-mediate ". ca George Hardy. fie ajung la formuJari care
erau gloriile poelice pentrll contemporanii aeelora care sint. astilzi, sint purJ poezje, ca Hideki Yukawa c1nd spune: "Ac(?nSIQ f1I'ohlema
marii poe!i ai modernirtifii, daca puncm in paralel pe Emily u illlinirului e () boa/a ce rrebuie vindecmG".
Dickinson cu LongfeIO\v sau. invers. pe Sully Prudhomme ell Mai mult. trasat'urile specifice poeziei moderne. prepondercnta
Stephane Mallarme (eekbru. in epoe~. doar ca personai al unui dimensiunii exploralOrii a poeziei, nOLI! ei loc ~i rol in societate
roman de succes). (difcrite de loelll ~i rolLlI poeziel in epociJe anterioare). 0 apropie de
Marginalizarea de care vorbeam a antrenat insa .5i alte ~tiinta de virf.1 01 Ap\ icarea model ul L1i constilui rii ~i impuneri i unei
consecinte: a) Aceentul pus pc opo::ilia dinrre valorile spirilliale .F noi paradigme ~ti intifice la poczi a ll10derna (CLI nuan!ari Ie.
valorile pruclice. de:;;i aceasta dihotomie I1U poate fj acceptata dedt precizarile ~i coreetLIrile de rigoare) este justificata de asemilnarea
din ra\iuni didactice (Poezia a fost jUdeeaH1 dupa criterii exterioare frapanta fntre modul de funqionare al eelor doua demersuri aparent
ei. Fie s-a negat valoarea practicil a poeziei, fie s-a accentuat pe alit de diferite.
aceasta. de~i poezia, in prilTIlll rind datorita dimensiunii eXflloratorii in plus. sa nu uitam, relaTia poeziei moderne cu publicul ei este
a demerslilui sau. are atlt 0 valoare spirituala, elt ~i una practica); aselnanatoare cu eea a ~tiinlej de virf CLI cei care beneliciazil de
b) In analiza poeziei rnodcrne se insista asUpra graruilii{ii descoperirile acesteia: la fel cum nimeni nu ~tje. de exemplu, cine
demersului arlistie. fie prin scoaterea din context a unoI' afirma!ii a inventat compl.lterLlL dar toatil lumea a allzit de .,LB.M .... tot a~a.
ale poetilor modemi, fie - pur ~i simplll - prin deformarea sau nirneni nu a auzit de W.e. Wi lliams, foarte. foarte pLllini au auzit de
ignorarea constanta a pozitiilor teoretice ale acestora: c) FlInC{ia poe::ia beal de la San-Francisco (~i de Ferlinghetti. Corso.
soctala a poeziei (mai ales In cazul poeziei modernc) esle redllsa la Ginsberg), dar toara lumea a auzit de .. The Bearles'·.II)
aceea de a rafina 0 anum ita limbil, de a menrine vie expresivitatea in planul "funClionarii" ~tiintej ~i poeziei, pina aCUm cHeva
limbii respective, sau de a fj un joc cu margeJe de sticHi, pentru decenii existau Illari deosebiri: ?tiinta era rezultatul unLii efort
initia!i $i iubitori ai ..artei pure" (asta. bineinletes. dnd nu se ~ornun, cit de cll concertat, coordonat, existau institu!i i speciale de
procedeaza la 0 reducere a poeziei la simpla propaganda, (l Invatamint ~i de cercetare. in timp ee poetul modern facea
propaganda. poate, ceva mai subtilfL dar atit); d) Poe7ja modern! deScoperiri in singuralate, invata pe eont propriu. Ceea ce antren"

50
51
() lenloare a progresului real. repetarea unor experienlc ~i ~asit in ele sugestii. puncte de plccarc pentru elaborarea unoI' noj
de'iL'operiri deja !'acute de alIi poeli. Semnificaliv. insa: poezia forme poetice. pentru inventarca unor discursuri poetice originale.
Illoderna a ..copial"", la niveJ institutional. in !arile cele mai avansat (Iara~i, nu intimplator. fllluriSlul Maiakovski a fost scenarist ~i a
din Occident. ~tiinla de virf: cursuri, catedre de creative writing. ju cal In tilme ruse~ti din deceniile 11 ~i III).
grupuri de crealie. sesiuni de lecluri. burse de (realie etc. (asta. Noile arte, generate de noi medii de comunicare. s-au instituit.
insA, abia in ultimii 30-40 de ani in America. 10-20 de ani In Franta dintrll incepm. in provocllri majore pentru poezia moderna. Faptul
~i Germania. mai recent in Spania. llalia sau Anglia. dar deloc ­ di poezia moderna nu se poale ..stabiliza", nu se "clasicizeaz1'l.", se
iara~i semniticativ - in tlhile in curs de dezvoltarc. fie din Africa sau dalOreaza ~i noilor artc care abia Incep s~ se slructurcze, sa-~i
America Latina. fie din ESlUI Europei. eu exccp!ia U.R.S.S. unde. elahoreze ~i rafineze limbajul specific, sll produca opere (sau
insa, .. Inslilu/u/ de Li/erQ/ura ,. avea 0 funC{ie "praclicif': pregMea capodopere). Putem chiar afim1a d\, daca rela!iile pocziei cu artcle
propagandi~li literari). Modelul instiwtiilor americane legate de ..c1asice" nu s-au schimbat in mod fundamental dup~ dispariti
invatarea. scrierea ~i comunicarea poeziei II ind "iII', "Oberiu". legaturii evidente dinlre poezie Si muzica (practic a liricullli. a
.. 0poia=" - maxima ironie a istoriei. pocziei cintale), relariile poeziei Cll noile arte inca nu s-au clarit"icat
pc deplin nici acum. (Un exemplu: personismu/lui Frank O'Hara,
Aparitia de noj artt.', modificarca relatiilor intrc arte dincolo de alte surse, cste in mod clar 0 incercare de a rerace, in
c1mpul Si eu mijloacele poezici, ceea ce in televizillne se nume~te
Rela!iile inlre arte in epoca moderna au fost poate mai mull "One nlan show").
infll1en!3le de noile mijloace de comunicalie. de progresul
tChnologic. decit de deplasarea accentului de pe simbolic Progresul (aparitia) noilor stiinte umane: Iingvistid,
practic. psihanaliza, antropologie, sociologie etc.
Nu voi intra in analiza 11Iulaliei semne/or. nici IlU voi detalia
felul in care apurilia fotografiei. a cinematogral'ului. a speclacolulu' Vorbind de relatia poeziei ell ~liinta de virr. m-am refcrit
tclevizat etc. all innuental artele plastice. dramalUrgia. proza. Vreau dclihcrnt daar la matematica ~i fizica, pentru a evita ilmestecul
doar sa subliniez ca. in cazul poeziei. apari!ia succesiva a acesto planurilor. Pentru ca una e 0 rclatie de la distanta, cu ~tiintele
noi arte. nu a rnodificat doar relatia poeziei eu publicul. relari eXilcle. ~i alta e relaria Cll ceea ce numim ~tiinte umane. In faarte
poeziei eu celelalte arte deja existenle. ci a modifical ~i felul in care multe cazuri poezia ~i ~liintele in cauza exploreaza, din unghiuri
estc gindit textul poetic. felul In care eSte perceputa. inleleasa diferite ~i Cll metode diferite. acelea~i fenomene. aeelea~i zone ale
..realitatea". Imagismul ~i obiectivismul au invalat multe medifind realiUilii (..interioare·' ~i .. exterioare'"). De aceea yom avea de-a
asupra artei fotograticc (nu intimplator. textul fundamental al lui face nu doar cu un fel de conCllren!3. ci ~i cu influcnlc reciproce.
Louis Zukovsky, intitulat Un obiectiv se deschide cu 0 delinitie de Astfcl - exemplul eel mai la indemina - suprarealismul se vrea 0
dictional', ~i anume: .. Un obiecliv (in optical - Lenlifa care s/rfnge aplici:lre, 0 continuare a demerSllrilor psihanalizei ~i institllie chiar
imaginea unlli obiecf Imr-un centru. Ceea ce este vi:a/ (Ex/ins /0 un .. ('en/ru de cerce{(]ri" J)rmiazu/" reune~te poe! i. prozatori,
poezie) - Dorin{u a ceea ce este perrec/ obiecliv, dinc% de Iingvi~ti, folclori~ti, antropologi. Ezra Pound dezvolt3, in
orien/iirile, de parliculari/ii{i/e iSlOrice ~'i contemporane "). La fel, ('llnlos-uri. leorii economice ~i politice. Poezia minimalista din
vorticismul ~i futurismul au fost direct influentate de Franta. urm~a a Tel-Que/-ului. e direct tributara teoriilor asupra
cinematograful inceputului de secol. Evident ca poezia nu a teXtl1lui elaborate in cadrul respeclivei mi~c~ri ~.a.m.d_
incercat ~ Ie eopieze sau sa se substituie aceSlOr noi arte. Dar a rara a intra in detaliile relatiei poeziei eu ~tiinlele umane (mai

52 53

ales CLl cele aparure in llltil1lul seeal). putem constata ca l11drea ACTl UNEA RESTRiNSA
poezie llloderna din seeollll A7X ~i-a orienta! efortlll exploratnriu.
ell priori tate. in urmiHoarele direclii: suhcon~tientul individual (~i r.actorii analizati plna acum eel' oare 0 nalla poezie? Teoretic.
colcetiv) (vezi Rimbaud sau Lautreamollt). poezia ca .,ObjeCt oal11enii pot tfai in lumea modern~. atit de diferiUi de ceea ce
fabricat". ea "mecanism". ,',formula" (vezi E, A. Poe) ~i rl'latia I;UllOSCuse omenirea inainte. ~i tara noua poezie. eu atit mai mult
poeziei eu limba (limbajul) (vezi Mallanne,). u cit unii poeti insist3 asupra gratuitatii actului poetic modern.
o data ell aparilia ~i impllnerea. la inceplltul secoluilli XX. a \,)rbese de .. put!zie pura ". de .. ph'icereo uriSIc)cralica de a
psilwl1oli~ei \Cll Freud. Yung, Adler & camp). a leoriei !itero/urii displacea ", de caraclerul experimental al poezjei. vazuta ca ~n "joe
(in special ~coa la formala rusa) ~i a lingvis/icii modern!? secil/ld" etc.
(sallssuriene ~i post-s311ssuriene), poezia rnoderna a avuL vizavi de Avel1l aiei de-a face eu dOlla aspecte ale o.cestiunii".
aceasta .,incalcare" a tcriloriului abia (re)descoperit. urmatoarele In primul rind. luarile de pozitie ale diver~ilor poet i modemi
reaqii: fie .. se rep/ia::.o" in alte zone. fie .. se Slibordonea::.{( trebuie citite in comextul emiterii lor. nu trebllie sa fie luate ala
(aparem) noilor ~tiinte umane (vezi eazul suprareali~tilor ~i eel al iellre ~i rrebuie eoroborate unele eu altele. Aecentul pus pe
inimali~tilor francezi eontemporani. cita!i mai sus). fie neoga dimcnsiunea ..gratlliti1" a actului poetic atirma importan\a unci
competenla, rQstLlI aceslOr 9tiinre, ill teritorii unde singllra .. ~tijn~a" abordAri ..spirirualeo, a realilatii ~i a aetului de creatie. intr-un
(inefabila, ar spune G. Oilinescu) care arc instrumente!e necesar cantC'{l in care dominanta este valodzarea din perspeetiva utilitu!ii
~i discursul suficienr de complex pentru a Ie putea explora ~i practice. illlediate a oricarlli efort intelecwal. Afirmarea
e"prima este paezia. Aceasta din urma reaqie explica - panial - ~i ..non-utilitMii" practice ::l poeziei nll este decit 0 reafinnarc a
de ce multi poeli ai seeolului XX (~i c1iiva din marii lor specifieului actului poetic.
prcdecesori, rccunoscuii ca atare ~i din aceasta cauza) s-au straduit Teoreticieni i care au seos din contexl ~i nu au eoroborat intre el
sa demonstreze (sau doar au afinnar) ca poe=ia - ~i in special poezia propozitiile teoretice ale lui Mallarme all faclit din acesta un
apostol al gralllitiHii absolute a poeziei. vazut~ Ctl un act ce existtl
:
~

\1 moderna - es/e 0 ~/iillra. A~ spLIne ciliaI' ca multi dintre ei, vorbind


despre paezia prezentului (~j ciliaI' a viitorului), vedeau deosebirea In sine ~i pentfll sine. De fapt, tespectivii teoretieieni I-au citit (~i
dintre ea ~i poezia care a preceda til ciliaI' aceasH\ trasatllri1 inieles) mai degraba pe Huysmans decil pe ... Mallarme. Acesta, in
specifica: poezia moderna esre una prin excelenta experimentala. lex-tde sale teoretice, e preocupat de actiunea poeziei. care este Insa
explorarorie...$tiinpficli'·, lata ce seria, til 1918. Guillaume una speeifica. 0 aetiune restrinsa. cum el insll~i 0 nUl1le~te.
pollinaire in manifestul-program Spiritul non ~i poetii: "Sa Con~tiellr ca .. lilel'alllra. alci, trece priwr-o cri:;,(/ deosebilil.
explore::.; reali{(Jtea. sci 0 cau(.i otil fn domeniul elnicuilli, de till1damenra{o" . .. el vrea sa restaureze capacitalea cllvintelor (a
exemplu. cit $i in eel 01 imagina{iei. ;ata principalele Ircisotllri ale poeziei) de a cxprillla pe cit posibil mai bine aceaS1a nOlla lume,
acestui flOIi spir;t... Spiritul nOli at/mite deci experien(ele literare, caracler;zata de 0 ... "de::.ordine sompllloascL. ". De aceea trebuie
clliar ~i pe cele hawrdate, ~i uneori aceste experien(e sfnt prea sa ineerci .. sa do; lin sens mal pilI' cl/vlnlelor IribIl1Ili". Capacitatea
jl pu(in lirice. (sub!. A.M.) lala de ce lirislnul nu esle dedI 1IJ1lJ1 de a exprima noua lume. una care sa nu fie .. 0 simpla
di!1lre clomeniile poe:riei de astiai. care se mul/ume:j/e adesea CII paliivragea16", care sa nu poata. fi redusa la pragmaticul Reportaj.
cerce[("jri, eu explorciri, (ara sa se preocupe sa Ie dea 0 anumiul estc necesari1 loemai pentru a dep~i acea ,.(lIIlc{ie de el1l1merare
semnificatie lirica." " faeila .... pe care mufrimeo i-o atribule" (ei. Poeziei) ~i a reu~i
proiectarea unoI' lumi noi. virtuale. Dar ~i apropierea de esente.
Illaximum de ellnoa~tere posibila. "versul. din perspec/ivti

54 55

/illl.l'O/idl, slipline~ile defee/ul original' allimhilor ...


Tendinla de a aborda unilateral poezia modema. de a propllne
Aclillneo reSfrinso a lui Mallarme IlLI e in nici un caz un joe. E
rnodele reductive i~i are radaeinile in chiar felul in care accaSla c
lin demcrs de restaurare a capaciUitii expresive a limbii (prinlln
dcfinita; de obieei se are in vedere doar unul (sau 0 parte) dimre
poezie), de redefinire a 10clIlui ~i rolului poeziei lntr-o societate
factori i analizali deja. Poezia moderna este dctcnn inata simliltall de
care pare a reduce tOLUIla util. in care orice aetillne devine sinonim
tutalitatca accstor factori. ea nu poate fi inlelcasa pina la capat (In
eu .. fic{iuneo lInei strailicitoare. continue rostogolm·'.
unitatea ei Si in semnificatia ei) decit pe baza unei abordari globale.
Poezia are 0 funqie mai importanta declt cea care i sc atribuie de
,1\lltllinteri VOIll avea diferite modele ale poeziei, modele, care ­
obicei, in manualc. De aceea, c vital sa nu se uite esenta ~i sensul
uneori - nici macar nu se contrazic. Modele de 0 mare subtilrtate ~i
demersurilor ei. (Aproape toti poetii modemi opun "oc!iunea
profunzime. dar care sufera de aeela~i neaiuns: fie limitca7:i poczia
reslrinsa" a poeziei, functia ei de cxplorare ~i inventare, funetiilor
moderna doar la un III dinlrc delllersurile ei, fie lind sa simplifice
poeziei a~a cum Ie ~tim din perspectiva didaetiea: aceea de c10cere
demersuri Ie poeziei Illodernc.
~i aceea de c1e1ecfare).
Enumerarea factorilor externi ~i interni care modclca7.a lumea
faclodi interni ~i extcrni. analiza!i mai sus, nu pot Ii ignora!i
modema. de~i poate parea superfllla c1nd anal iz:im poezia. se
atunci dnd Incerdun sa descifram propozi[iile teorelice ale poejilor
c1ovede~tc a fi absolul necesara. PrJlllul pas In apro:-.ill1area
modcrni. Nu putcm Tn[elege poezia moderna daca nu acceplam
fi:;ionomici poeziei moderne este examrnarea provocarilor carora
ipoteza de bun-simI ca ea a aparut in contexlul ,.noii lumi". in
aceasta trebllie sa Ie faca fala.
relalie simbiOlica Cll aceaSla_
Altmintcri. daca pornim de la premisa ea poezia moderna e doar
rodul unci (r)evolll!ii interne a poeziei, va trebui sa eadem de acord
~i ca poezia modern::! nu este neccsara in lumea noastra. Nu ~till
cine ar avea curajul unei asemenea pozi~ii. cu exceptia celor care.
de~i scrill desprc poezia moderna, 0 detesta. din (ot sufletul. Si 0
uetesta tocrna! pentru ell. nll in!eleg ce rOSI are poezia in lumea
moderna. Ei sint .. speciali~ti", domina!i de ideologia utiluilli (cum
ar spline Mallarmc), care i~i fae din studiul poeziei moderne 0
mcserie ~i care, poate. viseaza sa fie (daca ar avea capacitatea
necesara) directori de companii comercialc. de agen~ii de
publicitate etc.
~a cum am mai spus, faclorii interni ~i cei externi se determina
~i se amplificA reciproc. ClasificariIe de mai sus au fast /acme doar
din necesitAti de demonstratie. ~i pentru a sublinia, dnd a fost
cazlll, cit de legala este poezia moderna de transfonnarile care au
avut loc in societale ~i in cultura in ultimele doua secole. Faptul dl
poezia a fOSI "rcinventata" in epoca moderna devine ell aHt mai
limpede daca punem in evidenta deoscbirile dintre aceasta lume ~i
cele care au precedat-o. De aceea intrebarea "de ce 0 lume nOlla are
nevoie de 0 poe;dc noua?" i~i coniine raspunsul.

56
57
REINVENTAREA POEZIEI il1 vc lc pe oameni, nici sa-i delecteze. nici SU-\ Llimea....ca ell
capacitalea ei de inventie. niei sil cxprime sim!iri. ea vrca sa dea de
S-a spus despre poezia moderna ell nu mai intermediaza Intre
ceva nOli.
oameni $i zei. S-a Spus despre poe7in modern5 ea e antimimetiea. CAre sint dorncniile poeziei, eu cc rnijloace vor fi (de)::;crise
S-a spus ell. e antipoetica. Ei nu i se mai pot aplica niei notillnilt' ceSlea, care e locul )i rollli poelului (ca pcrsoami. dar $i ea f~ct'itor
c1asice de docere $i delecrare. In acela~i timp, demersul poeziei Jc versuri) in aceasta aventura, care esle rela(ia pe care 0 stabi te~t
moderne e diferit $i de eel al poeziei manieriste sau gongorice. Ea l:L1 puolicul. wate aceslea sint legate de jilllc{ia de explorore a
nu Illai este niei 0 expresie a .. silll\irii". 0 e:>-.primare a sensihilita!ij poe:iei modem!!. Daca exista 0 unitate a poeziei rnoderne.' de 1[1
..naturale", ca la romantici. Poezia moderna este atit de diferita de Baudelaire ~i plna astazi. daca exista un specific 31 ei. acestea
oezia care 0 preeeda (de$i. nu-i a~. poezia e eterna.!?!), Inch trcbuie c~lItate pornindu-se de la premisa ea poezia moderna are ­
°
prima tentatie este de a caracrcri:o prill CQrCROrii negarive, Cca eel pUlin din punclul de vedere al poetilor - 0 alta f'unqie dccit ec:a
de-a dOlla fiind de a 0 reduce, intr-o forma sau alta, la poeric. la pc care 0 avea poezia in lumea prC'modema.
ceea ce este, in principiu, com lin poezici tuturor timpurilor, deci de Feilil in care este vazut3 poezia moderna. articularea $i
a 0 reduce la ceca ce se $tia despre poezie. Sau. in lipsa de alte c0ll1l1l1icarea ei sint eon~ecinte directe ale acestcl runqii (noi'?) a
mijloace, de a 0 analiza pomind de la lingvistiea. filozotie. pQCL.lci. pe care. provizoriu. am numil-o rUIlClia de explorarc.
anlropologie a imaginarutui etc. Oric~ poetidi moderna este 0 poctica a cxplorarii. AecasU\
Dar tocmai poe!ii moderni slnl eei care. in textele lor teoretiec.
c\plorare poate fi v:izuta de carre poet ea una obiectivi'l.
lneerclnd sa defineasea noua poezie. merg Impolriv<l definirii
.. ~tiin!ilicil"_ saL1 ca 0 explornre ~ubiectiva_ 0 aventurci (X: cont
acesteia. prin raportarea. prin "redueerca" la poezia preexistenla.
propriu,o naviga!ie bazata pe harti secrcte. sau a I u\·ellgle. Toate
Pentru ei, poezia Illoderna i~i este propriul sistem de referinta. De

II
aiei afinnatia lor ea poezia Illoderni'l trebuie cilil1\ literal ("./'0/

\'Gulli dire ce qllt! ~o dir. lirr(;mlellIenr c{ dans rollS les sens ". Arthur
delllersurile poe7iei modcrne. dincolo de diversitatea 101. ::tll in
COlnlll1 del?lasarel1 Cel7fl'Ullli dl! grelllcrre 01 demer!)/tllli po(;ric' de pe
1I/(ll1esi~. ingenillt17 sall cxpresie 1.1 s('I7limen/I1lui, pe etplorare. Daci)
Rimbaud: .. Callfos-llrile rreblliesc cirire li/eral ". Ezra Pound). Spre poezia moderna are multe in comUll eu poc7ia greco-latina. ell cea
deosebire de Dante. care - In De Vulgari Eloquelltia - recomand provensala. eu cea manierista sau ell cea romantica. daca a il1Va\al
citirea poezici la patrll nivde, poczia moderna se incapatlneaza sa foarte l1lull de la aeestea. dac~ a preluat multe dintre tehnicile
propuna un singur nivel de Iectura (dar 0 infinitatc de .. Iceturi··), acestora. nl! e mai pLllin adevarat ea ca e dij"erit orienta/a. are alre
poel1llll nemaifiind transparent. ci opac; poemlll modern sc vrea IIIl mi:e dedt poezia anterioara ei.
orelarill obiecriv, adica un nOli obiecr din realitatea rns~1. de~i dimensiunea exploratorie caraeterizeaza $i distinge
obieetual-culturaill. poezia modema. ea nu este 0 e\elusivitate a acesteia.
Explicatia unei asemenea pozitii radieale 0 gasim. poate. in Aparenta contrazicere Intre fraza de mai sus ~i demonstratia abia
Canto XCVI, al lui Pound: ,. Daca vom scrie door ceea ce am flkuta dispare. daea abordam poezia europeana dil1lr-o perspectiVll
in(elesl dmpul comprehensillnii /111 se va lorgi niciod% ". Poezia coreet1\.. ~i anume. perspecliva propusa de Ezra Pound In Cum 5li
modema nu este descrierea a ceea ee e inteligibil (sau ceea ce ~·ite~·ti ~i A. B. C.-lIl lectllrii. Pound demonstreaza aeola ca poezia ­
,.simtim·· In mod curent). a ceea ee e deja cunoscul, ei 0 explorare ~n spaliul european eel pUlin - a fast "inl'en/oro" de doua ori: mai
a unor zone noi, atit ale experientei umane, cTt ~i ale expresiei. ,. Un Jntli la greei. In secolele VIII - VI Le.n.. apoi de provensali in
singur gfnd ne ardel Sa dam de ceva nOli ", scrie Baudelaire. Poezia secolele XI - XII e.n. eel de-al treilea moment in care poczia este
nu vrea niei sa copieze realitatea. niei sa 0 refaea in text, Iliei s1\-' (I'C)inventata este (ar trebui sa fie) ehlar epoea m0dema.

58
59
De ce din nOli ~i de ce acum? Argumentele principale se gt\sc,,1.. (re)inventare a poeziei. 0 data eu realizarca atit a ..defri$1:Irii..
in uri<C?a dizlocare prod usa de factorii interni ~i externi deja tcrenului. cit ~i a inventarii de noi forme poctice (practic. roate
analiL.at i, in faptlll ca IUl11ea moderna este 0 alta lume. Daca formele pocziei europene pre-moderne erau deja inventate in
mediti~m putin asupra momentelor in care a (mai) fast inventata secolul XIII). poczia nu nUl1lai Junc! ionea7~" altfel dedt in fazele
poezia (lirica, preeizez acum. eea epica fiind permanent prezenUI initiale, dar i~i asuma ~i roluri diferite. Orice ar spune tot soiul de
de la Homer ~i Vergiliu. pin a la Romanul lui Renarf. romanelc speciali$ti. daca e sa tim realmente onc$li cu noi $i eu poezia. marc
Mesei Rotunde ~i in aproapc tot ce s-a nllmit proza), yom constata poezie arare in aceste cpoci de inceput (sau in cele imcdiat
ca acestea aproape eoincid eu apari(ia unor noi lumi: cea a polislilui urm~toare. in epoci Ie a~a-zis ..de sintez~"). sau atunci Cind ()
grecesc, continual de urbea romana. ~i lumca care sc n3$te 0 data allllmi/o !i/er(J(lInj (cllltllrc'\) inn'o In eircuitlll european. Un
eu ceca cc numirn Europa (de Vest), in urma triumfului cxemplu: poezia franceza nu are niei un poet care sa se apropie
cre~tinismuilli $i a ceea ce. inspirat. Jean Gimpel nume~te revolu{ia macar de anvergllra (elol' doi. intre Villon (sec XV) $i Charles
indus/riahi (/ Evufui Mediu. Baudelaire (sec. XIX). $i afirl1l aSIa de$i Imi plac unii dinlre poelii
Inventarea (reinventarea) poezici insote$tc ~i exprim3 1l111ta!ii Pleiadei (elegallll .. Belies-LeI/res ". cum ar spune Ezra Pound). ca
profunde in madul de a trai ~i In sensibilitatea oamenllor dm ~i uncle dintrc plesele de teatru in versuri ale lui Racine. Cit desprc
anumiu! gnlpllri. comlllll/i'I!i. Am slibliniat acest lucm, deoaret;c Viclor Hugo. Vigny sau Lamartine. ei nu mai sinl, astazi. eel purin
sensibilitatea $i modul de a trai pe care Ie e>-..prima i/1 momenflll pentru minco cu riscul de a se supara loti francofanii, decit ni$te
na~/erii lor, atlt tiriea grcaca, cit $i poezia trubadurilor exprimau 0 buni poeri didactici $i atitl2)
sensibilitalC ~i 0 calcgoric de indivizi strict minoritare. Daca III Revenind: {lo('-::ia modema IIU imi/a reali/a/ea. eo explnrecc(i
secolele IV - III Le.n. Arhiloh, Sapho $i ceilalti devenisera in realita/ea, nil exprimii senJimel7le $i sen-::olii. eo l!xplorea:::t.i
Grecia (~i in sfera culturii etenistice) ni~te modele. ei nu fusesera seruimentele $i sen:::o{iile. nu ionglea-::ii ell posihili/Q{ile Iimbajl/I/li,
aSlfel ell Irei - palru secolc mai clevreme. cind i~i scrial! poemek. eo explorea:::1J II/ni/ell' ~i e~eJlla limhaiullii ~.a.ll1.d. Si tare mi-e
rau, la vremea lor, ni~le e:-..ploratori, poet i care c\.plorau-inventau­ leama ca loti marii poeti, cel realrnente mari (.. inventatorii" $i
exprimau un nou mod de a fi at individului intr-o nou~ Ilime. La fel ..lnae$tri j". n u ..epigon ii". ..autori 1", .,Be J les- Lettrcs" sall
~i pentru lrubadurii din secolele XI - XII, deveni!i, deja. In secolelc ..generalorii de mode") all facu!. indiferent de epoca, exact acel<C?i
XIV - XVI, ni~le .,clasici··. E foarte grcu sa analiz~m. ast8zi, felul lucrll. In cillda faptlllui c:i profesorii de poetica. Illcepind eLI
In care erau receptafi de contemporanii lor poc!ii In cauza, putem Aristotel $i terminind Cll Boileau, ne inva~a (cam) altceva. Dar, sa
face doar eXlrapaHlri pornind de la ceea ce s-a intimplat cu poetii nll uitam ce scria Pound: .. Nu crede nici lin clIvin( din ce-{i va
moderni. SPune cineva care nll a ~cris in vio!o sa ",aear 1111 vel'S valabil".
Sa 1111 uitam: poe-::ia I1wdernii 1111 are, Wac/ie:, 0 vechime moi Dar se poate ridica obiec\ia: de ce nllrnai in anllmite epoci apar
mare de un secof $i iumotalt!. $i, deja, Illu\!i dinlre poct ii moderni Ceca ce noi numil1l pocli mari? Teorctic, in Franla secolelor
au dcvenit (ceea ce indeob~te numim) clasici. Nu trebuie sa faci XVI - XVIII s-au llaScllt tat atHla (porenliali) mari poct i . ca ~i ill
analiLc foarte amanun!ite ca sa sesizezi. de exemplu, ca Baudelaire secolele XI - XIIl sau XIX - XX. E perfect adevarat. Insa - $i accsta
sall Rimbaud (care, la inceputul sccolului XX inca nu figurau in Cste un argument in plus in favoarca teoriei noastre - ace$tia nu au
antologiile ..serioase'·, lIniversitare) au clevenit bun uri publicc. PU(ut deveni mari pacli. au fost obligali sa fie "epigoni".
sintagmc, versurL alitudini ale lor s-au Joklorizaf'. sint reluate in .. 8e ll es-Lettres", ..generaLOri de mode" pentru ca spaliul era deja
convcrsatie, in lexte de cafe-concerl ctc. ?CUpat, formele poetice principalc. mijloacele de expresie eraLl deja
Dimensiunca e~ploratorie este fundamcntala in epocilc de In\'Clltate, Iloi Ie leme ~i pcrspecti ve asupra real i lal i 1 deja

60 61
descoperile ~i ..e:-.ploatate". Pin1\. dnd nu se prodllc~ 0 InUtdli~ PARADIGMELE ~TlINTEI Sf PARADIGMELE
Illujorft, pina cind Oll apare a nou~ lume (a silmurilor, a obiectelor POEZIEI
o nOLla ..cultura" etc.) poe!ii .,vech," (paeLia scrisa la incep1'lUI
structurarii naii lumi) sinl suficien!i (e sufieienta). Desigllr. e\iSI~ Alaturi de premisa ea func!ia exploratorie este definitorie pentru
~zia moderna. ca doar pornind de la aceusta func!ie putem sa
! ',j
variatii minore, exista modifid\ri subtile. rafinari :;.i ll~Oart
deplasari de accent in modul de a trai ~i in a percepe realitalea - care "1l~'lcgem specificul ~i coeren\a intregii poezii moderne. sa vedcm
siot e.\primate de eele trei calegorii de poe!i deja amimile, mill clar rela\iile dintre, innuentele reciproce $i sensul divel":>elor
i
\; ..epigoni"...Belles-Lettres", ..generulori de mode". Ale carol' creatH ll1i~cari aparenr centrifuge din poezia mod~rna. analiza lloastra se
chiar asta sint: nuan!ari ~i rafinari ale expre5iei. formelor, temelor *i
bazeaza pe 0 a doua premisa, deja enuntata. I1U e,islQ 0 evo!ll(ie.
;;i - in cazul ultimilor - promovarea drept esentiale a unoI' °
rgu/licii sau dialeclicu. 0 roe;:;iei. is IOrio poe:iei Ilind sliccesill11t!
ll10diticari sesizabile. pregnante - dar superfieiale - in ll10dul de ~ .II! paradigme poeliet!. caN nil 1'01 Ii inldese una prin ceo/alta.
percepe realul ~i a trai in lume. lAm optat, implicit. IlU pentm viziunea hegelian1\, sau marxista,
Se pot imagina nesfir$ite probleme. care mai de care mai asupra istoriei. ci pentru aceea a lui Arnold J. Toynbee).
ingenioasa, pe baza teoremei lui Pitagora ~i a celei lui ElIcliJ. S~ pOl De aceea. nu putem vorbi de 0 evolutie ..interna" a poeziei decil
reali/a experien~e din cele mai SofiSlicate pe baza legilor mecaniCII dura stabilizarea ~i impunerea unei paradigme.
lui Newton. dar respectivele leoreme. legi etc. I1U pot fi Far:J. a intra in polemic:! ell adeplii evoluliei organice sau
enun!ate,'descoperite/inventate dedt 0 singura data intr-un unume dialectice a poezici (a litcraturii Tn general), rna VOl mul\umi 51\
spa!iu l:UllUral. [)oar un ..salt calitativ" in cunoa~terea ~tilntlficA amimesc c:i 0 abordare asemanatoare a cvolutici $tii nte1 a fost
permite claborarea unoI' teoreme noi. unor legi diferite. Llnor noi senos zdrllncinata, daca nu total anihilat1\. de demonstratiile lui
paradlgme. cum ar tl geometria neeuclidianl1. teoria relativltalii Thomas Kuhn. Tn special din celebra - ~i deja citata - Tenriu
~,a.m d. F~ra sa facem filozofie de doi bani. putcm afirma d. revolu{iilor $tiin{i(ice.
pentru a fi Pitagora. Euclid sall Ne\~,ton. nu e sufieientll 0 In/cstrare in eseIW't. analiza lui Thumas Kuhn este urmatoarea: pc masur:!
de c,ceptie. lrebllle sa te $i alli lntr-Ull anumc timp ~i Ull anume lac ce rezullatele experiente10r $tiin\itice. datele oferite de acestea vi
Ideea. valabJia nu doar pentru oamenii de $tiinr1\. ci ~i pentru poeti. 101 mai inuit in eontradictie eu paradlgma ~tiin\ifica dominanta
e Illata lot de la ELfa Pound. care, in eseul Artistulserios. din IQ 1J. (care c un fel de supra-teorie. din care se deduc teoriile :?i aplicatiile
sene: .. Cd care sinf numiti ((poe{1 m%ril! all OVIII, in hllnii lor. care c validata de acestea ~i Ie valideaz3 la rindul ei) se produce
lIuis/lrO. propria lor ill:eslrare, dor aceSI Qtrihllf esfe mai degrubii o tensiune care este rezolvata - la inceput - prin considerarea noilor
IIIIII I oteril dl! ~elll Chronos VreOiI sa 1'{llm eli au ap(;rul in :11/(/ $i fenomenelrezultate ale experienrelor drept cazuri particlliare ale
la ora Ul7l1me ~i co Ie-a losl elm sci adune fa un loco sJ paradigmei, Care nu 0 pun In discll~ie pc aceasta din llnn1\. de~i nll
ingrol7ltJdeascii ~'i sci armoni:e~e rt!:lIllOlUllinei /nunci care I1!I t! (/ POt ti explicate (validate) pTn~ la capat doar pe baza ei. Clnd
u/111i singl/I' 0111. depo~·e~·te Ull singul' om .,. distan\a dintre rezultatele experientelor ~i axiomele. teoriile
I paradigmei Tn cauza devine prea mare. se treee la elabQrarea de
ti leorii par\iale, care nu atacA paradigma, ci 0 ignora. cum ignor~ ~i
n:cesitatea eorelarii lor Cll alte experiente/teorii din aeela~i cimp.
Concomitent. paradigma in cautii este modificaUt Tn a~a fel incTt s1\
f!
Se creeze senzatia ca ea poate explica (valida) $i noile teorii
III (rezultatele experientelor). Paradigma devine eclectica.. Clnd

62 63
..ecaT1-ul'· ajungc prea mare. se produc. iala~i. uoua mi~cali r<!la{iile dintre praetica ,~i teoria (merilor, sint aproape ob] igat sa
aproape simultane: pe de 0 parte. apar deconstructorii. cei care fac apel la modelul lui Thomas Kuhn: b) asurn'indu-ne ipoteza lui
contesta paradigma ~Iiintifiea dominantit anltlndu-i incoerenra. pound, $i anul11e ca. in spariul cultural european, poezia a fost
lectismul, punlnd in lumina incompallbilitc1tile dintre aceasta ~i (re)invemata de trei ori. ultima data in modernism. e normal sa
noile rezllitate ale experientelor, Intre aceasta;;i teoriile puqiale notl facem apel la 0 teorie a ~tiin{ei care vcde istoria acesteia ca pe 0
aparute etc.; pc de 0 alta parte. se elaboreaza paradigm!:: ;;tiintifice slJccesiune de pOl'odigme, care se inlocuiesc una pe alta. Modelul
noi. care paradigme conCurea7a nu numai ClI paradigma ~tiinlifica lui Pound - ;;i al meu - coincide. din acest punet de vcdere. ell ce
dominanta. ei ;;i intre ele. in final, una dintre noilc paradigme se al lui Thomas Kuhn; c) intrucit ftlt1qia centralil a poeziei mtlderne
impune. sau se ajunge la a paradigma care sa impace doua ~ cea exploratorie. atit Illodul de a aqiona, cit ~i pozilia vizavi de
(pre)paradigme (vezi dispula asupra naturii IUll1inii: corpusclil sau rcalilate. ca ~i statuwl ei social ~i rclatia eu publieul. slnt foarle
unda - concluzia: corpuscul/unda). in fclu! acesta. 0 ~tiinta se asemaniltoare ell cele ale ~tiin{ci de virf din ullimul sew! ~i
stabilizeaza. trece intr-o etapa de progrese in interiorul jumatate.
paradigmci (a noii paradigmc). Nu intimplalOr. mul\i dintre cei mai importanti poeti moderni au
mpunerea unei noi paradigme se realizeazli pas eu pas: ea este illsistat asupra caractcrului ~liintific al poeziei, ba chiar au VaZLI! in
acceptara ca paradigma dominanta. ca sistem de referinla mai intii dimensiunea ;;tiinnliC[l a dernersului acestcia speeificul poeziei
de () parte a comuniHitii ~tiintifice. apoi de ansamblul comuniUitii moderne C'iteva exemple (din nou): poetul vazut ca "slIprelJ1111
~tiinTificc. Ramln, Insa. grupuri intregi. in iowrioru! cOll1unitatii Sovom ". "alehimia verbului" (Rimbaud). poezia ca .. ~)tiinl(i ()
~tiin!jficc chiaro care IlU accepta noua paradigm~ dominantii. Mai Limba;lIll11 ". atlata lntr-o rela!ie de .. slIveranitate" vizavi de .;;liinla
mult. paradigma veche. de rapt toate vechile paradigm\:: ~tiin~ifice, propriu-zisA: fiindca ,.~Iiin,o, giisindu-$i i/1 Limboi 0 con(irmare de
continua s1'l existe~ ele e.\pllca _realitatea". sillt .,valabile" In sine iJlSti,~i, trebuie sa devino ael/Ilt 0 con{irmare u lirnbaiului"
continllare, dar in alara cOflllll7iti'i{li :jtllfllitke. (Salt vor fi (Mallarme). '. anele. literatllra. poe=io sint 0 ,~tiinrci, fa tel co $i
considerate In continuare 0 paradigma .. ~tiin!ifjca·· de catre grupuri chillllU" ([zra Pound). "p0t'=ia esle ,Hiillra impresiilor despre
esotericc. sau VOl' fj invocate de catre omul obi~nuit ('a singura lucrul'/" (Paul Valery). Ca sa nu mai pomenim de suprarealismul
paradigml1 .. ~tiin~ific~n. Multe nein~elegeri din discupile de care se vrea ..mai ~tiinlific" chiar declt psihanaliza lui Freud.
cafenea. de la ce e lumina, ptna. la valabiliwtea poet leI modeme. Toate aceste pledoarii pcntru earacterlll ,,~tiin!ific" al poe7iei se
provin din faptul ca. preopincn\ii au drepl sistem de relerinla, tara refera IlU alit la faptul ea poezia este 0 ~tiinta, se poate substitlli
sa 0 con;;tientizeze. paradigme diferite. ~tiin\ei (de~i pentru Pound e evident cll artele, Iiteratura. poezia sint
Aplicarca rnodelului lui Thomas Kuhn la poezia ll10derna mi centrale in studierea omlllui. ~a-numitcle ..;;tiinte sociale" fiind
s-a parLlt uti Iii din urmatoarele considcrcnle; a) e un model elaboral Vazute ca parazitare, defonnatoare), crt la specificul demersuilli
din pcrspec!iva epistemologica, urmariml nu sa demonstre4e ceva poetului modern. Sprc deosebire de poetul inspirat de zei sau care
despre $tiinta sau tn ;;tiint<'i, ci sa analizue. sa explice care este Se e:\prima ..spontan·' ...natural", de prestidigitatorul verbal. poetul
relali<t intre pract ica $lJ IIl\i fica (experien!e, ex peri mente etc.) ~i modern dispare eloeutoriu, nu interrereaza tn
leoria ~tiin!jfica - cum se Illlluen\eaza una pc cealalta. cum se explorare/experimentare ~i .. toemai prin aeeasri'i depersonali=are
ondi!ioneaza rcciprot:. 1 homas Kuhn face nu analiza /.esen!ei·· se (mUle spline ci'i arta se apropie de eondi!iile ~/ijnlei" (T.S. Eliot).
~iinlej. ci a mecanismului de functionarc a acesteia. Escul mel!. Or. Thomas Kuhn locmai asta analizea.za ~i teoretizeazA: conditii1e
urmarind ~i el sll explicc nu atit ce aste poe:ia II/odenui, cit Cll1Jl ~tiinlei.
'jl/1c(ionaa::.ti acemftJ, ce 1"01 arc in 11Imeo /I1odemii" care sinl

6 65
SPEClFlCUL POEZIEI MODERNE
poeti. cit intre lIlodelcle poelll/Ili din respel.:tivele epoci)
Am vazut c~ [oarte multi poeti llloderni vorbesc desprc Poetul dasic este fie un inspirat de zei (lipul ortic), fie LIn
caracterul ~tiinti fie al poez.iei. Pazi!ia lor nu e un maft, nu e descriptor (tipulmimetic). in ambcle cazuri e:\lsli'i ceva de dincolo
de el care va structUl<l poemul. Fie Jivinltatea (a dlrui "organ"
Il1llll1platoare ~i ne ablig~ sa reglndim. s~ reamintim dteva dintre
CSIC). fie vcrosimilitatea. Jcgile generale care guverneaza reulilatea
trasalUnle definitorii ale poe7iei moderne. care 0 deosebesc de
poeLia care a preced~: poezia lllodem~ eo cxplorare (a realitiilil. i arta (care, astrel. e 0 .,copic" perfect motivata, din moment ee
limbajului. spa\iului interior): aceasta explorare se poate realil.3 prineipiul de structurare a lUlllii ~i a opcrei de artl'l eSle unul ~i
acela~i). Poetul estc lin il1lermeJiar care nLi perturb1:\ cu nimit. nil:i
daar in condi!iile impersonalfz~rii, ,.dispari{iei elocu/orii (/
poe/ullli". neinterferen!ei acestuia 111 acnd de e:-.plorare (chiar ~i
transmiterea. nici "copierea··. pentru e1:\ ne atl1l.1ll inlr-un tip cultLIra
atul1ei c1l1d se e:-.ploreaz~ spa!iul interior, poetul trebuie s~ se semantic: el are acec~i structura, acelea~i valori ea ~i cele pe cure
deta~eze de sine, dupa formula lui Rimbaud "Je eSI 1111 alllr.: ').
Ie tr~nsmite sau Ie copiazi1 pentru eeilal!i. Refuzul (celebru) al ILit
rezultatul aeestei explorari este un poem (text. Carte, corelativ Platon de a-i primi in Celate pc poeti cra dublu Illotivat: pc dc 0
biectiv etc ), care trebuie sa aiba "preci:::ia $i consecven{a rigida CI parte. daea poetul ofcrA copia copiei Ideii. iar filosoful chiar Ideea.
lInei prohleme dt: lIIa/emuliccl" (E.A. Poe). care e tin lucru fabncal c normal ca cei Joi sa nu aibil lac L1nul de allLlI (dcmcrsurile lor
(0 regt'lsire a etilllologiti cuvintlllui poem), care - 0 datrl aparul ­ fiind divergente ~i concurente); pe de alIa parte, daca nu ne
devine Lln obiect. Intre obiectele lumii (artificial-nalllralc). eu raportllin la modelul copiei, de Linde ~tilll ca ,.prodLlsul" poetului nu
acel~i statut eu lucrurile reale. naturale (chiar superior acestora.
e un fals? Aceasta ..falsificare·· nu ar proveni alit din aceca cli
tocmai penlru ca nu existil declt In/prin Cuvint). poend e diferit de ceilalli sau de ceea ce c:o..prirnl:\., ..copiaza". cit din
'n felLd acesta, atlt aelul poetic, elt ~i poemul rezultat din aces-ta posibilitalea unei insuficiente staplniri a me~te~LlgLllui. $i aici ne
sint vazute In Antichitate, Evul MediLl. Rena~tere. decil in intllnim cu celebra replica a lui Felllios, in care se sLlbiiniaz3 cil
Clasicismul :.ecolului XVII sau In Romantism. Acela~i ILlcru e prill el vorbe,fte till zeu. dar ~i ca meste$llgull-a fnvii(ut (singur)
valabi\ ~i pentru rolul poetulu\ In crealie, raporturile sale I,:U RolLlI me~tqugarLilui netiind allLll decit de a nu falsifica mesaiul
divinita\i i.
realilatea, cu poelllul ~i Cll publicul.
araclerul ,,~tiinlific" al poeziei moderne ar fi. In ultim::l Poctul manierist (~i baroc) se vrea un combinator de cuvinte.
Illstan\ll., trastnura sa definitorie. care 0 deosebe~te de poezla lin inventator al unei lumi care este fl!.clIta posibilll ~i nu exisHI dedt
amerioara. EI se rega5e~te atlt la nivelul poetului (creatorul­ prin cuvinte. C1nd Gongora afirtlla c~ el creeaza. prin cuvinte 0
ccrcetator, e:-.perimentator, fabricanl). la nivclul actldui poetic (in [ume direrilo de cea creata de Dumnezeu prin Cuvint, el vorbea ca
rabricarea poemului). cit ~i la nivelul textului rezultat (in felul in un perfect credincios, nu avea 0 pozitie luci ferica. Manierismul (~i
care acesta e structurat ~i se raporteaza la reatitate $i la public). baroClIl) neaga mimesisul, ca ~i ideea de poet inspirat de zei. oentru
Ca acestca contravin fundamental cre~tinisl11ului.
Poetul Mai intii, nimeni nu poate pretinde ca poate reface. In cuvint,
prin cuvinte (imag.ini etc.), ceca ce a facut, in illo lempore.
Pentru a simplifiea 0 analiza care nu se vrea una exhaustiva, ci DUl11nezeu. Creatia poetica. poate fi, eel mult ceva care sa-ti perlllita
doar marchcaza eontururile. yom COm para poetul modern (a$a Cllm si\ te apropii, prin aprofundarea sensurilol". printr-o lectura multipla
este conceput de poelii in~i~i) CLi poetul clasic. eu eel manierist (~i (literala, alegoricA. 1110ral11 ~, anagogica) de esenla crea\iei, a
baroc) ~i eu cel romantic. (Comparalia va fi nu atlt Intre anumi~' lllesajului divin (ideea estc a lui Dante, poet ..clasic" ~i .,creslin"
tOtadata).

66
67
Dac~ se renun!~. jnsa. la acest cfort de apropiere de esenla, primii, poetii aI1i;;li. sint preocupati fie de obtinerea unui anUllle
oetlll e obligat la un fel de joc Cli margele de stic.l~. Cum limba efed asupra cititorului, fie de explorarea limbajului (Mallarme):
adamica a fost pierduta, a inventa intr-o limba oarecare altceva ceilal!i, cci vizionari, sint interesari in explorarea spatiului interior.
decit Divinitatea a creat prin Cuvjnt nu poate fi dedt un joc. un a subcon~lientului. Dar coborirea in "Infern ", ca ~i cea in
exercitiu de prestidigitarie, 0 scamatorie verbala. Fiindca orice sllbcon~tient, nu sinl rezullatul unei posesiuni de catre zeu, nici al
limbi'i. de~i. poate, contine 0 parte de adevar. este fundamental inspiraliei "naturale", Sint experiente provocate deliberat, fie prin
fals~L Mai mult. Mesajul este unic ~i a fost deja comunicat. ultima ".Ier eglarea sistematica (sub!. A.M.) a fliluror sim!uri/or ". fie prin
data prin intruparea divinitatii ins~i in Mesia. La limita, divinitatea "dicfeul aufomar" (anlilarea con~lienta ~i deliberat3 a ceea. ce line
vorbe~te In/prin sfin!i, nu in/prin poet. (Manierismul - ~i barocul­ de conventia din limba), fte prin consumul de substante
sint de neil1\eles in afara epocii. a Reformei ~i Contrareformei) halucinogene. alcool etc. ATti~tii exploreaza capacitatea de
j Poetul romantic Vrea sa se exprime "in mod natura'''. Poezia manipulare, prin text, a celorlalti, posibilitiilile ~i mijloacele de
I romanriea e mai aproape de illiminism, dedt de cre~tinism sau de cotnunicare ~i felul in care Irebuie construita ma~inaria de cuvinte,
vechii greci (de~i, sau poate cil tocmai pentru ca, remele sale sin! posibilita\ile acestui mijloc, care e limba. Vizionarii exploreaza noi
adesea .,antice" sau ..cre~tine"): romantisrnul e 0 ilustrare tipicil a lcritorii. care nu sint. obligatoriu. doar interioare. fiindca \'i::ion(Jr;
lipului cultural asemantic ~i asintactic. Poetul romantic. cind e sint ~i Walt Whitman sall Ezra Pound, Apolfinaire - in Zona - sau
inspirat. cintil. ea 0 .. pasare pe creanga", se exprim3 pe sine insu~i Fernando Pessoa prin heteronimul sau AIvaro de Campos.
(confom1 tipului cultural in cauza, se identifica cu ceea ce are in el Spre deosebire de poelul romantic. poetul modern artisl Sal
nefalsilicat, in comun cu toti ceilalti). Titanismlll, satanisl1lul vizionar este impersonal (chiar ~i dnd scrie despre sine), nu sc
poeziei romantice provin din aceasta opozirie jntre instanta cxprima in mod spontan, ci experimenteaza. exploreaza in mod
absoluta. care e Omul, ~i orice fel de alt sistem de referinla exterior deliberat Si (pina la un punet) contralat (Vizionarismul rnodernilor
lui, Nu intimplator, romantismul a aparlll mai Tnt'ii in Anglia. iar in e net deosebit de eel romantic; prin poet - in cazul rnodernilor - nu
Germania existrt 0 continuitate, practic 0 identitate. intre ceea ce mai vorbe~te ..sutletlll universal", el nu mai exprima 0 sensibililale.
numim illll11inism ~i romantism. ci 0 pune in scena, 0 provoaca. experimenteaza diverse tipllri de
Poetul modern contesta mai inlii postulalele de bazc1 ale sensibilitate).
romantismului. Primul care 0 face este E.A. Poe in Pri/1cipiul eel mai greu pare sa distingem intre rolul ~i modul de a action
poelic. Poetul nll ..se exprim~". £1 - in fond - nu are senti mente. al poellllui modern ~i cel al poetului manierist sau baroe (mai ales
Ceea ce face poetul este sa provoace (deliberat, controlat) anumite clnd e vorba de arri~tii gen Mallarme). De aceea 0 parte a poeziei
emolii in cilitor. Poemul nu este rezultatlll unei erllpti1 spontane. 0 tnoderne a fost considerata un avatar al manierisl11l1lui sau
manifestare a sentimentelor, ci rodul unui calcul. al unei indelungi baroclilui. Poetii generatiei '27 din Spania s-au proclamat, chiar.
deliberrtri, fabricari. finisari etc. 131 Poetul modern nu se exprimil pe Continuatori direqi ai lui G6ngora. Intocmai poetului modern.
sine ~i nu e lin inspirat. £1 e un ..inginer", care constnlie~te 0 anume Poetul manierist este det~at de obiectul predus. este impersonal.
l11a~inarie de cuvinte, care sa aiba un anume efect asupra ~Pentru poetii spanioli de la jnceputul secolului XX era foarte
cititorul Ui. 14 ) AceasHi pozitie este comllnc1 tuturor poeriJor moderni, nnportanta invocarca unui predeeesor ilustru ~i de necontestat
hiar ~i celor a~a-zis "vizionari" sall suprareali~tilor. Pentru a contracara imaginea stereotipa ~i dominanta a poetului
Deosebirea, pusa in evident?! de Marcel Raymond, intre (Joeti i romantic, ..sincer" ~i ,.spontan·', care ..sc exprimif').
arli~ri (al caror prototip sint E.A. Poe sau Mallarme) ~i cei vi:ionari Deosebirea apare in punctul in care, pentru manieri~ti, existi'i 0
(gen Rimbaud) este - din perspectiva noastrn - una secundarll. talala libertate combinatorie, la nivelul limbii (eu luarea in

68 69

con:>ideratie. chiar prin negare, a regulJior respeclh,ei limbi}. in de tranzipe de la poezia clasica - een invenlata lie vechii greci ~I
limp ce pentru poetlll modem aceasta ".Iibertate" Ill! e\iSla. rt'irwentata. in tipar cre.;;tin. de c~Hre provensali - la ooezia
constringerile Iiind determinate de ce ~i cum se expklfeaz'I.ln plus. Inoderna).
rolul poetllilli ll1anierist este unul de ,n·es/idigiwfor. in timp \:(; Daea poelul clasic eSle un "medium" (prin el vorbesc zcii, el este
oetlll modern se considera U/1 exp!IJra{ol". /III SG\·Lmf. PoelLll vocea zeul LII) sau un ..i mitator". poetul modern este un
lTlanierist vrea sa uimeasca. sa fanllece. poelul modern vreR sa experimemalor ~i un fabric ant de poezie, de corclalivj obiectivi.
exploreze. s~ e:-.perilllenteze, sa cunoasdi. La 0 adica. dad! e sa-i Clasificarea lui Marcel Ray mond - In poe{i vizionori ~i In poe{i
comparam. Giambattista Marino cste lin .,iluzionist"'. Mallarmc LIn {lrti~ti - are drepl sistem de rcfcrinta cele dOlla ipostaze ale poetului
.,savant". Scopurile lor difera, chiar daea - pemrU a Ie atinge ­ clasic: eel inspirat (ortic) $i cel care imita realilatea (mimetic).15l
arnlndoi au nevoie de 0 perfecti1 sUlplnire de sine. Dacli Marino ~ Dar. in modernitate. a~a cum am rnai spus, poe/II! I'i:ionol' IIII
joaca eu limba, Mallanne 0 studiaz3. 0 exploreaza , peJ1fru ada lill este inspirat de nici un zeu; el i~i provoaca deliberat starile
Sl!l1S 11101 {Jur clIl'inlelor Iribll!lIi" ~i fi indca .. \'erslIl ,.el'uro de(ecllI! anormaJe sau institllie un mod de cOlllunicare special. pentru a
original' al limbilor·'. Marino porne~te de la acecptarea pierdL:rii explora .. infernul" (Ia Rimballd) sau (la suprareali~ti)
prod use prin amestcelillimbilor. Mallanne incearci\ sll gaseasca lin sllbcon$lientul. adica un spatill interior, unde nu cxist1\ nici un zell,
remediu acestej pierderi. Mai mult, daca Marino jongleaza eu ..Transcenden!a goala", de care vorbe~le Hugo Friedrich, estc 0
cuvintele, 'care sint simple materia Ie. inerte, egale intre ele. ilul.ie a cercetatorului. datorita perspectivei gre$ite poetLIl modern
Mallanne. alunci cind vorbeste de disparilia elocutorie a poellllui. nu exprill1a absen!a divinului. decil dad identificam aceastfl
() explica prin aceea c11 el. poetul. "ct!dea:ii iniliulivu em'inle/"r e\plorare, e:>-.peril11emare ,.~tiill~ifica". eLi cautarea cilvinita~ii. Dar
mobi/i:;o/e prill ~'oclil aa/oral illegaliliilii ail7/re ele, , ele deja Baudelaire ne avertiza ca scopul poetului modern este .. sa dl!u
(clivintele) se aprind singure IInele de la allele. co 0 (laciirii de cew) not! ': explorarea I~i are in sine propria motivatie ~i
deosllpro IIno,. comori oscunse ". Poetlll modern, in opozitie eLI eel i list ificare.
lTlanierist (sau @aroc). exprima 0 mentalitate (con~tientizata sau nul 1I e:-.ceptia unui Rilke. carc 0 face In modlll dcmonstrativ. adid\
ne-cre~tinii. deoarece se vede pe sine ca pe un .. Sllprel1l 50\'0111', ..didactic", in Sonefe{e clilre Orrell. poetLIl modern nu a~tearlil. c<'
care trebuie sa e:-.ploreze - ~i sa Incerce sa remedieze. prin poezie ­ pnn eI sa vorbeasca zeu!. el nu este un mesager al zei lor. Dar ehial
lotul, inclusiv "defccrul original''' al oricarei limbi. (lar1.\~i. ar trebui ~i Rilke - prin identiticarea ell Orfeu - revendica 0 condi\ie specialj.
Sa ne Intrebllm daca Mallarme, catolic practicant - iar poetica lui e aceea de generator prin ellvint al unei (noi) lumi. ipostazi1 pc care
de neln{eles daca nu ne raportam la spiritualismul catolic - nU nici un poet clasic nu ~i-a aSlImat-o explicit pin a la capat. Paradoxa I
dep~e.;;te, in apostazie, limifele pe care Dumnezell Ie-a pus (daar pentru cei care mai citesc poezia moderna din perspectiva
~lInoa.;;terii . .;;i expresiei - umane. atunci cind viseaz1.\ la Opera? poeziei clasice). dar Rilke e mai aproape - in conceperea rolului
lmrebare tara sens In cazullui Marino sau Gongora.) ~)etllILli ~i a modului sall de a aqiona. a rela!ici Intre eu ~i realitate.
Poerul clasic este cet rnai indepartat de poetul modern: chiar dnd Intre poezie ~i realitate - de un Walt Whitman (din Fire de iarhti) ,
i.;;i asuma ,.rolul"· unui clasic. cind face ape] la f1gura tutelara a unui lin rVlaiakovski (din Omllf) sal! un Wallace Stevens (care. in Adagia
poet clasic sau la un personaj din literatura clasiea, poetul modern afirllla .. Viula esle re/lecfarea !iterafurii ''). decit de Sapho, Arhiloh.
Se afll't la polul opus. In ultimil. instanra. poezia modern1.\ e singura leo\:rir sau Pindar.
care se 0pllne, radical, poeziei c1asice. (La limita, putem considera . Poetul modern este un produdltor, generator de rcalitate. nu un
poezia manieristl1 ~i barocl1 drep! un caz particular. 0 excentricita t IInitalor al acesteia. EI ..fabrict'!.. noi obiecte. care se insereaza in
a poeziei elasice, iar poezia romantica drept punetul de criza. fa~ realitate alaturi de obiectele preexistente, Mai mull. ceea ce

70 71
produce poetul modern este superior realiU1lii - poemcle slm solisticate dedI programele de computer/.
,semne nup/iale ale !deW'. Poetul nu produce copii ale copiei, el Am insistat asupra opoziliei Intre poetul modern $i cel clasic
semnalizeazll, in lumea fcnomenali\., secundll, Ideea. Pentru IOcmai fiindca. aparent. nu alit poezia ar ..amine mereu aceea$i. cit
Mallarme. poetul ia loculfilo~ofului. lar pentru Wallace Stcvens. modul de a fi. de a ac!iona al poetului. (Reper: modelele divergente
"dupa ce am abandonat credin{o in Dumne:eu. poe:ia este aceo ale poclUlui. opozi[ia dintre ele se referA la proiec!ia cultural!! a unei
'sen{ci care il in!ocuie$te in salvarea vie{ii ". allllmite praelici. nu la pmctica poetica propriu-zisa).
Poefll! artisl nu e un simplll observator ~i imitator al rcalit1l\ii, 1:-1 Exemplele pentru portretul robot al poetului modern au fost
tie 0 inventeaza. cum am ar~Hat rnai sus, fie a exploreaza prin luate cu predileqie din secoluJ XIX $i de la inceputul secolulLJi XX.
selectarea doar a anumitor elemente. dimensiuni ale realitarii, prin pentru ea at unci era mai slringenta contestarea modelelor
adoptarea unei anumite perspective. Imagismul sau obiectivisl1lul, preceJente j'i propunerca unui nou model al poetului. Poe!ii din
de exernplu. nu slnt mimetice. pentru ca elc au 0 metoda. au un ultimii 50 de ani pornesc de la acest model (fixat dcja In codul lor
cimp de explorare ~i ni~te instIumente alese delibcrat, inainte de genelic) ~i II rafineaza, il nuanreaza. Dar chiar ~i poe!i cum a ,­
i'nceperea observarii, a imitaliei propriu-zise. Ele nu vor sa refaca 0 Francis Ponge. Lowell sau John Berryman, care par mimetici sau
..copie" a realitlllii, ci sa explorcze 0 anumitil dimensiune a acestei subieclivi. aparlin modelului poetului modern, flU celu; al poetului
rcalita\i (prin ignorarea premeditata ~i deliberaH\ a altor dimensiunl dasic sau af poetului romantic. Evolulia care s-a produs dura 1950.
ale ei). aproximaliv. este 0 deplasare a accentului, 0 mutare a aten\ICI spre
Mulli poe\i moderni au ataeat - in diferitc feluri - principalelc noj zone in care se exploreaza, se experimenteaza. se creeazl! ~i.
postulate ale poeticii lui Aristotel. Fernando Pessoa proclama ­ apoi. se tcsteaza nOI ..programe". TolU!. Insa, in interiorul
explicit - necesitatea unui demcrs poetic non-aristotelic. eontestind paradigrnci pocziei modemc.
de plano teo ria lui Aristotel: "Frllmuse(ea. armonia, propor{io n/l
erau pentr" greci ni$te concepte, produse ale intelili:cn/ei 1m: ci "Fabricarea" poezici
predis{1o:irii, pomiri il1fimc ale sensihililci{ii lvr ", Pozilia lui
Pessoa exprima cel mai bine schimbarea prodlls~: sistemul de Opozitia dintre locul. rolul ~i modul de aqiune al poetului
referinra nu se mai atl1'l in afarn (sau ~i Inauntru ~i in afarn). ca in modem ~i cele ale poelilor in clasicism, manierism sau romantism
elasieism (un tip cultural semantic - unde inauntrul estc acel~i implica ~i actul de producere al poeziei
lucru eu inafara), ci In individ. Daca, pentru romantic, crearea poeziei e un act naturaL fllra
Modernismul are drept sistem de referinf<'l individut. Dar paniciparea zonei socializate (conventionala din aceasta cauz<i) a
culturalizarea IUfllii, prin poezie In cazul nostru. nu eonsta in personal iUi!i i ereatorului. iar poezia C rezultatul inspiratiei. pentru
exprimarea de sine, ci in efortul individual de a explora. POeluJ modern poezia rezulta dintr-un calcu!. e lIrlllarea unui
experimenta, a proiecta ~i a construi noi lumi. Daca poetul clasic experiment $i ia na~tere 0 data cu explorarea unei allumite zone a
callta modelul In afarll. ~i/sao transmite mesaje de dincolo de el. lurnij (subcon~tientlll la suprare<lli~ti, lumea scnza~i ilor. 1<1 Alvaro
poetltl modem cauta modelul in sine, inclusiv explorind spat iul de Campos, clipa, la Frank O'Hara). EJ lImlare~le ob~inerea llllUi
interior. subcon~tientul. Exteriorul este un loc de proieetare. de anullle efect asupra cililorlllui. Actul poetic presllpllne Ill! c10ar ,,//11
instituire de modele. eel care fabricl1 mesajele (prin care I~i p.er/'ecl control", ci ~i 0 pregiHire a fabricatiei. ca sa lItilizam 0
intluenreaza cititorii) ramine tot timpul el insu~i, Poelul modern nll Sintagma specifica lumii industrialc modeme: ..... .)'1 OpOI eXlstu
atit un demiurg. cum se vroia poetul romantic. cit un rece ~i lucid chl ar aCeaS1Q ,. mum.:a precedenlii ", aceaSla il1delungci illcercare u
explorator. un experimentator. un creator de ..programe" (mal ' "'lent!! {Or necesare. accusla- ra-bdaware
I'hlrl'" - .
expenmenWre. /
(e

72 73
care va beneficia cremorul inslI~·i. dar in ar.:ecu}i lIIa~ IIr{i. 10(1 rcilcrare, de repetare. rcscriere a un or ·,alon. rcaliHili. ll10duri de"
slIccesol'i/ sui" (Ezra Pound A rtistul seriOJ). inlelege llimea care slnt. in fond. preexistente. COn1une luturor. Este
in manie:risl1l, crealia este 0 manifcstare a lui ill \'t'1II io , a un act tautologic. 0 itutocolllunicare
capaeit:ltii de a crea sintagme, versw·i. imagini ell mai neobi$nuite. III puc/..ia modema. .:are se adrt:seati:'l unei intinit31i de indivizi.
care sa lIimeasca. Ceea ce define$te actul poetic manier-ist e pura lui necare . eel putin in principiu - cu lumea sa. c;onslituita pe baT
gratuitate. intrudt nu vorbe$te despre lume a$a cum e ea. cea crCat~ unei combinalii plopni a codllrilor avute la inclell1ll1:l. acw! poetic
de Dumnczcu prin euvlnt. actlll poetic e Iipsi1 de orice instiluie un univers proprill. combinind elt mai multe perspective
responsabilitate, e pum manifestare nareisiaca. posibile. eu scopul de a ..fabrica" UI1 corollalil' ohiecliv, cLfln ar
Aici, in aceasta gratuitale, poezia manieristll. pare sa se spune T.S. Eliot. ~i eJ\ploreazu felLti In carc se realizcaza
intil neasca Cll eea moderna. Dar. atunci cind poeli i l1Ioderni all comunicarea. cui sc eOlllurUca etc.
vorbit de ..gratuitatea" actului poetic. au taeut-o pentrll a subllnl<l Mai mult. actul poetic modern eSlC nu doar 0 .,fabricare" a 1II1ui
valoarea lUI simboliea, opusa valorilor pragmatice. dominante in corelativ oblecllv. 0 e.'\plorarc a lllij\oacclor de cOll1unieare. ci ~i 0
lumea model1111. Din perspectiva modernului. actul poetic manierist illvel1lure (J cftilOnt{ui. Cilitorul modern eSlC 0 pura poten!ialilate. 0
sufera de 0 vulgara utilitate, nu e propriu-zis gratuil. ci e pragmatic. entitate amorta ~i nClltr:l. 0 parte a Publi.:ului de cem: VOl be~te
prin cI se lITmare$te uimirea, pl:leerca: "Placerl:!o arislocralicu tie Kierkegaard. Actul poetic modern eonsta ;;i in transformarea
a disfJldcea" a lui Baudelaire se opune net premiselor poeziilor lui cititorului potential inlr-ull indivi" ..rea/". eu ajutorul tc'Xtului
Marino sau Gongora. poelic.
Poezia moderni:'l nu e niciodata vazuta ca un act narcislac. Actul poetic modern I1U se mai ami - eel pUlin aparenl-in centrtl1
Dil11potrivll. Pentru Mallarme, actul poetic nu este joe grawll \ ierii Ceta~ii. TOli poctii care au incercat sa-i redeCt poeziei aces1 loc
(pentru a ob~jne uimire, admiralie), ci .. aC{iline reslrima" pentru central. de la Maiakovski la Brecht. all cazut In capcanel
descifrarea "misier/lilli din lilere ". Pentru c<1 "trenllie co 1.'XISIO divcrselor ideologii. Poezia moderna nu mai poate oeupa (oeLiI pc
CI'Q OCIiII in slrcifimJlI1 a loale; ell cred ell Iw(cirire 1/1 ceVil care-l evea poczia antici1 in Cetate. Nu nllmai penlru c~ tiplli
ahscons. semnifican( inchis ~i ascllns in {w.:rurile cele mal cultural semantico-sintactic nu mai permile <lutocolnunicarca. ei ~i
com/me ". Actul poetic nu este altceva dedt " ... ha:ardlll im'ins iindca in clasieislll aewl poetic e unul public. direct, parlicipativ.
clIvinl ell c/lvinl', de~i, Intotdeauna .. albul rel'ine neindoios. iar in poezia moderna e lInul prival. mediat (de poem, dar nu numai
ad/neauri gratl/it, acum mot/vat (sub!. A.M.). pen I,." (I conclude de el).
co nil mai exislQ nim/c dineolo .yi pel/Ii'll a aUleJ1li{ica (iice/wI". fi poet, a actiona ca un poet (de tip clasic. romantic. chiur
Deosebirea dintre Mallanne $i Marino sau Gongora ne apare. maniel'ist). nu mai intra in codul societatilor 111oderne, in accasta
aeum. cum nu se poate mai clara. Toate teoriile despre .,poezia societate. marele poet este poetul .. tara chip" (intocmai II1dividului
pllra", despre gratuitatea poeziei moderne se dovedesc a fi din Public), tara identitate preci~a (de aici. tentatia hercronimilor).
nelntelegeri grave sau denaturMi voite ale demersllrilor acesteia. de preferin!ii gata mort. Actul poetic e resill1~it ea fundamental. dar,
Slnt rezultatul leeturii poeziei modeme (~i a tcxtelor teorcticc ale in acel8$i timp, prin consecinlele sale. ca "blasfemaloriu". A~a cum
poelilor modern i) din perspectiva, cu ochelarii de cal ai poeziei ~PLlllea Valery, poezia. care trebllie sa ia locul liisat liber de reli gie.
(poeticilor) premoderne. e absolut vitala intr-o lume desacralizata. Dar aetul poetic in sine.
eosebirile Intre ..fabricarea" poeziei in epoca clasica ~i in ca ~i eel care il realizeaza, e resimtit ea satanic Oricum, e ..ru5inos"
modernism se reg~sesc pe mai multe planuri. Mai intli, Il1tr- O S;) tii poet. W.H. Auden 0 ~i afirm:l in PoelUl ~i cetatea: " .. daca
cliitura de tip semantic (cliltura c1asica), actul poetic este llnul de ('lIleVQ in lren mil inlreabii Crt profesie am. 1711 rusnllnd n;ClUdOla

74 75
Iiserirlon). de leama ca. dacei ma va inlreha in conlinuare ce scrill. aces te elemente (~i allele, care decurg din etc) marcheazil 0 ruptur,i
va lrebui SlI ra~pund I(roe:;ie»), ceea ce ne-ar (ace pc amindoi Sa 11 majora in evoluria poeziei,
silll{im slinieni!i ". Mai Intii. poemul modern are. de obicei, 0 forma libera. care IlU
Acrul poetic modem nu consta In a descrie, a copia lumea, pare a asculta de nici 0 Icge, in limp ce poemele anterioare au forme
natura, IlU transmite mesaje ale divinitarii, nu realizeaza spectacole fj':C Avem de-a face cu deosebirea inlre 0 formll deschisa ~i forme
combinatorii. EI instituie 0 noua realitatc. Wallace Stevens, In ifochise. inlre forme care sinl presupuse a fi ..incomplete", care sint
Adagio: "Poemul esle 0 realilale creOla de caire poel". Realitatea, exrerimente, explorari. provocari etc. ~i forme "definitive",
sau ceea ce sintem noi obi~nui~i sa numim ~a, cste 0 convenlie, 0 rczultate ale unui travaliu dus pina la capi\!. Poezia moderna e
conventie gramaticala, 0 capcana din care nu putem scilpa declt dialogidl. cea care 0 preceda e una monologidi (Ia I im ita
, I prin poezie: "R.calilolea esfe lin cli:;eu din care scopom eli ajwo/"ul tautologica. re7.uItatuI unci autocomunicari). Paradoxal, poezia
/lie/afore; ", rnoderna este 0 "ma~'ina,.ie de cuvinte ", in limp ce poezia clasicil.
Actul poelic modern este unul de explorare (Wallace Stevens manierisUi S:lU romanlica este comunicare imediatil. Parado;."
condamna, de e.,emplu, sllprarealismul, care i se pare ,,{Jura aparent. deoarece in poezia modema, care CSle intemlediala de
invc>n/ie ", de tip manicrist, 0 "inven/ie /01'0 dcscoperire "). Dar. In Jloem. in lipsa unei rela\ii dirccle eu reecptorul. comunicarea
acela~i timp, unul de creare a unei lumi noi ~i de cliberarc de 0 falsa devine 0 component<l esentiala a insu~i poemului, Poemul este lin
realitale (cli~ee, fietiuni gramaticale). Nemaiputind fi un act de obiect. dar e,xista doar prin dialogul eu citilorul. prin intilnirea Cll
autocomunicare. un joc, lin spectaeol al cOlllunicarii, un (let de acesta (Iectura e reinventare a poemului, dar ~i insrituire a

III comunieare genuin1\, "natural1f', aCllil poetic modern cstc unul de


explorare. Un aCI care i~i genereaza (descopera) ~i limbajul ~i
realitatca (comunicat5.) ~i reeeptorui. Accentuind doar una dintre
cititorului).16l
Pentru a inte1ege aeest paradox. yom face apel la 0 veche ~i
didacrica distinqie: cea Inlre forma ~i fond. intre text ~i realitate.
dimensiunile cxp)orarii, una dintre dimensiunile aetului poelic il1lre semnificant $i semnifieat (dqi perechilc in cauza IlU "int
modern. sau lilllitindu-ne doar la una dintre cle, apare senzatia unci sinonime). Daea ill poezia premoderna pulem avea iluzia unci
divergenlc, a unel ireductibililari a diferitelor demersuri din ooezia distinqii intre fond $i forma. intre semnificanl $i semnificat. In
moderna. poezia moderna aceasta distinqie e una permanent pusa in disculie.
in opozirie cu actul poetic din tumea clasica (0 alltoeomunlcare locillai Ii indcll. poezia modernrt presupune na~terea de noi forme,
- fie mimetica. fte orfica), cel din modernism (chiar dnd. aparcnt, anularea distinqiei dintre text ~i realilate ~i, totodata, negarea - in
avem de-a face eu 0 descriere sall Cll 0 transll.) este llnul in carc se diverse l"eluri - a ceea ce Saussure numca arbitrarietalea SCll1lllllui
xploreaza .. pe cOnt propriu" Un act prin care se descopera. se lingvistic.
inventcaza lucruri pe care receptorul (in cazul nostru cititorul) nu Niciodata distineria fond - forma nu a fast realmente acceplata
"Ie ~tia tara sa Ie ~lic ". Mai mull. se ..instituie" reccptorul orin ~e clHre poeti. De~i, evident, 0 data eu fixarea formelor, dup<1
chiar uctul poetic ($i rezultatuI acestuia, poemul). Inventarea principalelor forme (in Grecia antica ~i apoi in Proven!a
:rubadurilor). poetul nu mai cacea altceva dcdl sil actioneze in
Poemul Illteriorul unci tonne dale (rareod inventa 0 forma noua, ca Dante
1:1 Divina Comedie). De$i tOI tirnpul se realizeaza ..deformari·· ale
Forma poemului modem, felul in care acesta ,June\ioneaz:i", tlParclor preexislente (vezi sonetul shakespearian vizavi de eel
relatiile pe C<lrc Ie stabilc~te (implicit sau explicit) cu poemele P10vensal sau italian), sau se depa~e~te cumva forn~a, printr-o
care-I preced. Ii sint contemporane sau VOl' fi create in viitor, toale 1itlPrtl ronni! (Cal1zonierul lui Messer Francesco Petrarca sal

76 77
SOllelele lui Sha"espearc).
Ccrt eSle cil.. In nivclul cclmai Vi7ibiL la un moment dal. apare I) t:videnl. intre epoca "veche". intrc "L' Ancien Regime" $i epoca
slabililale a formelor. [Ie lSi impun cumva 1cgilc lor. Intr-o poetie lTIoderna se afla romantisl11ul 0 mi~care culturala (Iiterara. poetiea)
rimat~ Illtr-lln anume mod. automat 3lenlia sc concentreaza spre
paradoxaJa ~i contradictorie, locmai penlru ca, avind senzatia ca
uvimele care rimeazil. leerura (audiria) linearn fiind dllblatil de 0 res/(juI'etlza un trecut, ea inallI:llrea:a ceva cu totul nou. Radacinile
sllbliminala !eclura (audi!ie) transversala. Se obrine, aSlfe!. 0 mai modernismului se afla in romamism, dar romantismul nu poale fi
marc complexitate a poeziei. Marii poeti premoderni au exploatat lin sistem de referinta (dedI ca pune( de plecare) pentru
la maximum accste constrlngeri reale. Dadi e Yorba chiar de modernism. Modernismul nu poate fi inteles prin 'prisma
constringeri. iar nu de procedee suplimentare. asumate deliberal. romamis111ului, ca 0 prelungire a acestuia. Multe dintre ideik
alUnei dnd performarea poeziei se modifieR. adica la $fir~illil romanticilor au contribuit la formarea esteticii moderniste. fonelul
E:.vllilli Mediu. unora dintre crea\iile lor au generat poczia modern<'l. dar forlllele
Evident. s-ar impune un Sllldiu comparat, care sit nc 11lmllreasci\ poeziei romantice nu mai au aproape nimic in COllllln cu formeit'
poeziei modeme.
lie CC' anllmile forme fixe. premoderne, nu sint rimale (poczia
gTeco-lalin~l). iar altele folosesc aliteraria (epopeile medievale) sall
Princlpala obieqie. care mi 5-(\1' plilea aduce aici. eSle dl veehil
rima (poezia lrubadllrilor, dar ~i cea poplllari\). Rima nll se forme nu dispar in poezia lllodema. c1I Ie vom intilni de la
aureseaza ochiului (mai ales in lim bile eu scriere etimologidU. ci BaudelaIre ~i MaJlarme, plna la Lowell sau John Benyman.
urechii. in fond. rima Oll are sens dacil. roemul e doar citit, in Raspunsul la aceasta obieqie sc afla III chiar lipul cultural. eel
singuratale (~i lectura nu e dllblatll de 0 "rostire in gind"). semantico-sintactic, specific lumil moderne. Poetul modern poale
lnsa, e>..istii Si sitllatii in care fondul e "tras". artificial. inlr-o folosi 0 anllme forma, insa eu con~tiinia ca aceasta c 0 convenlie.
anume forma.. Sitllatie vizibilil mai ales la romantici. unde e un mijloc pentru a obtine un anume efect. Baudelaire e "artificial".
evidenta contradictia intrc naturalerea, spontaneitatea principia/a a de aceea folosirea unei anume ronne, care sa separe poezia de
fonclului $i extrema conventionalitate. anificialul expresiei propriu­ expresia nallJrala. noneonventlOnala a sentimentului e perfect
zise. in poemul romantic avem de-a face cu un fond nonconformist justificata. Ca poetul modern vede in formele precxistente doar
intr-o forma de un conformism aproape absolut. Situatia ni$le mijloace $i nu ni~te modalitl1Ii obligalOrii de a te exprima
paraeloxala a poeziei romantice este rezultatulunei ineqii. normala poelic. devine evident inca de la Baudelaire.
in cele cultur3le. La fel cum revolurionari i francezi de la 1789 Revenind la poernul romantic. el are 0 substanta noua. lurnata
credeau cil refac 0 forma de guvernamlnt veche. In timp ceo dincolo Intr-o forma preexistenta. Fondul este de tip asemantic ~i asintactic,
de numele rom3ne. inventau noi instituiii, romanticii. care forma ramine. insa, in cOl1linuare cea specifica tipului cultural
exprjmall 0 noua vlrsta culturaHl. un nou mod de a trdi $i de a sim!i semantic sau celui sintactic.
(un nOli lip cullUral. eel asemantic ~i asintactic). credeall d\ Poemul premodern are 0 forma fixa (mai exact, gramaticalizata,
rcelescoperlL reinvie lie Evul Mediu, fie cliltura poplilara. fie ell ritm ..regular'. cu structllri cornpoziiionale relativ rigide,
Antichilatea (dar 0 Antichitate diferiU\ de cea a clasicismului eVentual cu rima, ba ciliaI' eu ftguri de stil - tip), nu numai datorita
seeolelor XVI - XVII, opusa chiar acelcia). tnodului in care acesta este transmis, ci ~i tipului cultural In care
RomanlislTlu! este. in planul poeziei - dar nu numai - principalul estc creat. E semnificativ ell trubaduri i, de~i au inventat forme noi,
moment "de cotilur~r·. Ruptura deplina., asumarea pina la cap~H [I diferite de cele clasiee (semn 11L1 doar al unci fone creatoare
consecinlelor noii lumi senzoriale, obiectuale ~i cllltlirale. remarcabile. ci ~i al faptului cc1 - astrel - se manifest:'! un fond nou,
paniciparea ta aceasta se realizeaza insa abia in modernism. Dar. diferit de eel greco-latin), nu au renunlat la forma fixa. Dimpotriv3.
all complicat-o ehiar. Am putea s1\ ne hazardlim $i s1\ afirmam c1\

78
79
unui lip cultural semantic ii corespunde Intotdeallna 0 poczie eu ,au manierist~. pentru ca In cea clasica identitatea dil1tre cele dOlla
forma nx~, ,.inchisa": de la poezia sumeriana. la cea ebraica, de la natllri este premisa oricarei poezii),
ea grcco-Iatin~, la cea a trubadurilor. Am spus. insa. ca libertatea combinatorie din poemul manierist
Callzele sint multiple, Mai Intli, eultura de tip semanti sau baroe e aparenta, Din trei motive: I) poezia de acest lip are un
presupune 0 stricl<1 cenlrare, ierarhizare a universului ~i 0 stricta scap precis: sa uimeasca, sa surprindil, sa Indnte. sa delecteze; deci
fonnalizare a comportamentelor, relaliilor interumane, a mesajului anumite zone ale expresiei, cele "normale", de exemplu (de la
etc, POGzia dintr-un ascmenca tip cultural este una gramaticalizata ftguri de stil ~i sintaxa pina la vocabular), sint interzise (la fel cum
Inceplnd eu nivelul eonlinutului. gramaticalizare care se regase~te. In limbajul aristocratiei franceze din secolele XVII - XVIII erall
normal. ~I la llivelul formei, Pc de alta parte, cum avem de-a fac interzise cuvintele ..norma Ie"); 2) poezia nu se poate deschide:
cu 0 au[ocomunicare, cu 0 adillcire in semn, eu reiterarea a ceea ce trebuie sa se mi~te Illtr-un spaliu dat. cel impus de Insa~i formula
a fost. pentru a da viala ~i semnifica!ie celor care slnt aClll11. adeptata; nll poate Ii explorare, imita\ie a realita\il sau expresie a
inova!ia formala, ie~irea din fonnele preexistente. e perceput<1 ea senlimentelor; ea trebuie sa sc mi~te nu numai intr-un spa\lu dat. sa
non-culturala, 0 cxprcsie spontana, neformalizata e eel mult 0 jaace doar ell anumite piese, dar ~i dup~ reguli precise, penlru ca:
eroare. ° dovada de neTndcmTnare. de nestaptnire sutieienta a 3) poe7ia e vaZUla, dintru lnceput. ca un act ..gratuir', mai exact,
codului (care e unul ~i acela~i ~i pentnl poet ~i pentn! receptorii t1'tra valoare Olitologidi sau exploratorie. 17l ca un joc (eu reguli ~i
sai). limitari eAtrem de stricte).
Exista. desigur. creatori de forme. Dar ei se mal1ifest~ dear a ~i in eazul poetului sau al aetului poetic. poemulmodern pare
lntr-un anume moment al culturii respective. la lncepul, unii cd mai aproape de celmanierist sau baroc (de aceea unii, Intre care
capatlnd statut, dimensiuni de eroi civilizatori (vezi Orreu. dar ~I Hocke, au analizat 0 parte a poeziei moderne ca tiind manierista).
Homer. Ilesiod, Sapho. Tcocrit, sau - mai nou - poelii trubaduri. al i nsa deosebiri Ie dintre manierism ~i modernism slnt evidente,
carOl vie!i. Intocmai vie\ilOi sfin!ilor. sint apocrife in buna masura). Ceea ce tine de e;'\plorare. de experiment, In manierism ~i baroc
Dar chiar ~i acqlia nu pal crea dedt in sensul culrurii Tn care se se desta$oara intr-un spatiu dat. cu reguli date dinainlc ~i cu un
atla. /\dica tOt ceea ce acum flllmim fOflne fixe. gramaticalintc "all nlunar limitat de elemente care intra In joc. De aici forma inchisa a
altfel spus . daca tot am comparat poezia moderna ell ~tiinta poemului manierist ~i baroc ~i cea deschisa, imprevizibila, uneori
ll10derna - forme euclidiene, inventata ad-hoc a pocmului modern. Cind poemul modern arc ~i el
Poelllul manierist (sau baroc) este un caz particular. a dezvoltare a forma tixa. accasta \i ne tot de un pari u, dar de unul Cll alia miza.
- tar[1 a Se sparge tiparul formal - a poemuilli clasic, la fel cum tiplll Mai mult. poemul modern in forma fixa are lIll eu totul £lIt conlinut
cultural sintactic. de~i neaga tipul cultural semantic. poate fi rrivlI dedt cel manierist: de la explorarea Iimitelor ~i posibiliU\tilor
~i ea un caz particular al acestuia: parten nu mai e egal1'l culntregul. limbajului. Plna la identificarea ~i descrierea Lonelor tcnebroase ale
doar intregul e ega! cu sine. e un Semn Absolut. Poemul maniemt eUlui sau a unor noi lumi. care se nase in iurul nostru.
are 0 realitate doar la nivelul lntreglllui. el nu e condi\ionat decil Poemul modern este 0 expresie a lipului cultural
exterior. de forma sa, care nu se deosebe~e de eea a unui poem semantieo.sintactic: se mi~ca intr-un spa\iu cxtrem de complical.
c1asie, Poel1lul m:lf1icrist (sau baroe) are, 1n interior. propriilc leg' lese modalitati de culturalizare. de a intelege lumea diferite, uneori
ex prima. aparem. 0 total.) libertate combinatorie, Cit timp nu se mal ContradictoriL E un punct de convergen\A dar. In acela~i timp, un
stabile~te 0 relatie absolut~ inlre Cuvlnt ~i Obiect, Gongora pLltca PUllet de plecare al Illmilor care coexista in epoca modema. De
alinna lini~tit. ca un bun catolic. ca .. notura carl! it!se din ntiinile aceea, forma sa este. eel mai adesea una deschisa. iar con\inutul sau
1111 DlIl71ne:ell /1/1 (' Qceeu curc treiie,He in {Joe::ie" (In poezia barod Unul ..incomplet". care IlU SC realizcaza pc deplin dedt prin

80 81
reserierea sa de caIre cilltor (merell aitul. diferit de autor. de~i ESTE POEZIA 0 ~TJ(NTA?
asemanator eu acesta In ceea ce e esential. iredlletibi I: de aiei ~i
eclebrul ,,0, hvpocrile leClew: 1/1011 semblable. mon li'ere "). Care Insistcnta eu care. in diverse oenzii $i in diverse ronne, eel mal
cititor. la r1ndul S3U. e instituit, e personalizat, e seos din neantul iIl1portall1i poeti modern! au subliniat caracterul ~tiinlific al poezkj
Publicului. de catre poem. Amilldoi, poemul $i cititorul, se intilnesc pe care 0 ~I:riu. Ill! inseamlla - a$a cum ar parea la prima vedcrc $i
Intr-o noua realitate. 0 realitate pe care 0 genereaza imprellna. cum interpreteaza cei care-~i proiccteaza prorriilc comrlc\C $i
!\ceasta realitate e ulla absoluHL eoncret8, deplina, nu factice, limite asupra poeziei - -':3 poezia rnoderna ar Ii In siaiul ~tiin!ei sau
analogica sau ludica. De~i (sau poate TOcmai pentru ca) atlt ca poaia moderna ar suferi de eomplexc de inferioritalc rata de
cititorul. cit $i poemul sin! - fiecare In parte - relativi, ineomplcti. ~li i n!~L
Sensu I afirma!iilor deja citate - care merg de la E.A. Poe.
Baudelaire. Rimbaud. M:llianne pIlla la Pound. Valery. Pes~oa. T.S.
Eliot, Maiako\ski. Lowell etc. - este de a sublinia, pe de 0 parte.
speci Iicul poeziei moderne In raport Cll cea care 0 preeeda ~i, pe de
alta parte. de a aeeentua impol1anta demersului eognitiv (de
~xplorare ~i descriere a noii lumi in care traim) al poeLiei mooerne.
Ullul eu nimic inferior ccluj al filozoflci. ~tiinlelor um<lne. ~tilllt('lor
e'Cacte etc.
in dclinirea specirteului poeziei Illoderne e>.iSla 0 polemica.
implieitil. sau explicitu. eu poetieile premoderne. Cind poezia estc
vazutl\ ca rezultat al unui modus operandi. crearea ci ,,1111 paall! ,­
pus(iJ) {II! seamo Ut7U; uccidem sail a IInei il1l11i(;; ": dnd se afirma
ell. poezia are" rweci::ia ,I'; cOl1secl'en(a riRie/a a IIl1ei (lmh/en/t! c/iJ
malema/;co" (E.A. Poe). este negata ideea romantien de inspiratie,
ideea en poezia este un ..prod us natural". 0 asemcnea pozi!ie neaga
in aeela~i timp atit modelul ortic al poeziei c1asice, cit ~i pe eel
mimetic. Poetul nu nUl11ai ell. nu este inspirut de zei, dar nici nu vrea
Sil redea, sa eopieze 0 anumitA imagine a lumii. sau 0 anllmita
emolie. EI urmAre~te sli provoace. controlat, 0 anumiU'i emotie in
cititor $i. pentru aceasta, i$i alege CLl deplinil lueiditate $i In deplina
libel1ate atIt mijloacele, cit ~i materialele folosite. Ca I:..A. Poe
ncaga ~i poetica aristotelieil. se vede ntl numai din afinna!ia sa,
aparent monstruoasa, "Iliada eSle rodul unei conceplii imper(ecte
Qsupra arlei", ci $i din efortul SaL! de a separa, ceea ce Aristotel
..atnesteca" (dupa E.A. Poe): GllSlul ~i Simlul Moral. Cind
subliniaza .,gratuitatea" poemului, faptlll ca acesta cxista per se. 0
face pentru a-I seoate de sub rigorile Didacticului sau ale unei
utilizliri imediate, 0 face pentru a-I nega atit pc docere. cit ~i DC

82. 83

cleh:uul'e. e dill Mallarmc, ci din Un obieclh'. al lui Louis Zukovsky). Fiilldca


Poe!ii modcmi vor insista asupra difcren!elor intre felul in care lallarrnc c primul con~tient ca "lllerurile exislG, nu avem de ce su
se scrie, funCiioneazc'1 ;;i exista. poezia in lumea moderna ;;i fellil in Ie cream: noi trebuie door .ria .riurprindem rrrportlirile dinfre ele
I care aceasta era creata. aqiona ;;i exista in lumea premodema.
Accentlll pus de Baudelaire pe aniticial marclleaza 0 deplasare
(sub\. A.M.); iar lirele aces/or I'Upo/'luri fCiliresl: verSlll'i . ".
Poezia. deci. esrc in primul rind 0 explorare a realului pcntru a
11 fundamentala: poezia nu mai recreeaza. nu mai copiaza, ea surprinde adevaratelc raporturi ~i, In al doilea rind, un efol1 de a Ie
inventeaza. face sa apara obiecte (artistice) noi. i;;i inventeaza ciliaI' reface. de a constnli un nou spari u: spalilll literal', cum ar spune
;;i domeniul: " ... Adevaralul piclor, iJ71reaga-i viaru, este in Blanchot.
diutorea picturii.- udeVC1l'atlll poe/ ill cfmtarea Poe:iei etc. Caci De aici necesitatea unui dcmers .. ~tiin\ific". Prin acest demel'S
acestea 1711 sinr ac/ivi/uti detel'mina/e jn ele trehuie sii-(i creezi poelii moderni in~eleg unul in care poetlll (ca persoanc1 CU 0
singur lIecesitatea, seopul. mi;loacele. plm; ~i ohstacolele ... ., anumiUI biografie, sensibi Iitate, anumite prejudecA!i etc,), .. dispare
(subl. A.M.) - afirma Paul Valery. Poezia este 0 explorare a (e/oe/llol'lu!!!). Dacc1 poeti i sint "manome/rele ~'i voltmetl'ele
limite lor ulllanului ~i chiar di ncolo de lim iIe, in anormalitate: ..... e speciei" (Ezra Pound), ei trebuie sc1 nu falsitice rnregistrarile di n
vorba sa-ti foci su(lelul mons/rHOS.... Imagina/i-llo lin om cauza subicctivitalii lor. De aici toata [eoria modema a poerului
implantilldll-$i singur negi pe obr,,;i ~i cllitivindll-i. .. boola e "obiectiv", ..impersonal".
I/noa,~tere. () cole de pa/rundel'e in necllnoscllt" (A. Rimbaud). Obieclivitatea e 0 condilie sine qua non in procesul de fabricare
Poezia l1lodcrna. dupa Mallarme... .. .refllui mellerialele nuwrule .)·i a poeziei: ., eeea ce e bine seris, eSle rezlllwJliI UI1lIi pet/eel
socotind-o brutalG, 0 gindire exactQ (id est "mill1eticA", A.M.), t'e control." ill mare. u serie bine inSeUllma su excrc:iti lin perlet'/
JI Ie-or ordona" ;;i considera ca fiind "obolila, prelen/ia. eSlelle
eronata. de$i SIO la ba:::.a lInol' copodoperl!, de () include in h/rria
cO/1/l'ol a.I'lipra a ceea ce spui - olltol'ul spune exact ceea ce vreo s6
spund. 0 spline ell /} simplitate ~i 0 darita/e absolule, ell un
I.
subtila a 111711i voillm de poe'::ie altc:eva decf/, de exemplll, spcrima de minimum de cuvinle pusibil'", afirm3. Ezra Pound in ArtiSlal seriOJ.
plidure sail tllnellli mlll, ruspindit prin (runze, /111 lemnlll intrinsec: ~i. tot el. In acela;;i eseu: "Poezia. spun adesea in{ele(1iii, ar rreblli
~'i dens 01 arnorilor ". Pentrll ca "a 1'0rM /1/1 or/! leg6turo ell sci dohind<!(Jsc(i 100111 calilolile prozei. Aeeaslci /{lee prelll17ge~te
realilOtea 11Icrllrilor dedI c/in Plll1Ct cle vedere comereiol ... ". ceea ce sfllmeam mai sus despr/! control, Proza nil are nevoie de
allarme are grija nu doar sa sllblinieze diferen!a dintre poezia entOlii. Eu pOOle loarte bine sa ineerce so descrie emo!ia, dol' a.lta
moderna ;;i cea rornantica sau clasica (construita pe principiul e altcel'a".
mimesisului aristotelician), ci ~i sa marcheze specificul demersului Pentru cli Ezra Pound pomenea despre proza. iata ~i un citat din
poeziei in Illmea conternporana. Flaubert. unul dintre mae;;trii lui Pound ~i - spun eu - ai poeziei
Nici macar poetii care, aparent, scriu 0 poezie de tip mimetic (s~ l110derne (n-a scris, e drept. nici un vel's memorabil - ~i va amta el
icem imagi;;tii sau obiectivi~rii) nu contesUi posrularele lui insu~i mai iDs de ce - dar a scris Doa17llla Bovar}'!). imr-o scrisoare
Mallarme. Dimpotriva. Daca difera metodele, daca exist catre Louise Colet, din 1852. Flaubert afirrna.: .. Dad] or Ii destul sa
controverse asupra zoneJor rea1ita~i i care trebuiesc explorate sau ai nervii sensibili CCI sa fii poet. a~ prelui mai mult dec it
asupra relaTiei semnificantJsemnificar, CllvintJObiect, tOli poeti i Shukespeare sou Homel; despre care-mi inchiplli cil a lost un om nll
moderni accepta definitiilc lui Mallarme ca tiind corecte, considerll prea nel1'lJ.\. Aceasta conticie e 0 impielole... Poezia I7lI e 0
poezia un spaliu special. sint de acord cil. "literela combinate . debilitate u spiri/ului, iar (aculta/eo de a simli peste miisura e 0
cl/vintele - sint simboll/rile absolwe ale obiectelor. starilor. aClelor. sliibiciune... Nu pasillnea tace versurile. $i ell cit vei fi mai
relaliilor dintre oarneni $i gindllrilor referitoare 10 ele" (citatul nll Personal. Cll atft vei fi rnai slab ... ell ell sim(i ma; pu(in un luerll,

84 85

cu alii e~'(i mai apt sli-I exprimi u~(J cum e (1;11111 o! mereu, ill .lllIc.
unoI' modele culnJrale prcmodcrne. Si - culmea - toemai acestc
il1 genl!raliro/ea lui ~'i de,l'prins de IOale cOnlingen(ele efl!l1IereJ Dur
o;t'i.lrturi sint 0 expresie. la nivelul maxim, a modului de a Ii al ciliaI'
Irehuie sa ai facultulea de (/ (;-1 face fie ill~'lIri ~·ensihil. Acea.ll(
Ilpului cultural semantico-sintactic!?!
acuftare JlU este alic.:evCI decif geniI/I.' a vedea. u avea modelul in
Subl inierea dimensiuni i ~ti intifice a poeziei are drept seop ~i
lura. po:ind in acelu~1 fimp" (sublinienle sint ale lui FlaubeI1).
~~l-i defineasca loeul ~i rollli in lumea modema. Poezia flU mai are
II Gasi m in aceasta scrisoare, di n 1852 (!). atit ex pi iC3\13
in primul rlnd rolul de a-i uimi, a-i delecta saL! a-i irwata pe altii. ei
rimbaldianului "Je es/ /1/1 autre ", cit ~i 0 perfecta descricre a
pe aeela de a explora aceasU\ nOLla lume a sim(LlriJor, noile limbaje.
pozi(iei ~i a modului de a aqiona ale poetului modern. Poet care
rela!ii interumane etc. ~i de a gasi. de a invema, a fahrica forme/e
este ~i "manometI'll ,~i vo!rmefrll" ~i, in acela~i timp. eel care
r inregistreaza rewltatele masuratorilor acestora. Mai Illult. eel care
care sa faca sa funqioneze naLia I ume. care sa a culturalizeze.
Poezia moderna are 0 valoare epistemica eel pu\in egala eu eea a
ineearea sa recol1lpl1na nu in lext. cL eu aiutorul te:-'lului. in cititor
~tiin\ele propriu-zise: ....lrfe!e. li/erallll'll. poe:/(l sin! () ~'liil/lCi, 10 fel
lume de senza\ii, lrairi etc.
co ~'i chirnia Obiecllll lor de cerceEal'e eOn/III. specia umana
Sublinierea caracterulLii ;;tiintific al poeziei moderne este, deci.
Chimia. ea, are drepr ohieci mOferia 1'0:1110 dill perspec/ivCl
in prima instanta, 0 modaJitate de a rasturml. de a ncga poetieile
compo:::iliei ei. ANellO Ill! nfer6 ceo rnai mare purfe din datele
allterioare ~i. in al doile;J rlnd. un mod de a dellni specificul
dumbile $i inataeabile pe care Ie posedom asupl"O nOfllrii omului ­
demersului creator modern.
{/ ol11u/lli imalerial, vlizlIf ell () creatura glndifoare $i sinl{itoare
in al treilea rind. sublinierea caraeterului ~liin\ific al poeziei
(sub!. A.M.). Efe incep acufo tmde se opre:jfe medicinCi - mai mulE.
moderne are drept seap preeizarea felului in care aceasta Sf:
ctle dOUG $tiin(e (subl A.M.) se supraplln IIl/eori; (ronliende
constituie, rela\iile care se stabiJesc in eimpul cultural modern.
aces/or dOllo demel's uri sint linear; com line " (Ezra Pound Arlis/ul
modul ei de existen\~L Poezia moderna. care se na~te ~i tdlic$te intT·
...erios).
o culmra scmantito-sintactica.. nu este identica eu realitatea
Reluarea acestui citat ne va ajula sa lamurim ~i care sint rela!iile
materiala ~i eu lumea cultural" in care apare. nici nu este expresia
poeziei (una dintre anele) moderne. atH eu filowfia sau religia. cit
senlimentelor unui om, tie eI generic, fie unulnon-convenliollal, Ull
~i Cll celelalte ~tiil1~e. Daca liloz.ona - devenita. in secolul XX. mai
particular. Ea este un obiect fabrical. car~ funclioncaz<1 intre rna'
ales filozofie a limbajului. logie:i. filosotie a ~tiintei. epistemologie
rnulte eoduri. diferite. concurente chiar. De$i sint de acela~i tip.
- incearc:i sa analizeze omul ca pe 0 creatura ginditoare, poezia
pocmcle moderne pOl purta mesaje diferite. contradictorii chiaro
lncearea sa iJ analizeze ea pe 0 erealUra ~i ginditoare ~i simtitoare
Poemele expresioniste au un ..mesaj" care Ie leaga de tipul cultural
in acela~i timp. Fernando Pessoa afimla: "Exist{i dOlla tipuri de
semantic. poezia lui Mallanne unul in legi'ttura direeta eu tipul
pue/i· eei care ginclesc ceeu ce simI ~i cei Care simI eeea ce gindesc
cultural sintactic (fragmenteJe nu-~i capats. adevarata semnificatie.
Ceo de-a Ireia categorie. care door gfnde$fe sau door simle ..
nu au valoare ~i sens dedt raportate la intreg, la Opera visata).
neer:is/ind pur ~'i simplll ",
Poezia imagistil, obiectivisHI, dar ~i cea suprarealista (de~i au
Desacralizarea lumi!. care faee ca poezia sa oeupe loeul la.sat
poetici opuse) incearea 0 refaeere a modelului cultural asemantje ~i
libel' de catre religie (dupa cum afirma Valery). eSle 0 eonsecinlii
asintactie.
directa a de-semantizarii ~i de-sintactizarii lumii. Daca olnul devine
Un paradox al poeziei rnoderne este ca, dincolo de caracterul ei
sistemul de referinta, orice text poate eel mull sa incerce 0 refacere
~tiintific, mereu afirmat, de faptul ea c una dintre piesele de baz
inlelectual1l. a semantisll1ului lurnii. a sintaxei ei divine; eventual, 'in
ale tipului cultural sernantieo-sintactic. se vrea 0 dep~~ire a
pIllS. eu 0 nostalgie a originilor. cum ar spune Mircea Eliade
limiteJor ralionalismului ~tiin!ific, incearca refaeerea (in text) a
(exprimate 'in ~i prin texte cullllrale de tip semantieo-sintactie,

86
87
Insa). Poczia, centrata pe indlvidul ginditor ~i sil11!itor. se atlil in opune nll nllmai abstractizi1ri i. 1K) ci ~i sectorializi1ri i. unul care
centrul li111bajului (vezi George Steiner Dllpli Bubel) !?i se impune/presupune nu numai "maximum de semnifico{ii posibi/e"
substituie. pentru omul modem. pentru eel realmente modern, (Ezra Pound). un slIpraplin de sens, ci ~i a viziune integratoare
religiei. Sau e impinsa sl'i 0 fad! (vezi abatele Bremond, dar nu (carc unqte: c1ipa-eternitatea, limbajul-realitatea etc.).
nUl11ai el). De~i ea refuza acest rol. inclusiv prin afirmarea Aceasta tendinla - de sectorializare a demersului - e il11pusa atit
caracterului ei ~tiintific. laic in ultima instanta. de tipul cultural in care apare poezia moderna (~i pe care il
Poezia se pierde pc sine in clipa in care vrea sa se SUbsliluie genereaza. il amplifica), cit ~i de neCeSila!ile explorarii "noii IUl11i".
religiei (vezi cazul lui Paul Claudel). Poetii ad~varali eviUi in Ea apropie ~i mai mult modul de a exista " social-cultural vOI'bind.
extremis aceasta substituire. fie afirmtnd caracterul ,.secund" al aClim - al poeziei l110derne de cel al ~tiinlei 1110derne. Explid\, in
poeziei, de refacere . il1l:ompleta! - a pierdutci limbi originare acela~i limp. de ce curentele cele mai diverse, unele contradictorii.
(citalul din Maltarme, deja analizat aici), fie intelegind actiunea ell premise aparent ireductibile. din poczia moderna se dovedesc a
poeziei ca 0 aCliune resll'illsa. avind orgoliulmaxim de a fi 0 Sliin!a fi complcmentare. contribllind. loate, la aparilia. structurarea si
a Limbajului. AflatlL astfel, deasupra tuturor $liintelor, fiindca - 0 impuncrea noii paradigrne.
afirma tot Mallarme . "Sliillio. gasindu-,~i ill Limbo; 0 con/imwre Rezumll1d: de~i poczia modernil are atil de multe in comun cu
de sl11e il7SQsi. lrebllie sa deviniJ oell/II ea () confirmare ~liinta moderna, incil poale fi inteleasa lTlai bine in demersurile ei.
Limbajului ". i se pot sesiza l11ai Il~or specificul. coeren\a ~i semnificatia mai
Insa. prin relatia sa speciala cu limba. prin imposibilitatea - sau degraM din perspectiva ~tiintei modernc decil din aceea a poeziei
refuzul. tOI una c! - de a construi un discurs ..abstract·" prin care a preccd<1, exista 0 deosebirc fundamenlala intre ccle dOlla:
negarea arbitrariului semnului lingvistic. poezia ll10derna nu poale ~tiinla e conslruila pornindu-se de la premisa arbilrariull.li semnlilui
fi realmente 0 ~tiin!a. Ceea ce nUlllim ~tiint~. ill lradi!ia carleziana. lingvistic (arbitrariu ..contracarar· prin ..absolutizarea" limbajullli
a lui Galileo, Newton, Leibnitz sau Kant. presliplIne tocmai aeeasta ~tiin!i lie !?i/sal.l prin apellil la experirncl1HlI ..concrele"). poezia (atlt
separare a scmniticallllllui de semnificat. 0 de-semamizare cea clasiea, Cil ~i cea moderna) exisla prin negarea (anularea, in ~i
prealabita a discursului. a limbii folosite. ~tiin!e1e s-au eOllstruit pe prin poem) a acestei arbilrarictali (negare implicit1l sau expliciti1).
presupozi!ia unci .. imaculare coneep!iuni" a oricarei formule, teorii De aceea. niei unul dintre poe!ii care pJedeaza penlru caraclerul
etc. Aeeasta abstraetizare merge mina ill mlna Cll ceea ce nllmirn ~liintific al poeziei nu accepta ideea caraclerului arbitral' al
specializare, eu 0 disecare. 0 seetoriali:zare a realitatii, aceea$i semnului lingvistic. DOlla exemple: I) Suprareali~tii. care denunta
realitate fiind studiata, concornitent. de -$tiinre diferite, eu limbaje arbitrariul sintaxei limbilor, proplln 0 noua sintaxa, rezultat al
diferile. dicteului autornat, 0 sintaxa care nu ar mai falsi fica ..adevarat
Poezia moderna cunoa~te ~i ea, nu neaparat din cauza \lnor Sintaxa". cea a asocierilor la nivelul sl.lbcon~tientului. Motivarea
reaqii mimetice (de~i nu au lipsit nici acestea), 0 tendinla de scmnului lingvistic e deplasata la all nive!. ~i atit; 2) La E.A. Poe,
sectorializare, de focalizare a demersului exploratoriu: fie asupra unde poemul e conslruit ,.rnalernalic", motivarea 0 face IOcmai
obieclului fabricat sau a moclalitiltii de comunicare. fie asupra emo{io provocatl'i in receptor, emolie realizata pnmr-un efeel de
anumitor simturi (imagism), tIe asupra unei zone a eului motivare globala, prin deplasarea motivarii la nivelul unui i'ntres
(suprarealismul), fie asllpra corpului celui ce scrie (versul poem, care - el - e Semn: .. Va/oorea unlli poem sla In infensifalea
proiectiv) etc. Dar. In cazul poeziei, aceste demersuri au avut unei emo{ii IreCalo()re ". Emofia trec~ltoare e semniflcatlll acestui
intotdeauna un back-ground com un ~i un caracter explicit SCmnificant (texttll poeziei) construit riguros de poet Poemul e
provizoriu, experimental; sistcmul de referinla ftind unul care se doar aparent gratllil. f n fond, accemuarea dimensiuni i ~li in1ifice a

88 89
poeziei permite apanlla unui Poem (Semn) care sa nu mai li-:
trall~individllal al explorarii. al crea\iei poclice ~j sim preOClIpa!1 d
motivat la fel ea in romantism. manierism sau clasicism, Nu voi
infiilliarea de adevarate ~coli pentru a invnra tehnicile de bazA ale
intra in amanunte. 0 intreaga ramuraa poeticii ... tiliera lingvistica".
poe/iei. (intre care ..Academ ia Sarzi lor". de care vorbe~te W, H.
SC ocupa (OCilla; de fellll in care se anuleaza arbitrariul semnului
Auclen in Poeml ~'i cew(ell. academie pentTu care nll doar pledeaza,
II, lingvislic in poezia modema, nivelul la care sc realizeaza aceas!".
procedeele folosite ~tc.
dar ~i elaboreazil $chi(a unei programe de invl\lamint).
N~cesitatea stringelllil [l invatarii meseriei de poet are dou
Distantarea de tipologia poetic~ premoderna. incercarea de a
~auze; I) Poc7ia llloderna c'\ploreaza 0 Ilime (comple!) naua.
faee comprehensibil demersul poeziei moderne Intr-o lume In care
e1aboreaLfl - pentnl aceasta ~i ca rCZUllal al acestei exrlorari'- noi
discursul (de tip) ~tiintific pare a deveni central (pina ~i reclamele
forme poeticc. Or. asta nu se poate realiza. cum in repetate rinduri
pentrll drnati. costume de sport sall anumite prod lise cosmetiee
Slibliniaza Pound. decit pornindll-se de la formcle ~i tehnicile
mimeaza un limbaj. 0 motivalic de tip ~tiintific). atlmarcat po?i~iilc
e"istcnle deja. Acestea nu pot fi c1epa~itc decit daca. ~111t CUI1OSClile.
tcoretice ale marilor poeti ai modernita,lii.
Nimeni nil ajunge sli proiecteze un compuler dad! mai strl sa ~i
La taate acestea se mai adaugli inea un impuls. poate la fel de
rcinventezc roata. sau seripelii. sau locomoliva ell aburi: 2) Poetica
important: aceta de a constitui un spatiu de aetiune poetica ~i
romantica a devalorizal lotal - eel putin teoretic - me~te~uglli. in
meditalie asupra poeziei. comun mai multor poeti ~i generalii de
favoarea inspiratiei. rorma s-ar n[l~te direct din conlinllt. Omul l1L1
poeti. de a provoca 0 anumitn atitudine vizavi de creatia poelica In
lrebuie decit sa se exprime. fiindca are. deja. tOlUl in el. Nu Insist.
rindul poelilor in$i$i. Obsesia poelilor secolului nOSlru, de la Ezra
cerl este d\ rOlllantisl11ul nu tlllmai ca a 3cceptal ~i a prcluat. a
Pound In W.H. Aliden $i Lowell. este cli poezia se invat~ (pin1l la un
'ontinu,1t 0 poetic;'\ inaJeevata. dar a ~i creat tin hiatus in
pllnct. fire$te). c1\ progresul in poezie este rodul unui efort comlln.
sllccesiunea de profesioni~li. mai bine spus a general 0 mentalitate
al colabor1lrii intre generatii poetice. Intre personalitari poetiee
care dauneaza intoldeauna calita!ii artei: una care neaga (implicit
ireductibile. E'\plorarea noii lumi se ponte face nllmai de ca.tre paeli
sau explicit) profesionalismul. in numele inzcstrarii egale a tuturor
profesionalizali (nu ncapArat profesioni$ti) $i printr-o sllbtil~
oamcnilor. in nurnele democratiei in arta (ea ~I in numele
cooperare Intre ei.
alllenticitillii ).
n semn al malurizilrii paradigmei poetice mod erne este
Vizavi de 0 asernenea mentalitate. Ezra Pound e ncrnilos: .. Nu-li
deosebirea intre felul in care cancep explorarea marii modemi ai
imogl11o co a/'fa puericu e mu; ~implt1 decir mu:::ico ~'i co lIei reIl$1
seeoluilli XIX - Mallarme. Rimbaud. Baudelaire, Lautreamon.,
sO clinvill\!i me/car 1111 crpel'l inClinrC! de (I Ii deplIs r.:eIIW{i'l1 !O! alila
Walt Whitman - $i fellJl In care este ea vazuUl ~i practicata i
I!for/ in CI in\'(i(u Ie/mica scriel'ii verslIri/or eil a consllmar pen/I'll
secolul XX. Dincolo de deosebirile dintre ele. curentele $1 mi$carile
"-$1 insll~i lehnir.:u sa II/I r!/Cll1isl de nivel mediI!"' Pentrll ca "oricine
de la inceputul secolului nostru (futurism, dadaism, sllprarealislll
Poale su eil/le 10 harll/onil/l11, forti more r?f()rf, (IGod bless our
elc.) sint ($i se afirma. drept) explofl1ri ..in grup" ale noii lumi.
home II. dar I/ll oricine poole do concerle SOli .I'Ll plcle:L'
ercetatorului individual $i individualist lind sa-i ia locul
11'\1'011l0nll" Pentru Pound .. Iehniea (poelicu; !! 0 davado
.. Iaboratoarele de cercetare". De aceea poezia modern1\ cuno~te
sinr.:emolii', in sensu I in care - tara tchnica - orice mesai e
enomene care nu pot fi intelese din perspectiva poeziei romantice:
falsificat. "Slupinirea maieslriei in oriee emu e rodl//I/mli efbr/ de
caracterul experimental,19) asociat eu negarea ideii de genill, in
() I'iu/o "_ EI dislinge intre amatori ~i expcl1i ~i pune confuzia di
cazul multor avangarde.
poezia contemporana ~i lipsa de audienl~ a acesteia (in \913. A.M.)
Chiar ~i marii Poeli, In fond ni~te individuali$ti feroce. de tipul
pc seama nediferen~ieri i-in practica ~i receplarea poeziei dintre
Pound. Maiakovski sau Auden pledeaz~ pentru caraeterul
all1atori ~i expel1i. Daea e adcvtlrat ca "lv/ais d'ahnrd" IOlll eIre III

90
9\
{J0efe". tara a fi un e;\peI1, adica tara sa stapine~ti tehnica poezici. L,,<!ct doua dintrc demersurilc fundamenlale ale poc7.iei modernt:, ..J
e imposibil sa realizezi 0 opera semnificativ:\. labrica ~i a dt'scopl:!ri sint doua aspecte ale aeeluia~i demcrs: de
Int1'-o paranteza. in acelu$i eseu (0 retro.\·pectivti). Pound face u e,xplorare a unei noi lumi $i de elaborare (fabricare de noi forme).
noua paralela eu $tiinta. de data aceasta pentru a marca modul de a La vechii greci. intr-un sistem cullural semantic, undc nu exist'"
fi al pocrului in lumea moderna: .. Poarro-fe mai degraba co lin om dedt aUlOcomunicare. In care I1lcsajul e acela~i pent1'u loti ~i e in
de ,I·tiinta, dedf co agenful de puhlicifafe allJ/1l1i nOli saplill. 0111111 101i. ccen ee il distinge pc poet de receptor e capacitatea de a
de ,1'fiil1{{( nil a~feapla sa IiI! adamal co lin mare savanf. Tnoinfe tie fabrica, dar mai ales de a refolosi noi forme. in Provcn!a din
a Ii rlescoperit (sub!. Ezra Pound) ceva realmenfe nOLI ", secolele Xl-XIII regasim accla~i lip cultural semanlit.:, dar ~ in
Maiakovski. la rindul lui, elaboreaza un mit: manual, inlitulat cadrul acestula - se exploreaza ~i sc inventeaza un nou model al
Cum Sf! (ac versurile, Tn care, dincolo de un anume limbaj ­ illhirii (~i nu numai. Cum arata Denis de Rougemont in Drugostea
pregnant $i proaspllt atunei, Illlbicsit ;;i l11irosind a singe UCtll11. ­ ~'i Occidellfuf), unul deoscbir de eel vcchi. Inventarea e simultanc'l
111 recunoa$tel11 ueelea$i idei: " ... I, Poe::..io este 0 prodllctle EXfrem de eu $i condi!ionala de fab1'icarea a noi ronne poelice. Aici, inSEt,
grea, exfrem de complexc/, dar 0 produclie 2 II i/1vQ{a me$fe$lIglll accentul cade pe descoperirea a ceva nOLI, de unde si cuvinrul
11
poefic... inseul1l/1o SlUdiere(J l'echiloF me/ode de prodllc/ie. cel!(J C:C ..tfObar".
I
ill/ii 10 crew'eo alfora nOI 3, No uta/ea. nOllfafeo /l/OIer;allllui ,~I u Epoca moderna se distinge prin aceea ca e:--plorarea (eu
ml!fodelor es/e ohli~aforie penfrll (iecare apen'i Iweficii .; MllnctJ descoperirea/fabriearea de rigoare) se face in cadrul unui alt tip
pIJefll!l1l Irebllie seT .\'C' desfa:joore ::ill1ic. il1 vederea desiivir,)'lril cultural, eel semantieo-sintaetie, care nu mai poate ignora
miJies/riei .~i (lewrll aClI/IIulareo de /101 re::en'e {Joelice" 7 . earacteru] conventional al oricarui act. al oricarei forme culturale.
'l/no(.J~·ferea leoriei economice, CUl10u,ylerea /rail/iui real. Opunlndu-se romantismulul. poezia moderna nu se poate
po/rlll/derea ill isrvria $/iin(i[idi. sin/ mai importl1l11e penl/'ll poel ­ intoarce pur ~i simplu la formele preromantice. Pe de 0 parte,
In partea esel/{illhi 1I 11l1lllcii sale (sub!. A.M.) - decif lIIoll/wlele fiindca ele au lost declarate convenlionale. pc de alta parte, fiindca
scolo~/ice inlocmife de pro(esoni idealisti care se illclnniJ. ill fa!" ele nu mai slnt adecvate lumii moderne. Trcbuie, insa, reiterala
l'l!c!liturilor. !O ,Vlf SI! poC//e acordu $Idilirii. a)'(I-:lsel prelucrLiri cxplorarea lumii (inclusiv Tn ceca Ce are ea conventional, $i anUme
Itdmice. 0 valow'e de sine siala/oare. Dar lOCI/wi ~'le(uire(J face C(J in limbaj. de fapt ineepind eu limbajul). ea ~i fabricmea de noi
o opere; poeticl, Sll devilli'i utilhabilr, (subl. A.M.). NUII/ai forme (ceea ce presupunc 0 anume ucenicie. ideea de a inva!a ceva
deoseblrea inrre acesfe metode de prell/erar!! ereea::i'i deosebirea ce nu ~tiai). J\mbele laturi ale explorarii pot Ii readuse in centru prin
din/re poe{i. numai cunos/inlele. perjec{ionorea. oCl/llllllarea asem~narea lor eu ceca ce tipuJ cultural a.semantic $i asintactic
I'ariela/eo proeedeelor liferure fac dinlr-un om un scriiro accepta ~i promoveaza: demersul ~tiin!itic.
{'ro(eslOnis/... ". Poezia modema are inc[\ 0 trasatura care 0 apropie de ~tiinta
aptul ca ..reaqionarul" Pound ~i ..comunistul·' Maiakovski au moderna ~i 0 dislinge de poezia prernoderna: importanta
aceea~i pozitie vizavi de creatia literara. vizavi de importanta dChlersuriJor teorctice ale poeti1or. La fel cum, In ~tiin!a
lehnicii poetice ~i de neeesilatea TnYalarii permancnte a aeesteia ma moderna, anumite teorii sint abia Lirziu (uneori la zeci de ani)
sellle~te de orice comentariu. confirmate de experiente. ba chiar se aiunge sa se elaboreze un set
Poezia moderna nu e doar explorare. descoperire, ci ~i [1oein. 0 de experienle. sa se puna fa punet 0 lehnologie hipersofisticat3
..fabrieatie" care presupune 0 anume tchnologie, cuno~tintc tehnice pCntru a se putea vedea daea a anume teorie e co recta sau nu, in
adecvate. Nu Tll1implator. aut euv'intl.ll grecesc poein. a face. a poezia modema multe dintre demersurile Icoretice ale poelilor au
t'abrica, cit ~i eel provensal /robar, a glisi. a descoperi. denumeau fo st mai importanLe. mai fertile pentru evolu!ia poeziei dedr ercatia

92 93
lor propriu-zis1\.. Ceea ce contemporanli nu scsizau. pentfu ntli, cultur;l a Reguillor. Illai degraba dedI in una a TeAtelor ~i c('l.
il1ll'-ll
l asta%i, e de domeniul evidenlei. E.A. Poe e un teoretician al in consecinlA. dirncnsiullea metatextuala a demcrsului teorelic
devine escn!iala, ci $i faptul ca. arnbelc se constituie pnntr-o
I ll1odernitatii: in crealia sa. ins~. e un bun romantic. ~i atit.
Mallanne. teoreticianul. e decisiv pentrll cvolll!ia Inrregii poczii ruptura, ca. practic. fnlocwesc modele preexi5tentc. nu Ie continu~.
moderne, de~i poe7ia sa e, in buna masma. 0 poezie datata. Mai in plus. exista in ambele atit 0 intcrdependen!cl learie - practica
mull. II mai citim pc poelUl Paul Valery pcntru a inlelege (teoriile au valoare prospectiv3. orienteaza. ex.perimenlcle). cit ~i 0
sllbti1it~lile marelul teoretician al poeziei moderne Paul Valery. componenta tehnica (tehnologica daca weli), care. 0 data cu
Si mai semllificativ: l11ulte dintrc teoriile despre poezie ale srabili7area paradigmei. devine tot mai impol1alltii, pina la a
poelilor din SCCOllll XIX all 0 valoare prospectiva. deschid noi deterillina sau chiar conditiona experirnentele propriu-zisc. Nu
orizonturi de eAplorare pentru poczia secolului XX, fae posibila intimplator, ~tiinla de virf c tot rnai legata de rrogresul tehnologic.
inlelegerea nu atit a poeziei moderne din secolul XIX. cit a celei din Tot a;;a cum poezia moJerna nu mai poate fj conceputa fara latura
secolul llostru. ci ..tehnic<l'·, care deja. in principalele Phi din Occident - sc prcdi'i
o parantezA: Iectllra poeziei moderne din perspectiva poczici ~i se invala. Daca eforlul exploratoriu era. 13 Poe. Rirnbaud.
premoderne. obnubilarea originalit11lii ei ireductibilc. a 5peciticului Baudelaire sau Whitman. lInul solilar, poezia secolullil XX sc
ei. a caracterului ei exploratoriu s-a datorat ~i analizel tcoriilor lUI instituie intr-un demers mai inuit sau mai putin de geup, in care
Mallarme. de e:--.emplu. prin prisma poemelor lui. identificarii circula!ia infomlaliei. invtt!area tehnologici $i colaborarea intre
dcmersului sau teort:tie (revolu\ionar. prospectiv) CLi demersul sAu poeti devin ind ispensabi Ie crea!iei de virf (vezi ~i Ill{lrluria lui
creatOr (eLi praelica sa. mai degrab<i conservaloare). La fel: 1'.S. Stanley K unitz desprc modal itatea de lucru a lui Robert Lowell).
Eliot se mira, Intr-o eonferinta. ea. in spapul cultural francez, L '" Poetul modern nu se mai mi$ca in interiorul unei tradi!ii. Illl se
Poe e vazut ca un mare poet, penlru el Poe fiind. in eel mai bun caz. poate baza pe preexistenla unor forme poet ice. a unoI' metode $i
un minor de calitate. Dar. dac~ Eliot se refera la poetul E.A. Poe­ tehnici. a unui anuille mod de a !i al poeziei. E obligat sa instituie
~i are. credo dreptale (~i asta nu pentru cn e 1'.S. Eliot!) - francezii o naui! paradigma roefidi.
vad in Poe in pril1lul rind pe teorcticianlll care. pe .. ftliera
Baudelaire". a dl;"clan~at poezia modema, care poezie ~i-a avu\.
decenii la rind. centrul in Fran!a.~i, evident. ~i franeezli all
dreptate!
Poezia moJerna ntl e. t01u~i. 0 ~tjinla. Cel mult 0 ~tiin{a specialtl.
un fel de Supcr;;tiill\i'i (nu lntimplntor Rimbaud se proclama
.. Supremul Savan") Fiindea se afla in centrul Lirnbajuilli ~l
fiindc~ sensu! demersului ei e 511 explore7c noua lllme in care trilllll
~i. concomitent. sa dcscopere (invente7c) noi forme; care au 0
valoare decisiv3 in structurarca unei noi culturi (cum 0
demonstreaza stralucit DenIS de Rougemont pentru poezia
rubadurilor. bcneficiind de avantajul unui reclli de aproape nou1l
5ccole).
Poezia modern a are in COlllun eu ~tiinta moderna nu numai
faptul cll amindouil apaqin aceluia~i tip cultural. c~ funqioneaz<'\

94 95
TRItIMFl L INOIVJl)lJALI~MLiLUI

Poella model nil vi I1c .:\a ~:\ prime ~i sa ~xpl ice. elm perspecli va ~l
eu mijloacele sale specilicc. Illmea in care tri'iim. Ea e t:OnstitLJir~ nu
doar uin 8fl1l1l1ite poeme. ci ~i din H:OI'ii dcspre poezle. din metode
Si rehnici poerice specifice. dintr-lin n1l1llir orizOnl imaginal' ~i lin
aflume mod d~ a cOl11unica ell pllblicul ctc. Ea flU poate n recltlsa la
lin al1ume fel de a scri~ poezie. la Clflurnite poezil ~i la anllmiti
aUlori. ea nu PO~ltC fi idcntitlcara doar eu anum ire direqii din poezia
ulfimului seeol ~i jUl11atmc. Cum nu plltem considera ll10derna toata
pOCl:ia "crisc) in lIhlll1ii 150 de ani.
Pemru a Incel'ca sa e1c5erii. sa nproximezi poezia modernn,
trcbuie - volens nolens - sa incepi prin a face 0 list::! de poeti
modemi. prin a-i despaqi pe cei care lin d~ poezia (poetica)
modern a de cei care. de~i sinl eontemporani Cll primii. lin de poezia
(poetica) romantic;) (SeW de Ce<t clasica. mUllIerista elc.). Pentru ca.
\orba lui Pound... de!;i \';nrem cOl1lemporoni. !! eric/em cu 1111 Iruin
ell IOlii in a('/:,I:",I'i CPOCQ". tar a incercu sa slabiJe~1 i paradigma
poeziei moderne pomind ~I de la poeziile lui Sully Prudhomme sau
Octaviall Goga (de~i sim contemporani Cll Mallarllle sall Kavnfis)
ar fi () intreprindere sisifici'i (dnc,' nu una ce ar rine de plira paranoia
sau de schlzofrenia intelccIUala).
Avem de infrllIH3f riscul de a ne in~ela USllpra adevara!ilor poe!i
modern i. Dar. pc de alta pane. perspecli va noaSlra e _ aCUl11 _ Cll
IOlul alta declt cen pc Care (1 pUleall avea. sa zicem. Marcel
R.aymond, Hugo Friedrich. Cleanth Brooks in ueceniile IJI-V ale
Secoluilli nOSlru. atunci cilll! i~i elaborau remarcabilele for cuqi
despre poezia modernA. Nu num31 ca am beneficial de rezulralele
ll1uncii atitor teoreticieni. emici. antologarori erc .. dar evo/ulia
inS{I~i a poeziei moderne n scos in rapl adevara!ii poeli ai
11l0c!ernitu!ii. Cileva exemple: la 1920, Minuleseu p<'lrea mai
u
:.1l1 dernisl" (orieulll, un poet mult rnai important) decil Bacovia;
~11 aproape Ilicl una din 31lrol0giile de poezie franceza de la
IncCputul secolului Ilostrll nu figurau MalJarme sau R.imballd. II
tiJl'lp ce aproape fori poetii prezen!i in respectivele antologii ni se
Par. aZi.lipsi~j de imeres; aproapc iJizibili. oricum vetu~j ~i prcpO~I,
SI'IH azi un Alben Samain. un Vcrhaercn. un Jean MOn~(l5 (l()ru~i.
99
maestrul lui Ion Barbu - dar nu era Theophile Gautiel maestrul lui sinlactica. intr-o Illme Cll totul diferita: in care...poporul sovietic.
Baudelai re?).1 01 eei .. 150 de milioane" sau ,.V.1. Lenin", pot tine loeul divinitatii
Pe de alti:l parte, pentru a reduce la minimtlln ri~cul de a mli doar plni:l c1nd atotstap'initorul Reportaj i~i face datoria ~i ii arata a
in~ela. am [olosit - in opera\ia dc selectare - nu doar gustul propriu fi ceea ce realmente au fost dintotdeauna: ni~te prefabricate
i exegezcle altora, ei ~j citeva criterii ..objective": propagandislice. ni~te elemente dintr-o cultura. de tip
1) Am eonsiderat poezia moderna ca pc un fenomen semantico-sintactic, iar nu sistemul de referintli. nu ,.Modelul" din
international. Dac~ valoarea unui poet s-a impus - in timp ~i culrurile de tip semantic, sintactic sau asemantic ~i asintactic.
dincolo de spatiu\ sau cultural, e Wl semn clar al impol1antei sale. A stabili, In acest mod. care poet e modem ~i care nu poate parea
eu atit mai mull cu elt provine din arii marginale sau care. la un arbitral', iar clasificarea poc!i lor in funetie de relatia lor cu lumea
moment dat, au fast marglllalizatc (e cazul portughe7.ullli Pessoa, al ll10derna poate fi cOllsiderata una exterioari:l ~i/sau taulOlogica: e
spaniol Hor Vincente Aleixandrt::. Federico Garcia Lorea. J llun modern poerul care raspundc provocl:irilor lumii mode me. lumea
Ram6n Jimenez. etc., al grecilor Kavafis sau Ely tis. at italienilor l1lodernil t'iind cea pe care 0 exploreaza poetul modern.
Montale, Quasimodo, Pavese etc.. al ru~i1or Maiakovski, Dar Ins~i premisele cercetarii noastre au fost ca: 1) apari!ia
)1 Hlebnikov. Ahillalova. Paslernak, Krucionlh, Mandclstam el':.). paradigmei poeziei rnoderne I1U se datorea7li in prilllul rind unei
2) Un criterill In selectarea poeti1or a fost ~i Illasura In care all
1
evolu!ii inlerne a poeziei, ci necesitalii de a raspunde provoei:lrilor
descoperit (inventat) ceva real mente nOll. urmllllt, ~i aid, unci Iloi lumi; de aceca poezia moderna Illarcheaza 0 ruptura, ea
rccomand~rile magistrului Pound: .. In(eteg prill Il/1wrea ur/Li ... Si inloctlie~te poezia (poetica) premoderna; 2) dimensiunea
ee"a care se inrudeste C11 mOI'orio. crea/orul trebuie .'Hi Ii exploratorie este fundamentala pentru poezia modema; ea
descoperit ceva nOIr lie in viaro In ~ine. lie fn mijloeu! de detenllinil specificul poeziei moderne (modul in care aceasta
expresie .. actioneaza, cum e constituit textul, cum intra acesta in rela!ie Ctl
3) Un poet este considerat modern doar in Ill~sura in ear~ se cititorul etc.) ~i deoseb<.:~te poezia modema. 13 roate nivclurile. de
raporteazl1 (direct sau indirect. e>-plicit sall implicit) la aceast~ noua paezia clasiea, romant;ca, lllanierisUi erc.
lllme (obiecttlal~, senzoriala, cllltllral~ etc.) analizata la lncepllWI Aceste premise se bazeaza pe ideea c~, daca cxistl1, poezia are ­
seului de fat~. Un poet din secolul XX. un Robert Graves, de intr-o anum ita epoca. intr-o anumita societate - 0 funC\ie mai mult
excmplu. care refuz~ lumea modema In datek ei esen\iak $i scrie sau lnai putin precisa.. mai mull sau mai putin c1ar~. Una dintre
o poezie in care incearca sa raca abstraqie de aceasta. nu este un aceste funetii este dciinita de catre T.S. Eli011n FUl1c{ia socia/(i a
oet modern. La [el. in c1ipa in care un poet modern lncearca sa dea p(}eziei: .. Fora ci{ivo oameni care sCi imbine 0 sensibilitat
solutii care tin de un alt tip cultural, premodern, el inceteaza a mai E'xcep{ionoICi. cu 0 excepliol1alu pll/ere de expresie. propria l1oO.l'trCi
fl, in creatiile in cauza, un poet modern. capacitate nil numoi de a ne ex-prima, dar chiar de a sim(i al/ceva
ind Maiakovski renunta la individualismut sau agresiv din decil cele mai rudimen/ore emopi va degenera". Funetia poeziei
Noml 'in palltaloni. o mil I sau F/ulilul I'ertebrelor $i scrie ~ste, repet, una de cultufalizare a lurnii ~i a individului. Ea ii ajuta
VllIllimir lIiei Leni" sau 150 de mi/ioal1e. el .,evolueaza" de la 0 pe oameni sa cornunice in aceasta "noua lume" dincolo de un nivel
poezie moderna la una... pre-moderna (?1). Upsa de valoare a lllecanic, rudimentar: .. Am Incerea/ sii seriem 0 poezie demnCi de
poeziilor sate militante, ca ~i a eelor ale lui Aragon sau Eluard Jin Ii ins/rumen/lit de comzmicare inlre oameni in/eligen!i", scria Ezra
perioada lor de creatie angajata, provine nu din tCl11atica (una POund in Artistul serios. Dupa ce afirmase ell .. am fncerca/ sa
similam Intilnim la Walt Whitman), ci din inadecvare. Maiakovsk .
i foc:em lac Ilnei ar/e poe/ice de tip nUll aces/ tip nu e in realltuf<'
u nUll. e/ e unul vl!chi ..
revolu\ionarul, l'evine la 0 poezie de tip c1asic, semantica sa

100 101
paradigm~ poetica. cu lin singur modernism. AceastA pcrspectivi:'! se
Functia de explorare a lurnii ~i apoi de c\\lwralizare a et prln impllne de la sine tot mai l11ult, demersul mell avind doar meritul de
interrnediul cuvinw\ui, este functia primordiala a poczici. Ea se a cvidentia. descrie ~i. evenlual. analiza fenomcnul in eauzl!.. Nu din
e\ercit~, Ins1\, mai ales in perioada de inceput a unei epoci raliuni de demonstratie, nu penlru a conslrui cu orice pret 0 nQua
culturale. dnd. intl'-un anurne spa\iu culwral. e (re)inventata schema a unei singure paradigmc poet ice moderne (de la
poezia. De ce se produce aceasta (re)inventare a poeziei e simplu. Baudelaire pina la John Berryman). ci fiindca astfel putem in\elege
pentru ca lumea s-a schimbat din temelii: .. eJrice schimhare in mai bine poezia scrisl1 de poetij care realmente aduc ceva nou.
urmo poeTica llUre sa fie simpT01Tlui unei (oarTc! adinci modifictirl 0 A vedea din modernism doar dimensiunea-i negativa (carc nu e
socieTalii .~j indivic/uilli ", afirma T.S. Eliot in eseul sau din 1936 altceva dedt diagnosticul crizei), lnseamna a-I cili din perspeetiva
Wordswortll $i Coleridge. poeticilor anterioare. Pe care, evident, le neaga. dar nu de dragul
Schimbarea, a~ adauga eu, nu e doar un simptom, ci ~i un negaliei. ci pentru cA nu mai sint adecvate. 0 asemenca Icetura e eu
raspuns. Poezia nu doar exprima diferite\e crize pe care Ie provoaca atil rnai stinjenitoare. ell ell se prelunge~le plni'l astazi. Avangardele
moditicarea profunda a lumii. ci Ie --relo\va". in Felul ei, desigur. sin\, in marea lor maioritate. constructive. nl! demolatoare. Nu
Daca vedem in poezia moderna doar 0 expl'esie a crizelor lumii intll11plator cllrentele avangardlste se numesc constructivi<;m.
modeme, lin simptom. evidenl cA ea poate fi cilit;,! doar ca 0 poczie suprarealism. futurism etc, Trebuie sa ai 0 minte de burghe7
a ncgativitat ii . Dac~ analiza poeziei moderne se fixeaza pe universitar pentm a-i rtlstalmaci pe moderni .. pentru a inloaree pe
momentul circumscrierii ~i descrierii crizelor profunde pc care Ie dos 0 aftrmalie ca a lui Ilarie Voronca din 1924, In 75 HoP.: '; LllIllL'U
traverseaza omul modern. l110delul poeziei modernc se poate limita Ire/mil' re;,/venlala ".
la Rimbaud, Lautreamonl, Baudelaire ~i Mallarme Dar poezia Care eSlc modificarea profunda care s-a prod us in lumea
moderna nu poate Ii redusa doar la ace~lia: mai exisl~ Walt modema, care determina aparitia poeziei moderne. care-i obliga pe
Whitman ~i Emily Did.inson ~i. in secolul XX. Kavatis. pound. poeli sa reinventeze lumea? Un raspuns care simplilicl1 la
tvlolltale, Eliot. Hlebnikov. Maiakovski. Apo\linaire, Trakl, Benn. ma:\illlum. tara a deforma prea Illult: cmergcnta, aparitia
e.e. cummings. W.e. Williams. Robert LowelL John Berryman. Ted individului (a individualita\ii, a individualismului). Individul
Hughes. Silvia Plath. Olson, Ginsberg, Lundqvi<;1. Pessoa, Lorca, este. Inai lnlii. 0 fiqiune cullllrall1. a ernpiri~tilor cnglezi ~i a
i\ \cixandre. CcrnLlda, Elytis. Bacovia... Poeti care all incercat nll illimini~tilor francezi. E produsul tipului cultural asernantic ;;i
doar diagnoslicarea crizelor. ci ~i rezolvarca lor in ~i prin poezie.
JIl
asintactic. Individul e omul in sine, omul "natural", dar care are
poczia secolului XX estc de nelnteles daea incercam sa (\ citil11 zi inscrise in el toate valorile culturale (vezi Emil sou despre
pornind de la un model elaborat exclusiv pe baza poet i1or france EducCl(ie a lui JJ. Rousseau). EI este societatea. Mai exact,
din secolul XIX. mai sus cita\i. AltminterL lie c<'i acceptam a sOCielatca e 0 asociere de indivizi ..compleri··, pe baza contractului
centra. aceeplam ca. 0 daH\ Cll avangardele, apare 0 alta poezie. un SOcial. TOala civilizalia moderna (occidentala., apoi mondializa~) e
all modernism. un at doi\ea modernism, urmal. dLlP~ ultimul ..a7ba;0 <:onstruitll pornindu-se de la individ, avind drept sistem de referin\u
mondial, de un alt treilea modernism (pe care-l plltem numi. \3 absol ut individul. Individualismul se idenlifiea cu modernitalea. eu
adicu. poslmodernism), fie accepUim existcnta in para\el a douA ideea de progres, democratie ~,a,m.d.
(sau Inai multe) modernisme. Orice punere in discutic alum ii l11oderne, orice incercare de a
Cum nu pOl vedea poezia doar ca pe un simptom. ci 0 conside~ Construi 0 soeietate alternativa. de a propune alt tip de cultura ~i de
a Ii ~i un r<1spuns, 0 solulie, a~a Cllm au considerat-o IOli marii poep SOCietate incepe prin negarea individualismului. Fie opLlnlndu~i-se
nodcrni. penlru mine e evident ca avem de-a face - de Llrfl la llIass a (prolelariatul), In cazul lui Marx ~i al comunisrnului. fte
Baudelaire ~i pina la Frank O'Hara, s~ zicem .- Cll 0 sing
103
102
opunindll-i-se SlIpraomllllui Nietzsche ~i al fascismelor de tot fclul
(Supraomul neaga individul, de~i pome~te de la ideea de CRJZA LlMBAJULUI
individualitate ireduclibila, pentru ca refuza egalitatea, contractu I
social $i pentru ca supraomul e vazut ca reprezenlaliv penlru cee Daca individuJ dev1ne sistemul de referin~a, unicul sislem de
ce i~i doresc massele. 0 .. chintesenta" a masselor), Negarea referinriL limbajul intra inlr-un impas: logic ~i Ontologie. Limbajul
individualismului este punctul de plecare In incercarea de a ulllan este conven!ional. exterior senza!iilor $i emotii/or
rezolva. prin revenirea la lipuri eulturale premoderne, semanlic individuale. EI nu poate exprima decil ceca ce eSle dinco/o de
sau sintactice (aici Nietzsche e cinstit, revendicindu-se de la individ. Eo unealta imperfeeta, care delormeazii umanul. accep(a~
Zaralhustra. in timp ce Marx tTi$eaza, proiectind in social ~i eu doar In lipsa de altccva mai bun. Mai mull, deoarece limbajul e
argumente economice schema religioasa a venirii lui Mesial' comun tUluror oamenilor, el nu are nimic de-a face eu ceca ce este
crizele care apar 0 data eu impunerea modelului cultural ascmanlic (simte. Iraie~le) rea/mente indiYiduf. La limita, limbaju/ nu
~i asintactic, 0 daHl ell triumful individualismului. falsi fica, nu dcgradeaza doar cornunicarea Inlre indivizi, ci
lndividualismul .,realizal" genereaza trei erize majore, in jllrlll falsi fica, degradeaza insa~i natura individului. Omul cs/e na/liral (~i
carora se constiluie, intru rezolvarea carora se straduie~le inlreaga toale valorile sale de asemenea). limhajul e artificial. Oameni; ar
cultura modern~: I) criza limbajului; 2) criza cului; 3) criza cOlllunica perfeci intre ei daca nu ar exista limbajul (?1).
realit.Wi. Toate aceste lrei crize pun in disculie tocmai individul. ,"'ccasla perspec/iva asupra lirnba;ului, specitica tipului cultural
posibilitatea exislenTei cu adevarat a acesUlia, posibililatea sa de a asernantic ~; asintactic. 0 regasim. In diverse forme. nu numai la
comunica cu ceilalti indivizi. De peste doua seeole, cU/lura (~i romantici (al caror ideal era locmai cxprimarea naturala, "de la
civilizatia) modern~ se afla Tntr-un echilibru precar. asemanator slI!ler 10 slIfler ", de dincolo de cuvinte), ci ~i la unji dintre Poelii $i
celu; in care se afla - spre sftr~itll/ Anlichililfii - cultura teorclicienii moderni, rnai ales din secoJul X/X, care pfaseaza in
greco-Ialinli (ideea e a lui E.R. Dodds. din admirabila-i carte Grecii ccnlrul poeziei. care e maximum de cOlnllnicare posibila, Tacerea.
~i irarionalul, capitolul inlilUlat cum nu se poate mai sugesli v Criza /irnbajului sc manifesta In pfanuri diferite: criza a
Teamu de liberta/e). Istoria moderna e marcala de singeroase cOlllunicarii, criza a limbajului poetic ~i. la limila, arbilrarieta/e $i
recaderi in lipuri cultllrale premoderne (de la comunism ~i alcatoriu ale oricarei comllnicari, ale oricarei limbi concrele
hitlerism. pina la fundamentalismele de tot felul). insa 0 Recadere (cal'acterul arbitrar aJ selllnului lingvistic).
nu s-a produs. Dimpolriva, exist3 0 tendinta de generalizare a Criza Iimbajufui Un toate planurile rnai SUS rnenlionate) e

culturii semantico-sintactice. modeme, care - lreptal - inlocuje~te consubstantia/a crizej eului ~i crizei realitiilii: daca ceea ce sint

sau marginalizeaza celelalle tipuri culturale in cele mai indepartate (simI. glndesc) e transrnis fa/sificat (~i fa limila. arbilrar), celalalt e

!ari ale lumii. o PUra fietiune, e Un fals. Or, identitatea Se define~te prin alleritate,

Crizele insa ramin ~i, poate, se amplifica. In ee ar consta ele? deei eul insu~i Se releva a fi 0 construqie fie/iva. un fals. Ceea ce

si'llt nici IlU rnai simI Cll adevarat, pentru eil celaJalt. lume<l ma

fa/sitka permanent, ma degradeaza. In primul rind prin limbaj.

Mai mult, ce rnai este real? Daca ceea ce simr IlU poate fi
COlllunicat, Sau devine ceva artificial/arbitrar in chiar momentul
~Olllunicarii, ce leaga simtllrile Intre ere, ce da semnificafie? Daca
!IOlbajul
11 re e conven{ional, e arbitrar, eu nu voi lrai. nu voi putea trai
lI p una CU ceifalli, 0 realitatc autentica; rea/italea Inceteev.ll. a fi
una deplina, ..substanfia/a". se lransfonni:i Intr-o realitate faclice.

104
105
Cum europenii au 0 lradi!ie culluralil diferiUl - 53 zicem -- de ~tijnta ~i artele se completeaza pentru a rezolva aceasla criza. Epoc'"
indieni. 0 lradirie in care se atirm3 tocmai realilatea deplina. moderna e. poale. cea mai preocupata de ana, vazuta ca 0 activitate
..substantialitatea'· aceslei lumi, criza limbajului (Impreuna eu ceea specifica. ce asigura 0 comunicare superioara.
ce antreneazti ea: criza eului ~i criza real itati i) este extrem de grav;'i, Ana. in modernitate, e considerata eu aliI mai imponanta. lllai
provoaea 0 trauma ontologica. valoroasa pentru cOlnunitate. ell cit eSle mai .,pura". Adica mai
Care poate fi ..vindccaHi'· in doua feluri: fie prin revenirea la put in deforlnata. De ce poate f1 defonnata poezia, de exemplu? Ea
tipuri culturale anterioare (semantice sau sinlactice, chiar roate fi deformata de: I) limbajul poetic preexiSlent. inerrial, plin
asemantice ~i asintactice. vezi mi~carea .,Flower-power"). tie prin de poncife (de aici revolla impotriva poeziei predecesorilor); 2)
afirmarea, descoperirea unoI' zone. unoI' modaliUili de exisrenta limbajul utililar (d~ aici opoziria dintre Poezie ~i Reportai): 3)
limbajului care sa asigllre 0 comunicare deplina..,adevaraU!" subiectivitalea poelUlui (de aici insistenta asupra poeziei ca act
Aceste zone speciale Stilt, inceplnd cu secolul XIX. dOll~. intr-o <lltistic impersonal. in care sa nu intervina suOetul anistlllui,
concurenta c1nd vizibiHt cind invizibila: ~tiinta ~i artele (Iiteratura. insistenta asupra ..obiectualitarii" poeziei. chiar ~i atunci c1nJ ea
poezi~1 in special). ex prima emo!ii); 4) ceea ce preexistil in fiecare Jimba. arbitrariul
$tiinta modernii are, teoretic, doua avamaje: e rationala, deci In semnului lingvislic din fiecare limba: de aiei insislenla poetiJor.
ea nu inlervine subiectivilatea deformatoare a individului, ~i c intre care Valery, asupra deosebirii dintre 0 anulllilil lirnba ~i limba
instrumentala. Paradoxul ~liinlei modeme este ca. de$i a fos poezit'i - doua limbi diferilC: una profana ~i relativa., cealalta sacra
generata de un tip cultural asel1lantic ~i asintactic. merge impotriva ~i absolura; de aici tendinta de evadare, fie spre muzica - in special
acestuia. Ra~iunea, presupusa a fi cOlTIuna lUturor oamenilor ~i in simbolism - fie spre arteJe plastice - vezi caligrarncle lui
aceea~i pentru toli, e ceva de deasupra individuilli. Acesta sc Apollinaire sau piclopoezia lui Voronca ~i Viclor Brauner: de aici ~i
legilimeaza ca fiinta umana nllmai Tn masura in care e rational, la ambitia lui Hlebnikov de a inventa 0 nOlIa Jimba., una transralionala
fel cum omul cre:;;lin. de exemplu. se legitimeaza, are va loan: daar (..motivata.··. legarii de limba originala).
in masura in care este 0 crea\ie a di vinita\i i ~i traie~te. ex ist1\. imbajul special al artci intra, insa. ~i el intr-o criza. Sursa crizei
raportlndll-se la aceasta. e aceea:;;i: desacralizarea lumii. schimbarea sistemului de referin~a.
Dar. daca omul poate fi asemaniHor lui Dumnezeu. fiind 0 inlocllirea unui lip cullural prin alrul. intr-o cultur<'l. de tip asemantic
crealie a acestuia, Ratillnea este, in esenta, deosebita de ra\iunile ,;,i asimactic sau. in prelungirea ei. de tip semantico-sintactic,
tiecarlli individ Tn parte (care individ nu e decit panial ralional). e milllcsisuJ nu mai este posibil. iar fictiunea expresiei ..naturale" nu
deasupra omului. de$i este innascuta in el. InStrumentele, la rindul poate rezista mlilla vreme (tocmai fiindca este 0 pretungire, 0
lor, sint ni~te prelungiri. presllpus obiective, 31 simlurilor. insa, nu reformulare a mirnesisului). Arta implica. obligatorill, comunicare,
nLllTIai cli. instrumemul contine un factor de eroare. de deform are a dar (\ceasta e, penlru rnoderni, viciata de faptul cA e conventionala,
inregistrarii, dar constituie ~i 0 negare a simtului .. natural", 0 artificialtt De~i arta. in conceptia empirismului ~i a iluminismului,
artificializare a acestllia. (De aceea exista. in interiorul ~tiinlei a romantismllilli, e 0 transtigurare a simturilor. a semimentclor
insa:;;i, 0 segregare intre ~tiinta pura ~i cea care, pentru a exista. are omului ara cum eel.
nevoie de instrumente). Ruptllra pc care 0 marcheaza Poe :;;i Baudelaire fata de l110dul in
Tensiunea, care apare intre ideologia dominanla a epocii care gindeall arta, limbajul. comunicarea empiri~tii ~i iJul1lini~tii
moderne, cea individualista, ~i modalitatile prin care ace-asta e secolului XVIlf, e mai mult decit eVidenta. De~j rad<'l.cinile esteticij
TaCuta posibila, e TaCtlU\ sa funqione7e, de~i poate ti negat~ logic Inoderne se gasesc in Locke sau Burke. arta moderna - ~i, de la Un
sau poate fi anihilata epistemologic. ramine. De~i sint concurenl C• rnOment dat. estetica modernii. - se consiruie. se dezvolta negind

106 107
principalele postulate ale acestora. Lart~.
I Cum s-a ajuns la 0 asemenea poz1lle radicala, care merge
el. e conventional.
Poate exista 0 comunicare nmurala (care. eventual, Sa fie ~i
impolriva curentului. care se opune tipului cultural asemantic :;;i
II a'>intactic :;;i este 0 alinnare clara <I tipului cultural
..rariona/a", nesubiectiva)? Da, par a raspunde romanticii: ea a
exist'lt in Grecia antica! Si de aici obscsia antichitarii Ja romanticii
semantico-sintactic?
germani, care, prin Novalis, Schiller. Goethe, frarii Schlegel'.
\Vilkemann. Holderlin, reinventeaz~ Grecia amici! (pe umlele
in Limba; $i II;Cere. Steiner analizeaza eriza pe care 0 sufera
limbajul. limbajlliliterar in special, 0 data eu schimbarea sistemului
primilor romantici englezi :;;i imprcuna eu a~tia). 0 lume nalurali1
de referinl~: ., Pino in seeo/lil J\.'VII. cfnd s-a prvdus /(de::.acordarea
~j rarionala in acela~i limp, in care senzaria ~i cuvintul erau una'. Oa,
Certilui», 10 baza linei bune pdrii din in{elegerea poefu(u; despre
propria aCfivifafe sfii credinlQ in muzica s(ereIOJ: in acordul ~i
~j mai spun romanticii, 0 astfel de comunicare exiSI!! In poezia
populara, in limba vie a olnuJui simpfll, nefalsificat. limba care se
echi/ibrul- pitQgoreice ~i kepleriene - dintre stea $; plane/ii. dinJre
opune lirnbii osific'lte a aristocraliei! Pasiunea romanticilor pentru
fimc(iile armonioase ale matematieii $i coarda care l'ihrea::a a
folclor vine din aceasta fascinarie a ..natllralullli·' din propria
laulei. MuzicQ sferelor reprezinfii garan(ia Ji legeo contrapuncfica,
ellitunl, din propria limba. Oa. mai raspllnd romanticii.
in virtuteo caroru poellli fvlose:jfe (wrmoniile ordonOfOare») ". 0
comunicarea neconvenlionala este posibila printr-o depa~ire a
data Cll denuniarea. ca fiind artificiale, conventionale, a tipuTilo
limbajuilli prin sentiment, aeesta treClnd dinco10, comuniclndll-se
culturale semantic :;;i sintactic (care aveau un sistem de referinlll dincoJo de limbajl
absolut ~; exterior), secolului X VIII se treze:;;te In [ala paradoxului
Marii poeri romantici nu sint. insl!. ni~te vizionari naivi, 1I11 fel de
llnn~Hor: singurul sistem de referinta autentic c individul, omul
copii mario l1ieiodata maluriza!i. Pentrll ei natllralerea eo cOl1venlie
natural, iar punctul de plecare in constituirea limbajului e corpul, eu
nec..:sara. De aiei WitzlIl. ironia romantica. Witzul romantic.
senzaliile :;;i runctiile sale. Dar acest limbaj al corpului e unul. In
deta$area alllorului de propria opern, sllblinierea _ in ullima
principiu, de neCOlllunical. E facere. Sau. la limita, ceea ce Steiner
instanra - a convenrionalitalii acesteia. tara a 0 nega insa. tan1 a i
nume~te un idiolecf.
se pune in diseurie aUlentieitatca, este punctul de plecare in
Esteticienii. in special cei englezi ~i francezi, din secolul XVIII
elaborarea primelor teorii literare modeme. De la a slIblinia cil
constmiesc teorii senzorialiste. Edmund Burke Incearca, in 1757,
prodllsul e artificial - de;;i actul artistic, senti mentll I transmis Slnt
sa elaboreze 0 noua estetica, bazata pe instincle, pe senzat;i, pe
naturale - ~i pina la a afirma ca. de fapt. alit prodllsul, cit ~i
reac!iile corporale la stimulii extemi etc. Mai mult, germanul
..tabrica!ia" slnt artificiale. nu mai e deeit un pas. A:;;a cum am
Baumgarten afirmase deja ca .. Un poem esfe 0 reolizare senzorialiJ
ararat. E.A. Poe se considera poet romantic. EI nu vrea sl1 imite
perfectu·'.
realitatea, nu vrea sa educe sau sa delecteze, el vrea sa provoace
Dar - ~i aici apar necazurile - aceasta real;zare senzoriala
erno!ii. anumite emolii cititorului (singurul mod posibil de a
perfecta trebuie comunicaUi, ea trebuie sa fie reeeptata nedeformat
cOJnllnica 0 emotie fiind de a 0 induce in mod anificial, printr-o
de catre cititor. De catre orice eititor, din orice strat social? Inclusiv serie de procedee bine calculate).
unul care vorbe~te 0 altA limba?
In principiu -darinsu~i acest principiu s-a dovedit a fi 0 fictiune Poezia moderna nu ignora lumea senzatiilor. a emoliilor.
Dirnpolriva. e 0 exploratoare frenetica a aeestora. Dar pome:;;te de
- oamenii sint la fel, reactioneaza la fel la stimulii exteriori. Dar
la premisa ca a comunica presllpune 0 intermediere, de la premisa
eli lirnbajul lrebuie modificat, prelucrat, in a~a feJ incil sa nu
poemul nu se poate adresa direct tuturor simturilor 0 data, el nu
poate concura cu realitalea, Cll Natura. Mai mult, realizare 3
deformeze comunicarea. Mai muir, se alinna cil frumosul _ chiar
tllllanul. in ceea ce are el mai nobi I. in ceea ce II deosebe~te de
senzonala perfecta fiind. poemul se transmite priotr-un limbaj,

108
109
animallc - este artilll.:ial Toale emo!iile ulllane sint artillciale, SI111
IIle cilrlli colnOIl!! viii Lasa 1I1/eon sa Ie scope CIIVlJ1te COli/ICc! '
prl:-formutate cultural. Sintem. deja. in 1110delul cultlll'al
Olllul treel! (irin codri de simboluri I Carl1-1 observa ell Oelll
semantico-sinraclic. Sistelllul de I'eferin~~ e tot omul, dar acesln Ilu
familiari.. ,1 intr-o tenebrousa ,\'i projill1da /lnilate/ .. Partumurile.
eAisla in sine. IlU e ..natural··. CI exista in ['aport eLl 0 serie intreaga
elilorile !ii sllnl!tele-~i co-rospllnd", E:--ista un sistem de referinr3
de sisteme de scmnificare. care sint Illanirubte de catre 0111. dar din
absoillt. neela comun iluminismului ~i romantismului. ~i anume
care omul nu poate sa iasa.
Natura. Dar Natura e lin templl/, iar OnluJ traie~te in codri de
Poe7ia realizeaza 0 explorare nu doar a IUl11ii simrurilor.
:jimbuluri Pentn, inte1egerca c/ll'inrelor (lor) contu:.e nu are dedt 0
obiectelor. ci ~i a lirnbaiului. a Illmii elillUrale. ornul silllindu-se la
singura cheie: pnrfumurile, culorite $i slIlIetele (care iSI) cu­
interscqia tuturor acestora. dcfinindu-Ie; ~i defininJu-se prin ele 0
rospund Sim{L1rile sint sistcl1lul de referinr~, pllnctul de plecare In
data eu acccptarea artificialului (al naturii urnane. dar $i al poeziei.
descifrarea Naturii, pemnl ell doar aeolo. III ele. exista tin Inceput
allimhajului). poezia a depa~il, eel putin teoretic. crizu comullicarii
de sens. 0 [Joarta de acces spre absolut, spre tenebroasa ,~I profimdu
~i criza lill1bajului poetic (care se opune in conlinuare celodalte
/lnilate. 111
limbajc. inclusiv celui ~tiinlific. nu prin aceea ca ar Ii natural, ci
Aparent. avem de-a face cu 0 reintoareere la poelicile anterioare.
prin aceea c1\ este un lilllbaj total. unlll care nu sectorializeaza limba
[Jar: I) omul nu este identic. cO-sUbSlan\ial Cll Natura (ternrlul,
~i realitalea alllnci clnd Ie exploreaza sau Ie exprimil). Ramine.
lumea. divinitatea care I-a creat). el doar poate auzi c/lvintele
ins~, arbitrariul semnului lingvistic. Se poate, leorelic, anula
con/u:.e ale acesleia; 2) corespondentek dintre simturi sint eele
impasul logic despre care vorbeam Illai sus, nu insa ~i impasul
care-i pot da cheia pentru a in!elege corespondenrele Naturii, codrii
ontologie.
de sil1lhol1lri Nu e Yorba de 0 coresponden{1i intre un antlrne simI
Atita timp cit materialul cu care Iucreazil poezia este unul
~i ceva echivalent din Naturn. ci, pe de 0 parte, de corespondenre In
perisabi! ~i conventional (rezllitat al contractului social), valoarea
interiorul naturii omului ~i in imeriorlll Nalurii ~i. pe de alta parte,
existenliala a dcmersului poetic e una foarle fragila.. oscilind lntre
de 0 coresponden!1\ globala Intre cele doull naturi. Crea!ia aI1istic~
relativ ~i inuti1. Daca acceptam cil actu\ poelic ~i poezia rezLlltal~
e posiblla, e posibil11 refacerea. dincolo de simlliri. c1incolo de
sint artificiale. ele lrebuie Insa sa aiba. un sens, 0 motivalie Illai
natura omului ~i de Natura. a modelliJui. a corespondenlelor. pcnlru
profund<1 decit simpla "fabricare".
c;1 existl1, in simturile noaslre. ~i 0 echivalenli.\. 0 co-resPondenta ill
inca inainte ca SaussLlre sa. vorbeasca de arbitrariul semnului
senzatii Ie naturale ~i cele arti ficiale, provocate: "Si/lt par/umuri
lingvistie, poetii moderni ai secolului XIX sinl obsedali sa
fl!'owpete co ~i cele ole carnii c1e copil. I $i altele con/pIe, hoga/(! ~i
demonstreze existent3 unei relalii motivate intre selllnificant ~i
semnif,cal. in definitiv. intreaga poezje moderna este 0 negare a
tri/fm/Ziroore. Avfnd expansiunea IlIcrll/ i/or nestjr~ile, Ca ambra.
11l()~clJl... ". Corupte. corrompl/S, adicil artificiale. derivale.
arbitrarietatij semnului lingvistic. una dintre raliunile sale de a ft
prelul:rate. Doar acestea au 0 dilTlensiune neSnr~itil. Acestea doar
este tocmai aceasla negare. Explorarea limbajului, a ILlll1ii
POt reface, prin .. Ie transport de I 'esprit ef des sem ". prin
senzoriaJe, obicetuale. a subcon~tientulLli etc. nu fac dedt sa adud!
noi argumente, din cele mai nea~teplate perspective. in favoarea
depa~irea. prin suprasolicitarea intelectulul ~j silTl{urilor, acea
\Iailira care e sistemul ullim de referinra..
motivarii semnului lingvistic. (Mai exact spus. a motivarii sale in ~i
prin poezie - din aceasta. cauza poezia deosebindu-se net de lOate Baudelaire sugereaza. in Core.l'pondeJ1(ele sale, ca locmai prin
al1ifieial, prin depJ~irea 1ll0liva{ieJ imediate. scmnul Iingvistic ar
celelalte limbaje).
Citeva exemple: simboli~tii vorbesc de "coresponden{c'·. iar deveni. in poezie. motivat. '. Dereglarea tuturor simrunlor" a lui
Baudelaire, In sonclul eu aceJa~i titlu, afirmi:l: .. Natllra e lin lemplJl Rirnbaud. ca ~i asocierea (in sonetul Sllu, Vocate) aparel1l arbitrara
a Slinetelor ~i culorilor (Illotivatll de relatia ambelor cu fenomen~.

110
III
CRIZA EULUI asemantic ~j asintactic), Ie irnparte In doua c<ltegorii: temele ell-lui
$i temcle tll-ului. Ambele exprima criza eului, nesigufUnta in
Cea mai vizibila, fiindca e resil11!ita direct de fiecare individ ce definirea grQnilei dintre ell ~i ceilalli. intrc real $i ireal, Inlre
traie~te intr-o eultura de tip semantico-sintaetic. este erila exterior ~i interior Fanlasticul fiind. dupa Todorov. tocmai aceasta
idemita~ii, criza eului. czitare in a stahil i granita.
Cultura asemantica ~i asintactic1\, ~i apoi cea Temele cului constau in " " !'Imerea SlI!> semnul intreharii "
sel11natico-sintactiea. trebuie sa reeompuna. sa reinventeze Un llmilei dil/lre lIluterie .si spirit. Acest principiu "a do flU$lere lIIai
Tntreg orizont. prabu~it 0 data eu desacralizarea lumii. mlllior teme IIII/damemale: aJ 0 cauzalilafe de lip particulcll,
Desacralizarea IUlllii antreneaza ~i deseentrarea ei: atlt in pandetermillisllIul- bJ I7IlIltlplicareu persol/(ilitii/il: C) rupere"
dimensiunea temporala (dispare limplli sacru), ell ~i In cea spa!iala limitel dintr/! subiecI ,\'i obJect; d) trans{onl/area limpul/ll ,~I u
(dispare, se oculteaza sau se deplaseaza spa!iul sacru). Nu mai spat i1(llli. Cele putI'll teme sin! ill perflfctll C()responden{a ell
exista puncte de refcrin~ absolute, ordonatoare. Sistemul de ,.cOle}!oriile lu cure fl'ebuh: sa recllrgem pentru a descric unirerslI
referinla e deplasal, cum am mai spus, din afara omului inauntrul toxicolllanilOl; 0/ psillOpatilor sau al copllului mle" (Nu e cazul sa
sau: omul devine un Centru. Corpul omului deville centml spallal, insist asupra modelllllli care e, pentru J.J. Rousseau. copi!uL sau
inr tTilirile sale. c1ipa. devin centrul tempornl. 0 sarcina mult prea asupra impor1antei irealizarii. a deregli'irii tUllIror simturilor in
dificila pentru omul concreto (.,017. "11111 omul (J devenil concrel./··. poezia modemi:\). Teroarea pe care 0 provoaca. aceste "terne ale
exclama Bacovia.) eului" provine tocmai din puncrea la indoiala a unoI' achizitii
Tipul cultural semantic pennitea 0 definire a eului prin culturale, a rezu ItateJor .,rc\'olutiei intelectllale" (cum 0 1111me~e .1.
identificare (un elen era egal cu elenii, era Elada), 0 definire in fond Piaget). care se realizeaza in primii doi ani de via!a: "Pall'll procesc
tautologica (un elen esle un elen). Tiplll cullural sintaclic permitea timdamentale caructeri:eaza aCt!aSlo rel'vft/fie 1m elect 1(ala
o definire a eului prin raportare la sistern, una funqionala (.. Ivan infoptllitci in primii dol ani ai exislentei: este vorha despr,
Ivanovici este polcovnic pentl'll co OCl/pO (unC{ia de polcovl1il: "). con.I'trueri" cOlegoriilor ohlectullli $1 spariull/i, ale clIlizalltriril ,II
Cind individul (cu corpu\. eu senzariile ~i sentimentele sale) devine tim/mil( i ".
sistemul de rcferinta, apar cete mai nelini~tiloare Intrebari: dadl azi Criza eului este provocata de faptlll ca, dacc1 tipul cultural
slnt dIU, iar miine bun, CUIll sint eu realmente. ra.u sau bun? Nu e asemantic ~i asintactic considera aceste patru categorii ca fiind
oare. vorba de doua curio unul pozitiv ~i allul negaliv? (Wl1 lnMscute. in lipul cultural sernantico-sintactic ele sint fntelese ca
stabilesc ce exista reahnente ~i ce doar mi-arn imaginat sau am fiind. a~a cum spune Piagel, 0 achizitie eulturala, una fragila, ill
visat? Care e Iimita, conturul eului meu? Daca simt ~i traiesc la fel, care granilele gliseaza in permanell!a. Poezia moderna exploreaza
sau aproape la fel, in vis ca ~i in stare de trezie, ce e vis ~i ce e aceastil zona nesigura: lntre mine -5i ceilalti, intre mine $i realitate,
realitate? $i a~a mai departe... intre inlerior 5i exterior etc. Deosebirea dintre poezie ~i. s~ ziccm,
intocrnai multora dintre ~tiinlele umane, literatura moderna ia rOmanul de groatil sau cel fantastic nu e una tematica. ci una
n~lere, practic, in secolul XVIII, cind apar - abia atunci - no i detcnninata de funqia diferiti\ a fiecaruia: poezia exploreaza pentru
enuri (cel putin "temalice", in terl11inologia lui Northrop Frye): a fixa in expresie, a culluraliza angoasa, literatllra fantastica pentru
romanul sentimental, romanul de groaza, rornanul fantastic. a 0 exorciza.
romanul "sadie", dar ~i poezia (Iiteratvra) pasiunii. a elanul ui Far-d pretentia unei emflnernri exhaustive, yom analiza cJteva
romantic etc. Tzvetan Todorov, atunci cind analizeaza tell1el e dintre solutiiJe. Cfleva dintre ipostazele eului inventate in poezia
literaturii fantastice (apa.ruta, repel, 0 data Cll tipul cultural l11oderna.

J 14 115
EuJ multiplu (in terminologia lui Gilbert Durand). Nu se exorci7eaza daar
nclini~tea ca. de fapt, nu ~lii care sint limitele eului propriu. ci ~i
Cu ecle (rei trepte: cui scindat, eul dedublat, eul multiplu, atrocea spaima de moarte care domina culturile de tip asemantic $i
Eul scindat· poetul e taiat in doua. e un fel de doctor Jeckyll ~i asintactic ~i de tip semantico-sintaclic (corpul fiind ceva perisabil.
ister Hyde. traie~te 0 existenta scindat3, atit lmpotriva naturii cll omul devine 0 ,. Sein =um Tode". cum ar spline Heidegger).
~i a aspiratiilor sale cele mai intime. Dar este obligat la aeeastii Kavafis. prin deghizare. prin identificare (iar idcntifiearea sa 0
e.xperienra. Vezi untecele lui Maltloror ale lui Lautreamont. rregate~te ~i 0 face posibila pe eca a eititorului) ell diverse
Eul dcdublat: Je es1 un autre. al lui Rimbaud. Sau, in Un personajc (reale sau fictive, nu conteaz~ - elc exista, lra.iese in·lext).
vopage a Cvthere, al lui Baudelaire: "Dans Inn ite. 017 Venus.' it! anuleaza moartea. prin suspendarea limpulul.
n '£Ii I/"Ouve deboul! QlI 'UI1 gihe£ s\'mholique Oil pendait mon Normalitatea, natllraletea chiaro a deghizarilor celor mai
image., ! - All, Seip1eur.' donne:::.-moi fa furce et Ie couroger De nca~leptate fat ca limpul din poezia lui Kavafis (aparcl1t 0 poc7ie
omempfer mon coeur er mon corps sans degour" La fel. ac.:e istorica, ce UTlllare~te reeanstituirca unoI' epoei, ll1entalil'1\i.
mon-vilt. dedublat. din ..Arcadia moldava" a lui George Bacovia. senzatii, rnoduri de raportare la realitale de mult disptlrute) sa fie un
Eul multiplu. Atit eul scindat. elt $i cui dedublat nu sint dedt timp supra-istoric. Concretelea. individuali7arca situatiilor.
varianle. trepte spre una dintre zonele cele mai fascinante pe care atiludinilor, personajelor eelor mai diverse. ret11eure In poe7ie ~i
le-a exploral ~i transformal in obiect artistic poezia moderna: elll prin poezie, sint 0 dovada ca timplll poate fi invins. ca spiritul (~i
muJtiplu, eul plural. Tipul cultural semantico-sintactie aproape nll doar el) este deasupra timpului, fiindca af1a sta deasupra
cere apariiia, manifeslarea unui astfel de eu (de neconceput pentru realirafii. Cum, indirect, 0 afirm:l Kavafis in sllperbul poem
ullllrile anterioare).J31 Eul este 0 fictillne. un construct, rczultalul Morm'i111u{ lui Lanis: .. Lanis, pe care alfla I-oi iubit I1lI-i aici.
unel anumile perspective asupra lumii. al unei anllmite abordari. Marc.! in morminluf fa care vii ,~i suspini $i slai ceasllri .~i cea.wri./
asumilri a acesteia In Illodernitatc exiSla euri multiple, pentru cil Lall/'s, pe core alii {-ai iuhil. e 11101 l/{Jroape de rinc, l/1ull/ cind
IUlllea moderna insa~i e 0 pluralitate de lumi. Trei mari poet i inehis in odoi. ii conlempli porrrefld.i care tot 1I,1'i a pU,l/rar cevo dill
Illoderni "ilustreaza" cu stralucire aceasta tema..,rczolva" intr-un fi,rmecll{ fuiJ care IVlu~i a pastral ceva dill ceea ce indrugisesi"
mod spectaculos eriza eului, prin inventarea eului multiplu: FOJ1a artci (portretul) ~i forta re-trairii sint cele care permit
Constantin Kavafis, Ezra Pound. Fernando Pessoa. idcmificarea eu cele mai diferite personaje. dall seIlS ~i valoare
Constantin Kavafis e un re-scrietor. el se deghizeaza. adopta deghizarilor lui Kavafis. Aeestea nu Slnl roluri doar pentru ceilalti
vocca, fantasmele, angoasele ~i viziunea cite unui personaj, de (ca in Regele Demetrios. lin simplu "ClCIOr! ceo () dala repre:t:'J7(o{ia
obicei fiCliv, alteori luat din lunga istorie elena (rareori romana). EI lerminata, ! i$i schimba cosrllmul ~i dispure" - subl. A.M.), ci $i
se identifica cu un erou, un individ, un personal din trecut. devine pentru sine. Un mod de a anula lipsa de sens, de a sllplini lipsa lInui
altcineva, cu 0 normalilate care il lace eontemporan nu numai eLI sistcm de referin!3 absolut intr-o existcn{3 care altminteri·- ar fi
diadohii lui Alexandru Macedon, ell Constanlin Porfjrogenetul. dar pllra fiziologie.
~i eu noi in~ine. Eul multiplu kavafisian afirma primatul arlei ~i al spiritului in
ascinalia pe care 0 exercita poezia sa se datoreaza ~i aeestei [aJa realitii{ii profane ~i a fiziologicului. Nli e.\ista. niei 0
capacitati creatoare, prin care eul mulLiplu, eul tarimitat intr-O prcJiozitate in accste dcghizari, fiindci! nu c yorba de 0 poza, ci de
multitudine de euri. este lransformat dintr-o sursil de angoasa inlr­ o asumare existenliala, Ill! e yorba de un 1'01. ci de 0 (rc)tr:lire.
una de .,beatitudine·'. Elli mllitiplu la Kavafis e unul de dincolo de Sistemul de referinlll. e unul absolut, de~i nu se poale manifesra
limp, anuteaza limpul. functioneaza ca un generator de antidestin dec!t prin m~ti succesive. care sint relative. tocmai liindcc'\ till de

116
~ f
n amllne limp ~i de un anume loc. Acestea dau carnatic retrairii. IntampliUor. la un moment dat, Pound va face un ..pact" elL.. Wall
deghizllrii. de aceea nu putem desparti farmecul poeziilor lui Whitman.
Kavafis de obsesia sa ..arheologic<'i"", de aparcnta $crupulozitate zra Pound este unul dintrc poe\ii cei mai il11portanti ai secolului
~liin\ifica in refaccrea. sugerarca unui limp ~i unul loco De~i poezia XX toernai pentru ca el depa~e~le controversa. implicita sau
sa eSle una a lranscended i accstora. explicil3. dinlre .. nominali~ti" ~i ..reali~ti". Daca in fizic:J lumina e
Ezra Pound ne propune masca, persona. A face poezie nu ~i corpuselll ~i linda, pentru Pound cuvInlul eSle. in acel~i limp, ~i
inscamnc1 altceva decil a inventa, a adopta (in fond e unul ~i acela~i nemotivat ~i mOlivat. Cuvintlll nil e motival. dar devine mo~ivat In
lutru) 0 anumilll masca. Poezia e inventie de ..personae"", Aparcnt ~i prin poezie, inslanla ultim1i, cea care iI motiveaza fiind nu 0

legat de poeticile anterioare (cea c1asicl\ - a mimcsisului ~i cea Fiinta Suprema, ci un lndivid.
romanticil), Pound e funciarmente modern, tocmai prin aceea ctl Poctica lui Pound csle 0 punte Inlre poetica mallarmeana ~i cea
afinna pluralilatea m~tilor; fiecare mascil e un sistem de referin\~
a lui Wall Whitman. Paradigrna poeziei moderne e de neinleles !"ara
ireductibiL la fel de valabil ea ~i celelalte. Poelia lui Pound are
integrarea celor doua direqii. a eelor doua poetiei apartent
dou<~ mad perioade: cea de pina la Hugh Selwyn Mallberler
incompatibile (orice Incercare de a elimina din discu!ie una din cele
(inclusi v) ~i cea inaugurala III I no prin CCl"t()~-urile sale. Prima
doua poelici ducind la 0 limitarc, 1a 0 sirnpliticare a modernismului
erioadc'l estc una de testarc a ma~tilor, de inventare ~i de aSllll1an:
poetic). AceaSUi integrare a cclor doua direqii marcheaza
a cit tnai multor Persol/ae (titllli volumului sau din 1909), de la
malurizarea. impunerea paradigmei poetice moderne, lreeerea la un
Beltran de Born la Hugh Selwyn Mauberley. A doua perioada este
nou moment al lirieij moderne, la un nOli mod de a exista al
a ma~tii supreme. a autorului care nu exisH'l in afara operei proprii.
acesleia. Ezra Pound participa nu doar la faza eroica .
..revoILl\ionara·" a poeziei moderne. ci ~i la cea nonnalizata. in
se idenli fiea ell ea.
Avem aici 0 fonna de maxim orgoliu ~i de l11a'\ima modestie. Pisan Cantos avem deja 0 poezie a elilui individllalizal. (Un eu pc
Displlri{ill elocutorie a lui Pound e, eoncomilent. 0 a(irmore U cHIlli care-I inlllnill1 in poezia unui Ginsberg. Lowell. Berryman.
sau. una de lip Walt Whilman. Nu inutnplatol Pound poale ti Snodgrass sau Ted Berrigan).
rcvendical atit de catre direqia ..realista"· din poezia moderna, care Pound a sesizat ca. 0 datil. impusa paradigrna poeziei modeme,
cauta 0 motivare a limbajului, aceasta tacind posibila re­ sarcina poelUlui e sa scrie. Sa faca descoperiri in inrerivrul
constiluirea lumii, cil ~i de catre direqia ..nominal iSla'·, care respeclivei paradigme. Poemele din PisGn Cantos nu sim altceva
ineearca sa treaca dincolo de eLivinle, deoaree~ acestea nu sinl decit cele din primele Cantos-uri. Ele dau seama. ins~. de 0
identiee Cli realilatea, deoarece slnt convcnlionale. deplasarc de accent, de faptul cA poezia l1lodern~ era, dupa a1 doilea
a 0 .,sintcu" se ajunge In Cantos-uri. vazute de Pound insu~i razboi mondial. paradigma poetiea dominantil., ca ea nu mai lrebuia
ca ni~le .. dntece ale IrIbulll;-·. intelegerea acestora nu este posibila (re)afirmata. in acest moment se irnpllne un alt eu - eul din poeziile
di n aproape In aproape. ci este una globa la, care intcrvine la lui Lowell sau Berryman, eul individualizat.
sfj~ilul leelurii: .. Doca /111 critic Ie cite~te de 10 llIl cupCilla altlJl. Pin a alunci. insa. poeLia modema va mai cunoa~te 0 experien!a
inOtnfe de a se inrreba clacci fl1{e1ege. eu cred co la sfir~it \1(, fundamenlalil.. care, ea, face posibila ~i da sens ficliunilor eului din
descoperi co a in(eles·· Cantos-urile slnt vazute de Pound ca a lirica secolului XX, ~i anume heteronimii lui Fernando Pessoa.
Super-Ideogram(\.. Dar aceasl1\. Supcr-Ideograma. aeeSle .. cintece Deoarece, asemeni lui Kavafis, era relativ marginal (seria in
ale fribllllli", se nasc prinlr-o hipertrofiere a eului, 0 transform are a poriughezll) ~i pentnl ea demersul lui poetic presupunea tocmai 0
eului empiric al lui Pound in sistem de referinta. printr-o afirmare Inaxirnil. discretie, Fernando Pessoa s-a afirmat tirziu drept unul
.iolenUl a individuali5mului, de sorginte anglo-saxonll. Nu dimre l1lae~trii poeziei seeolllilli xx. 0 data eu trecerea timpului.

118 119
insa, semniticatia demersului sau poetic. importanta ~i anverguru
poeziei sale (~i a teoriilor sale despre poezie) se iJTIpun aproape de De altrel. pelHru Pcssoa, Whitman, eel din Fire de iarha. e un
13 sine. ajungll1du-se chiar - ll1tr-o eultura snoaba, dar ~i eu talcnllll heteronilll al omului Whitman, e un personaj fubrical. Whitman
de a-~i apropria lotul, cum e cea franceza - la un el de practica, de~i pare ca vorbe~te pentru ceilalti, exaci ceea ce
,.pessoa-manie'·. preconiza Mallarmc. ~i anume .. mono!oglll CII Sinele". Poezia e
Ileteronimii lui Pessoa slnt un rllspuns atlt la eriza limbajului. cil crcaloarc de ma~li. de heteronimi. de personalitati fictive, care
~i la criza eului ~i la eriza realita!ii. Ei exprima - aproape didactic eAista doar prin poe7lC ~i in poezic. E un demel'S fundamental.
- situalia individului in lumea modema. 0 lume care e centnHc1 pe tiindca inslituie cOl1lunicarea i'nlre oameni. Poezia era comunicare
individ, dar III care acesta nu exista de fapt. Departe de a fi un mon pentru vechii greci. ea trebuie sa fie aidorna pentru omul modem.
sau un joe literal'. heteronimii lui Pessoa traduc in text paradoxul Repro~ul pe care Pessoa i-I face lui Aristotel este ca a plasat in afara
culturii ml1dcrne. 0 cultura a maximei libertali a individului, care, punctul de plecare al comunidirii prin poezie (arta), c1nd eJ era _
Insa. nu are un ..axis". 0 culturil in care individul poale fi lot ce 15i dintotdeauna - inauntru: .. Frwl/use{ea, armonia, proporlia nll eroll
dore$te, dar nu poate fi sigur ea real mente exisUi.. penlru greci ni~te concepfe. prodllse a!e imeligen{ei /01: ci
Hderonimii lui Pessoa se nasc din asumarea noului statut predispo:iiii. porniri imime a!e sensibi/iftirii /or" Grecii
ontologie: al ollllllui modem: inexistenta (de~i trai~ti din plin ~I comunicau Intre ei perllru ca sirn!eau la fel (~i aici ne intoarccm la
pari mai libel' ea oriclnd), 0 inexistcnta generata de absenlil Nietzsche, care spunea .. Pfnci allinci - pina la Socrate, A.M. 1111
celuilall: "Ce t!SIl: !umea? f'entrll 11Jlfle loata !umea e (ora era lIorba de indivizi, ci de deni"). Mimesisul are sens IlHr-o
idenliwle., N-WII C:1If/OSCul pe nimeni. nic:ioJalii DislillgewlI cliltur:l de tip semantic. Aristotel e ~i el un biet profesor care, in
oamellii unii de a!rii cum dislingi pielrete. _ Ei IIU mi-QlI dar fond. nu In!elege poena (arta) ~i construie~te teori i pami nd de la
icioJara sell:alia co ar (I rea!i. mai a!es cind vorbeau" Dar omul premise false. Premise eu atil mai inadecvate pentru a Ie folosi in
simte nevoia sa com lin ice, iar a comunica inseamna, deja, arta: "sa descrierea artei moderne. 0 arta care, paradoxa!, nu neaga
ne imaginol1l, IOIIl~i. CLI Joresc sa 0 comltnic celor!ul(i, adica sa (£Ie alllichitatea greaca (ea e invocata, yom vedea. chiar ~i de catre
din ea (din emolie, ~enza!ie. stare de spirit A.M.) aria. (/indc..'l/ Apollinaire), ci un model. ni~te modele falsificale ale acesteia_
aria inseanlnCJ sa eomunic:i ce!orlaLli aceas/(] identilale intinui fie Modele Care nu lin seama de specificul lumii in care a fost creata
care 0 Q\"el1l Cll ei.- (ora de care n-ar exisia mci comunicare, lIiei poezia (arta) vechilor greci.
nel'oia de 1I COl1llln/(:U ", Poezia nu a fost niciodata mimetica ~i niei nu poate f"j mimetica,
f neXisten!a unui sistem de referinta exterior ~i nevoia de a afrnna Pessoa. Ea e "drumu! spre vialii. care eSle \'ia/a" 0 viara,
otnllnica eu celaJalt, de~i acesta e cvanescent, mai ales cind insa, nu ..naturala", ci una .,fabricatff', CUm este orice opera de arta.
vorbe~te. Sll1t premisele lui Pessoa. De aici, 0 poelica POezia se adreseaza nu nivelului social al vlelii lraite de noi, ci cclui
antimimentica, in care sistemul de referin!a nu mai e In afara, cf intim, cel adevarat. Arta adevaratll nu e mimcsis tocmai penLru ca e
inauntrll: "Cilllpurrlu .1/111 mai ver-.:i ill c/lvinlele care Ie expril1l(/ o comunicare a acestei idcntit3.ti intime. Pessoa distinge Intre lumea
dedi in verJeu{u care !e e proprie... sinl un om penlru care l/llnea illlaginarului (iolerna) ~j cea a ..realului'· (externa): "Noi avem. ell
u'CleriOlira eSle 0 realilale inleriuarti", in aceste propozirii rcgasim forii. doua vie/i. cea adevaratti, cea pe care 0 visam in copiliirie. pe
atit poetica rimbaJdiana, cit ~i pc cea mallarmeana. Dar ~i pe ce3 ("eWe conrinuam .Iii 0 visam - ca in ceala -~i adu!{i. $i cea fa/sa, cea
whitmaniana. Whitman e vuut, de catre Pessoa, ea primul mHre pC' care 0 imparfii~irn Cll cei!a/li. viafa praclica. via,a ZltiLa. cea pe
poet nonaristoteJic; (al doilea fiind, in opinia sa. Alberto Caeiro ~i Care () sfiJ'!J'im intr-lin sicriu ". Heteronim ii sli.i sinl incercari de a
al treilea Alvaro de Campos - ambii, proprii lui heteronimi!). ..fabrica", pornindu-se de la senzatii, persona Ii tc1t i fictive, dar nu
Inai putin adevarate: .. Opera heferonima este cea a auforu!ui (<ie,~if

120
121
din propria personna): eu esle ceo a IInei personalirari fiJhri/.:ull.! i/1 degraba la omlll-l1la~ina suu ol11l1l-plantii aJ lui I.a Mettrie, dedt la
[lIrregime 10 lei cum sin! repltcile Ilnui personal ie~'it dil1lr-o piesu SlIpraomul lui Nictzsche. Futurist el iI1S11~l (eel putin prin
de leatru oarewre. scrisa de minu sa" Pessoa duce pina la heteronimul Alvaro de Campos). Pcs50a sesizeaz3. en mutalia
ultimele consecinte atit rimbaldianul .,Je est 1111 uulre", cit ~i dela principalil in lumea modema c provocma nu atit de aparilia de no'
all1inlilu! .. monolog ell Sinele ", In care Mallanne vedea forma abiecle. cit de moditicarea scnzatiilor. a felului in care percepcrn
iitoare a dramei. lumea. a relaliilor dintre simtllri. Dincolo de futurism e
insa. sprc deosebire de Mallarme, poeml nll lasa iniliativa sen:arionislllul, curcnt pe care Pessoa il ~i leoretizeaza de altfe!.
Cuvintelor, ci Senzatii1or. Pessoa se afla, deja. intr-un moment de incercarea de a analiza senza!ia produce. automat. 0 deformare a
nonnalizare a paradigmei pocziei modeme, La el. dereglarea acesteia. Apare. prin analizc.t 0 nOlla senzatie. una descompusa, la
tuturor ~imlurilor e ceva de la sine inteles. actul poetic constind din care poclul "adougo deliberar 1111 elemenr oarecare pe care 1111­
fabricarea de heteronimi. pomindu-sc de la 0 unull1ita constelarie conrinea, clliar ~'i indistincr" pentru a se ohlintf UII Ol7l1me ej"ect"
de senzatii. Un hHeronim este, deci. 0 anumita lamra a nO<lstra. un Aceste prelucrari deliberate genereazl'l vocea specifica; sen7.atiile
anume mod de a simli. Vazut astfel. oll1ul modern e multiplu. e distincte ale tiecArui heteronim sint llsociatc 111lre cle 1a fel Cum se
plural. e incoerent. Coerenli pot fi doar heleronimii. acestc asociaza in viala reala senzatiile. Fiindca orice amintire e construita
constructe din cuvinte. Coercnta lor se na~te, insn. nll din relaliile din "sen:::arii analoage $i difimle care se alarurli, in mod ineviwbi
dintre cuvinte, ci din relaliile ..inventate" dintre senzalii. imagini. ,.i slJ017lan. acesrei .\"(!I7:::orii ".
emolii etc. Tndividul modern este. deci. lin fel de neant, lin ..nimeni" care
ElIl multiplu al lui Pessoa presupune. pc de 0 parte. 0 Illme genereaza () pluralitOle de euri. Rostul poeziei nu este nici docere,
culturala semantico-sintactica. in care fiecare din noi avem mai nici deleclare, ci c\'plorarea lumii ~i comunicarea ei suI:> forma lInor
multe ,.ma~ti". ~i. pe de alta parte, un fel de black-hole, care heteronil11i. a unoI' Jumi (persoane) ..fabricate", devenite astfel
SUflclul. mintea. personalitatea rcala a autorului: .. Su/lerul mell e lin coerente ~i semniticative: .,Am puras;, ohicellfl de a cil;. declara 10
maelstrom negI'll, imensa /"Otir!! Imprejurul go/ull/i, as(?ira{ie se rL' lin momenr dUI Pe,:,.lou .4.;- pUleo cili penlru a il1\'Qla sail din
ceva fara s/ir!jll, spre gaura dill neallf' ,~i, In acesle upe, mUI lcu:ere. Dar 1711 wl/l1imic de invci/at iar placereo pe care (i-o cia ()
degraba In acest \'ortex, plllresc dinlOtdealll1a imaginile pI.! cure carre e 11110 cure poole fi fnloclli/o eu [olos de ceea ce imi okra
Ie-am pUlUr vedea ~i aselii/{) in 11Ime". In citatul de mai SlIS rcgasinl direct cOlllactul eLl natura Ji observareo vielii" 0 fraza la care ar
nu doar Illotivarea unei poezii care. pentrll a fi semnificativa, fi subscris neTndoios Rousseau. Atlta doar c~ Pessoa. poet al
obligata sa faca apel la hcteronimi (pentru a comunlca secolului XX, duce pin!! la capat observarea naturii ~i a vie~ii ~i
persoane-ma~ti coerente, adica ni~te complexc eoerente d consecinlele care decurg din faptul e:l arta e explorare ~i
u

scnzatii), ci ~i premisele vorticismului pound ian din 19\3 ~i ale comllnicare eoerent1i a rezultatelor explorarii.
poeziei ca aqiune. ale personisl11ului lui Frank O'Hara. Dad! vrem Nimic obscur la parimele a peste 72 de heteronimi, poetul eel
..coerenta", va trebui sa acceptam (~i sa exprimam - vezi Franh. mai fascinant din primaiumatate a secolului XX. Fernando Pessoa.
O·tI ara ) incoerenta imanenta a ,.persoanei". Studiindll-l. in!elegem atit sensul demersurilor poeziei moderne. cit
Poezia lui Pessoa e aproape de radacinile modernismuilli: ~i faptul c1i direqia ,.nominalista'· ~i cea ..realista"' se inscriu in
filosofia empir~tilor englezi ~I a ilumini~tilor [rancezi. Care pu ne aceea~i paradigma poetica. Mai mull. analiza heteronimilor lui
accentul pe senzatii ~i care define~te persoana care e comunicata Pessoa ne va ajuta sa facem un tablou cvasicomplet al poeziei
celorlalli drept 0 fictiune. 0 conventie sociala. rezultat al moderne ~i s~ sesiZl\m prin ce se deosebe~te aceasta de poezia ce 0
contractu lui social. Heteronimii lui Pessoa te trimit cu gindlll mai preceda.

122 113
ani in acela~i tilllp, poeti mult Illai putin talentati. gen Isidore Isou, sint
Nu tntimpHltor, maestrul tuturor heteronimilor pesso e
mereu citaJi, de~i se vede clar - acum - ea poezia lor e lipsita de
..l!nerIO'C(lelrG, poetol care nu e marcat in nici un fel dt: conven!iilC
orice anvergura.
culturalc. Poezia sa este 0 "realizare" a fic!iunii iluministe a
Fernando Pessoa (orthonimul) e poetul lusitan prin excelenla. eel
..omului natural", 0 poezie bazala pe sim!uri, sponlana. Alberto
care rcface istoria. mitoJogia tribului sau, intr-o prefara din 1934. la
aeiro ar fi protolipul poetului "spontan" (romantic), dad\. n-ar fi
Quinto impero de Augusto Ferreiro. Pessoa vorbe~te de patru
un heteronim. adica un construct!!!
.. imperii spiri/lwle" - al Greciei antice, al Romei. al Cre~tinaU\!ii.
Ricardo Reis e un poet al simbolurilor ~i al subtiliUI.\i1o

a1 Europei postrenascentiste. AI ci nci lea "il yom (JtrJblli


eufonice. al motivarii limbajului, un explorator al llniversurilor

Porlllgaliei", scrie poetul ..lara identitate", Poeziile din Stenul ~i


secunde. Nu e un manierist sau un baroc, nu doar fiindca e ~i elun

Mare portughelii inventeaza, in aceea~i m1l.sura in care celebreazll,


heteronim, ei Iiindca poezia sa e 0 cautare a "misterului", a unei

,:olTIunicari absolute, de~i, in ultima instan!~, imposibila: "E

un spafiu cultural, pentru care deja anuntase, In 1912. apari!ia unui


Sil pro-Camoes.
stranill /Ot ul/ .5i /limeni rlU vorbe!jte limbo noos tral Din il1s('1~i sineo

Pessoa pledeaza - in prelungirea lui Poe ~i Baudelaire - pentru


nouSlru sa ne r"r;eml Un adapest de-at /umii ::gomol...IA!j(J co lainu

o poezie antimirnetica Si antinatural~: "Uterotura, co orice arlil.


~pllsii in mislere/ Sa fie sacra penlru noi ", mcirturisire cd via/a I1U e suficienra So croie$ti opera lilerara
A /varo de Campos e un poet al lumii moderne. un futurist'
dupa liparul a ceva ce nil e slIlicienl, InSeanlna sa (Ii incapabil sci
frenetic. (Mario de Sa-Carneiro considera Oda (rium{oll; a lui
subslillli viala". Poetul modern. Ii psit de "Axis Mundi" (cum ar
Alvaro de Campos drept capodopera poeziei futuriste - iar timpoul
tinde sa-i dea dreptate), EI se declaro un urma~ direct a\ lui Walt
zice Mircea Eliade), t~ind intr-o lume policentridi nu poate dedt
Whitman ~i ineearca sa refaca in poem ritmlll, senza\iile traite de
.,sa fie plural eo Universu/". Scoplli sllu. ea ~i eel allui Mallarme
sau Pound. este: .,' .. sa till un crea/Or de mituri, care sinl mislend
to\i cei care \ocuiesc lntr-o mare metropoll\.. Maiakovski, Ginsberg,
eel mai Inall /0 care pOOle lucra WI reprezentont al umonitii/ii".
Kenneth Koch sint paeti de tip Alvaro de Campos: energici,
MiIUI, insa, e creat pornindu·se de la un neanl aparent: "Miflll e
hipersensibili, egocenlrici, iubitori de spectacol, cosmopo1i\i,
nimicl/l care este 101ul", fi indcil .. tollll e mister !ii (01111 e pUn de
Onhonimul Fernando Pessoo reprezinta un tip nu foarte rar, de~i
extrovel1i!i. semniflco{ii ".
Eul mulliplu. realizat prin crearea de heteronimi. e una dintrc
marginalizat atunci dnd se discuta poezia moderna: poetul care
forme Ie cele mai viabilc artistic de explorare a realitalii. 0 cale, un
inceardl motivarea limbajului, dar intr-lln spaliu dat, al unei
drum prin care se poate ie~i din impas. din "decadenlll'·. in 1917, in
anlltnite limbi, al unei anumite cultw·i. Marii poet i de acest tip din
spaliul anglo-saxon, francez (~i german) sint socoti!i - inca ­
revista .. Porlugal (uturisto", Pessoa declarl\.: "Daca a,'i avec,
imponanli. fiindca avem de-a face cu limbi ~i spa!ii poetice
metoda 0$ Ii eu insumi loala aceosl[i generolie (poeticcl, A.M .). Dar
eu viid doar Drumul: nll :jtiu unde duee"
dominante in \irica moderna, Heteronimii lui Pessoa, ca ~i mil~tile lui Pound sau deghizarile
Dar un Blok sau un Antonio Machado, un Blaga sau un
lui Kavafis. nu sint simple jocuri, ci modalitAli de a depfl~i ati!
.Konstanty l\defons Ga\czynski sint pe punctul sa fie uitali, cind se
vorbe~te despre poezia modernii.lmpotriva curentului dominant in nlimesisul. cit ~i mitologia romanliea a geniullli, de a crea noi
modernitate, acela de "rnondializare" a culturii, poelii cita!i f~c
forme artistice, noi mijloace pentru structurarea culturii modeme.
a Eul scindat, eul dedublat ~i eul multiplu sint trepte In asumarea
dintr-ul1 anume spaliu cultural sistemul lor de referinl . In
consecinll'l. ei vor fi tot mai importami in spa\iul lor cultural ~i ­
deschisii, cxplicita a caracterului conventional al eului. Faptul ca
eul este 0 conventie sociala fusese afirmat deja in secolul XVIII,
simultan _ tot mai des ignora\i in disculiile asupra poeziei moderne.

124
125
dar el avea in viliunea ernpiri~tilor ~i a ilumini~rilor 0 imanellta artistica e impersonalil"_ Valer)' afirrna Iran~ant: .,E 0 gluma u:atu
sa. Era com pus din sirn\uri, dar ~i dIn paternuri culturale innascule. sa splli ca po(?tul exprima ;n I'ersuri durer;le, moreriil/!, aspirarirle
ra "plin". Poezia moderna e prima care dcseopera vanitalea sal!! su!letq'li Acesl luCl'u 1I11 e volabt! clecit at/mei cind e l'orha de
persoanei. a ma~tii. Tn poezia modema nu avem de-a face ell 0 poe!t l'ulgari. co Musset .. Este (oarte clar eo verSlI/ instiluie 0 alta
transeendenta goala (cum ar spune Hugo Friedrich). Transeenden\a lume declt cea a aspectelur personale ale lInlli poel, acesta
- ell sensul ei propriu - a fast negatil Inca din secolul XVIII, in neimereslnd direct ulliversollil .. E adevarat eo spiritu!. dispo:;iriile
nurnele irnancntei. al olnului "In sine ~i pentru Sill/! ". La ll1oderni. pOetllllli domina mircorile interne ~i Ie exereila iJ1fr-un leI sail a/tul.
semnificativa e deseoperirea faptului ca omulinsu~j eo ma5ca, C[l dar indirect in raport ell poe:;io .. AcuJlllIlOlorul e limbajll! Tamil
e gol pc dinauntru. atell{ia aclevaralu!ui artisl e indreplalG mai mull oSupra manevrarii
firmarea individului se face impotriva ideii de transeendefllil. reprezcntarilor Si emo!iilor decil aSlipra pOlenrialu/lli lUI: ..
·
I Dar dadi individullnsu~i e 0 fiqiune. el nu poate fi un sistem de .'It/inimulII de pre:;enfil ~'i ;mensitale a emoriei poelullli in (letul
.I'cri/!rii ~"i iIIon'!1l11nl de ascllilore, supunere ~'i imensilatc a (rdirii
Ilf;

referin!a absolu1. La limiti'i, cum 0 afinna ~i Pessoa, acest SISlem d


referinla poate fi .,fabrical", dar ei nu este dat. nu este innascut. prohabi/e ale cilitorului -SlIttlegate". Proiectarca unui ell fiqional
Poezia l11oderni1 exploreaza zona cea mai sensibila a culturii impune inexistenta. rnai precis spus impersonalizarea. elllui
semantico-sintactice, 0 cultura construita pe paradoxuri, care flU poetuluj, a senti"mentelor ..rea Ie" ale acestuia. Poetul e lin feJ de
poate supravie\ui declt prln motivarea (prin clIvint. discurs) a alchimisl care poate genera eur; sau fragmente de eu. cu condilia
acestOr paradoxuri. De aceea poezia modern1\. nu doar pune in s~-~i anuleze propria slIbieclivitatc.
eviden\tl inexistenla unui sistem de referinta absolut. nu doar aratll Scindarea cului, dedubJarea eului. eul mulliplica[ exprima
ca .. individul e go/" (pe dinauntTu, la fel cum irnpararuI din tacmai aceasti1 situa!ie paradm,ala: nu pOli cOl1lunica 0 emolie. nu
povestea lui Andersen era pe dinafani), ci ~i ineearc1\. sa. ofere oli transmite un eonlinut psihic. nu pori genera un Cititor (adica

solutii. sa~1 srnulgi din maSa amorta a Publicu/ui $; sa-I fac; sa traiasc<'l

iferitele solu!ii SII1t tot atitea lipuri de euri, toate construite, POczia) dedt in mtlsllra in care ie~i din tine insuri. dcvii impersonal.

pomind de la 0 eviden\a: eul eo fictiune. Elirile despre care vom devii un operator anon;m. Toate eurilc din poezia lT1odern~. cele

vorbi in continuare. fie subliniaza lipsa de semnifica!ie ontologicll pomenite mai SlIS. dar ~i cele pe care Ie Yom analiza in Continuare

a acestei situalii paradoxale. fie Tneearca sa motiveze fiqiunea (eul proiecrat, eul hiperemic. cuI aleatoriu, eul subcon~tienr. eu!

eului. Motivarea scmnului lingvistic din poezia realista.. are drept personaIizat. eul obiectualizat etc.), nu sint dedt ni~le constructe,

pendant, in cea nominalista, motivarea fictiunii eului. Ambele n;~te fiqiuni, care nu se ..realizcaz<'l·· dedt prin participare

putlnd, astfel, sa rezolve criza realitatii. cititorului. cilruia i se induce un anume ell, prin te>..t.
Criza eului e rezoJvatit dac<'l Se poate spline <lstfe!, prin gellerare
Eul impersonal in (~i cu ajutonl1 unui) cititor a unlli anume cu. Arta modern1\. nll
este dezumanizanta, dimpotriv<'l, e LIn efort de urnanizare. Dar nll
Poezia ll10derna se distinge, dintru inceput, de cea romantic~ art - la cei mai buni autori ai ei - pretentia lucifericti de ..a insllna"
prin negarea subiectivita\ii A face poezie nu inseamna, dupa EA pcrsonalitate. eel mult, pe aceea de a propune un ..joe secund'., In
Poe, sa comunici 0 emotic de-a ta, ci sa provoci - deliberat ~i frlra Care putem alege un anllme rol, lin anume eu.
slHi tremure mlna - 0 anumita emo!ie Tn citiror. Pentru T.S. Eliot. Irnpersonalitatea este 0 condirie obligatorie nu numai pentru a
va
ezia e ,,1111 0 eliberare a emoliei, ci 0 eliberare de emolie, nil reZol cumva criza euilli. prin generarea de emo!ii. de euri fictive.
exprimarea persona/ito{ii. ci eliberareo de personaliwte. El1Io{i cj~j prin a outea aborda tara ezitari criza IimbajulUi ~i criza

126 127
realita!ii. Manifestarea subiectiviti'lii poelUlul are un etect de o circumstanta operatorie, se atlrma un modus operandi. opus
perturbare atlt a functionarii limbajului, cit ~i a inregistrarii rom ant iSll1ullii.
realitatii. Pentru Mallarmc. dar ~i pentru Pound, pentru imagi~ti sau Rezulratul aqiunii lInui ell impersonal nu e 0 opera de tip
obiectivi~ti. orice interfercO\u a poetului e defonnatoare, impiedica mimetic, ci un corelativ obiectiv, un obiect nou. care apanine
buna desfa~urare a actului poctic. realitajii ca ~i obiectele "naturale" preexislente. Unul care poate fi
"Opera pura implica dispari/ia eloclltorie CJ poelullli care ell atlt mai complex ~i plin de semnificalii, ell cit este mai
edea:::.6 ini{iuliva cuvinlelOl; mobili:::.ale de ciocnireo inega!llo{ii impersonal: "A laluri, poem III preluCr(Jl. E rnai bun decil cel ini/iul.
dintre ele. ele Slr6Iw.:esc. oglindindu-se unul in altul, co a f/aciira inrrucil aCllm e impersonal ,~i plin sCi crape de mi~'care §i vi=tllni.
deaslipro comorii. inlocuind respil'Qlia perceplibilCi in vechiul s/I(lu Sint convins ca forma ,F str/111 acesla universal rfi val' sPline llIui
liric sail direC/ionarea personalii. entu:::.iaslo a (i'a::ei .. ". Obiectul nIlllte dedt forma !'crsonulo atll de limilat6 a primei Inceral";
poetic se poate n~te, dcci. in doua feluri: prin rclalia nemediata rede-l1lo eLi mJ-mf e ~.; 11l1-/Ili va Ii niciodalCi 1I~'or sa mu Suplln (ara
Intre cuvintc. 0 rela!ie ..punl", absolutl\, ~i prin intermedierea condilii SilUa(lel cellll care se expune. ~'i Val /i mereu vbligal srJ 171(1
relaliei dintre cuvinte de ciHre eul poetului. Intervenlia eului corecle:: pentrll a do aJevonilui ceea ce eSle ul adevcirului" (Georg
..subiectiv" al poetului e disturbatoare. lrindca - ~i aici Mallarme Trakl, intr-o scrisoare Ultre E.8.).
invoca tradilia or/rca - poctul nu e decit lin medium, el nu trebuie na dilltre ciudaleniilc felului in care a fost citit{l poezia
sa disturbc in nici un fel Textul. (TexlUl pe care-I poate genera eul ll10dcrna e presupozitia ca aceasta haina de lueru a poellllui
..subiectiv·· ar adllce 0 motivare limitata (nu una absolutA. sau care modern. cuI impersonal, e 0 manlfestare a antillmanismului
sa tinda spre absolut) 3 semnuilli lingvistic. in acest fel s-ar poczici rnodernc. 0 expreSlc a dezumanizarii 311ei. Total abcranta ~I
perpetua "de::ordineo !ji havarda;u/", s-ar genera doar 0 nefericila sintagilla a lui Ortega y Gasset a devenit un 1m; (;Omlln,
pselldo-realitate. nu Realitatea. In cillda faptullJl ca chiar poetii spanioli ai inccpwlIllIi de seeol au
Poezia care i~1 propllne sa observe elt l11ai obiectiv posibil protestat vehement ~i au adus argurnente zdrobitoarcimpotriva
rcaliratea - de tipul imagismuilli sau al obiectjvismuilli - vede In presupusei de7.umanidiri a ar1ei lor.
poet un aparat de inregistrat: .. Poe{ii Slnl manometrele ,I'i Inlre allii, Jorge Guillen: .. Formalismul gol sau ofJruape gol e::,le
voltmetrele speciei ", iar " .. artele ne o(era ceo mai mare parte din un monslrLl II1ventat de citilorul incompelenr sau .It! aplica nUl//ai
dalele inatacabile ~I durubile pe care Ie posedom asupra omulur ­ scriitorilor ineompe/en(i. un poem «Je:::'l.(I7wm:::.ut» conslitllie 0
a omului material, vazUl ca 0 specie gfndilOare" (Ezra Pound). imposibilitale Ii:::.icti ~i melali:::.ica, iar lorl1lula ((de::III11O/l;:urea
Importanta pe carc 0 are impersonalizarea. obiectivarea nu mai slnt. urlei» inventaro de mare/e naSII'll glndl/or Orlego y Gosset {) sunol
aici, de comentat. Ral11lne doar sa subliniem ell., iara, ~i pcntru echivoc «De:wnomzarew) esle un concept inadmisibi/ ~'i poe!li
nominali~ti anularea subiectivitalii euilli poetului eo condilie sine Clnilor '20 or ji PI/lUI sii se pUngo iusti(iei pentru duul7ele ~'i
qua non a explorarii lumii empirice. Ne;udiciile pe care 1/:!.l.I1 ~i ahlclIl acc.llui nul.! cu\'int Ie-au pricinuit
Motivele pentru care eul impersonal sta In centrul explorarii pe chiar lUI: clnd Cl (OSI (olusit drept prcsupusti cheie /17 interpretare
care 0 efectucaza poezia modema nu mai trebuie dezvoltate aici. poe::.iei respeclive Chefe care Ill' descl/ldea niei 0 O{len.1. . Dar
Trebuie, insa, sa repetam ca impersonalizarea nu asigura - automat cuvintul e sell1ll ~I cOJl1unicure, sen11l al unel idei, cOnlunicare u
-succesul. Ea e doar 0 condifie prelil11inara a oricarui act poetic. 0 II/ud stari cum repeto Vicenle Alexandre Alrcevu or /7 josl dUL'(i
condiric care, aparent, vine in contradiclie cu plasarea In centru! S-ar Ii vorbll de anllsenlimcnta/ism, de anlirealism ".
cullurii modeme a individului. Dar prin eul impersonal nu se neag1\.
individul in numele unui alt sistem de referinra, ci se instituie doar

128 129
Eul proiectat W'hitman nl! cste lnsa un romantic pentru ca. la el, ~ul. 0 datll.
proiectat in afara, se dizolva. nu mui e lin sistem de referinra. Eul
Daca e relativ dificil sa explici prin ce se deosebe~te cui proiectat e ubicuu, e deseentrat ~i. l1lai ales, nu are sentimente. Cu
impersonalizat modern de eul poetului elasic (fie unul din lradilia cxeeplia iubirii, care - ~i ea - e ulla ubicuJ. Nu mai exisl~ opo.:::ilia
ort"ic1\. fie unul din cea mimetica), e cu atlt Illai greu de dCl1lonstrat romantica inrre ell ~j ceilal!i. cum nu mai e.\ista 0 distinqie illtre
deosebirea dintre cui proiectat alunora dintre marii moderni (de la sutlet ~i trup, nici chiar intre om (orice om) ~i Divinitate. Anularea
Wall Whitman la Maiakovski, $i de la w.e. Williams la Ted distinqiilor in cauza fiind chiar rostul poeziei:
Hughes) ~i cuI romantic. La limita - ~i in funClie de perspectiva .. Am spus c(i slIf!elul nIl e mar fIlIIl! decit Iru{JlI/. Si-um spw, cd
adoptat~ - tOli ace~ti poeti deja citali (~i mulli al!i moderni care I!'lIpul //fl-i rnai mulf decit .l'1I(lerull $i nimic, nici clliar Dwnne:t!u
ado pta. In unele dintre poemele lor, masca elilui proiectat) pot fi nu-i mai mare deeilf vrellmd dm nu,", Elil proiectat presupune 0
considerali ni~te romantici. irnanen~a absolutil. 0 traile IILilnai in ~i prin clipa trecatoale
SlI-1 luam, de exemplu, pc Walt Whitman: poezia sa este un Aceasta traire e 0 anulare $i a limpului (Spuliul tiind anulm automat.
ci'ntec despre sine, dar, In aeela~i timp. ~i un poem despre lot ce e prill proieclarea eului, prin negarea tlil'erenrei intre eu ~j lume);
in jur. de la cel mai umil til' de iarbll., pinll. la stelele de pc cer. La .. Si cil despre line, {'jutCI, iml incJllpui eLi qfi' urmureu /IlUi
Withman nu exista Poewl ~i Natura. Poetul ~i via{a, Poetul ~i multor II/or{/ / (Ell insumi desigur mlll"if-UfI/ de mii de ori inOfl7fe) .
Realitatea etc., ci Poetul care este Natura, Vialll., Realitate etc. Prin .<,'e leag(ltlii pe c:em mai iII/ellS decil ,doblfl tereslnll pr: care
anularea distincliei dintre interior ~i exterior, poetul devine, brusc. 11/6 le~dnam( Penlru acell1e~'fillf Rene;:a CII drag ma Ire:;e'fte ,~I_I
tow!. adica devine nu prin retragere, prin .. disl'0rilie eloeutorie" bra/e ",a fa"
etc.. ei prin proiectare in afara, in tot ce-I ineonjoar1\ - la fel de Avem aiei. a;;a cum pe bUlla drcptate sublil1lu Fernando Pessoa,
impersonal ca ~i poetul de tip mallarmean, sau eel din poezia o poezie nonaristotelica: sistemul de referil11~ nu mai e in llfara. Dar
obiectivistll.: "ASfC/::i cint despre mine, ($1-/1 ceea ce :ic despre mine nu e nici 0 poezie rornantid'l - tiindca eul proieClat e un eu
pelliru co !lecare alOIl7 al meu este ,~i-{/I
\'0 (Jl/te/i il1l':l'ede, transpersonal, supcrpersonal (Whitman:ll putea Ii Supraolllllilui
vOSfrlll1. II G6:dui-voi in porlul mell ~'i binele ~i raul/ $i 10.\ ~ti Nietzsche. daca soar opune celorlalli. vazuli ca inferiori; or el se
glaslliosca imimplareo / lVatura fOra opreli~li, ell energw ei iclentifica eu ace~tia). Un eu, in aeela~i timp. ~i tocmai de accea,
nreasca//.. II Oprili-l'o zilla ~i noaplea as/() eu mine. $i/ veli area farll ..sentimt:nte". Dar. ~i aid C subtilitatea lui Walt Whitman, aCest
originea f/lturor poemelol':! Veti avea bunul paminf/ll/li ~i 01 eu proieclat e un eu potential. eo tiqiune. pe care cititorul 0 poale
sooreilli - :' (IIIoi sint arifea milioane de sari).! Nu ve/i pJ'l/lIi face sa fie a lui. Cu 0 conditie: sa re-faca traseul. sl1 retnliasci!
lllcrurile la mina a doua sail I fa mlna a Ireia. niei I1lf veli nloi poemul, sa-I faca s~ existe prin lectura lui. Cititorul e invitat sa iasa
vedeal eu oeMi mor/ilOl: niei nu va veli mai hriinil eu (antomele din din anonimatul Publicului ~i sl1 fie ..elillsu~i'·. adica lotul: "eu greu
carli:! Dar nu ve!i privi niei prin ochii mei. ~ill1ici 1111 veri lila ceva ve/i alIa cine sin! ~'i ce-nsemn Dur eLf fOflJ!ji voi ft pentrll voi
'e 10 mine,! Ve/i audja toate par/ile ji veli filtro lOlldl orin vai sal/ofale,! Si singell? v()sfr/l-I vui fuce 117(1( pur .~i mai lure,! La-nfiia
n~'ivu ",
il/carcare de n-u{i i:;b/llil so m-ajunge{i. I nil pierdeli nude/dea,
Walt Whitman este un individualist care trll.ie~te pini'i la capAt, DaCCll1l1 mo gasi/f il/o'-un loc.:. COufa//-mo! i11lr-altulll Ell lmdevG
transfonni'i in poezie postulatele empiri~tilor ~i ilumini~tilor 'II-am oprif ~i V-u!ilepI".
secolului XYlIl. EI e un poet "paranoic" doar in masura In care Ii Nu avem de-a face eu titanism romantic, cu 0 infruntare a
refuzAm dreptul de a crede In identitatea dintre am ~i Natura, de a divinitajii de tipul Manfred al lui Byron, fiindc~ Whitman gase$te
crede e~ Omul (sau omul) este eehivalenl cu to~i Oamenii. divinuf peste tot. Divinul se alla. III om ~I se manifesta prin om.

130 131
Intilnim la Whitman Illl doar 0 perfect~ exemplificare a leoriilor
despre om ale secolului XVIII, ci ~i tradi\ia protestanta care a racUI Eul proiectat, fie ca e unul ..prelutindenar", ca la Walt Whitman,
posibile respectivele teorii. Dumnezeu nu se opune omului. cit limp fie cn e unuJ care se proicclcaz:. fa seaI'll Cosmica, (Omul lui
omul e pi in de iubire. Dimpotriva, traind In iubire, omul llrmeazi! MaiakoYski), intr-lln ora~, (Patterson, allui W,e. Williams) sau un
oruncik lui DlImnezell. lar Dumnezeu e In tot ce exista: "Nil/lIe, animal totemic (Kra. a lui Ted Hughes), se are drept sistem de
niei ehiar DlImne:eu I1lI-i mai mare deci! vreunu! din noil Si orieine referin!il pe sine insu~i. EI anuleaza, aSlfcl, Cllm am ararat deja
lace doua sull? ele t'a~i (cirtJ dragosrel se-llIbroCt.i-n lin!olill de pentru Alvaro de Campos (tjindea - sa nu uiUlm - eul proiectat e UI
moorre,,'f. II Eu spun lImunilii/li: Nu IIri curio,~i elf lace Dumne:ell,l construct). lipsa de motivatie a eului, "go!1I1 ma~~rii", al
eJ71ru eli eli sin! cunos ce (acep fiecarei ~i l1li sinl curios de ce [ace individualita!ii. Cele doua direqii principale In generarea d~ ellr;
Dumne:eull II Aud $i wid pe Dumnezeu ill fieeare luau $i 1O!U~il sint rie 0 impersonalizare. fie 0 sliprapersonalizare, prim
eu cilll~'i de (JU!in nu-L pal pricepe.i l ..// De ce-a.~ do,.i sa-I. vad pi! justificind ~i sHnd la ba7A motivarii de dincolo de subieclivitatca
DlIl71ne:eu mai blne decil il \Iud usfti.. . .il ELI vud cile ceva din E!I in aUlorlllui (de .. JI1od<1 ~'i (imp ", cum ar spune Ion Barbu) a semllulu'
f/ecare din cele dou[j:eei $i potru de c.:easuri $1 in/ fieeare dmlre lingvistic. eea de-a doua motivind (la modul .. ahsolut") eul.
.I'ecllndele /iecarui ceas.l jl vad in ciliplIl burbarilor ~'i /emcilor $i/ Alit eulll1ultiplu (scindal, dedublat), Cit ~i eul impersonalizat ~i
in propriul meu chip din oglinda. I Gasesc scrisori de-ule LI/I cel proicctat sinr rnodalira{i de cu/turalizare, prin poezie, a lInei
lasate pe srrd.. . . il ,~i fiecare poorla semnurura Luil Si Ie las acolo lumi semantico-sintaclice. Cele trei tipuri de eu transcend ('in forme
lIJ1de sinl pen(ru cd ,\'fiUI cii, orinco(ro m-a," alice.! A!rele vor a;lJ17ge diferite). anuleaza diferenta dinrre eu ~i celalalt, ell ~i lume. Refae,
uncluallo deSlinu{ie/ uel/m :$i-II veeii vecilor", aparenl, sislernul cultural semantic. (insa, atentie! daar in spa!iu
Walt Whitman rezolva ..dintr-lln foC"' crizele despre care poeziei, care devine asrfcl un spa!iu special, in care se mai poate
vorbeam: cea a limbajului (to I ce e In illr ~i-n poet e ~i un Sernn de rf'Ji "nostalgia originilor", De aceea s-a putllt vorbi de faptul ca
la F.I). cea a euilli (0 falsa problema, fiindca ..ell este cela./all". mal poczia tinde sa preia, In seeoltll XX, funqiile religiei). Refac 0

eAacl spus ,,~i celalall") ~I eea a realitatii (tot ce simI. traiesc. IlIIne pre-logica, rre-individualisra, non-pragrnalica. 0 lume a

exprim e:<ista ~i are 0 valoare absoluta in c!liar momenlul In care copilariei fiin!ei ~i urnanili.llli, 0 lume in afara timpului: .. Celll1ai

sinH. traiesc, exprim). Whitman anuleaza arbitrarilli. bun simhol al elermlafii e ((pre:;entul» copilului", afirma Juan

conventionalul flU doar al semnului lingvislic, dar at oricarei forme Ramon Jimenez. In ESleticd ~i elicii eSletie(i. John Crowe Ramson,

de existen!a sociala, al oricarci forme clIllUrale. printr-o imanen{ii aralind limitele unel poetici de tip aristotelic ~i Incercind s,)

"absoluta" (Una care - all fel - i~i contine transeendenta). dcfineascii speciticul "spa~iului" reluat in ~i prin poezia modema.

Directia ..nominalista" e deschisa magistral de Whitman prin opune lumea creaHi de poet (prin cuvinre) lumii In care traim, 0

afinnarea faptului ca totul e semnificaliv, frindca in orice lucru, opozitic care Irimile tot la copilarie iii la 0 cultura de tip semalllic:

lraire, j'ntimplare c prezent EI. Aceasta axioma e implicila oricarui ..... Cuvinfele posedu a energie care Ie lace sa nil se opresca 10

demcrs poetic de acest tip din modernilale. Chiar dnd avern de-a simp/a deno/u/ie ~'i /In soi de impuls, pc care Ii-I dd !,oelul. care

face Cll poeti .. materiali~ti" (gen Maiakovski), aceasta motivare insuflere~'le obieclele. lor ohieC1ele cure p()puleo~a acesl mic

ontologlca a realilatii e presupusa (daca nu afirmata raspicat). IInivers s"'nl lorale. dale. nalurale ~'i inl/iolabile. Daca ((imito/iw)

Afinnarea eului, prin ,.proieclarea" lui, e -Ia fel ca in cazul ellilli eSle meloda de II oh/ine malerialele conSlrliC{iei poeliee, imilo/ia
scindat, dedublat, multiplu, al celui impersonal- 0 forma de a nega care f?use,~/e aSllel de ohiecle e mai "hera decil ar II ingcid/lil
moartea. 0 forma de a lrece peste aparenta lipsa de sens a lumil riSIOlel iar miclIl IInivers pc care-I :dimisleJle cOlls/illlie ()
noastre. verSiune miniatllra/ii a IUmii Iloastre naturale In demnilatea ei
originor(i ~'i IIlI {f aridei lumi pragmatice, intr-adeviir, {f('('.\'(

132
I
~~
J.J
microcosm esle imilliriu vechitllui 110stru paradis in mre lim pentru al bi etc.).
{ocuit cindva in inocen((l (subl. A.M.). Punctul de cotitura, a~a cum arata Arnold J. Toynbec. e primul
.. In interiol'u! ace/lila.)'; poem plltem trece de /0 0 Itmle /0 a/fa. razboi mondial. E rnomentlll a ceea ce numim avangarde. Toate
Prima es(e /umea :buc:illlllatci in care 5imem ne\'lJi{i~6 (,.D,m ,I'i pi! avangardele propun IIII doar 0 noua Inlelegere a artei, ci ~i 0 noua
care 0 dorim elf mal ti'lIInoasa Cll plI/in{ti A dOl/a fUllle este ceo din lJllelegere a lumii. a relatiei individului CLl realitatea. Propun.
care ne umintim Cel am venit. wr pe aceasta nu rU(em sa 0 /aslin! implicit, alte mOdele ale eulLli. care provin din cele ale modernitA!ii
sa ne scape". secolului XIX. constituie 0 .. aplicarc" a lor, 0 adecvare a lor~ dar _
Cele trei euri deja analizate traseaz:! ..granilele" poezlel inevitabil- Sint sensibil diferile de acestea.
moderne, marcheaza specJt"icul demersului acesteia (in raport eu
poezia premoderna) ~i inslituie postulatele de baLi!. ale paradigmei Eol hiperemie
poetice moderne.
Insa. In momentul 111 care poezia moderna contesta deschis Sintagma Ii apartine lui Gottfried Berll1. Hiperemic Insemnind,
paradigmele poetice preexisteme (momentul avangardclor) ~i dup~ conform D.E.X., "care pre=inta fenomene de !71peremie ",
ce sc illlpune ea paradigmA dominanta. apare net:esitatea unoI' eurt hiperemia fiind "afiu); spari( de singe infr-lIn organ sau infl'-O
poeticc care, pe de 0 parte. s1I rini!. seama de noua IUl1le culturalll ~i. anumifa regiune a carpuilli ". Eul hiperem ic se deosebe~te de restul
pe de alta parte. sa-i apara cititoruilli ca aeeesibile. mai pe in!elesul Corpului (Cosmosului). dar e 0 parte integranta a acestuia.
lui. mai ..llormale". omllnica. prin •.slnge", cu acesta, ba ciliaI' c zona In care se
Asumarea euilli impersonalizat. ea ~i a eului multiplU. are un acr realizeaza un aflux sporit de singe. Eul e distinct de lume. dar. in
esotcric. pare rezervata celor ..ini!ialj". La fel de <.Iificila e asumarea acela~i timp. inti1l1 legat de ea. Mai mull, e zona ell maximum (sau
eului proiectal. Cll deosebire cil aici poate fllnc!iona mai Wjor 0 falsll una dintre zonele cu maximum) de "sangvinizare", cu maximum de
In!elegere. Poezia modema. fllndamentala pentru inlelegerea Illmii semnificatie. Ins3, faptul ca Berm folose~tc un termen medical aratil
ill care traim ~i care 0 .Jormeaza" In bum'i mflsura. a avut - ~i mai
clar ca avem de-a face nu doar eu 0 dirnensiune 1111'tafizica a
are inca - un aer de "cult secret". Ceea ce-i aLrage pe oameni. dar eului, ci ~i cu una fizica, hiologica. Aceastil coabitare a
~i Linde sil-i indeparteze de ea. Nu intimpliltor. marii poeti moderni
metafizicului ~i a biologiculLli, exprimarea unui eu Care poarta in el
insista asupra normalita\ii poeziel modeme. invitindu-i pe cititori semnificatii de dincolo de sine, dar nu poate depa~i limitarile
sa 0 recepteze direct. tara a mai folosi ..ochelarii" proresorilor de propriului corp - iata esenta poeticii expresioniste.
lot felu! - preoti ai noului ..cult" -. mergind pina la a cere ea poezia
ElIl hiperemic comunica - prin ceea ce line de dimensiunea sa
modernil sa fie receptata cu naturaletea ~i lipsa de inhibilii ell care corporala - cu semenii sai. dar ~i Cll 0 lume de Dincolo. Tot ce se
e receptat un ci'ntec de muzica u~oarn. intimpla aicL tot ce line de imediat, de fiziologic chiar, e lin semn
o bun a. parte din poezia secolullli XX propune euri mai u~o de Dincolo. A exista Tnseamni:! a te indrepta spre moarte, dar accastll
aSllmabile. E 0 poezie in care abia acum I~i face loe ~i i~i gase~te 0 .. Sei/1 =um Tode" poate surprinde ~i exprima (In fond descrie.
exprcsie adeevata individul. Daca teoriile (sociale. filosofice etc.) pentrll ci'l Inrelegerea Ii e limitata. daca nu imerzisa) sernnele de
care pun in eelltrll indivi<.lul dateaza din secollli XVIIl, daca. secolul Dincolo. Senzatiile, percepliile. imaginile, emotiile nu au 0 valoare
XIX a pregatil cadrlll pentru manifestarea acestuia. individul nu In sine, ele sint punctu! de plecare pentru a Inlelege lumca, ele sint
"exista" real mente dedt in secolul XX (inclusiv in politica: ni~te semne-reaJitari. slnt rune.
democralille cele mai avansate din seeolul XIX au criterii Avem aici 0 aparent ciudata Tntilnire intre Whitman ~i Mallarme.
restrictive - tie la votul censitar, la votul exclusiv penLll.1 barba!i. Ins11 pe un tarim care Ie e strain amindurora: omul comllnici:! Cll

134 135
fOlalitatea. dar e doar 0 parte a acesteia. 0 parte care nu se pO"It: splendoarea pie{elor. s/r{rz:ile dosnicel Se mis/uie ~i SCOrn/onesc,
identifica eu ea ~i nu 0 poate In!elege pilla la capat. Eul nu s~ i'nn}i/e-n par agil7CJ/ Sim asemenea cicalricelor caseate adinc! in
delinc~te prin raponare la simluri. ci la semnc. Dar aceste a~a-zlse carneo despuiof(j (/ easelol: ... (Erns! Stadler Ghetou IOfldonez);
semne, care vorbesc despre un Absolut. IlU sint propriu-zis Cuvinte. .. La poor/a zidului. ell i/os de schilod'/ Pith: in slraie ro~ii de
::;le alclHuiesc un Limbaj. insa, un limbai conslituit din senzatii, ma/ascil Se liJ(Oie sub ",Iopo/-eer in verdea plo.l'JI $i-n holla
imagini, stilri de spirit. meteorii }J1l1ti se-/1od" (Georg Heym La poor/a ora~ului); "Spre
Sistcmul de rcferinta prim 11 constituie individul Ilatllra\ sew'a I-au odus pe srrain i/1 camera Inar/uora;! Un ahllr de piJcuru:
(biologic, eu simturilc lui), dar acesl sistem de referinp'l e unu domoala rO~J1ire 0 plaranilor ro~ii;! Zhorul indoliar al corbilor. fn
relativ, are valoare doar Tn masura In care semnalizeaza existcn!C1 iata. schimbarea gar::.ii.l Soarele a COWl in gillig/uri neRre;
IlJ1ui alt sistelll de rcferinlll.. Acest alt sis1em de referin~a nu e necurma/ reVll7e in "eeas/a seora ce-a {osr" (Georg Trakl Pe
niciodata - sau apro<lpe niciodata - nUIll it. Oriculll. e altceva dccll drum); .. crllra u/lei (ere ~'urc u =aCUI mul/ in SIIl/./ urUfO arfl de
Dumnczeu, a~a Cum 11 gindc~te, il simte. la care se raporteaz!\ omul minca(ol..,/ Cind i-au deschis piep/ul. esofaglll era tare R(Junos.l in
european. Eul hiperemic se deosebe~te fundamental de etil cele din urma, inrr-lIl1 wnhrw: sub diafrogmal s-o gasir lin cuib de
romantic prin aceea ca nu realizeaza 0 c>.primare de sine, CI descrie /ineri $oboloni" (Gottfried Benn Tillerere frumoasii).
ccva de dincolo de sine. prin deta~area. impersonalizarea de tip Pentru a caracteriz.a eul hiperel1lie eel mai potrivil mi se pare
mallarmean, prin .. ie,rirea din sine" rimbaldiana. versul lui Baeovia .'()h. cum omuf a deveni/ COllcrel.''' Eul
Marii exprcsioni~ll (Trak1. Emst Sladler, Georg Heym. GOlleried hipcremic cxprima aceasta realitate ineluctabilll: sisfemul de
Benn. uneori Else Lasker SchOler sau Rilke) IlU reaclioneazll. IlU referinta devine, parca in ciuda vointei noaslrc, a speranlelor
actioneaza: ei inregistreat.a (ell impcrsonalitatea unui .. I/Ianome/r/J noastre, e>.aet ceca ce preconizau teoretie;enii secolului XVIlf:
sOli I'ol/me/rll") ceea ce vad, aud, sinH. traiesc. Nu cauU\. sensuri. nu omul concret (omul biologic, [ar~ transcenden{a). Doar din aceasta
dau sensuri, IlU cauta explica!ii. IlU dau e>.plica~ii. Ei slnl, perspeetiva. Bacovia estc lin poet expresionist, lInul dinlre cei Illai
concomitent, Tn Iradi!ia rimbaldiana. ~i cei care inrcgistrea7tl ~I importan\i, fara indoialcl. Dar nu numai cl: orice .,ezitarc" in
"cobaii·'. Dar, "pre dcosebire de Rirnbaud, expresioni~lii nLl propunerea unui ell de all tip, aduce in prim-plan eul hipcremic. De
experirnenteaLi:\. Ceea ce Ii se Intimpla nu e rezultatlll vointei lor. 1:.1 aecea se poate vorbi de ..expresionismul" multor poeti, de la Esenin

doar se supun expericn(elor pc care Ie rae allii. (Cine? La asIa se Plna la Sylvia Plath.

inghesuic sa raspundA tilosofii de mina a doua ~i griimalicii).


Eul hipercmlc ia na~tere din asumarea condi!iei llnlli om care Eul aJeatoriu
traie~te (e lrail?) Intr-o cultura de tip semantico-sintactic. 0 cultunl
pe care nu 0 imelege pina la capat, dar Impotriva careia IlU vrea sa Viata Illtr-o eultura semantico-sinfactica ne obliga la fabricarea
reaqioneze. Fiindca ceea ce se im'impH\ trebuie sa se Intimple. unui eu .. propriu·· (pe baza codurilor preexistente, a Luturor
Sem ni ficativ, exprcsioni~1 ii sint in majoritate poe!i ai ora~ului informatiilor ~i modelclor pc care Ie avem "In no;" sall Ie-am
tentacular. Scm ni ficativ, poczia lor c reeeplala ca fi ind una invatat), la fabriearea unei individualit3fi. AvTnd, eel pu!in in
crcpllsculara. Avcm dc-a face. la expresioni~ti. eu 0 nostalgic a principiu. drept sistem de referinl3 corpul propriu.
llriginilor. a vrcmurilor cind eul IlU era, sau IlU sim~ea ea eSle. Dar daca - in urma unui ~oc cultural sau existenlial- dcscoperim
separar de LUllle. ca acesta (corpul) nu e mai valoros decTt, sa zicem, 0 cutie de
Lllmea In sine nu e crepuscularll.., e. - Tnsa - una eu totul Slr~inl\ carton? Nu ne ramine decTt sa eonstatam cll. Ceea ce numim eu e un
(de~l, repel, cxist5 \1 comunicare .,organica" cu ea): "Aproape de produs at purei intimplilri, e un rezultat al hazardului. E 0

136 137
dimensiune pe care 0 descopera .<ji 0 afirma - provoclnd mai mull
fiindea poeml1/ e lTIotivat. locmai fiindca a rezu/{at din" dispar i f/L1
dedt un simplu s~andal - dadaismul: .. Ordine = dezordine; ell ==
elocUlone a poerului. cure /Llsii inifiu/il'(J cUl'inre/or" Tzara an'age
non l!U, a(irma{u! = nega(ie aces/eo Slnl slralliciri/t' supreme ale
aten~ia ca. in eultura noastra. poettJl. daca aCliollcaza, 0 lace la
lInei arle ahsolute AbsoluliJ in puri[alea de cosmic yi ordon(l/ haas.
modul pur IIzie (.. LlIa!i 1/11 :w/' . ". Poclul Iranscrie rezultatul
elemu in clipa globllluro far6 respira{ie. /Ora IlIlIIina ~i (ar6
aqiunii hn.zardului. re7.ultallil liind chiar poemul. Poemul e la fel de
control" Eul aleatoriu este. la limita, eul care se reCUnOa$IC pe sine
aleatoriu ca ~i creatorul Sall (..Poe/llll/ va \'0 semuno"). Refu7u
ca pe 0 JiCliune. ca pe un construct. Marea libertate a acestui eu ;:
unui sistem de referintil CATenar. rcfuz du" pin" la capat. duce la
deriva din asumarea aleatoriuluL din relluntarea la orice sistem de
afirmarea non-motivarii atil a limbajuluL eft ~i a eului ~i, iniplicit.
referinta care soar pretinde .,motivat"' (intr-un fel sau allul). Orice
a realita.!ii (produs al hazardului ~i lac ar hazardufui. HI incoerenlei).
sistem de referilll11 e - daca urma.m pina la capat logica cullurii Tn
Toata lcoria poslmodemistil a entropiei nu este decit 0 preluerare
care::: traim - arbitrar: .,. abo!lrea mel/loriei Dada: obo!ll'ca oodidactica" a afirma\iilor lui Trislan Tzara.
arheologiei Dada; abolirea profe{ilor. Dada. credinrc1 fare]
DadaislTIul eSte revelarea - scandaloasa, chiar ~i Beum, pcntru
disc1l/ii in orice :ell prodlls illlediclI 01 ~pol7I"neile!{il. Dada ..
unii - a caracterului neeuclidian. relativist allurnii culturale III care
Lihertale DADA DADA DADA. urlel de clilori ollclulale. inlilnire
traim. al lumii pe care 0 nUl11im lTIoderna. $i/sau postlllodernA.
a lulll/'or conlrariilvr ~'i a lLiluror c011lradic!illOI: a vrici'irlll mOllv
Dadaismul IlU avea cum sa ..fabriee" poezie propriu-zisa. Poezia
grotesc.:. a oricarei incoerenre: VIA TA ".
este chiar negarea caracterului rclativ al eului. al Jimbajului. al
Nu avem de-a face cu 0 Silllpl11 ..provocare", ci cu relevarea ullui realjtlllii.
adeval' 101 atit de important pentru intelegerea cliiturii in care traim
Dineolo. sau dincoace. de arbilrariul RealiUilii. exiSla. un sistcm
pe cit fusese demonstratia lui Wittgenstein din Trllctatus.". eare
de coagulare a sensurilor. de struClurare a discursului: omul
dovedea e~ lilosoiiile (orice filozofie) nll sint altceva decTt pure
(tonerel) illtr-o anUl11e c1ipa. E ceea cc sUlla baza poeticii ..grupului
.. ,ic{illl1l gromolicale". Pentru Wingenstein. insa. l11ai rarninea Ull
de la New-York". a lui .,action poetry". "CiNDUL SE NASTE if';
sisrcm de referinta: limbaju!. Pentru Tzara. limbajlll insll~i eSle nu
GUR..f". fonTIuJa lui Tzara. din aeela~i Maniles/ despre "moml
doar 0 convelllie, ci ~i 0 Slructura arbitrara. jar ceea ce 1111111 illl
sl"b $i "moml af1tfJr din J 920. este punclul de plecare in elaborarea
persoana. illfa 0 eOllventie care poate fi .. fabricata" pe bn.za unei principii lor poeziei ca actiune.
opera\ii similare celei prill care se ob\ine 0 poezie dadaist~: .. LlIa"
un :;iQ/:/ L/loti 0 pereche dt! (oar(ecU Alege{1 elm :;iar WI urlicul
o poezie care incearca. s11 refaca. pornind chiar de la .. repede

Ireeoloaren c/ipci". 0 imagine a lumii: mi~cau'i, caJeidoscopica,

care sa aiha lunf;imea pe CtIre vre{i s-o dol' poe::iel vauslre,


descentratiL dar avlnd. lotu~i. lin sislem de referinla: omul concret.

eeupuli urlicolull Tviari Cli grija loate cuvintt'le care formeu:a tntr-un anume moment.
respeclivlIl arlicol $i puneti foate acesre cuvil/re il11r-11l1 scicllle!
gita/i-I inceli~orl Seoareri clIl'mlele unul dupe! alrul. dispunindll­
Eul prezenteizat
Ie in orclinea in care Ie ve!i extrage.i copiati-le c(Jl1~riillcios'/ Poezia
vii va Semallfl. (sub!. A.M.)/ Si iala-vii lin seriilor ill(inil de origmol
Dintr-o perspectiv11 ooabsoJutis!tf', singura anlipoezie este cea
~'i de illzestml Cll 0 sensibililate fnciJ1lalOare. cle~i. se inrelege.
dadaistil. Alita doar ca nu exista poe;;;e cladais/ii propriu-zisa. (De$i
nei17leleasa de oumei1ii vulgar; ".
eXista excelente manifesre poel;ce dadaisle). Poezia ca aCliune nu
Indirect, dar vizibil. se polemizeaza eu Mallarllle; pentru
eSte antipoezie, ci 0 poezie a prczenteizarii: exisla un poet
aceasla. Poezia (care se opune Reportajului. articoluilli de ziar) este
anllrtlc, care creeazli intr-un Bnurne moment 0 anumiti'i poezic,
o abolire a hazardului. Elll Impersonal e unul motivat. tU sens.
intr-un anull1it interval de timp. Aleatoriul eSle, din aproape In

138
139
aproape, limitat, Until dintre ..poe\ii de la New-York". prieteni cu (cea populara, dar ~i cea a vechi lor greci. a trubaduri lor ~.a,lll.d.)
Jackson Pollack (starul lui action-painting, care, el. - se pare . este autorlll poemuilli e diferit de eeilalti, ireductibilla ei (~i in asIa
i-a inspirat mai degrab1'l pe poeti, influenta lui Tzara liind una sta chiar imporranla sa) ~i nll Illcreaza in interiorul unoI' struclUri
indirecta), Frank O'Hara teoretizeaza, la sfir~itul anilor '60, date (de la valori, pina la forme prozodice, asocieri de irnagini.
"personismul", relalii intertextuale de tot felLlIl, ci Ie ..inventeaza" pe mi1sura ce
Poezia ca ac\iune. insmntanee, aparent aleatorie, porne~te de la 0 produce poezia.
II al1ume persoanl'l, care produce un anume poem intr-un anume timp Poetlll nu actualizeaza un text, ci provoaca un text. Nu
~i loco Personismul introduce, in aceasta ILime cultural1'l realizea71! (in terrnenii lui luri Lotman) 0 autocomllnicarc. specific~
..rela/ivis/ci", acceptata ca atare, un sistem de referinl3, care nu se tipului cultural semantic. ci 0 comunieare, specitic3 tipului cultural
bazeaza pe un anume lirnbaj. pe 0 anume .. mosca", pe 0 anurniUi semantico-sintactic. Nu reitercaza valori cOlllunitare, "eterne" ~i !

dimcnsiune a realitulii. ci pc 0 relatie intTe toate acestea trei. Poezia ..stabile". ci propune valori individualc. perisabile ~i schimbatoare.
eului prezenteizat reprezinta nu 0 ncgare a poeziei rnoderne ce 0 In felul acesta. se adreseaza lUI tuturor odata, ei fiecaruia in parte.
preceda, ci 0 relativizare a acesteia, incillsiv a poeziei lui Walt Oricit ar parea de paradoxa!. dar poezia ca aqiune. de~i ~c vrea una
Whitman. Poezia lui Whitman era una a ubicuit1'l\ii. a discursului pcrform3t~ (eel putin In principiu), C 0 expresic extrema a
total ~i a suspendarii timpului in ~i prin discurs (In fond, 0 poezie a individualismlllui, se afla la extrema opus~ poeziei lirice clasice.
timpului mitic acrualizal prin repoveslire - 0 repovestire insa nu a Dar. ~i aici voi repeta 0 banalitate nccesara. extremele se ating!?
lui illlld lempl/s, ci a ceea ce a trait ~i trnie~te poetul). Aceasta eel putin teoretic. cel pUlin a~a 0 afinna McLuhan cind vorbea de
relativizare introduce. pe urmele lui Whitman. dar ~i - oridt ar .. sa/III !nondiat'. Numai c1\... nUlllai cil noi. vorbind despre poezie,
parea de paradoxal - ale lui Mallanne ~i Pessoa, un tirnp-spa\iu­ vedem distanla uria-5a dintre un poem de Alceu sau Sappho ~i unul
persoan~ de tip mitic...absolute". motivate (motivindu-se una pe de Prank O'Hara sau John Ashberry.
alta), Insa numai in momentul (re)crearii poeziei. Poemul personist e. totll~i, ~i 0 "facatura", Valoaren unui
Relativitatea este. ca ~i in lizicli. 0 relalionare - Spa\illl, timpul. ascl11enea poem deriva din capacitalea de a relaliona timplii. spatiul
persoana sint determinate fiecare de celelalte dOlla componente ale ~i persoana. de a sari ell naturale!e de la un nivella altul. In poemul
ccuatiei. Ecuatia insa~i exprimA ceva ne-relativ, Poemel pcrsonist eul IlU e dat dinainte, nu e thaI, ci ~e conslruie~te din
genereazA, propun cititoruilli un eu ta fel de ..impersonal" (deci mel'S. Nu e. insa. un ell aleatoriu, ci un eUln schimbare, un ell care.
are poate fi facut al sau prin lectura), ca ~i intr-un poel11- sa zicem tocmai fiindca el e sistemul de referin\a. e mcreu altul.
_ de Mallarme, in ciuda tuturor numelor de persoane. locuri reale. Eul "de acum" e diferit de cel ..de acurn 0 secunda", tocmai
a evocarii unor stari, senzatii, intimplari traite realmente de autor tlindca e unLlI adevaral. ireductibiI. 0 imanenla. Eul prezenteizat
etc, Prezenlei::area este. de fapt. 0 de-realizare a tot ce apare in seamana CLl fic!iunea numita eu individualizat, prin aceea ca are un
poem. Astfel, materia COl1creta nu mai e in sine importanta, devine Sistem de referinti1 multiplu, c~ e 0 expresie a tipului cultural
un pre-text. semantico-sintactic, in care ceea ce tine de realitatea naturala ~i
Personismul ajllnge la aSlImarea, Cll naturale\e. a moduilli de a ceea ce line de artificial - de la obiecte. pina la muziea, idei etc. _
exista in cultura modern1\: ,.generezi" 0 anumitA persoana. adopt i se ana pe aeela~i plan. Dar se deosebe~te de eul individualizat
un anume 1'01, 0 masca, pe baza unei operatii de selectarc, ordonarc, fiindca refuza pina ~i coeren\a conventionala a lInui individ anume.
ierarhizare a tot ceea ce ai in tine ~i exist1\ in jur, in funetie de a unei structuri psihologice anume. Frank O'Hara ~i Ashberry sinl
context l?i de modalitatea de comunicare eu ceilalli. Deosebirea - dintr-un anumit punct de vedere - mai aproape de Tristan Tzara
dintre poezia ca aetiune ~i poezia perforrnata in culturile semantice decit de Berryman, Lowell sau Ginsberg.

140 141
Dar, spre deosebire de dadai~ti. pClltru Frank O' Hara. roc7ia nu eU rabinul. ca ~i suprareali~tjl aveau c1replale ~i fLl(uri~tij aveau
e rewltatul hazardului. ci alunui act spontan al autorului. Existen!3 dreptate ~i oblectivi~til aveau c1reptate ~i constructivi~tii aveau
nu c 0 succcsiune aleatorie de imimplari. ci 0 continua dreptate ~.a.m.d, 0 buna palte Jintre cei mai importanti poe~i ai
improviza(ie: " . nil exislci reguli pentru /7/mic, Il/ei () idee in arlU, secolului XX, tie au oseilat lntre diverse avangarde. fie - ca Pessoa
door obiecle ~i malerllile pe cure uceslO (poi!I1IIJ Ie comhinu, co ,~i - all adop'ul. cOl7cumilent. lr/ai mulle (orllll/le uVQngardisle aparenr
oomenii, inlr-un mod neCunOSCIII sinlem lasari door ell incompQ/lbile.
spunloneilalea proprie, hll" l'iQ{o insa,~i esle 0 sel"ie de Voi incerca s:i siSlernatizez solufiile avangardisle la criza eului.
im{7rovi:orii" ,.. "poe::ia nu inelude lIimic 4"1 include fOllIl" Poe7ia o data ..descoperita" separaria lntre individ ~i realitate. (eea
eului prezentcizat afirma. unicitatea oric~rei persoane. care nu e exterioara. dar ~i cea interioara), dar ~i faplul ea limbajul e 0
reductibila la structuri de tot felul, nu e dcterminati'l de realitatea ficfiune, e:\isUL logic. trei puncte din care se poate porni
exterioara.. dar nici de cine ~tie ee univers interior. reconstruirea unui model ..adevarat": a) interiorul individului (sau
Poezia personista e 0 afinnare a eului intr-o continua ineercare ceea ee Freud l1umea $ubcon~tient); b) exteriorul obiectual (noua
de a se defini pe sine: .. scrill... :;1 renrru a scapa de realilQle, dar ~i lume a obiectelor. Oinul tiind vazut el insu~i ca 0 parte a acestei
pt!lllru o-mi o(lrma realilaleo proprie _, de asemenea, penll'll a-mi lumi, eventual, la rindU-i obiectualizat); c) sim!urile, corpul (care
do seama, mai bine. cine sint" (declara John Asgberry intr-un constituiau pentru ell1piri~tii englezi singllrul sistcm de referinpl
interviu din 1977). Pe de alta parte, Frank O'Hara define~tc sigur). Suprarea Ii~ti i mIzcaza pe subcon~lient. futuri~ti i -5 i
personismul astfel: "nil (Ire nimic de-Q (ace ell (lloso(la... /7/1 art! eonstruclivi-5tii (cu Jiverscle variame. intrc care jntegralismll
de-a face nici Cli ideea de perSOnalilQle sail de inl1milale, depart romanesc) pe obiecle, pe lumea exterioara., lar cei care s-au numit
de aSia! ". in personism (~i in via!a omului contcmporan, sc imagi~ti etc. pc eul empiric.
sllgereaza) nu exista nie! lin sisrem de referinta absolul, fie el Aventura suprarealisla ineepe cu ... dadaismlli. ,.PatroJ1ul"
exterior sau interior. suprareal i-5 ti lor a fast, plna in 1920, Tristan Tzara. La un moment
dat, Insa. grupul din iurullui Breton a refuzat .,nlhilismul"lui Tzara
Eul subcon~tient ~i s-n reintors la primul lUI .. parintc" - Guillaume Apollinaire.
Acesta. in 1918. in L 'Esprit Nouveau et les Poetes prcvedea ca.. i
Revenind la avangarde, sa observam ca, dinlre ele, singura noua lume, poezia va fi mai putin liriea ;;i mai mull e:\perill1cntala.
realmente "nihilistil" este dadaismul. Nici una dintre avangarde nu Locul realismlllui pIal. exterior ~I Cumva funclion~res<:. socializat.
neaga de dragul negatiei, ci in numele a ceva. Nega~ia e vilzuta ca constatativ al secolllilli XIX. il va Ilia 11/1 nOli realism. unul radical.
un moment necesar. de demolare a prejudecaiilor existente. inainte care nu se va mulfumi eu 0 pozi!ie pasiv!l. vizavi de Realitate. ci va
de impunerea, de generalizarea modelului poetic (cultural, artistic) adopta una aCliv!l.. Un realism pe care Apollinaire I-a nUlnll, in Jipsa
propus. Arti~tii fiecilrui curent in parte se considera 0 avangard~. L111ui terrnen mai bun ~i mai la indemina, .lIIprarealism.
Viitorul ar urma sa aduca restul oamenilor pc drumul deschis de ei. Acest suprarealism IlU era. in viziunea lui ApolJinaire. unu
Faptul ca avangardele se concureaza, se contrazic, dar se ~i apropial 111 limp, ci rezultatlll final al cxplorarilor incepule de poerii
completeazA una pe alta, nll devalorizeaza - mai ales in cultura racordafi la spiritul timpului. Suprarealislllul era, pentrll
l1lodern1'l - accasta ..oximoronid.... inielegerc de sine, doar partial Apollinaire, un obiectiv indepartat, un ideal. la care. in fond, nu se
eronata. Partial, in sensul in care demersuri complementare eraLl ajunge nieiodata. care constituie 0 limit!l. absolllla. A;;a cum a lost
vazute. de cll-tre cei care Ie flkeau. ca £lind concurcnte. Din poezia pura pentru Valery. Modelul suprarcalistnului se ga.se~te,
perspectiva prezentului, putem afirma lini~ti~i ea in celebrul bane pentru Apollinaire, in .. Antichltatea greceasca,

142 143
ASllpra eseului lui Apollinaire din 1918, fundamental penlrll
deplasare de la nivelul fizic la eel psihic. a omlllui natural, a omului
intelegerea Intregii poezii l11oderne, voi reveni. L-am pomenit aici
nefalslficat de societate, al empiri~tilor englczi ~j ilumini~tiJ()r
pentru a pune In evidenti! cit de mult all deturnal sllprareali~tii
francezi ai secolului X V rII; 2) cui subcon~tient, ireductibi I, nll are
sensul cuvlntului inventat de Apollinaire. La fel cum abatele
nici un alt sistem de referintil. in afara sa; e vazut ea ..sacru" dar nu
Bremond a identificat rapid poezia pura cu poezia religioasi!2~1,
trimite la 0 realitate de dincolo: 3) eul subcon~tient se afirma ~i
Breton ~i mi~carea condusa eu mlna de fier de el au identificat
exisUl impotriva oriearei conventii $ociale, Tmpotrivu oric~ruj
suprarealismul lui Apollinaire expresia unei lumi .. interioare". model Cultural.
lumea subcon~tientului freudian.
Caracleristicile mai sus-men~ionate explica ~i de ce
Pentru Breton. tot ceea ce traim este dominat de conventional ~i
suprareali~tii. opll~i oncaror dogme, all c<'\zut in capcana ideologiei
de artificial, deci falsificat; doar ceea ce se ana. in subcon~tient
comuniste. s-au pus .. in sllliho rel/oll/liei ". Fundamental
ram7ne pur, arc valoare ,.absoluta". Aceasta ;nfrarealifate (care. eu
anticonventional. suprarealisl11ul este ~j antiindividualisl. Dacll. eul
citeva exeepn i. nu numai eil. nu a fost explorata, dar a fost ignorata..
hiperemic poate presupune ~i c»istcnta altor euri similare (sau
dispretuitii.. refu IaliI. pina la suprareali~ti) ar fi adevarata
deosebire). eul subcon~tient flU e decit Unul (acela~i penlru tali).
suprarealifO/e. Nu exista rcalitate dedt in noi, iar aceasta. fiind una
.. E$ecul" suprarealiSll1ului I~i are onginea in faptul ca, daca a avut
de dincolo de eul con~tienl, e, doar ea. comllno fufuror aameni/o,.,
un 1'01 in n~garea vechii para(!Igme po~tice. el merge - In fond _
e slIprarealii.
Impolriva clIrentului "principal" al poeziei moderne. Negarca
Poeliea suprarealista rezolv~, deplaslnd totul la nivelul
tipullli cultural semantic. a celui sintactic 5i a celtll aselllantic ~i
subcon~tientului. alit criza limbajului (Iimbajului convenTional, rod
asinlactic nu Insearnna. automat. ~j afinnarea ceilli
al eontractulul social, i se opune dicteul aULOmat, scriilllra semant ico-sintactic.
subcon~tienlului. tOlal neconventionala ~i, intrucit exprima ee au 111
Suprarealisl1lul a ramas intr'-un fel de .. limb" cultural. dcvenind
cOll1un toli oamenii. motivala; limbajul c motivat prin negarea
until dinn'e lIlultele esoterisrne c.\otcrice ale lurnil l1loderne. eel
semnifieantului In favoarea Ullui semnifical. unul ce tine cxclusiv
mull. pentru lineri. e 0 Clapa (alaluri dt: cea a cului aleatoriu) in
de domeniul psihicului, mai precis al subeon~ticnlUllIi). cit $i criza
eliherarea de conven~ilic pree,isteme ~i in descoperirea univcrsului
eului (acesta e 0 cOllventie, are 0 funC\ic deformatoare, C un mod de
de explorm pe cont propriu Osysseas EIytis: .. ,'illprarea!lsmul
a suprima libertatea individului, prins In structurile limbii ~i ale
. (nil pOI Llccepfa multe dintre aspec/de suprarealislI1ullli, co de
socieUI.\ii, ale rolului. ale ma~tii. pc care allii Ie impun) ~i pe cca a
exelllplll dicfelll automat. dogmu dicfeuhll alllolNut) ne-o slim ilIa/
realiUllii (singura realitate autenticll. e a subcon~tientuilli, a visului.
prill lIlareC/ impol"/an{ii pe care () dadl!Q sim/unlur IW(1s/re. To/u
a stll.rilor in care sTnt dep~ite aparenrele. in care e depa.~ita
era l'ii~1I/ prin prisl1/a slIJ/!urilor $i ell am adlls in j7oe~ie 0 metoda
dihotomia individ/lume).
de Clillou~tere a tum;i prin slfII/uri", A afinna c~ expnmarca eului
E foarte ll~or de tacur, astazi, 0 critica a suprarealismuilli,
sllbcon51ient se bazeaz[1 pe sirnruri c tina dm acele false lectllri
Mi~carea suprarealista. s-a ..stins" cumva de la sine, incepind Cll
creatoare care permit Jepa~irea ullor blocaje Culturale. (I::. inutil sa
deceniul V, de~i in arii culturale marginale putem constata
demonslram de ce ..sericrea" eului sllbcon~lienl IlU Jlulllai cii nu
prelungirea acesteia, eu realizll.ri eel pUTin egale eelor din Franta
presupune recurgerca la sim~lIri, dar ~I COil testa validitulea
deceniilor III-IV (Vezi grupul suprarealist, ~i nu numai).2 5l .. intunnu\iilor·· obtinUIC pnn accstca).
Mai profitabil mi se pare sa subliniem trei caracteristici mai
Penlru mine, acea<;ta absollitizarc a eului subcon~tiem c
putin puse in evidentll. ale suprarealismului, ale exprima.rii in poezi
importanta doar in rnasura in care neaga un sbtem de reterinta
a eului subcon~tient: I) eul subcon~tient este 0 reafirmare, printr-o
exterior ~I afirrna noua paradigma poelica.. prin dcplasareCl atentici

144
145
... pre interior. Cea mai bUlla caracterizare a suprarealismului e clliar un modus operandi. 0 idcologie "populnra") in Oecidentul
racuta de Fernando Pessoa In 1913. Illtr-o scrisoare cMre Gaspar contcmporan. Daea nu mai pot fi sesizatc III cultura modema, e
Simoes "Freudismul (suprarealismul. A.M.) e.W! un sis/em pentru ca. din ll1ulte puncte de vedere. ideile futuri~tilor,
imperfect. res/rins ~i (oarle lIlil. . E {oaree util pen/rll co {ace sa SI? constrllctivi~tilor etc. slnt. azi, IOClln comunc alc glndlrii majoritfi\ii
concen/re:e alentia asupra a (rei elememe imporfallle ale "Iefi' contemporanilor no~tri. Ceea ee parea ..poetic" $i ..revolu\ionar" la
su(lelullii ~ i deci ale interpreltirii aces 11IIa I) SlIhCOn$IIentlll.... 2) 1909 sau 1921 este astazi moncda curenta. Poezia din ultimii 40-50
sexllalilalea.... 31 ceea r:e a~ pI/lea Ill/mi. in limhajlll lIIel/, de ani se realizeaza. lupta Impotriva reducerii individlllui la
IranslarlO. adicti convertirea anumitor elen/eml! psi/lice (l7li door obiecte. pc care 0 realizeazi\. implicit sau explicit. societatea de
sexuale) in alte elemente ". consum. (Nu Sint negate obiectele lumii moderne, nici specificlIl
Explorarea subcon~tientului pennite. a~adar. descoperirea unor acesteia. numai aceast[\ redllcere. prezcnlata de obicei ca Ii in
elemente ~i a unor mecanisme specifice. care pot sta la baza obiectiva-. necesara, practica ClC.). Dar. la illeeplllUl secoluilli XX.
fabricarii lInor euri fictive. Eul subcon~lient c 0 simplificare. futurismlli. oblcetivismul. integralismul etc. vcneau sa atirme. sa
necesara InSa, pentru a putea explora nOlla lull1e. pentru a putea gasi impuni'i In modelul cultural dominant ceca ce traiau oamenii (sau
calea spre suprarealitate nereductiva de care vorbea Apollinaire. incepcall sa traiasc~). dar Illl vedeall ca trfllesc.
Valoarea poeziei eului obicctllalizar. ca ~i in cazul celei a eului
Eu 1 obicctualizat aleatoriu sau a ellilli sllbCOn$lienr. e aproape nula. daea e aplicata
cu rigoare ..dogma" in cauti!o Dar. In fel cum poe7ici cului aleatoriu
Poezia eului obiectualizat cunoa$te doua iposlaze principale: Ii eorespllnde 0 poezie a euilli prezenteizat, poeziei eului
futuriSll1ul ~i constructivislllul (Cll diversele sale variantc). Solulia obieetualizat ii corespllnde. incepind eu deceniul IVaI seeolului
futurismului la cele trei crize c una de blln simI: 0 nOlla realitate XX, 0 poelie ($i 0 proza) in care se realizeaza 0 e,:plorare alltcntiea
obiectuala impune un nou eu. un alt mod de ci trai In lume: noua a nOli IUll1i a obieclclor. pornindu-se de la premisa ca ele ne apanin
realitate arc propriile ei valori ~i propriul ei limbai. Gnd T.F (din moment ee noi Ie-am rabricat). dar noi nll Ie cuno~tem. Si d.
Martinetti allrma " Un ou/omabif.. e mai thmlOS dedI I ieloria de pentru a putca ajllnge sa ne cllnoa~lem. trebuie sa incepern prill a
fa Samothrance". lucrurile sint cum nu se poate mai clare. Aparenl. cunoa~te CLl adevarat obicetelc in millocul carora rraim. Apar un
~i pe moment. Omul modern soar identifica eu noua lume. produs Francis POllge. ell al sall De par/ell lucruri/or, sau (In proza) un
al ma~inismuluL al progresului ~tiintific ~i tehnic. Georges Perec CLl Lilcruri/e sale.
Individul se exprim~ prin aceasta ~i In aeeast~ noua lume. existi Eul din poezia lui Ponge nu e redllctibil la obiecte: ornul e de
prin ~i In ea. 0 inventeau ~i 0 creeaza, inventindu-se ~i cre'indu-se partea obiectelor. e eu ele. dar nu sc define~te pe sine prin obiecle
pe sine. Artificialul triumfa asupra naturalului; lumea modema este sau ca ~i cum ar fi unul dintre obieete. Poezia sa introduce 0 subtila
o lume a realizarii unei noi umanit~ti. Omul creeaza realitatea ~i. relatie intre poezie l~i limbaj), care e "tllcatura". poein. pe de 0
astfel, este (se afirrnli ~i se define~te). Eul nu e unul impersonal, nici parte. ~i obiecte. ele insele .,faea.!uri", pc de alta parte. ~i tndll"idul
unul subcon~tient. nici unul aleatoriu. nici unul prezenteizat (care - meseria$. care e poellli. Eul se define~te, acum. nu atlt prin
improvizeaza, cum ar spune Ashberry), ci unul care i~i construie~te obiecrele pe care Ie face, elt prin cele pe care Ie alege ~i l~ re-face
lucid, con~tient vii/orul (construind 0 noua lume de obiecte - vezi In poezie.
~i poemul Automobilu/ al lui Marinelli). Eul obiectualizat este 0 forma redUCliva. simplificatoare a cului
Ideile centrale ale futurismului ~i ale constructivismului au proiectat al lui Walt Whitman. Deosebirea pare greu de fl'iCllt, dar.
devenit componente de baza ale ideologiei dominante (devenita. in timp ce Whitman se identificll eu tot ce este. a fost si va ft.

146 1-\7
"aucvaratlil'" futurist se identificA doar eu Progresul, cu NOlla Lume orice reclama in versllri a ulllli detergent sau, yorba
a obiectelor create de am. Aici plltcm explica ~i de ce MaiakovskL constnlctivi;;tilor, a unor "panlaloni. iuchele. panloli" poate fi
poet al euilli proiectat, a fast dintrll inceplItlmpotriva lui Marinetti citita drept 0 poezie a eului obiectualizat.
i a futurismuilli italian. ca ~i a constructivi~tilor rll~i: aceste
curente eraLi limitative, subordonau poezia tehnicii ;;i ;;tiinrei, la 1(:1 Eul empiric
cum surpareal i;;ti i subordonau poezia psihanal izei. l..vind. aparem.
acela;;i .. Iimbai de lemn" (ideologizat). Maiakovski ;;i oponentii sal lata cum explica George Oppen titlul volumului sau din 1934,
spuneau lucruri cu totul diferite. Discrete Series: .. Eo sinlagmQ luala din matemaliea. 0 serU! pur
Futuri~tii italieni afirmau Un auton1ohi{ de CI/rse ell caroserio
p. malematie6 ar Ii una in care liecare element esle derival din
lui fmpodobila ClI revi groo.l'e. osemanatoare linnr ,I'erpi CI/ precedenlu{ {Jl'imr-n regula. 0 serie «intrempIQ)) esle 0 serie de
respira{ie explo=ivci. ., lin lI/llomobil lIrlind. care pare cu gone~te elemenle in cure fie cure dill Ire efl! deriva dintr-o expel'ienl­
pe mitralit. e moi {I'umos dedr (( Victoria de (a Somothrace», , Nni empiricci. in care liecol'e esle adeviirala din punet de vedere
vrem s6 g{orifieam omul ce line volm1/l1", ... .. sa redalll ,~i sd empiric $i aceasta esle cou:o earaclel'ului fragmentor af oeeSlOr
glori(icttnl "iala contemporana. neeonlenit ,~i tl/multl/os oeme Am incercat sa conslrlliesc un sens pe ha:a unoI' nOlalii
lransformara de caIre ~/iin{a viclOrioosa.... (De;;i. sau tocmai empirice. a /111Or nOlutii imagiste "­
pentru ca. anterior declarasera .. S6 disprepdm pmtimd orice (omui Dac:i eul obiecllIalizat deriva din cui proiectat. ell! empmc,
de imi/G{ie ") Diversele clirente constrllctivistc din Rusia paradoxa!. C 0 vorianla a eului impersonal. in Ca.7ul cului empiric.
roclamau: .. Noi afirmiim co geniul epocii noaslre trehuie sa til" subiectivilalca poetului nu intervine niei In inregislrarea datelor.
panra{oni. iachele. pantoli. tramvai. aUlObu:, aeroplan. nave nicl in canstrllirea poelllllilli. Dar nll avem de-a face Cll "disparili
uimiloare" . sall:" eu firu{ de plumb in mina. CII ochii intailibili eloclI/one a poeluilli ". care" cedeazii ini{iativa cuvinlelor". ell 0
co l7i~'le slapfnilorl. ell lin spirit exact co 1/11 com pus. 110i edit/com tatala retragerc a sa din actul poetic, chiar daca fantasmele sale,
opera O$U cLim univerS/l1 $1-0 d(jde~'le 17e-u sa. a~a cum inginenl prejuJec~ti Ie sale sin! dale deoparte.
C(JnSlrll1e~te podurile, cum malemmieianul eluborea=a (omll/{e{t! Inregistrarea e cit se paate de abiectiva, dar sensul nu se n~te dc
orbile{nt: "Jos arIa. friiiasciJ lehnico" ... .. Si/U ucise (Jina $i la sine. pe baza tensiunilor intre cuvinte, ci e reconstituit. construil
II/Iimele rama.~i{e ale gfndirii untone. legind-o de arIa" .. r1rlu de dnre eul empiric. E un ell de tip asemantic ~i asintactic. In
co{ecriva a pre=enlului e viola construcliva" momentul'inregistrarii. dar care - apoi - incearca sa ..fabrice" un
aiakovski. care accepti1 ideea de "comanui1 sociala'" pentr model. un sens. Realitatea eXiSla. e punctul de pornire, dar nu are
poezie, Intelege pri n aceasla comanda sociala: ,. eXiSfen{a ill nici un sens .. asCtlllS". nl! are centru, e 0 realitate dcsacralizata.
societale a unei probfeme a carei re=olvare ntl eSle de coneepIlI Poetul. dupa ce 0 .. inregistrcaza", cit mai fidel. eu simturile.
dedI prinlr-o opera poellea ". incearca sa-i dea 0 coerenra. un sens. eel care "centreaza" poemllJ
Plna la urma, poetica eului obieclUalizat ajunge la 0 negare a (realitatca re~cuta In text) este individul, eul. Un eu empiric. care
funetiei expJoratorii a poeziei. In ultima instan\a, a roStLlllli poe7iei. nu sc roale baza dedt pe ceea ce simte aici ~i acum, ca ~i pe
Daca., la inceput, poetica eului obiectuaJizal a fost 0 modalitate de capacilatea sa innascuU'I, de a corelationa infonnatiile (corccte
a nega modele culturale prernodeme, ea a devenit, 0 data cu acesta e unul dintre aspecteJc fundamenlale ale travaliului poctic.
impunerea tipului cultural semantico-sintaclic. insuficienta, poetul trebuie sa ramin:i un simplu "manometl'lI!ji voltmetl'u") pe
reductivA. Folosita in mod ironic, sau ca pretext pentru explorarea care i Ie ofcra simturi Ie ;;i de a construi 0 semni fica.tle. un sens. Un
noii Illmi. ea permite realizarea unei poezii de calitate. Ahmineri. sens care nu e de tip ralional (rationalizabil), nu e reductibil la

14 149
logica ~tiimitiea. ehiar cea mal sotisticata. Un poem e mai mai detine';;1e prin apal1enenla la Ull clan, la un popor. la 0 familie.
complicat. mai ..substantial", cle~i e cliscontinull (de fapt. tocmai casta sau categoric sociala. ei eauta sa se alirrne prin transgresarea
fi indca e discontinuu, lumea ins3-5i fii nd discontinua. iar receptarea acestora. Un IIldivid care are. pentru prima oara (?!). 0 .. vialii
-5i inielegerca ei asemcnea). dec-it orice teorema. interioara", un ..sutlet"". Proza sentimentala e primul ~i eel lllai
ElIl empiric exploreaz3 0 realitate care exista In afara (care IlU e­ semnificativ semnal. Poezia secolului XVIII. din perioada
o ilune). tani rt defomla receptarea - defonnare care ar afecta ;;i 1650-1750, sc afla. in siajul prozei ~i suna ingrozitor de artificial. E
nivelul limbajului (premisa e ea limbajul exprima eoreet. .. neutru". ceea ce observa Stendhal. la Inceputul seeolului XIX, alunei eind
realitatea. daea nu apare 0 bruiere exterioara). Eul empiric se proza progresase deja dincolo de sentimentalislllul sccollilui
afirma, se manifest3, exista prin explorarea realil{(tii. dar fara a 0 XViII: "Poe:ia. eli cOn/flaraliile ei presfohi/I/e ~i milologia so in
infl L1enia in vreun fel. Acesta e crezul arit al lui W,e. Wi 11 iams (care care poe/lllmi lila; crede. ell demni/Ofea sa slit LlIdavie a/ XIV-lea
afirma "Nil c"l:isra Ide!! dedf [n Iller uri .. ~i .. Nil fae dedi sci ~i ell IOf repcl"/oriu/ sail de ornal17e11le. mllll;le puelice. e JIll/if sub
surrrind unluerll in ell/orile ~i formele lui nOlurale"'). cit ~i al lui niveltll pru:ei erne! e vorha sa deu 0 imagine ciaI'd u mi,~ciiri/ar
Oppen, al lui Zukovski sau al illlagi~tilor. Elil empir'ic e 0 afirmare slJ!letullli: 01: in Clcesl gen. /1/1 pOli emoriona dedI prill darilote",
a individului ~i a importaniel aeestuia. prin valoriz.area tocmai a Ezra Pound IlU poate sa nu eonstate superioritatea prozei aSLlpra
obiectivilatii lui. poeziei intre 1750 ~i 1900 (eu dOlla-trei exceptii), in ceea ce el
nume~te ..pr<!ci:ia psihnlogidF.
'ul individualizat Aeesta sa. fie sensul evolUiiei poeziei modeme. redobindirea
superioriti\!ii asupra prozei in preeizia psihologidi.? A~ lnclina sa
Revolulia poetica moderna presupune nu doar ..rezolvarea·· ered ca da (impotriva unoI' munti de doele tratate. care fae din
provocarilor despre care am vorbit deja, ci ~i a unei provoeari care poezie 0 metafiziciL LIn fel de religie. ceva de dineolo de reaJitate).
Ie include pe toate celelalte, subordonindu-~i-Ie: nparilia Daca in!elegcm prin precizie psihologica nu aliI capacitatea de a
lndividului. A olllului care nu mai poate fi redus nici In ceilal!i. nici descrie, de a povesti stari sunele~ti. eil capacitatea de a crea euri
la un model "natural", nici la 0 functie sociala sau simbolica. fictive. suficienl de subtile. de clare ~i de complexe ineit citilorul sa
Aici. pe acest teren. poezia a sosit relativ timu. Ezra Pound ~i Ie asume.
obscrva, in Cum sa cile~ti ~i 0 rerrospecfivli, ca. aprox imativ dupa Poezia modema. 0 data intrata in faza de paradigma poetica
1750, poezia a incelat sa mai joace un 1'01 central in literatura. locul dominanta, incearca s<'1 propuna euri eil mai apropiate de ceea ce
ei fiind luat de catre proza. Mijlocul secolului XVIH e un momen este (sau ar treblli sa fie, daca ar avea modelul!!!) individul in
de cOlilurll., eu semne clare de schimbare radicala 1a loate lumea moderna, Tali rnarn poeti din ultimii 50 - 60 de ani (de la
nivelurile: de la relatiile economice ~i politice. pina la mentalitatile Cesare Pavese la Hans Magnus Enzensberger. de la Lowell sau
~i modul de a trai. 13 imaginarul individual ~i colectiv. E suficient Berryman. la Peter Handke sau Ted Berrigan) asta au aproximat. au
sa reamintesc ca. pentru Fernand Braudel, timpul lung al lumii propus: eul indiYidualizat.
europcne, care incepuse cam in juruJ anului I 000, se stlr~e~te in Pentru a argumenta in favoarea acestei in!elegeri a evoluJiei ~i
chiar secolul XVII1- Alunci se na;;te lumea moderna: mai intii demersuri lor poeziei mod erne, sa ne intoarcem la teza lui Pound
punctual. apoi - pe masura ce procesele se adincesc ~i se despre eele 3 epoci tn care a fost (re)inventata poezia. Care aLI fost
accelereaza - noua lume linde sa se generalizeze. se mondializeaza. modelele lImane in Grecia antica, In Proventa Irllbadurilor (;;i apoi
Modernitatea aduce tn prim plan ceva eu tOlul nou: individul in reslul Europei. pina la sfir~jtul Rena~terii)?
(sau ..epistema Oui" cum i-ar spune Foucault), Care individ nu se in Grecia antiea: Eroul, eroul politic. eroul militar, erolll sportiv,

150 151
care faptuia lucruri ce aduceau ..faima ~i folos" Cetll.lii. rcalizeaza proza. Acum. dincolo de ..mode ~i timp", descoperim Gl
Pentru lrubaduri: indr:\gostitul. lndragoslitul, explicA Denis de Rimbaud avea. totll~i, drcptate: .. Din Grecia antieo s; pina fa
Rougemont, traia pe cont propriu (~i aici e originalitatea misc(1rea roman/icii - Ev Mediu - exis/a Ii/erali. versi!icalori. De
sensibilitll.tii ~i poeziei trubadure~ti) 0 experienlll ini!iatica. Prin 10 Ennius la Theroldus, de fa Theroldus 10 Casimir DelaviRne. lOful
dragoste, el realiza, tari\ ca nimeni sa ~lie. Ctl cxceptia celei iubite, esta prO=ii riflllala, un ioe. () fimpen;e $1 glorie a nenumarale
uneori) 0 .. profanif'. dar nu mai pulin profunda ~i semnificativ:t, generalii de idioti ,.
..imitatio Christi". Modelul trubaduresc se implinqte. genial ~i Principala inertie cureia i-a cll.zut victima poezia - gina la
,.didactic in acela~i timp, in Divina Comedie a lui Dante. Misticul Baudelaire ~j Rimbaud, de fapt pina la cei ciliva mari romantici, de
profan. indragostitul e modelul Europei Occidenlale. aJ o111ului din la Novalis ~i Blake. la Wordsworth ~i Coleridge - a fost cea
respectivul spaliu cultural, timp de sute de ani Poezia trubadurilor privitoare la ..subiectul" ei) la ..eroul" ei.
vine sa "seeularizeze" modelul care a dominat Occidenlul inca de Trasaturile distincti ve ale eulu i individualizat sint: I) Sistemuf
fa inceputurile cre~tinismului: lisus Hristos. Atita doar ca. pina la de rcferinta e individul. 2) Acest individ nu e unul generic. nici unul
tnlbaduri. aceSI modcl nu putea fi unul care sa para ..accesibi I" de excep!ie (de (ip romantic). ci unul com lin, oarecare (oo Poe'::ia
celui care trAia :;Ii in lumea cea mare (fervoarca mistidl u EVlllul aeeasIt.J f.' pentru mine ,~I pentru tine ~"i pentru oameni obiSl1ui{i, ea
Mediu ne apare ca ireala. dar ea se datora eXiSICn\ei doar a noi". e.c. cummings). 3) Aeest individ are 0 psihologie. are trairi
modelului nesecularizat). interioare. Acolo se afla. de fapt, esenlialul. Lumea exista in afam.
are e personajul central al Ilimii l1loderne. eel pc care-I propune dar nu are sens dedt in masura in care e traita, retraita in interior.
cultura asemantic~ :;Ii asinlactic<'\. apo; eea sernantico-sintactictl" 4) Realilatea e recunoseuUi. ca fiind ..reafa"; dar Realitatea nu sc
Evident. Individul, Particularul. Care c ireduetibil In orice dill reZUll1a 1a ..exterior", e infinil mai complexa:: informatiile
afara sa. care e diferit de ceilalli :;Ii de lumc. Care - din acea<;t,' sim(urilor sint completate de amintiri, de fantasme ~i asocieri
CaUla - are un ..interior'· (i s-a spus sullet dar 1111 t! vorha de un simbolice; eel care "coagufeaza" ~i da un sens acestei complexita!i.
avafa,. e,1 wI7e/ulu; cres/;n, pcntrll ca, in princ:ipill, /Ill l'\"I.\'0 dt'ell aparent incoerenle. e chiar intlividul. 5) Individ care se afla nu intr­
un singur sulTet cre$tin. prezent concomitenl in 5i liind aCela$1 in o relarie neulra sau fixa eu realitalca, ci intr-o relalic dinamica:
toti crcdincio~ii). Care se raporteazi'l la tot ce nu e in el. eu la Ull realilatea e l11oditieata. interpretata, semantizata de IIldivid. dar
..exterior". acesta. la rindlll lui, e modificat de realitate, nu lraie~te dincolo de
Prlmul gcn literar eare valorifica individLiI eo parvcnitfi: proza. ea. 6) Existenta e 0 conti null. explorare a lumii ~i efol1 de
Dc la Daniel Defoe, Swift sau Cervantes (Lin precursor. eLi al sat semantizare. care efort e. simultan, unuf de a te in\efege pe tine
Don Qlli;nte. roman al asurnarii. de catre un particular oarccare. a insllti, de a-fi gasi un sens (dincolo de eveniment, de intimplare).
modelutui eavaleresc). pina fa Richardson. Sade, Chorderlos de 7) Fiindca acest eu individualizat este, ~i trebuie sa fie dincolo de
Laclos sau Sterne, trec'i'nd prin rornanul ncgru ~i eel fantastic ... ~1 rela!ia dinamica de care vorbearn. de modificari. 0 eoerenfa~i, mai
ne-arn opril tn pragul secolului XIX. secollil prozei. F\plorarea ales: 8) E un eu ireductibil. unie. 9) Eul individualizat e, insa. 0
noilor relatii eu ILimca. 3 sentirncnlLllul. a fantasmelor de tol fellil .Jaeatura", e 0 fietiune. Caracteristica lui cea mai semnificativa:
(de la celc sadienc, la cele ale eului ~i ale !Uului din romancle ramlne 0 simpJa potentialitate, e incomplet,in expresia sa poetica.
rantastice), explorarea comunidlrii cu ceilal(i. a incongnlen!ci tara participarea cititorului, care "Ii da viaw·. (0) Eul
discursului (Ia Sterne), propunerea de modele. de la Robinson individualizat nu existll dedt prin Jectura, prin asumarea lui de
nlsoe, Clarissa sau Pamela, 13 Lovelace. Gulliver sau Yallllont (cn catre un cititor. Care. astfel. "prime~te" un eu numai al sAu.
sa nl! pornenesc, iar. de eelebrt.ll Don QlIijote)... Pe toate 1c ireductibil. De aceea poezia moderna trebuie citita - revin la

1<;" 153
Rimbaud - .,in fOOle sellsllri/e posibile" - liecar~ cite~te Ji ferit in~vitabila, in (post)modemitate, en ducc la enrropic. la haos. daca
pentru eli. nimen; nu seamani'! eu celalalt - dar ~i "Iiferul" : prin nu e contracarata de eforwl culturaliL<Hor al poeziei, care propune
leetura se instituie. iltllnei. un singur eu, ireductibil. "Iiferal'·. indivldului un eu. Care este al sau. nUll1ai al slit!. dar e ~i compatibil
Poelia eului individualizal va avea 0 pregllanta dil11ensiunc u cei lal~i {poc7ia rnoderna presupune. reper. 0 !celliI'll .. lifera/a .'J'i
..psihologica.". dar nu se reduce la aceastrl. Fiindca ceea ec ill loafe semI/rile posibi/e"
anglo-saxonii numesc inner sp3ce nu e reductibil la psihologic. Dad! am fj dogmatici. am spune: poezia eului individualiZ3t. a
Spa!iul imim este un loc al existentei depline. alliberlalii. e ceea c omulul modem ajwls la un relaliv eehilibru. exclude nu doar
era ..Cetalea·· penlru vcchii greci: ,. fenlnl greci. Sporilll fl1fim era celelalle tipuri de poezie modema. ci ~i in primul rind . roali'!
slera in care viara era guvernafo de necesila/eo supruvie(lllrii poezia premodcm~. in principiu e coreet. Dar... T.S. Eliot e.xpfica
fi:;ice. iur Sporilll filMic (Polis-III) era spa{iu/ liberla{ii, {OCIIIUlldc deja, la inccpulul seeolului, ell orice crea!ie nOlla. nu doar e
un am (Ill/eo SU-~'I expnme personaliraleo \'i:avi de cl!ila/{i Aslib inlluentata de tradirie. ci ~i ll1odifica. Ja rindul ei, tradiria. intre
in{e/eslll fermenilor de inrim $i public a few raslllrna/: vio{o altele. prin reselllantizarea acesreia. prin relectllra lextelor acesteia
plthliea eSfe. in mod necesar. () via{a impersono/ti, via{a ill c(m pc baza rnodelului dominant in poezia (Iiteratura) contemporanlL
olnul i$i indepfine$fe tlmc{ia socia/ii dala .~i /oemai via{a inrinui Ceca ee pentru vechii Greci. penlru vcchii egipteni sau evrei.
es/e ceo in care om ul eSfe /iber sa (ie el inslI,H" ( W.I-I. Auden). Eul pentru sumerienl. dar ~i pentru provensali. rel1ascenti~ti. chiat.
este un spaliu care poate Ii al nirnanui. al dezordinii ~i lipsei de romantici. era eu generic. tipologic, pentru noi este Un eu
sens. dar care poate deveni. dllpa ce a fosl culturaliz31 (prin poezie. individualizat. personaliz3t. Ceea ce era, aeolo, unic model. pentru
dar nu numai). un spa!iu al sensului, al arrnoniei. noi este un model, unul dintre modele.
Eul individualizat se opune lurnii moderne in ceea ce are ea Asta explica cum ~i cit din poezia lrecutului mai e receptata ca
..nociv". insuportabil. Llimea exterioara e ,.dezordonatff·. spaliul poczie vie. dar ~i de ce, pentru un om dintr-o eullurtl semantica sau
ordinii e interior. creat in ~i prin poezie. Poezia. in cultura sintactic:!.. poezia eului individualizal e pur haos. e aberatie (asta in
sernantico-sintactica, alt: {ocmai acest 1'01: de a eehilibra. de a eel mai bun caz; de obicei se afirma eel 0 astfel de poezie "nu se
armoniza. de a da un seils interiorului.intr-o lume in care trebUle exista". nu e poezie - coreet, din perspectiva llnei culturi in al earei
aeceplat:!. relativitatea aproape absolUll1. Ceea ceo patcrie.Allen cod nu exist:!. un eu individualizat).
Ginsberg, nume~te ..dezordine": "Nu cred eel U Imilalie violenra u Poezia eului individualizat, de~i apare inca la Rimbaud (ill
ronlor epocii 110aSlre are vreo {egCilura cu (Joe=ia. Ororile exi,/(­ /Iumilltiri ~i Un altotimp ill infern) sau 1a Apollinaire (in Zona,
orielI/lI, ne slnl dale De:;ordinea e ce\'a obi$llIIi/ Oameni; tind .w mai ales), nll se impune real mente dedI dup:!.cel de-al doilea razboi
lie lOt ma; direriri - tlecare se fnchide tot mai fare in .~ine filii rnondial. In Germania, avem poezia a ceea ce s-a nllmit Neue
doresc poeme care sCi con/ina 0 armon;e illferioQl'o. intr-lIl1 PrilV((fheit (nllmele insu~i spune lotul), in Italia avem poezia lui
cOIII,.as/ i:;hiror ell 11005111 In care trdiesc ei. Daca poe=JO are II Pavese ~i surprinzatoare ..evolulie'· a lui Momale. de la Oase de
/imcrie sociala. es/e aceea de ((1-i fre=i pe cei cure dOnll)) eLi alft' sepie la Caiet pe palru lIlli. in Romania primele semne ale euJui
lIIii/oace decit cele ~'ocal1te" Aceasta anI/ollie in/erioora este individualizat Ie gasim in poeziile din perioada '45-'47 ale lui
rezultatul lInui travallu subtil. Poezia nu poate sa nege modul de Tonegaru ~i Geo Dumitrescu (acesta din unn:!. .. involuind", cel
existent~ pe care-I geneream lumea moderna. niei sa-I "exprimc" pUlin din perspectiva noastra, in deceniile VII ~i VIII, spre 0 poezie
pur ~i simplu (cu mijloace .. ~ocante" de tip fUlUrist. de excmplu). a elll ui proiectat. daca nu ehiar spre una premodemel).
Poale, insel, sa-i ofere individuilli un model, unul accesibil. care-i Dar America e "nOlla lume" a poeziei postbelice. Acolo s­
da sens, Ii ofcra annonie interioara. I\tomizarea social~ manifestat cel mai bine ceca ce Lovinescu nllmea spiritul vcacului.

154 \55
Poezia americana postbelica este nu numai cea mai vie. mai bogata exterior. grani\a absolut nccesara. frindca interiorul se 0plInc
s; mai dinamica, dar ~i cea mai ..avansatii". Dacti la inceputll! exteriorlilui (spre deosebire de culturile semantice. sintactice. sau
secolului, pentru a ..invata·' Si a se realiza, Pound Si Eliot au venil chiar asemantice ~i asintaetiee): limbajul se dcvalorizeaz3 din lipsa
in Europa (au fost - clar - discipolii poeziei europene, ai celei de motivare a semnului lingvistic; ceea ce numim realitate
franceze in primul rind: dar nu numai ei: W.e. Williams. cummings ..exterioara" ~i realitate ,.interioara·· sint de neinteles ~i in continua
sau Wallace Stevens. care all ramas sau s-au reintors in America. sehimbare. Ci ~i de inexisten\a unor "modele", a unoI' .,simlilari"
s-au ..$colit" tot in Francia, Stevens ajungind chiar sa afirme: are sa dea llll sens. sa eulwralizeze aceasta. noua lume.,
.. Engleza $i rrance~a sint aceea~i limbO "j, dupa eel de-al II-lea Eurile premodeme au fost .. inventate'· pentru 0 alta. lume, b lume
rnzboi mondial .,centrul" s-a mlltat peste Ocean. extrem de deosebita de eea in care traim. La limita, putem sl1 ne
Poezia biograficll. - de fapt a eului individualizat - a lui Lowell cramponam de respectivele euri. dar asta va n~te schizorrenie
~i Berryman, poezia beal (poezie a eului individualizat. ell cultural:1. (deci dezordine illlcrioara) sau ne va marginaliza. Ne va
nostalgia .,proiectarii·' whitmaniene). poezia scolii de la Blad. impinge sa deformflm lumea modemA. pentrll a 0 face sa semene Cll
Mountain (poezie a eului corporalizat, 0 variantl1 de lranzirie intrc lumile premodeme. Demen(eJe individuale ~i coleetive. carora le­
poezia eului empiric $i cea a eului individualizat), poezia primei ~I au eazul victima zeci de milioane de oameni In ultimul seeal. din
celei de-a doua Scoli de la New-York, 0 radicalizare a poeziei eului cauza carora au sllferit sute de milioane. daca nu miliarde. au drepI
individualizat (cu Frank O'Hara. Ashberry, K. Koch, Ted sursa ~i inexisten{a (pentrll fiecare din noi ~i pentru eondue~Hori _
Berrigan), poezia lui Robert Bly ~i a lui Tomas Stafford. a Sylviei dar ei. in epoca modema, nu se mai ..nasc", ci sim ..fi\cu!i" de
Plath sau Anne Sexton. e poezia care domina uhimele trei-patru masse) a unui eu (adica a unei fiqiuni culrurale a eului) pOlrivit cu
decenii. lumea modernll.
ToaHI poezia americana postbelica are drepl reper eu Nu intimplatar cei mai impOrlan!i poe!i ai rnadernitatii au repetat
individualizat. Modalita\ile de explorare ~i cxperimentare difer~. ca poezia e flilldamentala. ca trebuie sa aiba un lac central in
di fera aceentele, di fern talentul ~i lemperamentul cclor care scriu. cultllrn. in societate. AsIa nu inseamna un loc la tribuna sall pe
dar sistemul de referinta eSte acela~i. Nu mai avem de-a face c podiumul de premiere, nici la lansarea modei de primavara la Paris.
rasrumll.ri spectaculoase. eu polemici violente. PersonisfIllll: Ufl ei in centrlll fellilui in care strucluram lumea, 0 in{elegem. Nu e
Manifest al lui Frank 0' Hara, de~i conteSla unele dintre yorba de grandomanie, ei de faptul ea poetii Irebuie sa-~i aSllme 0
poStlllalc1e. dar mai ales stilul ,.~tiintific". cu ..reguli" ~i ..metode". mllnca rllinatoare, dar necesara. vitala.
din manifestul Versul proiectiv al lui Charles Olson, 0 face deta~31. "SlIlerin,ele sinl imense. dar Irebuie sa {Ii pmernic. sa Ie Ii
eu umor, ell simpatie ~ spune chiaro Sinlem intr-o faza de nascUl poeI. Nu sil1l ell vinOIlO1 de aSia. E gre~il s6 spui' gindesc.
normalitale: paradigma poeziei modeme S-3 impus. In centrul A,. Irebui so se s(J1I116. .lint gindil". Poetul trebuie sa exploreze...
demersurilor ei - individuJ. .. canriwlea de neCII110SCLII ce se Ire~e$le in vremea lui in sllf!elu
universal" Cel care vrea sa fie poet ,,'rebuie sa il1ceapo prin a se
Culturalizarea eului cunoCl:jle pe sine jn::iu,~i. in intregime. i:ji cerceleuza sul7elul. il
inspeclea:;a. if (Jrobea~a, inva/o s6-1 cZ/I1oasca. Din clipa in care
riza eului e determinata nu numai de faptul ca, in cultllra I-a cunOSCUI. Irebuie sa il cultive" (in sensul sa-l culturalizeze.
semantico-sintactiea, nu mai exista nimic ..siguT": nu existl'i LIn A.M.).... Aceasta explorare e eului treee, obi igatori u, $i printr-o
sistem de referintl1 exterior (Iumea fiind desacralizata e ~i fraza experimentala. in care se realizeazA .. dereglarea - deliberala
descentrata.); nu putem stabili exact granita dintre interior ~i - a I//Iuror sim(lIrilorlsensurilor ". Ea presupune nu numai un efort

156 157
individual. ci ~i 0 munc:! in coJectiv: ,.50 crape in sallul hll 8(11'C'
a continua. an1t1'nd care este, care trebuie sA fie locul poewlui in
lucrurlle nebtllJl/ile :jl nenUlIlurare, vur veni al(i mundlon lel'ibi/i, celate, care eSle relaria dintre c\.plorarea poelica ~i nOlla lume.
1'01' il1cepe de acola de IInde cel{ilolt .s-o prabu!jil ",
"Reiall Deci. pOl!rll1 e CLI adewjrar eel care li,r(J (oelll £1 are in
In centrul demersului de cllnoa~tere a noii lumi e necesilatca sarcina sa umoniralea, chi"r ~'i animalele; el Ira treblli si'i laea sa
regasirii sau invent:1rii unui eu adevarat. a eului modern. in fie sim/ite. palpale, GScullare inren{iile sale Dacci ceea ce SCoale el
scrisoarea sa carre Paul Demeny din 15 mai 1871, Rimbaud aduce (din cxplorarea euluL A.M.) la lumina e ([colo are lorma, el se I'a
in disculie alte doua subiecte care par surprintilloare (dacn avem () 'xprinw flur-o formii. daca e ceva inturm, td va exprima cevu
inlelegere defonnatt\. a spccificului ~i mizclor poeziei moderne). dar inFurm. Sii g6se~'ri 0 limha, - in res I. unce clIvim llind idee'a, va
se leaga perfect de dimensillnea exploratorie ::I poeziei rnoderne. veni limp II! un"i limboi IIniversal. .. Aceasta j/(ir(uiala I'G 17 de la lin
poezie care trebuie sa rezolve concomitent criza lirnbajului, a uflet pentrll all suitel. re::llmind lorul. pariiml/lri, Sllnere, clIlori,
realiullii. a eului. gindire agatindll-se de alrei gindire ~i !ragi/lc/, Poetu! va dl!lini
Pe de 0 parte. exemplul Greciei antice, felul in care se deiineau canritarea de necunOSCl!f care ::;'e tre=e~'re. in rimpul sifu. in suflerul
cui in ea. ~i, pe de alIA parte. falsa intelegere a eului, perpelUat~ mai universa/' el va do lIIai mult decir lormula so a gindlrii. decir
tirziu din generalie in generalie, IransformTnd poezia Tntr-o simpl~ nolalia apropierii sale de Progres! Enorlllilare clevenind normcJ
,idio(ie ", Citez. din nou. in extenso: "Dacii bclrl'inii imbedli /I-or absorhira de ro(i, el va 17 imr-ade\'tir lin ampli(ic{[tor rrl
Ii Rasil mereu IIUI/wi {also semnilica(ie a euhli. 1/0i l1-om Ii fosl i/7 Progresu/ui. Acesl viilOi' se va lIIoreriali=a. . in lond. va fi ceva
Sill/a(ia de a da deoparte acesre milioane de sclielete. care. de UII Similar CII Poe::io f{reaca A.rla erer/1() are (IInc/iilt! sale, 10 tel cum
rimp nesfir~ir incouce. all lIcuTl/u!ar produsele inte/igen(ei lor poe(ii sim ceralt:/li. Poe=ia I1lI va mai 1'117/0 ac{iunea, ea I'll Ii
()orbe. proc/amfndu-se ULlto,.,,' illflil7terr ([cesteia... Asreplinc1. ,I'U cerel7l poeluilli ceva nOli - idei si
;n Grecia. am spus-o, versuri ~i lire, rirmuri: Actiune, Apoir orme ".
mu::lca ~'i l'imele slnt ioclIri, degradari. Siudilil acesrui (recur iI
Deosebirea dintre poezia moderna ~i poezia greac~ e ca poezia
farnleco pe cllrio,~i. citiva se disrrea::a 56 reil7l1oiascu GCeSle
moderna nu va rnai fi ,,imitu(ie l'itmic<1 a Ac/illnii", ci. explorind
Gmichirari -treaba lUI: .. FlII/criollal'i. sCl'iilOri. AurO!: crealOf: poet. spatiul interior, modellnd felul in care omul se raporleaz~ la lume.
acest tel de om n-a exiSlat niciodaur (apoi urmeazA frazele. din dar $i felul in care comunica eu ceilalli. poezia va strucllIra. v
care am citat deja. despre cum devii poet). genera aqiunea. va fi inaintea acesteia. Criza eului are, dincolo de
Sil rezuml'un: pentru Rimbaud, a fi poet inseamna. In primul rind cauzele deja anaJizate. $i 0 alta. pe care Rimballd 0 vizeaza ImplIcit.
sA ai 0 corectA inlelegere a eului. Dar aceasta e rodul unci explorari Pentru a inte1ege pina la capat ce spune Rimballd. sa revenirn la
(despre care va vorbi in continuare, dnd il caracterizeaza pe poet). deja-citalul t~xl al lui W.H. AlIdcn Poet,,1 $i cetlltell: "Pierdereu
Apoi: poezia anticA greacA e altceva dedt poezia modemA. Ea e I'edin/ei i/lrr-lin lillie ripar 01 l1a(/lI'11 UTlIW1C, c{lre avea intoldeaulla
.. Ac(iune ", ceva care se realizeazA in exterior. 1n timp ce poezia nevoie de aceea$i ll/me (al/riro de om penrru a se sim{i in !Qlx ul
modernA e 0 ..acliune" in interior, 0 explorare de sine. Poetul s{ill. Tehnolo1(ia. CIf a sa schimhure 101 lIlai accelt:!ro({i a modului
modem e diferit de poetii care I-au precedat, pentrll cA el face 0 de via/6 al amI/lui. a laeLlr imposibil ca noi sa lie illlogm{im cum vu
mlincA diferitA. De~i - in absolut - e vorba de acel~i lucru: "a Ii II/(/{U fie ~'I mmwi pesle 20 cle ani", E limpede. aCllm, de ce poezia
descoperi canlitalea de necullOscUI ce se rre::e~re. in timpld sou, in
nu mai trebuie sa ritmeze aqiunea, ci sf\ fie 1naintea acesteia:
8uf!elUl universal ". altminteri, omul ar fi .. pregalit" de poezie s~ Iraiasca intr-o ILlm
Demonstralia lui Rimbaud - pe care eu doar am reluat-o, deia depa~iUI de realitate. realitate care va fi la fel de stresanla prin
dindu-i 0 dimensiune discursivli specifica - mi se pare impecabila. 'ncomprehensibililatea ei in continuare. Si a~a mai departe ...

158 15
Llimea modem~. de~i centrat1i re individ. pare a deveni tot mui 01 sclavilor si dobinde~'fe deci /111 suf!ef de sclav. alira doar I;V t' IIJI
inumana. 0 lume In care omul se sirnte tot rna; inutil. mai golit de sc/av mai noroeos dedf ceilal(i, eel care n/anevreaza 0 nW:jiniirie
sens. Redus la a ft, el7nsu~i, un silllplu obiect (ellluziasmul futurist del'ine un simplu levier biotic ala:jat la mOfont! SOli. Parficiparea
vizavi de lumea rnoderni\., de tehnologia acesleia. con!inea ~i 0 buna 10 I>/'Oduc/ia de masli poate Ie/sa omullii Jansa so fie 0 {iinla umana
doz~ de exorcism). La reI de inutil (de lipsit de seils. de ..sutler') ca demnii: aceusta participare esle afit de iniosilOare. incit omu' nll e
oate obiectele pe care el Insu~i le-a fabricat. Voi dta de data realmenfe o(ecfal de ea. Dar parficiparea la productia de massa
aceasta dintr-un eseu al lui Pessoa. Eroslra/us, nu doar pentru ca nu-i lasa omullii ~ansa de a /i ~'i lin Ilicrtllor deml1.
surprindea paradoxurile 11lll1ii mod erne, ci $i pentru di literatllra ~i £ficaeitatea e mai pU!ill complexa asla:;;i Ine/ieaL'iratea p'0are so
muzica slnt vazute ca unicele "solu!ii". LiteralLlra, poezia - pentn! freaca. in consecin(a. rnai lI,wr drept ejicacitate ~i sa {ie, pina 10
ca, in fond. des pre ea eSle Yorba. (pentru Pessoa proza care urma, e/ieace Singurele arre ,yi meserii in care vedem lin erOrf spre
rea/mente llleritll sa fte cit ita e poezic) - e, ca $i la Rirnbaud. pertec(izme sfnt cele unc/e I'l!ali:orea I1U e legara de ceeo ce noi
superioara luturor artelor. pentru c1l ea pennite sa se faca 0 lectura nllmewn arIa Si mesel'll! - sinf sporfurile ~i joe urill.!, care o!rau
.. literal si in toate sensurile posihile in acelasi limp". lata w):;lIie allac/afG n21 co ocrivifQ(i in care /infeai spre un scop, ci co
dClllonstra\ia lui Pessoa: "Daca e::itum s(I-1 cOll1panmim pI! eel care £lei iV/fali in care Ie recreui dupo un e(orf. Mani(esfarea
se dl'oghea:a CII cocainQ. de ce I-am (:ompiifimi pe drogarlll inc­ exuberanta a unlli copil n-are nici 0 asemanare eli moni(esfarea
mai stupid. care pre{erci sa se droghe:e ell vife:a deeit CII cocaino? exuberal7fa a nebuniei maniaee in plina criza.
'n fimpul Rena~'ferii via{a era mai intensd si nwi {JlinQ dc (en'oare Noi I1U admirtml jrumuse/eo. Noi adn/lrtim doar ceea ee 0
soniitoasv decit in fimpul nosfrll Sir Philip Sidnel' a (osr Ir£"idea:a ~'i 0 traduCI! Pe oriCI! slrada ve::i (ete IIU mai pu!in
ambasador la ijaispre:;;eee ani.. 1-ImlUase co (emeile-Itna[?,ine ale cinemafogra(ului. Oricare birou
incefineala CII care triiim e atif de more, {neif 1111 ne considertll7l seoate din el. 10 ora prin:ull/i. tmeri 10 (el de li'umoSi co
bafrini la parru:ec.:i de ani. Vile:::a vehiculelor de IOf felul a rapi hiJrha(ii-carcasa oi cl1Iemofogra(ului La lei de pro~'fi ca 0 Afarr
vile:;a din suf!erele nnaSfre r,'oim {oarfc lent .l'i de aeee" ne ick(ord sau un Rudol( Valentino. _ Ei sim sub niwdul dispretullll .
plicfisim ofir de lI~or .. Nu flll/ncim desflll ,I-j {Jl"efindem co III1111Cill1 Plcrllra Sf:! va priihll,} I FOlogra(ia a prival-O de multe dll1fre
rea mult Ne deplasom loarte repede dimr-un loe /If/de nu se face aflll/rile suIt!. FUlilitutea pl'Ostlei a privaf-o de restlti. Ce a mai
l1imie. in all loc unde nil e nimie de loeut. ,~i l1ul1lim vile:a (imas, a (OSf strica/ de culec!ionarii americani. U picfllra "mare"
precipifarea {ehricitafo a vie{ii moderne NII-i vorba de lebro imeamna ceva ce L111 american bogat \lreu sa eumpere (lindco .}·i
~rabei. ci groba lehrei. allil ar dori sa cumpere dacci ar pl(lea . Plimburea prinir-lin
'!ra(a moderna e un loisir oRifat, 0 redllcere a mi~corii ordol/ale nlu:eu devme IIU un mod de a-(i imbogo{i c/llflIra. ci lin Imbold in
10 agilatie. a-I invidia pe celalalf. co arunci cil1d prive~'fi, ridicat in vifllil
Lipsa de probifate pro(esionala ,I'i de e(ieaci1Ofe pro{eslOnaJa DiclOarelol: auton/obilul lIl/ui om bogal ..
Slnt poote cameterisficile distinCfive ale epocii lIoasrre Vechill Singure, fllll:ica .sl Itterafura mOl rami//.
al'fi:;an Irebuia so execute 0 anumila munco: mUlIcirorul de asla:::i LlferalUra esle mijlocul imelect/lal de a te dispensa de toafe
Irehuie sa (aea sa munceasea 0 mO$ino. £/ e lin simplu varal' de cell!1alfe arfe Un puun. cure e /111 fablou mu:ical de idei, ne (ace
sclovi mefalici: devine el insu:;i la (el de grosier ea un vata( de liberi. in{elegindu-1. rii veder11 ceea ce vrem srJ vedem $i s(/ au::.im
sclavi. dar mai pu{in interesant decil aeesfa. penfru co nici macar ceeu ce \lrem sii au:im. Toafe sw/uile $i wblourile. toole c/)1tecele
nu mai poale {i un firan. :ii .\'/tn/oniile sint firanice in campara/ie ell un poem. inli'-un poem.
La fel cum vVfa(ul de sclavi devine sclavlIl modlllui de a se pUNO fWI Irehllie sa intelegem ce vrea poet/ll. dar .\·il1tef/1 liberi sa sim{illl

160 16
'eea ce ne place ".
CRIZA REALITATII
Criza eului eSle. in prirnul rTnd. una a lipsei eului. mai precis a
ceea ce ne tot place sa. ll11mim ..via(a interioara.... OInul modern, pus
Lumea moderna di fera radical de cea premoderna. incepind CLI
in situatia de a fi sistem de referinta. descopera di in el inslI$i nll se
obieetele pe care Ie avem in jur. cu felulln care ne raportilm la ele.
ga.se~te ,.nimic" (daca nu 0 agilalie febrila. Lin haos. cum spune
Pe de 0 parte. natllralul tincle sa fie inlocuit de artificial. pe de alt1\
Pessoa). Nu e yorba de 0 transcendenla goala. ci de un eu "gol"
parte. noua Illme a obiectelor - creala de om ~i pentru om - devine
care, astfe!. priveaza limbajul de motivatie $i face realitatea
tot mai com pI ical<'l., a~a Inell ollllli renlln!a. sa mai inccrce sa
nereala. Poezia moderna propune omullli modern euri, care pot [j
slapineasca loale (sau 0 parte semnificativa din) zonele realitatii
adoptate slIccesiv. De aceea, eurile pocziei ll1oderne, TncepTnd Cll
obieeillale $i se specializeaza. Un tl1rall. chiar un grec din
cel Illultiplu ~i terminind Cll eel individllalizat, nu se exclud unele
Anlichitate. avea capaCitalea de a controla. de a minlli (chlar de C1
pe altele (sc concureaz1'i, e adevarat, dar cititorul. omul modern,
fabrica. de a repara) aproape loale obiectele dill jllruJ sall. Oriclll11,
aflal intr-o cullura semantico-simactica, nu e obligat sa aleaga doar
Ie plltea pricepe rOSlul ~i funqionarca. Pcnlru omu) modern 0 bun~
o varianta). cum nu exclud nici eurile propuse de poezia
premoderna. parte dintre obiectele Illmii sale, de~i sint fllcute ca stl.-i L1~urcze
via!a, sint un tel de Golemi. c~rora-Ia 0 adicil nici nu el cunoa~te
Specificul poeziei moderne (~i al celei premoderne care mai
..formula", pe baza careia sa POnta n distru~i.
poate fi eitita ea 0 poezie moderna.. $i aici se disting marii poeli, cei
Exact clnd omul devine sislemul de referin!~. lumea dinjur nu
vii, de cei care ,-amin pentru amologii $i manuale...milioanele de
numai cll ii scapa de sub control. dar se ~i modifica prea repede
scheletc" cum ii numea Rimbaud) consta in aceea ca eul prop us de
pcntrll a mai pUlea avea senzalia macar ca 0 va inlelege cindva. Mai
ea nu e dedI un incepul de eLI, e un eu incomple/. Cititorlll
mult, daca sistemul de referinl~ e oll1ul natural (cu al sau corp
..completeaza" poemul, il face sa fie viu. ElIl din poe/iii modema c
animal), IUlnea 1l10derna e una artificiaJa ~i. la limita, fiecare
o ebo~a de eu, c cadrul unlli eu pe care fiecare ~i~l reinventeaza cum
individ in parte risc:t sa devina - ~a cum arata Pessoa - el insu~1 0
vrea, prin lecrura: "lIoi Irebuie sa illielegem ce "rea }Joetlll. do"
sintem libed sa sill/{im c:eea ce lie place ".
ma$inarie.. 5a capel~ un stalut de obiect $i 0 psihologie de obiect.
Sursa agresiunii nu e doar exterioara (0 lume a obiectelor. de
Diferitele euri propLlse de poezia modema nu sint doar tatonari.
neTnleles, pe care I1U Ie pOli stapini), ci $i interioara (IU insuli incepi
in vederea elaborarii propunerii celei mai plauzibile, celei mai
apropiate de modul de a fi al omului in lumea modema. Sint. sa te simri lipsit de sens, obiectualizat ~i - ea atare ~i in consecinla
- perisabi I, devalorizal, redus la pllra biologie).
fiecare in parte. 0 .. solulie". Integrarea noastra Tn lumea moderna c
Aceast~ instrainare, datoraHl aproape exclusiv schimbarilor din
diferita de la caz la caz, fiindca .. de~i contemporoni... nu traim eu
mediul obiectuaJ $i cultural, e Tnsotitl1 de modificarea felului in care
lO{ii in aceea~i epoca" (Ezra Pound). Dar un lucru e obligatoriu
pentru echilibrul individului (post)modem: umplerea ..golului", ne raportam la lume. a raportuilli cu propriile sim!uri: .. Pielderea
culturalizarea euJui. credinrei in semnij'icalia .~i realita/eo (enomenelor lumii sen=oriafe.
Aceostci pierdere a progresQt, im.:epind ell LI/thel: care nega nrice
relolie inleligibifci inrre Credin{Cl subiecliv(i (individualal ,~i (ap/ele
eXlerioare $; eLI Descarres. ell doctrina ~a a cali/cililor prim are $i
seeundare. PinG la ei. coneef?(1a trodifiona/a asupra lum;i
'enomenale era hOZOla pe analogii \'Oere (aveam, adica, un tip
cultural semantic. A.M.), eeea ee percepeau simll/nle era lin semn
exterior $i veihil a cella interior $i il1\1i:/bil. dar amindoI/o emu

162
163
eonsldera/e a Ii reale ,~i se/7/nilicolive S/iinla model'no ne-a di5/I'/I.I spaiiul interior. eul. Abia dupa ce se instituie realilQtel.ll!ului, aceSla
credin!a In ceea ce percepeulI, ill mod nmll- sim{lIrite nC)Qs/I'(' /1(1; oate sa comunice cu alt eu, poate si:\ struclureze la rlndul Sal!. sa
I1lI 1'1I1em ~'/i niciodata. /Ii se Splll1e. cum este in reali/ate tmire,..I'11/ dea un sens la ceca ce cste acolo. in afara. Criza realit<ilii nu poate
i::ic: sis/ernul de referin{iJ csle 1/17111 subiecli" adeel'm UlllIi Ul7l1l11e II rezolvatii fara. 0 motivare a limbajului ~i tl1ra 0 inventare,
seop pc care-I avell1 In vederc" (W.H. Auden). 'nstituire a eului.
Alirmarea omulUl ca sistem de referinta unie. desacralizarea Cu atit mai mull eu cit aceasta criza a reaJitalii are inca 0
lumii fae indoielnica insa:;;i scmnifica1ia cuvintului realitate. Dacil imcnsiune. poate cea mai tcrilianta: lumea exteri.oara e perisabila
ficcare 0 vede in feltil silu. realitatea devine 0 ..convcn!ic". pe care ~i ea, IllJ mai e etema. eca lTIai gravil, in cpoca moderna. spline
o pulem accepta sau nu. Criza realita!ii antrcncaza. eum am spus Auden. este .. plerderea credin!el //1 elernitalea univerSlIlui
deja, 0 criza a limbajului (care devine arbitrar). dar:;;i una a eului: noterial .. /i:::.icu, geulogio au in/oclIit w.:um aceSI univers ve,I'nic
nepulind defini, preciza ce e in afara. nu po!i defini cc e in<ll.lntru. (din cllitura premoderna, A.M.) e/l 0 imagine 0 nOllirii co proce.\, in
Nu p01i stabili 0 grani!il exacta inlre eu ~i lume. care /limlc nu mal este ClIm a IOSI WU clIm \/0 Ii As/iJ:::.i, Olil
Criza rcaliuilii "dis/rllge concep!io trodi{iona/o a artei C(l cre~·linii. cil ~'i aleii WI 0 gindire de tip escol%gic"
mimesis. penlrll co nil /1/01 IJ'lIstu 0 natura (({]culo, in u(aro» , cure Daca lumea e una lipslla dc dimcnsiullca etcrnita.!ii, ~ansa
sa paala Ii imilalQ CO/'eel sou IJ1coreCI: singurul sislem de re(erin{a oricarei 'iupravietuiri disrare. Or, arta e antidestin. e negarc a
((Ito de care un arlisl pOOle Ii (coreelli sin! propriile lui sel1::o{ii ,Ii mortii. AceastA negare a moqii 'iC rcalizeatii In poeZI3 modernil nu
sill/firi s/lhieclil'e" (W.lt Auden), Fara mimesis, eu un sistem de rin (re)afirmarea eternllapi Illmii eXlerioare sau prin raportare la
refcrinli:\ care se all1l in el. olllul are nevoie de un construe\. care nu aceasta (rnimetica sau orfrci:l). ci prin inventarc() unei lumi dc
fusese necesar plna atunci. de acel .. le(ftl'l/ al Fiillfei" despre care dincolo de realilate, care este cuI. Eul pc care-I propune, il instituie
scria Mallarme, de un punet de plecare in structurarea aecstui poezia modemi:'\.. indifercnl de tipul si'lu, neaga moartea: eul
spaiiu interior. 18 care se raponcazi'i $i ciiruia ii comunic::\ sim!urik. impersonal. prin acest c;paliu ..absolut", pocmul. "hu:::.ordullilvlI1s
Are nevoie de un eu, Prin limbaj, se genereaza cuI. care c facut real cllvim CII CIIVlill" (Mallarme). prin "Gesang i,l'l DaSI!II1" (R ilke);
prin lectur1l; el da fiintei cxisten\a. "Gesang iSI Dasein", spLIne cui Illultiplu. printr-o evanescenta protei forma. combinalil cu
Rilke. E una dintrc solu!iile la criza realitalii: eca ..realisla", car etemitatea m~tii; cui prOieClal. pnn anularea spa!iului :;;i timputLII
presupune motivarea absoluta. valoarea de realilate a cuvlntului, a dilerentei dintre interior :;;i exterior, dintre trecul ~i prezent
eel care face lumea (l:ea interioara. dar $i cea exterioara) sa existe. (dcmonstraiia am facut-o deja la Wall Whitman); eul hiperemic.
Cealalti:\ direqie. tea .. nominalista··. nu crede in cuvint, care e un prin aceea ca .. Sein :;UIIl rode" este un semn pentru ceva de
simplu nume, dar crede in lumea obiectuala, in ceca ce transmit Dincolo. eu! aleatoriu. prin ..anularca" complela a rcalitalii. limbii
simrurile. in ceea cc estc. "No Ideas/ but in lhings" ., Nu existti ~i eului, a timpului, spatiului ~i persoanei; eul ohlectualizat, prin
idei/ dedi in lueruri" a lui w.e. Williams se opune mallarmeanulul staplnirea timpului. in numele construC\iei. a vilezei (0 solu~ie
"pae=ia nu se (ace Cll idei, ci eu clfvinle ". Cum se opune pozi!iei fragila, dovada pu\inelc Crea{il rcmarcabile ale poezici eului
realiste a lui Mallanne, 0 alta alinnaiie de lip nominalist a accluia~j obiectualizat); cui subcon~tient. prin anularea realulul ..exterior" ~i
William Carlos Williams: "Nu (ac decit sii surprind un Ilfcrll IiI inslitulrea drept singura realttate a acestui spa!iu fara timp,
culorile ~i (ormele lui nalurale ". Williams nu practica. lnsa 0 poe/ic subcon~tienlul: cui empiric, prin reafirmarea existen!ei ~i realila1 ii
de tip mimetic, traditionala.. ci una a eului empiric, modema. lumJi, 0 lume pe care sim~urile 0 inregistreaza (dcci existi:\) $i
o poezie Ql1limimeticti, inlr-un univers desacralizat. trebuie si:\ minlea 0 poatc re-face in poem (deci are sens) - eul empiric afirma
inceapa prin a construi. sau a oferi structuri pentru a se construi imancnlll de dincolo de limp, care suspenda tirnpul; cui

164 165
individualizat, prin chiar aceastti afirmare a individuatiLMii tnSritllie, ill om. prin 0111 ~I pentru om. un sistem de referin!
iredllctibile (care e corpul. sau t:lipa Ira-ita de clIleva anume, sau Poezia moderna realizeazA nu doar 0 explorare a acesrei noi
tiill\a care se rransforma. raminind aceca~i), a valorii absolute a lumi, a identilieare a crizelor moderniri1rii, ci ~i 0 •. rc2olvare"
Lrilirii. a existenrei fiec~rui om in lume. (relarivi1, repet) a acestora.
Bineinleles. toatc euri Ie din poezia modema conjin moartea,
vorbesc aproape obsesiv despre ea. Mai ales eul eel mai complex,
eul individualizat. Dar pentru a 0 anula. Mai exact spus, nu artt
penrTll a 0 anula, cit pentru a anula lipsa de sens a eXlstentei, ideea
unei perisabilirari rotale.
Criza realitalii nu este conjllnclllrala, legata de adaplarea la un
nOli rip de cullura, la 0 noua Illme obiectuala ~i senzoriala. ei are a
dimensiune ol1tologica...Rezolvarea·· ei, 'in ~i prin poezia moderna.
d(\ masura valorii ~i importanjei acestei poezii ..,Re:zolvare" de
neconcepul f~rl\ ..rezolvarea" simllitana ~i a crizei euilli, ~i a t:rizc'
limbajului. Penrru ca LOate trei s'int provocate de ernergenra
individului, de noua situa!ie in care se g:lse~te omu!.
Cliituralizarea, atlt a realitt\tii exterioarc. cit ~i a spa!iuJui interior. e
imposibila tarn 0 cOlllunicare Intre diferilii indivizi care trAiesc In
societatea modema.
Poezia trebuie s~ fie Inaintea aCliunii. penrru ca ea se <ltla 'in
centrullimbajului. pentru C~ ea poate .. institui" inclividul iredllclibil
($tiinlcle IImane .. simplific~'· olnul, il reduc la 0 anumila
dimensiunc a sa), ~i II poale piasa in centrul existentei, al realitarii.
(Din care ~tiinjele exacte ,.scor· omu!. dar nu pentru c1l ar Ii
miumane. ci pentrLl ea nllmai eliminind ..accidentalul" .
..individuallll" pOL descoperi noi zone ale realilarii, noi legi.
formllle, aparate).
Poezia Ii reda: omului senzaria de realirate, il face stl locuiasca
intr-o lume cu sens. Omul din lumea l1loderna este obligat sa-~i
construiasca singu r lin sens. un centrLl. un mod de a fi, 0 data ce
s-a produs desacralizarea (sacrlll oferind ~i un sens. ~i un centru ;;i
un model pentru om). Doar In acest fel pUlem accepta, provizoriu,
ca poezia vine sa ocupe locul rei igiei; nu sa i se substituie, nu sa
devina ea 'insa~i 0 religie (0 aberalie, Illl numai teologica, ci ~i
logicA, fiindca ar fi a mi$carc impotriva modllJui de a ft al poeziei
moderne). Poezia moderna nu are 0 dimensillne .. llIciferica". Ci una
strict .. pragmatica.": daca lumea se relativizeaza. poezia trebuie sA

166 167
"NOMINALISM" ~l "REALISM" iN POEZIA
MOOERNA tensiunea dintre poe1 Si lume. dintre individ ~i lume (eventual,
dintre rext $; lume).
Cei doi Icmleni trim it la disputa teologica mcdievala asupra Acest demers poetic e specitic poeziei nominaliste. In care nu
rela!iei dintre cuvint ~i obiect, intre cuvint ~i realitate. Nu-i vom Cuvintul e In prim plan. ci eul poetului sau realitatea explorat~. E
folosi exact cu sensul de acolo. de aceea va trebui sa-i redefinim. specific poeziei eului proiectat, a eului dedublat, a eului empiric,
(intruclt nu fllseser:i repu~i in discu!ie, recontextllaliza!i, am folasit, partial a eului subcon~tient. a celui corporalizat, a celui prezenteizat
pina acum. ghilimelele pentnl eei do; Icnneni). ~i a cerui individualizat. Nu e Yorba, cum ar putea parea, de
Nominallsnlul porne$te de la premisa ca un cuvlnt nu estc mimesis; nu se copiaza realitatea. ci se .,fabriea 0 nOlla realitate,
oo

obiectul pc care-I descmneazil. eu alte cuvinte, ca un cuvinl nu este pomindll-se de la obiecrc. senzatii, emotii etc.
motivat. nu existcl 0 rela!ie ooabsoluUi"' inlre semnificant ~i Pentru reali$li. (de facul. aCUlll, dislinctia dintre proza -.realistii"
semnifical. Cuvinlul nu este ,.real'·, dar el poare sa vorbeasc<'\ $i poezia ..realista'· - cele dOlla sint incompatibile. la antipozi),
despre 0 anume realil3te. e conventional, dar prin el, ell ajutorullui poemul are 0 exisrenfa In sine, IIna absoluta $i este sau poate Ii un
sc poate realiza 0 cOlllunicare intre oameni. Raporturile intre ool11odel" penrru realitale. mai precis spus penlru felul in care
cuvintcle unui poem sint determinale de obiectele, de emotiile ~i recept~m, lraim noi reaJitatea: .. Opera de aria adevaratQ se na$/
senza!iilc, de realitalile pe care accstea Ie nllmese. de rela!iile care «dill arlisf» in/r-un mod misterios. eniKmofic. miSlic. Desprinsa de
exista dincolo de cuvinte ~i inainte de cuvintc. Se accepta. din Slart, e/, eo eapiilii 0 viala aulonoma, devine 0 personalitafe dis/inc/a.
caracterul conventional at cuvintului. Cllvintul in sine nu e independellla. onimala de lin sullll spiri/uol. dar care duce, 1
important. el e doar un Intermedlar. ~i ati!. EI nu intluen!caza felu celasi limp, 0 viola mOierioia reola -I! 0 fiill/ii. Nil Ovem d(!-a face
in care se reface in poem ~i prin poem lumca rcala. I\tenlia poe!ilor u 0 aporifie indi(erema ~'i nascuta prin hazard (sub!. A.M.) care
se concentreaza aSllpra scnza!iilor, a fellllui In care e perceputu se manireSla in viala spirifua/ii: dimpOlriva. ca arice fiinta. e
lumea, a starilul ~unetc~1i; cuvll1telc pl)eziei sinI la fel de ..neutre" poseda propriile (f)rl/! aCfive ~'i crealOare Ea fraie~·te, aetionea::a ,~i
ca ~i rormulelc matcmatice. Deosebirea dinlre 0 serie IlHllematica ~i parlicipli io atmosl0'o spiri/uaki de care a (as/ vurha mai sus" (a
o scrie .,intreruptfi", un poem. vine din 3ceea ca seria matcrnatica se unei anumitc epoci, A.M.). Kandinsky. din al carlli eseu, Despre
constituie pe baza unor reguli ..inteme oo ale dmpului matematicii. spirilualin arlii, # in picturii ill special, am citat, explica aproape
in limp ce roemul se conslilLlie pe baza inrcgistrarii unor faptc didactic Cum se rezolva., in epoca modema. prin erea!ie, criza
empirice, pe baLa unci logici care tine de lumea reala, dar ~i pc realiUltii: se instituie 0 realitate ..absoillta", spiritualil. care e un
nevoia umana de a avea 0 semnificatie, 0 coerenla. model al realitatii ..concrete". Acee~i idee se gasea deja in textele
Pcntru 0 anumita direqic a poeziei moderne, motivarea lIecarui lui Mallarme: .. opropiindu-se de orXQnismul depozilar 01 vierii.
cuvint in parte e neimportanla. pentru ca poe/ia trebuie sa Cuvintul, orerii in vocale/e ~'i diftongii lui un reI de carne ".. ,
rcalizeze, prin cuvinte. ceva ..echivalent real iti:i!i i", ceea ce T.S. "versui... nexind ell 0 singurii mi~'care suveranii hazardu/. care
Eliot nume~te un coreialiv ohie'eliv. Nli cuvintele in parte sint ramine in lermenii de plecare. in ciudu arli(iciului allernarii
motivate, ci pot'mul, carc e constitllir din cuvinte, dar e allceva. sensului $i sonorilafii $i care so provoace aeeaslO SlIrpri::ii de am,
dedt cuvmtelc in sine. Poetlll nu slilpine~te prin cuvintc ~i cu mai Ii sesi::al niciod01ci un asemenea (ragment in vorbirea
ajutorul cllvintelor direct reali1alca (cuvinlele ele insele nu au obi$nuirii. in acel~i limp ca reminiscel7(o (anamnetii, A.M.) a
"energie propric", nu all ..materialitatc·'). Cuvintele sint simple obiecrulu; nwnil, sea/dol inlr-o afmosfera compier nouii""...
relee. ,.Energw" se ana fie In poet. fie In realitate. Fie rezulta in .. hazordul. 0 dara invins cuvinl eu cuv/nt, aibul paxinii revine
neindoios, inaime gra/l/il, aeum motival, penlru a aUlenlif/ca cil nu

168
169
mai exisfii nil/Ill.' dineola" Nu exista nimit: dincolo de poem. de Cuvinl, IllI este 0 silllpia prelungire a orfislllului. Penlru c~ aceasta
text, de Carte, pentru ca .. lOwl in lume exis/a pentrll a aillnge la 0 rcalitate, instillllli'i prin cuvint, nu e una de dincolo de indiviuul
Carte (intr-(J carte) ", adica tOllll i~i gasqte realitatea suprcmll. uman, ci este 0 Conna de a se manifesta, de a Ii a acestuia. Prin
adevaratil. in poezie. Din nou - ea ~i la Kandinski - ideea anularii poezie institui realilatea ~i astfel exi~li: "... poe::ia (tQndrete
hazardului, a operei independcnte de creator ~i a poeziei (operei de pro(ill7da, rafrnC/ta raceala. (ora durere. foru lacril/li) eSfl:!
ana) ca Realitate: ,,( 'ortea, erpansilme totala a !itNei, /relwie sa ineercarea de a repre=enta, prin illfermedilll lill/bail/lui articulilf.
'erive din ea, direct, mobilifafe $i, prin coresponden{e, lin spa/ill, acele lucruri scm ace/lucru, pe care l11ceilrca, iI/mod ObSCUT: su Ie
sa insf/(lIle I/n joe. grell de de//nif,
care sli confrrme frqium:a ", exprime sfrigatele. lacrin/ile, lini~te(» sarll/llri!e etc ~i pe care par
Renlitatea din Carte estc un model pentru realitatea propriu-zisa a voi s6 Ie exprime obiec/ele in ce all de ca aparcl/{i'J de vlOlo sou
afirma, tran~ant. Wallace Stevens: "Via{a es/e re!lec/areu co scop presllpIIs. Aces( Iliau I1lI poate II del/nit alf(el, eL e de
i/eratllrii" Pozilia lui Stevens (~i a lui Mallarrne) poale parea nOlllro exei{(/{iei. a consllmarii" (Paul Valery). Vedem aici. i
extrem ista. doar celor care IlU incearca sa Ii inreleaga pina la capa!. a~a-zisul teoretieian al poeziei pure, Paul Valery, un perfect
Pentru ca Wallace Stevens, lot in Adagia. slIsrine: .. Reali/ufea eSfe continualor al empiri~tjlor englezi. eu precizarea ca. deja, sil1lem In
1111 elise II, de care scapom ell aill/orul me/alorei ", Si: .. Realiwfl! all momenl cultural: poezia exprimi'l pornirile ,.naturale" ale fiinlei.
esfe doar ba:a. Dar estl! ha=a de pleeare" $i:" Ceea ce vedem in dar eu aiutorul unui mijloc rccunoscut cn anificial, eu ajulorul
infc eSfe I" (el de real co ceea ce vedem ell ochii ". Si: ,,['oemul limbajului.
esfe 0 nCllllr(i creat{i de poet ". Rezolvarea crizei realitillii nu e, in ultima instanli'!, diferita la
Poelica lui Mallarme. ca ~j a lui Stevens sau Valery. nu neag~ poerii nOl11inali~li, mila doar eli ei, neavind incredere in cuvint,
realilatea propriu-zisil, ci ceca ce este cli~eu vizavi de realitate. ca incear~ aceasta rezolvare fie prin seleclarea unoI' stimuli (imagini
~i presllpozi~ia superioritillii obieclclor din realitatea fizicil asupr ale realiUilii) ~i refacerea unui sens in minte (in cazlIl lui George
cuvinlului, PoelLll modern dec;copera 0 noua rcalitale. 0 creeaza Oppen ~i al obiectivi~tilor), fie prin eliminarea realitalii obiectuale.
prin euvint. Sensul dernersuilli sau: sa satisfaea nevoile spirituale exterioare. ~i Inlocuirea ei lotala eu cea interioara (in cazul
fund<lmentale ale ornului, sa e.\prime umanul in ce are el esen!lal. suprareali~lilor) etc. Sau prill ..cemrarea" realil<1!ii pe individ. prin
Pentru Valery. poezia e crealle In lirnbaj ~i pornind de la limbaj: ruperea barierei dimre eu ~i realitate. Cenlrul, sursa de echilibrll.
"Mallarme. primlll, sail aproape pril/llil s-a dedicat (abricarii 0 armonie ~i sens, fiind eul. Am vazut cum se realizeaza aceasla
aceea ce 0111 pu/eo numi produse de sinteo;,i1 in lilerOlIll"<i, prin anulare a dihotomiei eu - lume la Whitman. Sa analizam pUlin ~i
analogie Cll chimia - adicd opere. sau mai exact elemel/le de operii cazul lui Allen Ginsberg, Liderul generatiel beat are doull premise:
cOI1Sfrui/e direcf pornind de 10 materw Iitf;/"Ur6 carl:! este limnaj ­ I) lumea e haotica, iar eul - eel creat in ~i pentru poezie _ e
!ji prin lIrmare implicind 0 idee !jf defrmlii ale limbaililui ,I'i por(ilor ordine. armonie; poemuJ e un spaliu al ordinii ~i armoniei: "Tinjesc
ace.Hora Ideea ttotomica» ", Sensu I acestei munci nu este ob!inerea dupa poeme {/ carol' armonie interna sa COl1frOSfeze clar eu //(/0.1'111
"poe7iei pure", ei crearea, penlru cititor, a unei noi realita!i: in miilocul carllia !iinreaza ";
"Poeful incearcd So compl/no ell de lin sistem care sa dea 2) granirele dintre acestea doua (eu ~i lume. natural ~i artificial.
ci/iforulul - in il/rul unei Sfliri sail IInni evenimellt, luat co 0 spirit ~i materie) trebuie sa disparil., pentru a se putea introduce
condi{ie de lega/lIrli in/re imogil1orul pur ~i generolifafea llli - 1111 armonie ~i sens in lume... In inferioml eon.yfiin{ei s(arima/e a
00

mod de a fi real, senflmentul-ldee 01 rezonon/ei menralL per(ecfe, miilocului de seeol XX, su(erind de angoasa separorii de prolJriul
sew mai degrabcj ai rezonanfel totole, inlril1seci a (iin{ei" frup §i de to/ ee aces/uia ii e propriu".
Poezia realisti:\. care incearcl:\ sl:\ refacl:\ 0 rcalitale pomind de la RostuJ poeziei este sa dca un sens, sa echilibrcze realitatea. care

170 171
nu poate fi scparat~ in Imp ~i spirit, in interior ~i exterior. Cuvintek
nOW.,lrt: Astle!. /it:care epoca culturalu na,~te 0 aria curt'.i (' Im'prh'
i~i cap~t~ motivarea doar prin aceasta eliminare a rupturii.
.)'i care 17U ar putea Ii repetatu_ Sa incerei sa luel sej iI/vie principii
Pentru Olson, In Versu! proiectiv poezia e un fel de proiectare a
ale \'echii arte nit poate, Celll/lI!t. deci'l sa clucci la producerea de
energiilor corpului, care, elc, struetllreaza poemul, care, cle,
opere nasC/lte-moarte. Nu pUfem, de exemp!u. sci avem Qeeea~i
motive~ cllvintele, imaginile poemului. Acela~j lucru, paradoxa I
sensihilitall! Si aceeaSi via(a 'interioara Ca vechii Greei. '" D
pentro eei care nu citesc cu atenrie poezia modema ~j nici teoriile
asemenea, elorllli de a aplica principiile lor plastice _ de exemplu
poetilor moderni, 11 spunea, inca din 1925, .. puristuJ" Valery: .. La
- nu va duee decit 10 fenomene asemonatoare formelor grece~ti,
poeti rolul eel mai importanl il joaca energia ell care se lormeazo
dur penlnl lotdeauna "iste lorme tara suf/et. 0 asemeneu imitu(ie.
imaginile: imaginile, Tn sine, nu reprezint(j interes (sub!. A.M.).
seamanu ell ceu a maimulelot: '" Exisla (otll~i 0 alta forma de
Este sen:::u(ia de Irecere peste. de rocursill, de neu~tep{(Jt, de
analogie intre formde de arIa din ere cliferile, hazata pe
stapinire 0 universlilui deosehirilor". Poezia modem~ realizeaz8,
nt!cesilme (undamenialti. Necesi((Jtea exploriirilol; a cercetarilor
prin limbaj, pomind de la limbaj sall de la realitate (obieetllalil, sall
in terioa re in cadrul unei anumite atmoslere morale Si spirjt/{ale.
a fantasmelor, salt a senzaliilor I,;orpu!ui liman), un obiect artistic, 0
'01' lIitate apvi, poute conduce. logic, 1£1 folosireu de forme care, in
noua lume, in care omul ajllnge la 0 .. slapinire a lIniversului
trecut, WI sen'it eu S/(cces acelora,~i tendinle... Trehllie sa Ie plme:::;
deosebirilor ".
i/l acest pune:t de \'edere interior ~i dual' din acesl punct de \'edere
Aceasta noua lume, prod usa in ~i prin poezie. nu ignon'l
o(i stabili dacc; 0 operci e huni; suu rea Ea e ((rew) din punct de
individul, dimpotriva: se realizeaza prin individ ~i pentru individ.
vedere al formei. sau prea slaha, pentru co aceosto formii este I'eu
Indiferenl de perspecliva adoptata, tie ea una realista, interesatll de
sa/( prev slaba, pemrll a provoca in slifiet vihru(iile pure, La f{d, 0
rnotivarea limbajului sau pomind de la premisa ca limbajul e
imagine nu e ((bine descrisci), dacu valorile ei (inevitabilelf! valori,
motivat, fie ea una nominalista, interesata de realul de dincolo de
despre care tot I'nrbesc france=ii) sint alese conformist sau dacu e
cuvintc. vom avea de-a face cu demersuri poet ice care accept~ ~i tin
plusLl/ci de U lJIonierii CVaSiSliinrifica intr-o :::ono neUfra, dimpolriviJ
seama de tipul de cllltlira modema. cel semantico-sintaclic.
,e bine "eSCri!;'l; acea imagine care, interior, triiie$te in mod total.
Demersuri con~tiente ca 10n.ll se realizeaza prin conventie, dar una
a fel nu e ((un bun desen)j dedI acela in care nu se poate
personalizata, individualizata.
scllimha nimic (lira ca aceastii vialii inrerioaril sa (ie distrusa,
De aceea nominalismul nu se poate reduce la mimesis, la fel ClIO
£ira sa luam i'n considerure laptlll co desenul este sail nu in
rcalismul, 'in ciuda rilkeanuilli "Gesang ist Dasein" sau al
comrudiC{ie CII onatomia, botonica .wu oricare alta ~tiin(c1 Aiel.
mallanneenei obscsii a Operei, care s-ar identifiea ell Universul, nu
prohlemal1uedeu.ytiduca 0 formci eXlerioara (deci intimplatoure)
se confund~ Cli orfismul. Valery, "Mtrinul" Valery a spus-o clar:
este alterato, ei doar ceQ a oportu11ltci/ii pel1fru artist de 0 folos'
.. ~iricii nu mUla din 101..' nici cend, nici pamfl1fUl, nici zeii. nici emii
sou nu aceasta forma a~a c1lm exista In mod exteriOJ: .. Pe SCUrf.
- ci nervii spiritului noslru ".
artistlll nu (Ire doar dreplul, ci datorill de n minui (ormele a~a
Efortul omului de a culturaliza lumea, de a 0 spiritualiza, cum ar
cum este necesar realiZiirii sco(1l1lui sliu. Si nici anatomia, niei
spune Kandinsky, e acela~i dintotdeauna ~i are acelea~i scopllri ca
celelalte ~tiiflte de acela~i fel nu sfnlnecesare, ceea ce esle necesal'
~i acum 2.700 de ani, atita doar modalitarile de a 0 face, mijloacele
este libertatea abso!ut nelimitatii a artisfului in alegerea
~i mai ales rezultatele sint di ferite. pentru ca aceasta culmralizare
mijloacelor sale. Aceasta libertale nelimitQta trebuie fondato pe
spiritualizare) se face in lumi diferite. De aceea, a-i ,.imita'· pur ~i
necesitatea interioara (pe care v numim onestitate) Si acest
simplu pe antici ar fi un gest simiesc. "Oriee opera de arta este
principiu flU este unul exclusiv al artei. el este In aceea~i masur,­
copillil timpului stiu !ii, cel rna; adesea, mama a sentimentelor unul ul vietii ",

172
173
Bibliografie

Auxquels il faut donner de la realite (in ordinea primei citari / men\ionari in texl)

Poon, Ezra, ,.The Cantos of Ezra Pound". New Directions. 1986

Pitie pour no us qui combanons toujours aux fronlieres friedrich, Hugo, "Structura liricii moderne". E.L.U., 1969

De I'illimite et de I'avenir."'
Eliot, T.S., "EseuTi", Ed. Univers, 1974

Guillaume Apollinaire, "La Jolie Rousse", In "Oeuvres completes


Mallanne, Stephane, .,1girur. Divagations. Un coup de des", Gallimard.

1976

de G.A ..·. tome I. Andre Balland & Jacques Lecar. 1965, p. 316.
Pound, Eznl, "Literary Essays", New Directions, 1968

Kuhn, Thomas S., ..Structura revolutiilor ~tiinlilice", Ed. $tiinrifica ~i

Enciclopedica. 1976

CaiUois, Roger, ,,Eseuri despre irnaginalie'·. Ed. Univers, 1975

Durand, Gilbert, ..Structurile antropologice ale imaginarului'·. Ed.

Univers. 1981

Steiner, George, "Dupa Babel", Ed. Univers, 1983

JakobsoD, Roman, "Lingvistica ~i poetica", in .,Probleme de stilistica",

Ed. $tiinlifica, 1964

Stevens, Wallace, ,.Adagia", in .,Modern Poets on Modem Poetry"

Edited by James Scully, Fontana/Collins, 1966

Manolescu, Nicolae, ..Dcspre poezie", C.R.. 198

Man-ou, H.J., "Trubadurii", Ed. Univers. 1983

Zokovsky, Louis, "Un Objectif & deux alltres essais", Editions

Royaumont, 1989

Kandinsky, .,Du Spirituel dans I'art, et dans la peinlUre en particulier",

Denoel, 1989

Weber, Max, "Etica protestanta ~i spiritul capitallSll1ului'" Ed.

Humanitas, 1993

Baudelaire, Charles, "ClIriozitali estetice". Ed. Meridianc, 1971

Baudelaire, Charles, ..Les F1eurs du Mal". Jea-Claude La\t(~s. 1987

Baudelaire, Charles, ,.Florile raului", E.L.U., 1968

Benn, Gottfried, ,Yoeme", Ed. Univers, 1973

LoweJl, Robert, ..Collected Poeme", Farrar. Siraus & Giroux, 1983

Elias, Norbert, "La civilisation des moeurs", Ed. Caiman-levy, 1976

Elias, Norbert, "La Dinamique de (,Occident", Ed. Caiman-Levy, 1990

Pessoa, Fernando, .. Proses", Ed. de la Difference. 1988

Tomer, Alvin, "AI treilea val", Ed. Politica, 1980

Toynbee, Arnold J., .. O~le in mi~care", Ed. PoliticA, 1979

Marinetti, F.T., "Fundarea ~i Man ifesto I futurismului", in Mario de

Micheli ,Avangarda anistica a secolului XX", Ed. Meridiane, 1968

Rimbaud, Arthur, ..Un anotimp in Infern. lIuminarile", Ed. Albatros,

1979

Pessoa, Fernando, in "Magazine Liueraire", nr. 291, septembrie 1991

Auden, W.H., "Poetul ~i cetatea", Poesis nr. 3-5/1994

Poe, E.A., "Principiul poetic", Ed. Univers, 1971

Kamou.n, Claude, "Sfir~itul diferenlci. Eseu asupra modemitAtii tirzii",

Ed. Dacia, 1993

Vattimo, Gianni, .. Sfi~itul modemitatii", Ed. Pontica. 1993

185

184

Lyotard, Jean-Fran~oi~,.Condilia postmndema", Ed Babel. 1993


L<lutreamont, ..Open: complelc". Ed. Univers. 1976
Todorov, Tzvetan, "Descopemea Amcricii. Problema celudalt", Ed.
Eliade, Mircea, ..Le chamanisme el les techniques chamaniquc::. de

Humanitas. 1994
l'exlaSc·'. Pa\ol. 1951

olrnan, luri, ..Studli de lipoJogie a culturii". Ed. Univers, 1976


Kavalis, Constantin P., "Poezii". Ed. Un Ivers. 1971

Dodds, E. R., ,.Dialectica spiritului grec". Ed Meridiane, 1983


Pound, Ezra, ,.Cantos ~j aile poeme". Ed Uniwrs. 1971

Polo, Marco, "Veridiques Memoires de Marco Polo". Editions J'ai LlI,


Pound, Ezra, .. Hugh Selwyn Mauberley", Interval. nr. 6/1992

1983
Pessoa, Fernando...Ploalc oblicij". Ed. Univcr::.. 1980

Swift, Jonathan, ..GW'itoriile lui Gulliver", Ed. Minerva, 1973


'r'akl, GeOl'g, ..C.orespondenle·', Secolul XX. nr. 2/1967

Voltaire, .,Contes el romans". Ed. £3audclaire, 1965


Guillen, ,Jorge, .. Intre paradis ~i istorie", Secolul XX, nr.I-31l 971

Montesquieu, J.~" "Scnsorile p~rsane'·. Ed. Minerva. 1976


Whitman, Walt, ..Clntec despre mine". Ed. Un ivers, 1976

Rousseau, J,J., ..Emile, ou de I'Education'·. Ganller-Flammrion. 1974


Hughes, Ted., ..D1Il cintecele lui Kra", Ed. Univers, 1977

EJiade, Mircea, .,Aspectc alc mitullli", Ed, Univers, 1976


Jimenez, Juan Ramon, "Estetica ~i ctidi estetica", Secolul XX. nr.

Williams, W,e., "Paterson", New Directions. 1968


3/1969
Mai,lkovski, Vladimir, ..Trei poerne de dragoste'·. Ed Univers. \976
Rllmson, John, Crowe, ..$coala umanista de la Chicago: de la Arisrotel
Valery, Paul, "Poezii, Dialoguri Poeticli ~I estetica'·. Ed. Univers, 1989
la Illodemi". Secolul XX, nr. 6/1980
Heisen berg, Werner, "Pa~i peste granite", Ed. Po Iitici'i, 1987
Toynbee, Arnold J., .. Art: comnlllnicative or ESOleric", in .,On the Future
Schrodinger, Envin, "Ce eSle Vla\a? ~i Spirit ~i materie". Ed. Univers,
of An". Viking Press. 1976

1980
Benn, Goltfired, .,Essays Reden Vonrege" (Erstc Band), Limes Verlag,

Berger, Rene, "Mutalia semnelor", Ed. Meridiane, 1986


1977

Steiner, George, "Reelles presences. Les arts des sens", Gallimard. \991
Shidler, Ernst; Heym, Georg; TrakJ, Georg; Benn, Gotlfried, in .. Poer i

Apollinaire, Guillaume, ..Oeuvres tome I", Gallimard, 1989


ai expresionisll1ului". Ed. Albatros, 1971

Rim baud, Arthur, ..Lettres de la vIe litteraire d' Arthur Rimballd",


Bacovia, George, "Opere", Ed. Minerva. 1978

Gallimard.1991
Tzara, Tristan, "Manifestul Dada, 1918" ...Manifest despre amond slab

Alighied, Dante, ..Opere minore'" Ed. Univers, 1971


~i anlOrul amar". in Mario de Micheli. ,.Avangarda anisticli a sccolului

Gimpel. Jelln, "Revolulia industriala a EVllllli Mediu",


XX"
Ed. Meridiane, 198
O'Hara, Ft'ank, .,Personismul: un manifest". in Area, nr. 7-8·9/1994
Aristotel, ,.Poctica", Ed. Acadenllei, 195
Ashberry, Jobn, in "Writers at Work: 'nle Paris Review fnterviews".

Boileau, "L'Art poetique". Gallimard. 1981


Viking Press. 1983

Raymond. Marcel, .. De la BaudelaIre la suprarealism". Ed. Univers,


Nadeau. Maul;ce, .. Histoire du surrealisme". Seuil, 1964

1972
Breton, Andre, "Manifestes du surrealisrne", Gallimard, 1%3

Steiner, Geroge, .,Limbaj ~i llkere", Secolul XX. nr. 9/1976


Ely tis, Odysseas, .,Poezia", in Secolul XX, nr. 1-3/1971

Wittgen!'tcin, L., ..Traetatus logico-philosophieus". Ed. Humanitas, 1991


Ponge, Francis, ..De partea lucruri!or". Ed. Univers. 1971

Marino, Giambattista, citat din prefata lui Leomid Dimov la


Percc, Georges, "LlIerurile'·. Ed. Univers. 1971

.,Florilegiu". Ed. Univers, !C)7


..ManifestuI raionismlui".•.Manifestul realismului 1920", ..Programul

B1anchot, Maurice, ..Spa!iul literal'''. Ed. Univers. 1980


grupului prodllctivist". in M. De Micheli, ..Avangarda artistica a se~olului

Flaubel't, Gust<lve, "Opere 4. CorespondcnW', Ed. Univers. 1985


XX", Ed. Meridiane, 1968

aiakovski, Vladimir, ..Cum se fac versurile", in "Despre munea


Williams, w.e.. ,Collected Poems", New Directions. 1978.

scriitorului", Ed. Cartea Rusil, 1954


Williams, W.e.. ,A New Measure", in "Modem Poets on Modem

Rougemont, Dl.'nis dc, "Dragostea ~i Oceidentul". Ed. Univers, 1988


Poetry". Fontana/Collins, 1966.

Nietzsche, Friedrich, .. A~a gr1iit-a Zarathllstra". Ed. Humanitas. 199


c.e, cumm ings, "An Introduction", In "Modem Poets of Modem Poetry",

Locke, John, "Essay concernlllg Human Underslanding", vol. L Dellt &


Fontana/Collins. 1966

Dutton, 1967
Ginsberg, Allen, in .. Writers at Work. The Paris, Review Interviews",

Burke, Edm und, "Despre sublim !ii frumos", Ed. Meridiane, 1989
Viking Press, 1983

Gilbert, K.E., Kuhn, T., "Istoria esletlcli", Ed. Meridiane, 1972


Olson, Charles, ,.Versul proieetiv". in Interval, nr.4-5/1991

Frye, Northrop, "Anatomia criticii". Ed. Univers. 1972


Pessoa, Fernando, ,,Erostrarus", Ed. de la Diffeerence, 1987

Todorov, Tzvetan, "IntroducerI.' in literatura fantastica". Ed Univers.


Apollinaire, Guillaume, ..Oeuvres completes de G.A.... tome I. Andre

1973
£3alland & Jacques Lecat, 1965

186
187