Sunteți pe pagina 1din 5

ILARJI \'ORO,\CA

:'\.~u tre.::ut c!o",i lu i tie cbd ,I:' d~!.p;uINm de lIi1ri, '"l\Hn.. iI. l.J. sfif$ll~
nci mck e.a:n.lrolcier~$ti, diJpl .::e.J strinSC)4,:m in 6ra1c. eu In.:..:uria revedmi
prcJ. "Curte. En 2cd3.~i. cum il (U'lo:>o:u~<:m Col 2proap~ dnll"7~ci ~i cina de
.\IIi ill urma. dod dcbllUse Ia Sl,ltr.:torJd. cu ~eliile de 2tmo~fer.i bacov' •
m.lni12tOl. m.ti tirziu tule~c in \'olumul Rm,i,ti (1924). \m 2\"Ul plicel:1.
r..
.::kd plIhlic.am intiile .:fl,"i..:i. Iii d .. flCc'hllJ (192.\). ~-I mtmduc ~i pe sfdul
rri<:wl. (are sc picrdea (I.: wlul. in \cchi e",rem"nii chineze ti de hinc\c si SCUtt.
Pe'>lC 7(::C 2nt poale, n~ martJrj~.l eu l'mC'lli<- C.l 13, r..:\:i 1.1 lUI X. D. {Axel
potl ail fust'>C h.li;.lli u ka Nra r munerala" De aILmintC1'i. 2,3. cum eta. &:0
timidil. Ie prcwerbiJli. irl C(lntril\1 i7hilor cu (olr,teterul Vilcliol )i rc\.,lulior.~r
I \cr rilor IJi nu rilr fi inn.:I1kUl \r«ld:u,l ~a ccari <-10rUlu penttc ptD­
cuttrile <ale. chiu dild nc\('u. I-at fi indcm'.ti; U.l Ins.a. in sfielil~ lui. Q
minciric f~ril.l ce ating ril~ n"~\lrJ,tc ~i prinn<: .1l"t."lolC.1. I1deoStbi. de ~indd
I ctati .. ;1;1 aruL Pislra<oC tnloi ('mol ..1 .~h·clui 0 orar!:.! nccerut. InloclU3 i a ~
I minc~", tau primeJ" ,atre ~iir)iIUI cuict<:i .tle cit· pOCt. p~i, rnijlociru
pll),ei. 0 sum;} (larc.::.l~e. dm panea r... vislei hud.1pt.'1lcn.: FI1T11I{;11. c~ 5Cuzoe
dirc(torului ci. Ior.if Yulean. rcntru modicitatca rcmuner.irii. I J, ro,n:o,biri
/iuTar~. 4rt.1 er;;a .. erollujld~ in "Ollndoua fn~e1esurilc cuvintu)ui, in ~Iuiitorii ei
trd uiau si ol~teptc in~\,.iuf1arca ~uver,amcnt3.1a ol .. .IuniOlci". .:a 1,1 Ii St risp!i.
t~a 'a clc\'otarr.enlul ~i dezilll~re<:HC;l
rra J.cela$i. cum spur:e.lrn mai sus? De hUlla scam5. se implinisc fiz..ict~le,
i.tr holtirea spcrelor, pan.:,) m.li accentuata, nu rnai era olC'et!2 Jo e'l(c~i\'Ci cu1·iimf.
li .1 lIIo1luritatii. pest~ care nu se putea sa nu lase urme grozaviilc ocllpatiei nem­
Ic~ti clin rranl.1, Suflelc~te. eu lOt entuziaslul adol~enlin de nouasprC'UC.'t
ani. l"tll1\,ILmat de (hldra ~;,'1cra a POCl.ici, tn GHC credca mereu orbc)tc. ca fntr-n
cmil;\le primordiJ.li. in fclul stihiilor, dcspiqitc b rOSlirca l.minwlui. Venise
ill'\.,1. inlr-ll Dlisiune oficiali ~i sc ~im~cJ stinghcril M ~ I.lSC mlngii.lt ~i saroototi:
num.li de dragul lui, Dc un an si jumatalc. conducea emisiunilc rom~nq:li dt
Ja Radio-Pa.is. Tn accasta calilale. depu,ese accca~i cncf/;ic I1cbiinuita. C2 In
mJneHar~a pocmelor lui, adesea informr, dar c1ocotil0arr $i rc...arsatc ca la·
"'cle. Tn cuvinlul de mul\umirc. \'orooca a fost nevoit. prill mi5iunca incrcdin·
tJt:! de ~nlul (raneel, sa a.b:na sensul oma~ii'or .\SuprJ c21itatii sale ofieiale.
("reclem insa t;1 nu s-a PUlut in~l.t J,supra Itleului adcvirJl al caldci primiri,
prcl,:UlIlpanilOr re7Crvat3 exemplarului omenesc exceplional, prictenului illlcplat.
fiulul ri~ipilor Oil Poaiei.

244
In acest cuvint nu naruie Ilumai dorin'3 unci formule, dcstu\ de banali,
altmintcri. I1aric \'oronca eTa fntr-3clevar un poet de 0 prodigalitatc ncinchi­
puita. Dupa cc tiparise. tn z'cce-doisprczecc ani, lot atitea plachcte de vcrsuri
(Rmristi, 1923, Colomba. 1927, Uliu. 1928, Plame Ii a"imale, 1929. BrZitara
nop/ilor, 1929, Zodiac. 1930. l1lfJita/lc fa bal, 1931, 11Icalllatii, 19H. Peter
5th/thmi/. 1932. PaIlIJOS, 1933), stabilit la Paris, publicase in acela5i rillll ega I
5i neostcnit: Poemes parmi II's hommes (l9JJ), Patma! (1934), Permis de
Ji;our (19H). La POt;s;e commune (19.16), I.a Joit! e51 POll' l'!Jommc (19\6),
Pattr nosIer• .wit"i des Ebauches d'wl poe,ne (19i7), Amitie des cboses (1917),
L'Apprmtl lamome et Cinq poemes de Septembre (1938), L~ Marchand d~s
q/l4tr~ sa~som (l9J8), Bealll.e de c: m?lIde (1940), Lord !Jllt-eell ?II I'lm,'isible
It fa porlee de lOllS (1941) ~I Les temOms (1942). Culcgcm aeeSlc (!In urm3 dalc
dupa Panorama de fa Jell1l~ pohie franraise, eu 0 introduC'Cre de Rene nertele
(Marseille, Roben !.affont, 19,U, cdi~ia a VlIl-a). Desigur, in eursul Jtlilor de
rez-islenla, dnd Ilarie \'oronca a fost luptalOr, produc~ia n-a Ineelat, dar mii­
loactle de tiparire au lipsil. eu 10ate accstca, sintcm tncredil1p~i ea masa \0­
tUffiului de tipariluri franeeze a sporit peste limitcle biblio~raficc cunoseUle.
ProduClivitatea. la poetul roman, ea $i la eel fran eel', rezilb in neastitnparul.
tn lumuhul, in dinamismul interior. Era denrmat inailltea condi~iilor de l~lpta
ale vie\ii, a~a cum I-a deseris, eu un eondei lilerar cam indrclt, L Lovinescll :
....un suflct limid. noslalgic, deseompus, sllflet leg:n de pri. de pamll1l, inac·
tual, inulil, eu \ojn~a di7.oh·,:l1a in vclcila\i. ell cnHLzi,lsmuri puerile, f,illgJ.~ ~i
pretios... sllflct moldovcnesc, risipil in "lilt ea 0 scam,i de pap:ldie, suflel de
lOamna ~i de invins, incap.lbil de Je\iul1e si de ini\iativ:l, sunCt de M;ircu]cs.u,
$i nu de Marcus, ri\'nind sa dcvin.i funqion.lT rom.tll, eu or.: de scniciu fin,
lomod, ierarhic. tremurind b dc~chiderea usci, ~i Cll aspir.1\i.1 as('llnsa Jc .1 [i
inscris 101 batrine~c In \:artc,1 de am :l pcnsitlnarill\r rnm.i"i,.,M rin,1lul apaqil1t:
placerii constructivc, pc eX.lgerare.l tln~'i intui\ii juste. rncrgia 1J. \'oron(,1 n-,l
fost numOli 0 "mirH1rMI:i pUlcrc b('l"ari~;i de a Ic proic~l:l ,1Itfc1 dedI cum e~ti",
dar, mai pres LIS de velcil.lh;a .lIlei eompcn....i ri caradcroJogicc, a(ca ilcumul.uc
de foqe launtriec, pc car..:: 0 illll'~nc)tc retractilitatca solitarlllui. Prin estelie,1
sa. poetlll i~i nprima mr Icmpcramcntu], intip,irit fil.ioll(lmislic.: )i rele\·J.lll pr:n
stingacia ge~turilor ; aceasta e$!C mai adcscori un reflex al re1J.{iilor ne1mplinite
dintre insul sir,gurali<: ~i socie!a!ca ncprirnitoare. I\l.li c'(i~ti insa indi\·idu.lli
latea propriu-zisa, care nu se rnai dcfine~le prin raportJre la societ.nc:, c.:i prin
exerei\iul liber al fUlhliunilor 5u(Jcle~ti, 17.0)atc srre a-~i asigura ne~tirhirc.l ~i
dnIin\uite apoi in pofida sislcmului de cOJlVcnlii so..:i.lle, C,lfe conslituie opin;.l
comuna, a publicului.
I1arie \'orOllla a faClIl [i~llra de re\'olu(ionar in literJ.lurJ. noastra, dn
~recum fira \oie, deoucce 1l11-)i propUllea sa scandalizezc, nici nu manifesla
incredere in s\:opul rc\'olu\ion.lT al anel. !.lla ce seria In ace:lsta privin\a, lntr-un
anicol leNetic : "Pcnlru el (spectatorul, n. n.), arta noua e ('I J.rt:i de rc\'olulie
lipsita de suportul cOlllimtiralC in lImp. Inexact. Dc ahfd, III an;!, ea pretulin­
deni in domcniul SOCi'll. de pilda, re\'olulia eSlc cxclusa. Se vorbe~tc despre Re­
volu\ia rr:lnce?a. rc\'olu\i:t prolelara sau rcvolu\ia cubist3, l\e~illindu-se SC;1lt\,l
de Insu$i esen\ialul proces de dezagregare a unei stari de fapi ~i de crist,1ti1J.rea
lenla a unei alteia urmatoue." (Cicatrizilri ~ Porzia "OlltZ, in Inregral, 4, 1
iunie 1925.) Marlmia e importanta, insii nu risipe~le enn[uliile pllsibile a~l1prJ.

245
poeziei lui Vorollca. Formal, desigur, pocOla, la autorul lui elis/! (1928), prin
I1corganizarea sintactica, avea un aspect revolutionar spaimos. Pri\·iti mai de
aproapc, ea 15i destainuia insa princ;piul imerior de unilau:, de Cocz;ulle, de
logici afectiva. Prin 1924, redaettnd dimprcuna cu pictorul \'ietor Buuoer,
reviSla 75 H. P., incerease sa: initieze 0 neJ:imuril3 fuziuoe intre cu\'im )i eu­
loare, l:msind formula: piclopoe2ie. Peste un all in~i, dnd aparea IntrRTaJ,
Capul Bunei Speranlc pictopocticc: nu mai era obiectivul indraznetului navi­
g.1{er, nascul dm coasta lui Rimbaud. rnte~ralismuJ. nella lui Stea de orienlare,
;~i 3n\lnp ra~3ritul. intr-Ih1 manifest de .uta ciladina. indrept3ta catre eoleeti­
vitale, ~prc a-i uea un !>lil lide, .1$J cum Le Corbusier ii nJ.scoc;sc Until arh;tec­
tonic. tn \'cderea realizarill1r viito.lrc, poc:tul repudiJ. intc!ccwalismul, proclama
integrare,t in nalura ~i adcziunea la valorilc progresului tehnic, indcosebi ale
fort.,; mouicc. ArtislUl cr'l privit l,l llll ~cismogrJf, ~i publicul. eJ. ni5te dia.
fr.1gl11e! lntr-un articol d::z....oltat, \·orooc.1 rcspingca s:lprarealislllul, poate
pentru d: aplicarea doetr;nelor lUI Freud, iotr-un fel slalld:t1os, ji~llea sensibili­
t;llca sa ginl;a~e. La fd, ii va fi displaeut ordinc,} I1Cj;aljl'J. a mi)Ciirii. dreia
ii opunea sintez3, "ordinea esenti construetiV3, elasic5, iotcgra!.l' (SlIprarea­
lism Ii illtegralislfl, in hllt'gTal, nr. 1). ell acest prilej ro~t::a lhiar cuvinlUl de
(onc:unl1arl:. internei:lt pc 0 conceptic saluhra a arIel: "J~z.lgrei:,lfc:J. bolna-va
rom,lntid. >uprarcalist,\!" ll,lfie Voronea n;izuia a~"ldar. prill mijlo3cclc de lOt
fclul ale spiriwlui, mai putin sulxon5ticnLUI pun;ltor d~ gcrmcni pJto~eni, 13 0
,intC1a .1 cfortunlor III toate dircetiilc cult\.lfii ~i rivlli7,1liei ; ar~;t<,l.l SilllC7.i
~l\'ca sa fie l\.lmIOOa~a, energetica, ciin:llnica, eonstructiva, "Jmanitara.
S-a (r.nsralat de rnai multc ori, in limba.jul liric al poet~lll.1i, nu ~Iill cc del!r
im;u~istic, ~uvoi llcstiipinit de asociatii .ldeseori di~par.ltc, im.llldind ~lJ.t.lJ pn'
1110n:iaLi a poemei. \oconea era desi~ur un frenetic, poale l.l.n nC\'OIJ slmulu­
neiSla de a ('"apt,l in acela}i momenl, prill loare ~im\lJrile. s.:m'.a\iilc toat.:, de
(Jrc ele sc pen umplc ~i s;inlra. t\u mai inc,)pc ind(1iali. e,l, din punctul ~e ve­
ciere arti'lie, aecst fel de.l fi nu 5C poatc instapini CII eflca":lt,lle. pelltru ca arta
c~tc alegcrc ~i eliminare, iar n;lidccum canal colector 011 tULUror senz.1tiilor ~i im·
prcsiilor rh':l~itc in Clitia crania nit Oe alta parte, cst:: insi e modalitatc psihicl,
inlen',,:ul1;i. prin rarit:\tc,l ci. Tn ana, lIll mi:limum de or~,'l1i7aro: cstc cOlldi\ia
primordiala a rcaliz~rii. 0 "arhitcnura SCCrcta"', a~.1 cum numc.l. primr-un
. mint Illemorabil. B:ubc\' d'\urevilly aiL-:illlirea simfonic:i a potmelor din
rlellr, till Mal. cstC ~o:nsihil.1 5i In .1 III Tec/'I?TCbc rlit ,emp. perdll. La Uarie
\ owne:l. nilloda(:i crew:rea l.lunLri..:,i. de arJoresccntc nesfinitc, ill {clul poli­
pilor ~ul,rtlarini monslrtlo~i, 1 U S-.l organi731 mai IC1l1cini..: CJ in poemul ('!is",
dOleful de cxplorare :JI Cclitii modernc. Tr.J.115Crielll pO~llI'll prd:min.1r, cd
01.11 ~(urt :
l/i ilJChill 1111 iI/ill lie ",\'ac at mediocritillii
.lmni,·:i
1111 II.ai 1.1/1,'1/11 IIr5ll1 SliT PTI1I IlIImlli
lIra/tIe 1l0astre IIU lIiai singer,/' p,/.dIlTi s;ilba.ll'cl'
Ilil oper,/.In 't'isele ea mlesti,u
si"8l1ri lie II/chid('111 ill IIlllccgajul birol/rilor
dimine"la daClilof,rall'le ifi imbr'/.Iiicazii IORodllicii
piJl'/. la r~edl'T('a dill eeaslIl IJoprii
find t:or lao' drtlgosle pe sOllicle de pule
dar ill aer 511/letele III 5C 5amtJ
eI,iclim 1m ar pr5/1' acoprri~lfri ca m"'idlilare
Pe bule't'arde sire"ele autolmule
01111 acompani<lzi! concrr/Ill prill I,irt; lir
..,'ear al a5igllrarilor ~i al red,ane/oT IlIm;,loase
e ora ci,/(I e1IR,h;ii 0 aplaud.l pe Raqm:1 Melhr
~i rt,fltza buche/III cit' t';Olell'
,1TlUlC,i /II/llini ;oCllri/e de ape
5cri,II/t'5C dill dill!i mdri/,' cOlidiatli'
~i ial,i.· agenril fOmp'lIIiiloT tl,' afi,fn;
prim/'sc ntl.iTia zidllrilor.
:'\·epIiIlCI,tlJ. ~i iara nl.lj'Jsculc, rC'cma pn.:zinta marwltul ne.ljuns al cfee­
luarii inliii leetllri calll pc nerasunate ; cu intl'rvcn\ia dis..:rcta a creionuJui, ci­
tirea i$i reci)tig.i ritlllul respira\ici normale ~i rclcva un cOI1\inut hogal, mai
Imotdcauna Cd \'Crsul·\.Initate, lapidar. Illcarcat cu 0 yii'iune, dJ.t illsumindu-se
cu yiziunile precedenle ~i urmatoare intr-o sintc7.a puternica. Chiar cind inter­
\in ironia ~i diformarile unui spiril nclil1i~tit, ulcerat patetic, [11;5e r:iminc 0
construqie in al carei aluat nu au intrat nUlllai ficrul, bctonu! )i 0 concep1ie
rece, ci ~i mOlllentul sllf1etesc eel mai docotitor din evohlli.1 liridi a lui I1arie
\'oronca.
Poetlll f:ira \'elcita~i de revolutionar violcntc3z:t insa siml111 molcom 31
recep\iei poclice COnHIl1C, prin asocicri de il1lpresii mixlc, incocrcllte 5i disp,l­
rate, ca intr-un film, Ia accelerator. Expresia, a~a cum 0 dorea ~i <um 0 fasOlla,
era "pi ina de cutezare, de savoare absurda : I1rnacop, humerang, sJ.lt intrednd
tn 1nal\ime loate performantde mondiale". 1\'otatia? "imOldeauna sin~crinda,
cruda ; nirCCllindu-se )opirlii in laicre". Sen7a,ia? "dincolo de rnregi~tr.1rilc
Ireeme sau prczente, seni'a\i.1, prinsJ. Sica ill cle$tcle pocmului actual. invio­
reaza, \1imc)t(', pauundc ea (l injeqic", Poci'.ia cste conccpula spal-iaL ca )i
arhiteetur<t : .....poezia inceteaza de a mai fi subiect; In locul fowgrafiei sau
povestlrii reproducerc, elemenlclc considerate in spaliu cap~ta 0 existell\J. ,lCma.
Poei'ia devine tren, $paTf~ind pupil a in dilalare, mlllHe C'lJ schelet de 111111im.
marc ell dantcla )i lan\uri, cimp, aqiuT/., /iIlT,I tramplts'l p,' 1111 plan de f,lia/,i
In rreilfT"." finalul suhliniat IIll:lTe}tc sensul din.1111ic )i viulist "I poei'ici, 1.1
\'oronca, teoretician \'U 0 pro7J. tot alit d.: bogJt:i in llh:t.lfon: )i im.1gini C.l ~i
nrsurile lui.
lIaric \"0ronC.l a fast apropiat, ill anllllogia fr.1llcC'i'a dt.Ha. de p"qii
unanimi~ti, de 13 !'.\bhaye, pentru inoccnp interioara, pentru tOllul ..simpb,
u
direct, \orbit htc drept ea delirul sau verbal, in tr.U1scricre frallCeza. prinde

o aha inlan\uire. mai !ogid. Am avut nl.1litia amical:! de a-i impana$i, verhal,
dupa india lectura a unei culegeri in limba franccza, illlpresia ea duhul canezian
al struct\ITii inleleCluale ~aticc se lasase peste pagina alba care aStepta ivir('a
poemei. Tmr-aded.r. de1irul autentic al lui Vorone.1 nu poate fi dutat dedt in
poemele romane~ti. ]n limba noastra ~i-a faurit unehele carc-i poana mai bine
?ccctea. AUlorul noti\ei francei'e a men atit de departc, inch a (fewt ci e
dator sa-i arere ,,0 lipsa de .1T1ificii'·, de impresia banalita\ii, a proi'aismului.

2-+7
Nieiodata n-am ellit a~a eevJ. In anicole de critici din ~ara, in care, dimpo·
lriv3. sc aCU7a excesul contrar.
Este posibil insa ca poczia franccza a lui Voronca. dupa cc ~i·a iSlovit
,ranspunerile din rom5ne$te. sa fi luat cursul invedcr:ll de anto[ogist. Acesta
indica la autorul Indreptat catre mul\imile anonimc 0 lendinla pcrsuasiva, de
,.prcdileclie lirici", ale carei acccnte presallte evoca pc acclea ale Ullor anumi~i
pocli americani. poate chiar ale cutaror ••spirituals ncgri". La intrebarea, daca
poczia ar putca mi~ca masclc. aulorul noti\ci raspundea d pacmele lui \'oron::01
adue poale dovada afirmativa.
Poetul francez nu ~i~a uitat lara. Cite 0 poema amintc~te en pllll(·t din
spa~iuJ lisat in urma (CollHantza, fn Ami/if: des Choses) sau evenimcntele f:l.­
milial\'. din copilaric (Oisl'Ul'/e. In Cillq Poemes de Scprl'mbre). Tonul e mai
scazul ca in pocmele rom5ne$ti, encrgia mai pu\ina, deprcsiunea mai vadita,
nevoia cClmpensatQ:l.rc de a sim\i alaturi cu cei[al~i oameni mai vie. Mcsajul
lui yoronca cStc uman, dintr~o insingurarc adinci, in care 1'111 n!..l~~i ajunge
Sle-$l.
Oui, if est mh'" Ie destin de cet bomme. Comme lui
Je sllis aceOlml tiers fa (;We, la 'valise pleilJe
Des lifJres et des bomus cboses qll'y afJair etltaH~;j
I a femme aimee -fa mere 01/ la soeur all repol/st'
£t fa; COlmu comme Illi les froides salles d'atlelHr!.
L'rsfalier 014 l'OIl mOTltr (Jers fa cbambre hr14ll"ere.
a
pai repondu ..,"a fJa'" l'ami indif/f:rent.
I'ai cacM sous un sOJirire II' dtharToi. l'a'igoisse.
Univcrsul poetic al lui VorOnca a inccput prin a fi un dioram moJern, cu
viziuni calcidoscopicc dclirante. Tncct, incet. idealul sau liric s-a presl:himbal
Inlr~un mesaj de apropiere dintre oameni. 50lidari prin sufcrinte. prin neinlpli~
niri, prin idc<11uri. Daca ar mai fi trait, de buna scama, dupa icsirea norocoasa
din visul mit 31 aPlilor din urnli. ar fi gasit pe planul artistic acea sintezJ
Intre termenii <1ntinomici: individu<11 .si colectiv. Destinul a nut aide!.

1 m~i 1946