ERNST ROBERT

CURTIUS

LITERATURA
v

EUROPEAN-A

SI
EVUL MEDIU'

LATIN

In romane~te de
ADOLF ARMBRUSTER,

ell 0 introducere de
ALEXANDRU DUrU
-
~~~~~
\.~~~cfV
~
B U CUR E ~ T I, 1 9 70

I
(c)
A. FRAI\'CKE AG VERLAG J3ERN 1948
SECHSTE AUFLAGE
EDITURA
196 7
TOI1le drei,lurile astt/.rn acc.<lei versiuni sinl
rezerval e Edilttrii (T nilJers
UNIVERS
:26 1. LITERATURA EUROPEANA

din secolul al XIX-lea ~i de la Inceputul secolului al XX-lea n-a

fost inca cernuta, ~i ceea ce pste mort n-a fost inca despaqit de
ceea ce este viu. Ea poate oferi teme pentru d'isertalii~ Dar cuvintul CAPITOLUL II
hotar'Hor nu revine istoriei literarc, ci criticii literare. III aces1 dome
!JIU JllSa nu avem in GCrJll<lni8 dCI'lL pe Friedrich Schlegel -~j unele
infiripari.
EVUL MEDIU LATIN
~ 1. Dante ~i poe~ii antiei, p. 27 - 2. Lumea antiea ~i eea moderna, p. 29
statuie gr'c('easca sc poate copia :tlil. c1" binc, lncit - ap ('urn esle cazul eu ~:3. Evul Mediu, p. 31 - @ Evul Medill latin, p. 35 - 5. Romania, p. 42
Hermes al lui P.axiteJe - nil poti inloldcallna ~li daea cstu propria 0PCI'a a
~.cestuj scullJtu" pasionanl. sail 1111" (lI]o;IlNAJl1) DEHE~SON, Aesthetik rind Ge_
sehichle in del' bildenden Kllnst, Zii";el" 1950, p. 1,3 urrn.).
1. DANTE $1 POETII ANTIC 1

c IND DANTE face primii pa~i pe urmele lui Virgiliu to limb s c

ridica din intllneric un eerc luminos 1n care se afJa poetii ~ i
in~elept-ii Antichitatii. Patrll venerabile personaje il intlm
11IIla pe Virgiliu cu salutul:
Onorate I' altissimo poeta;

L'ombra sua torno., ch'era dipartita.

Onoare fie, vrednice poete,

A c(~ rui umura dusa ne-a veni t 1.

\ irgiliu ii I.alrnace~te scena diseipolulul sau:

Mira colui con quella spada in mano,
Che vien dinanzi ai tre SL come sire.
Quelli e Omero poeta sovrano;
L' altro e Orazio satiro ehe viene)'
Ovidio e il terzo, e l'ultimo Lucano ..

Prive~te-acum - a zis iubitul duce

pe' eel ce-ntiiul, co. fi-un capitan
cu spada-n mina, stolal \~i-l conduce:
!i.swJE: eel, poe tal 8uveran,

satiricul ]]orali~ln nrma vine,

Q.r.id..ill.-apoi, iar ultimu-i Luran.

Puq ii Antichita \. i i l~i 'indrcapta apoi salutu I call'e eel J11Ot1r.rn:

I' piu d'onore ancor assai /Iii fenno,

Ch' ei SL mi fecer de La loro schiera,
SL ch'io ftii seslo Ira cotanta senno.
if Ji nwi mare-onoare apoi mi-au dat
l'rimindn-ma-nlr-a lor tQ(Jar6.~ie,
.~i-a/ !j(isclea-ntr-asemeni gCI/ ii-am stat.

, (1I{""lIl, I" 71'\ 111'111., in uadll("'I'f'a lid G. ClJ:;;nUG (n. tr.) .

 :'8 II. EVUI. MEDIU LATIN
In Purgatoriu Ij ~c ;1I;111/1';t lui \'il'giJi'l ~j Illi Danll'l'o,'tIi1 mlJlan
llrziu St;jtius I, UII.illllJl Illdl'lllIl;llor ~i O"l'ul itol' al lui Thill!" ill dda
I,)l'in ~a prill lllllle:l <11' apoi va I'i Jll~l'llaJ'J d,~ ClairvUlI:\:, Hilg<l rtCI~S
lui:1 caire Fccioura \Jal'i" Illi!;'ldoil: Iloeiului con1.cJllplan'<l di\,il1il~\\ii,
['U C'II'<: ~e inrheie .l'nr(!I/isn/, 1)"" I'll al'nl'd il1ll'odlll'l iy. 111/11,' arc
Ill:\'()j,~ de intllnirra CII 1'1ll'I,ii ;llllil;;~; (~'inlil'eu I~ill.h" JOI'. Ei
I-,:Cbu II' Sa-I ]egiTiii'i"i'zl' III is;11 II~~Oi'TI(;;I, ("I ~;lse p7'('l i\illt'i~
SI:1Tills) .l:..11l1 ]IIlil i Illljl"'I'";1 ',"11'-0 t'OlIIIlI,itall' idcalil, .' .,mlndr,a
0,,1;," (til /wlln S"II'O/II) d[' ;lIIllIl'ilaL, :i1elllpor-alfl.." "i tii"'! Illr'/1 brj
,illl dr' rang ,,!,!':,1, l!olll"I'_l'iLLld d":II' IIII !'1'I:"1I1Jr iltl~ I'lTr'~. Cri ~a"t'
:~~I :,1""i di[, ";II'II;ISI,I ;IIIli,', l'IIil'l';1 Illl' rip d't111 U:IIII,' illir-u
",;,coal:l" COllsl il IIi" ":\I'I"'~;" 1"'I""'/.,'nl;t! i",;, n illl;qIillij Illcdic\'alf Ct
\llli,']lil:l!ii, ll'IIII"I', ";i.-~IIiw.I'~"--01ISI1'II, 1111 n:, (lr-11lll1 E",ol \ll'dill
d('dl 1l1l-'-'IP'I~:,;1-;;,'i'~:rt,'i p['"ll'ii-T:\,iT 1J~(ril~~\ttl i,.'hil;-.iP" I'ra
,"';1 L.! ill;\. Ibl' 1I1111H,I" I/'l'lllIi" 1'\'IIf':lI, 1";11';, /101111'" 1"1 ,II I'i ('xi"l:ll
lIici L,u,iJa:' l';tl':1 crtl;,lol';:l ill 11"01,,... " IlIi-11li-::I' -III.'I-.-:-liiI,~Tilj
VTi:gil~_)1 1.:.!.!I"'~I~~(Ji. ~~I~, ~Ji.!' /1"11 :-1 111<'1 II:, :1 1111
J)uilif'. 1"'1111'11 inJl'e;,r~:1 1'7;Ill'h'I"lc llrzl':, p'lllllI jill EVil] \f;:';Ti1l,
\"lr~diil el'a, ea ,:,i pCllfl'1J .llU1IlC', /'ullissiulO !Ioelu, lIul;ll,;1I ji P !I ,'\
IIIT'al ell H'pl'CZl'lllanl Dl s:llil'ri l'u/nane. :\I'(':I"la a\I';' i!t EVloi :'luliu
1I'plll"t i;1 lIn"i ~:III;IIIJ:l~" 1'J'l'di"i lk IIlfll;'\:'; til" :1,,1'(::1 I: si Itl~L dr~(,Ol'j
i',lil:";! illl'I'!,II1./ "II SI"'flllIl al XII-I"II. PI' Ilng-;1 loalr' ('"II'lalte,
("'II/IIl1'di(/, Illi I)illtll~ I~ ~i 111I1'CI,II;ziIOl'ill i1I"pll\'i\!h idi". III 'l'llilllh,
a\I~" III Evul ,\ff'dill I) illl':lli~;II'I' 1'111,,1111 dl,lts"ltil:\ d,' ",';' :1 1111(,1,,
~!'I'ii Tloa,I"" Si,(,.i1IJ! II! .\1I-11'" II g;l"il 1:1 '1111'1'1'1111,1 "/'IIIIIl;},.!;}
:,"]or () {,lJ~IIIOgllllifl ~i " l'''~III"lligit'' "'d', Sl: l'llll,j\f'''" I'I"Iollhll1l1l11i
'I'(~I'I ij (vez; ltlui .iii" p, 'U:IJ, .HI'/((1/1 or!'II:, '/" 111:1 i "':111 ill~'-\ ~j 1111
l'I'pt;I'IUl'i'l J!)i/olol-!ir' ('<,'pl ;\':1111, ca lin 1'1'111;111, Cinc' "1' I 1;;u'lnn?
LiC';r01J? PruI'nr? :\l'ulilH'? P"n11'11 Illiil[' ,I,: itlI 1'1,IJ;lI'; dr' :11'1',1 r.. l. lh';
dill I'I'a U11 gllid, Ilil rei ell' \I'lm's \'\'{,u, ClI 1:;11'1: In,I'1I1" ,;, It' 'l"lIl1i
li;llizl'zi, ,,II IIlillll'1 i II-HI I[lui I'j pllLlll ill/,I,II':!!' P" !,"dif "'Iill;, Ill
"'(:I,I('II"a, 10nle ;)C('stl' i~I"li(l:t1r milol"gi,'" II/:li :i\"'illl ,,; ",, SIllS
:deglJl ie, Upcr:r III; OviJill jill';) d.,,.i ci 1',,11" d" Io-z;t!/1 11,"1,1\/),,111,'
llJq,,,do!J(,,Ir. 1J1If'1(' ('pi~O,lll(' din Infl'I'}1 I'll 111,'1:,/1 111'/11/ I' ill\ C;II'C
In [T:lI"';'1 ";-1-] lJ1II't::If'-' I": 0, jdill, u~ .. cll'll ;1 1111"""" ." I,.,-/,ihili/({
flc LIII.':lI1, Lu<:<'10 (~I':t IIJl.odala vil'luozltl p:t!OS,tllli ,I.- !!I,az:-t, Uill'
1 \zi, ~!altll~ 1I11 lllai.' f!J'l'lllij: t~l'(';~ !'c (t.n'I;I~II;IZrl I r j'H!"(itl:ll!l
I lui C-nt'11Il': .0;",.\,/,'" ,"lltlitlS i.. . ' ell! /)il'/i/tfl. '/t'r tillS.... '.' ',,/, ,', ",(u'lIl tlnd tl!J.\/.j' ....
{I,Ji".,,.;.!,-,, .''ufliulII .... nt'1 t i.d. 11 os {1111 C/:llt,11 (!,s~ i.. .
I
(!lI,J"!'fu.,.. . 1/11 (';'j',\'1 hf'l'riiIJrl,
.... " . "
-t,',,., ,,,irh nil'/;I, OiNT ;('/, In'I"undl'l'(I an, anli d/,' .T\flll!'if. IHil Ifl'I' t .... duo lJei':lmi
11'r/'II'," ;:,tlslrd"l s,jltll!'inlij!(' IJin~r. rnr/:n!,u''''dl lIud ~t'f/l'" \"il"/' r:- ~"''''1I. ..~,:JU~ll
,1.""', \t'/f) 8n,.~riillig f'r ,Jus /){(,I't/ .IJo1l/ilio1ls J,r,~('Ii,.('"ilj', wit g,'ltarr "'1' ,1h- niltl,,(tU"~
<In JIII'I.-"I," ""liiltl"I'I, I\'i" 1',-,,/'1'-,1: 1'1' ,Iii! f. II !!I; (/,.,. 1""It1I1'-'-I/" 1', rI<'I1 ,,,/mlll,./;,fa
Tliid,',. 1lI1",il,l! .,111" 1),'1/21'. tI,-" I!I' //Iii 11 111'11'1' /',!,,'III'I,'-I,I, -'1'1t"illl'li 1111' /'0)' Iii"
11I~1'1/ f;1,/,,-ilirl ;:,1/ <I'('I'Ilen: ,~n 'I-:I'O"~ i,,' ,,,'i1ll' f\.III'RI, /1'-/,(,1' ouf-lIfo,vlI lIlId dl/I':/I.""'
,'I< Ib"!l'lmalll1, rd, ~, [1,1'. ;,!li:!).
LUMEA ANTICA ~I CEA MODERNA ,
2 v'
I "llIwscatorul !umjj infernale ~i al fantomelor ei: el mai era pe
I in~;1 <lcesiea istorieul razboiului civil r01nan ~i apo]ogetul auste
1IIIIIi CaLo din Utica, pe care Dante 11 a~aza de 'vfghe la poalclc mun
It'llIi de purifieare. Statius, III sf1r~it, era rapsodul epopejj razboiului
II 111'i,:id din Tl'hn care se ineheia eu omagiul adus djvinei EneidIJ,
I Ifll'iil '1'ebei ent una din caq:ile cele mai indragite 111 EVll \ Mediu,
1,,1 alii de popula61 ca lumea t'egelili :\I'lur. Ea conlillru r-:pisoade
d"illI;II,ice ~i figul'i pasionante, Oedip, AlIlfiarau, Cupaneu, Hypsi
1'\ I", pruncul Arhellloros - pCl'sonajele 1'ehaidei sint evocate tot
'"' 1'('11 in Commedia.
intilniI'f'a lui Danl(' ell la bella
"~e-'----'
I'VI'('lllf'
~ 2. r: _\ ,\::\ T J C:\ ~ I
L l' :\1 C [, r\ -'1 t) PI': ,11 N ,\
LUIlIf';:) <1T1licll illsralllll!i Anticlliratf'1l in :]IIS:illlbllllei, dv Ia I [01l1C']'
1'lIlil-L llljgl';:)tin popo!1t' e lor, 7i 1111 1l111l!Hi 1'(':1 It',sir'll''': 1"cC'a~ ~:-()
,II'nlle rt sccuildul at XVIII-leu, pl'odtlSld IlllCj l('ul'ii fI "I'lci vC pn'
111101":1 S:t fil' ea 1Ils[t~; in~eh~a:ia i:iloricc~lt" ::;I,ijJlI,a 'i ... ll)l'i(,;, ,,-:\ ('li
1... ,,11 de 1I1ult de Jilll;larea c]asicjsti't; i-ol iinla lilt'I':lI';1 <I ";ulIaS in
,II'I'.. sl:t pl'ivin(lt, cn ~i In tlllllte altel(,,' 111 'i11'llll!. Dill l.olalillll"(1
\11' iI'1Iil';tl,ii nccl:lsicc, Evul Medill a 1'I~c"I"'1I ~j a 1J'unsfol'll1ut. vulo
I,jl, Pltstl'llLt' de .\nLichilatca latinlt tlrzic, ;\"(:111 dt!~"IJe ale lui \'i1
Llld .II) lillnnccnul't I'flcliLe Jup5. brt)llZlil,i ardiee Cdl'I' ~(' I'usll'razi!
ol/.i la LlI\Tl1. Dcsc']lr,lc vflClesc un sill1\ fIol it) ,d fOrlll!;i ~i pul. I'i rccu
""~I'"Lf' "f! rCjJl'odul:cl'; "bia dnd Ii se al;lIl11'a I'ot,ql;laljilp I.I/';ginn
,';,1"111'1
1"lot,l. IlI,clna1iJl'l11 n" iJl'eri!. 0 ,.AIlLichil'ldC mrdir:v"Ii:\", E iJlJ:I!.!'illco
\lIlil'hitl'qii, H~:t ('111Il 0 vcdea Evul :llcdill . .\'0liUI1Cll e !'ell al iI. d,~
\:11:d)i1."t Ill'rill'lI lilr:I'al'1I1'ft cn ~i pent.nl al'li!. }luUIlI df) ('xlslt'TlI) ul
\ III i"ltir;l!ii ,Ill E,ul ,T('dj~~lr1<1lit reeqlta,'c _~i II'al,,,I'IJI'IIJ:'I'C,
\1'('""I;l Irall~j'"I'IIJ;IIC ponte l'IIIIJl'aca IO/'illt: faaI'll' Jil','rilc, Ea pua!"
JI',\' ,\]111." \11, 1.-lfllltUlI't" /Ill/iI/litiS til/II,' I nI'l 1/11 IlIfl!!"" ,i!!" frrlltpli" ,
II. \\llrlJlII'g rll:>litlJl,', I"dldnn, 1!t/I U.

-30 II. EVUL MEDIU LATIN
'sa insemne saracire, salbaticire, chircire, neintelegere \ dar ~i selec
tare savanta (enciclopediile lui Isidor ~i Hrabanus 1\1aurus), buchi
seal a ~colareasca, imitare zeloasa a unoI' modele formale, insu~irl'
de continuturi culturale, transpunere entuziasta. Sint reprezental"
toate treptele ~i formele insu~irii. El e culmineaza spre sfir~itul seco
lului al XII-lea intr-o libera intrecere eu exemplele venerate. Astfel
.a fost atins majoratul.
Raportul dintre lumea antica ~i cea mq9.erna nu m~te fj
inteles astazi SL"SU ravietuire" continuare" sau "mo tenir~.. u
Antichitat ij . Nc, .!Esu~im viziunea universa ~stoI'ldi a lui EJ.l.~i'T
TROELTSCH. Dupa el 2, lumea noastra curopeana e' hazata nicht auf
Rczeptiun und nicht auf Loslosung (Jon der Antike, sondern auf einer
durehgangigen und zugleich vewusstcn V cnlJ(~chsung mit ihr. Die euro
piiisehe Welt be$teht aus Anti/w und Modeme, aus der (Jollig alle Stu
fen von den Primit.i(Jen vis zur Uverkultur und Selbstauflosung
.durchlaufenden alten Welt und aus del' mit den romanisch-germanischen
V olkern seit Karl dem Grossen einsetzenden uncZ gleichfalls ihre Stufen
.durehlaufenden neucn Welt. Cu toatc acesLea (sind) diese in Sinn und
E'ntlvirklungsgcschiehte tief gesehiedenen lIVelten derart ineinanderge
.$ehoven lind in VI!\Vusstcr hislorisehe!" Erinnenmg und Kontinuitiit derart.
inf~inand('r PCl'w(/.c/~sen, dnss die modcrne H/elt an jedem Punkte (Jon
anti/.-er I\.lil luI', (j bal,:e{ewng, R('.I:hls- //./Ul S taalsbddung, Spraehe,
Philol}0lihil' /1.1111 1I'unsl 1 r 0 I : e ,: n (? s ,,(i [. I. ,: ~ n e u e nun d
e i g e n f' It r; (' i s 1 /' S (f, It Ij' r
i n 1 i. III S I. I' /' ,. it I I I. Ii n d
/) e din g l i s 1. 3 . I~rst df/S {fi/lt ria "//.l'lIfiiiist:!II:1t I Vdt lfie Tiefe,
Fiille, l"erwickeltheit Will lJell)('{{theit, z1.L/!leich den Lug zum hiSlorischen
Denhen und wr hislori.srlten Sclbstdurtlwr1Jeitung ...
Carol cel J'.!;u:.e. .J;.S.tp_p.J'iUlloJ I :.:.ep.rez.cn:L;.'Jloh"l-!-lumiL.-liLo.d.e.wC 'irn
ni!:!du,s~i~ ~i~ del~ . ...QrHE.!.!- S(L rCf!r~z.inl.;Ljll~ . .d.Q3L.iUCl~.~ .
I1Ulwrea IIDCI ...l'\OIlii...!!...-care JIlC~.j>~~;1 (bQ eu destran~HllJ~!.lI
regale Tr:lilce. ;\Ja.iordOll~!Sl.rDSian Pepin cd Mijlocili cllccrc~tc
prin vic! orIn de In TI~sll.\ din 087 putrI'c:l In intl'cgu 1 reg" I., ;JSl:CIl
siunca p"pinizillli' sau (':ll'o\ingicnilor fiind a,tfel dcci';;l. lnn'putul
lumij },llI'ldef'l1l'''ll.!h1Iil..lixa1i'11 jllJ'11I iii i G7J. E;u,,;!,, ...,,jl.!'oj~rtdcs
pf~!'lil,[' JU!!}\\~';l ;In.LU;;\~ d,~i p "ill\p]fl.it;l~~~prinlr'o "wnin
tire ~i cnl1lillni!ale i::.!l'I'il'11 r:lllljliTn1ll". A~:.trlal II cf)lllinuilalc, adidt
0 ];c'grtl.llrli llnil.lutl .k "i;Jt,ll (,:.>IC ~ll'nll<';1 II jJl\'ill' 1)(;"\(' l) l'lipllira
adiliciA. Clim ll'(!Jdi. IlqtI"8 111l aSl'IIJ('IJ(';\ J'ilpllrl? 1: i.Jl;(;sli:l un caz
ullie, ""U lllui c\ln();'.~f.c j"!l)l'j" ~i ,,11,1, i,sl'll,flni"lloill"? .\ici nc poatc
e;tli'illzi IIIi dcpaI'tr i~lorin <;I)I'lIiitl;tltl u Illi '1'(1' :'\JJEL PcnlI'll cl.
1 l),-:-.[II'f' int.-1t"!.."'I'l"' \ g,,":;itrt loa t'nll'g"41l"ic a 11111I;qilj lol'ln.lnl' Yl'zi rn:li jns,
(l
'0; C III'.' 111 I.
" li('r II (Rlori""11/8, p. -: 16 UI'f.I.
"~ul"illin'l tI, lIli/ll' IE.]~.C.)
EVUL MEDIU 31
IllIpcriul roman inseamna faza finala, universal-statala, a cuIturii
..Iinc. ~r~za un ,~i_r.:teITegn('Lntr~375~I q0
~~ a.e..o)-".,cuItura o.cci
d"ntaJa " care se afIa intr-un raport de ,;aItllel'e '1a111 de cea ehna,
riinq a~adar 0 cultur:a-fiica a--acesreia~lnle'hil iCcsta e pararrazat~,
I'I-intr-o cronologie ~i termino"logie mai precisa, starea de fapt sta
I,ilita de TROELTSCH. Raportul de dependen\a al afjlierii inseamna
i1(,(.la\ii lucru cu no~iunile lui TROELTSCH dc "intrepatrundere gene
1'1..1&" si de "continuitate". Daca VOl' fi dcosebite "renasteri" in cadrul
itcestui proces e 0 chestiune de oportunitate care va' trebui exami
n'ltli in detaliu. C,eea ce este esen1ial e de ~ infelege ca substanta
j'lill.\}rii antice nu a']?'iffit niCiOdata. Diii1lnuarca ce s-a produs fnlre
.~25 ~i 715s-areferit doar ]a regatul franc ?i a fost in cUrlnd com
I'l'nsata. 0 nona d:iminuare a inceput in secolul al XIX-lea, luind
forme catastrofale in secolul a1 XX-lea. Semnifica~in acestui proces
1I11 ~ intra in discu \.ie alCi.
3. EVUL ME D 1 U
Antichitate, Ev Mcdill, Epoea Moocrn:1 sillt denUII,j,.i pC'lltl'U trei
''lwci ale lsTOi'll~i clll'orcnC' - d~r\ "f~lra 11 0 ilf'i"t" din p.ll.nCt
\'~~tj~,nfi[ic (~~F~EJ) Dc.iY"'E)~ dar jn~j~pel1s.-u1ilc_ cOlJlynicarii
LJ~e. Cea l1lal IJpslta de sens este nopl1ncu de '"Ev ~Iec1Ju - un
"ollcept al umanismului italian, ~i explicabi1 doar din perspectiva
OIcestuia. Asupra delimitarii acestol' pe'rioadc, ~i in gencJ1 asupra
r problclIlei pcriodizarii, s-a discutat foarte IllldL 1. Aceste discut ii au
[nst intr-o oarecare masura fructuoase, ele al'uncind 0 hill 1 ina Jllui
clara asupl'u unoI' perioadc mai putin cercet.ate.
P~'u.-J.r.1c~plltlli EVlllui Medin - Sill!.: .I'e~pcctiv, sflr~.i.J..u.LA..n1.i
ltii - au fost propusc date diferite, dt! hu;c('o)ul n1 JJl.:..lIl1 pina
a1 VIi-l,ilil. MIHAIL ROSTOVTZEFF i\ii duce Istoria lwnii anth-e pina
la Constantill. E}{!'iST KOTINEMA.:\'N imparte istoria ililparatilor
lom:lui in epoca principatului (27 i.c.n. -305 e.n.), perioada refor
I\lei JnIJl{~l'illlui intrepl'insa de Constantin (305-337) ~i epoca domi
n8t u lui (337-641). Cu aceasta lnsa pall'undcm adinc in i,t'oria
I,izantina. Impel'iul de Apus se pl'abu~isc inca din seco1ul al \'-lea.
lustillian (527 -5Ci)) a rcu~it, e drcpt, sa rccllccreascu Africa, halia,
Sicilia ~i 0 partc a litoralului spaniol, dar Cll pI'e~ul epuizaJ'ii iinan
Clare cOJJlplete a Impcriului ~i al delasarii Rasaritu1ui, in care soan
luspindjl siavii ~i blllgarii. "Astfel, miezul Ilnperi1l111i el'<.l dcvasLal,
in VI'CIlIC I't' roqe]e de ]upla bizantinc l~i sarbatoreau in Apusul
Orienl;.'f"'i\ ("'a mai buna of era acum st.ucliul, atit. d.' hOl.!:1t in i,]"i ~i JlJate
1
"Ia),al lui 1'.1':. 1t('IlJ~GJ,H, Spiilanlilw und rrii./U's ]\1illelalt.er 1/lV'jf't, 26,
1%2, pp. 1-- /d)). SlIhlinipnl inca 0 data valoarc:1 dco~"bili, a Jlll'd'irii.
 J~ II. EVUL MEDIU Li\'l'I:"<
departilt triull!fuJ" 1. OfJ(~ra de T'l:staurare IIJstlnJana s-a sfil'~jL cu 0
cataslrnfa. I11lperiul tI., .\)lIIS 1:1';1 definitiv picrdut, cel de Rasarit
a intrat 10t1'O crizil :.I'a\';1 dill I'HI'C a fost s,')h'at ahia de cllt/'e rIera
klelos (GLO-G..jj), cf'l ,'I"':IIII;ll'il tit- C01'nejJle ~i Calderon. Cu acpsi
imp;lrat illCCI'C isl()]';:1 l,iz:lIll ini'l in sensul ei propriu, istoria impe
riului JJlcdil'v;I1 gl'('.,.,s", III ;d',II';I, 11l'/'HkJrios a t/'rhuit sa apere [mpf'
l'iul impotriva pl'I'~ilol' (di"ns/;:I sassanjziluJ', 226-ljl,'1), EI a repllr
lat SIICC'~S(' sIHI1II,'i,,, dill' 111";l dill lilllllLil "je~ii sale incI:pe prAtnlll'
dpI'I:a al';lbillll'. CII,iv;1 ;llli dll]>'l 1I10:II'If';1 111i ;\1ahorned (G32), aee~LJ;"1
c\l('{'!'('s(' !"'I'Siil, Sil'i;l, 1';gil,l.d (li:3Ii-(i'JI), :Jpoi intrt'aga Al'l'il'i't
1'0111;1111\, ill sl'!/'~il :-)":IIlia (711), ,\I'al,ii SIIIL ncIII,} sti'lpioii ~Ial'ii
-"lcdil':":i1Ic:. ,\"I':lsln ;"""01"'":'1 0 1';lsllIl'll;ll'l: {:COIJ(Jlllica, COfllrl'f,u1
11I:lI'il ill] .':tl'" a"I'o\'izir'":1 ()(,.,id""l.ul I'll 1I1;\I'I'III,ill: Orient.ullli sc;)(II'
rllljl;1 li,"i() 101 IfI:,i 1111111. \,'('sla illS;, 1"lsl'S" izvo!'111 b;llle,,(' :.11 'tlI'I'Il
"illl,i""dol', '1'0:11.' \';,llIil,' ~I "1'111""':111 III II'ZilllI'IJI COI'OflllCi. Itc"I'('~1I1
""I1~'II,ldl'l I"\I~:;-II' ill sl" ... i,,1 ''\J''17Sll'ia, IlIld,' ~I' ;tI'I:\1I "l'a~(,It: ;~('~'IIS
10J'('~li, 1'.IIld"1'l':1 l"llilil'1' SI' dq.l:lsl'aZ11 iISI,)"", \1'sll':tsi"i ~i Ir','("
dl~ la II',!.:" "SllPI'~' 11,,!)i!iJl!ii Inl il'lIllr1ial''', Dill '111111 ill'I'sl"i: 1 ',/' i'idid'
)lCpillizii, f~lIl'ilid I) IlOIlU IllIl"I'I' l'lllili(,;1 Cl' 1111 11I:li g",,\ ill"Z;' S\,)'I'
:'I1,',!illll'aIJ;1 lIilde dlll'lll'Wf:tc ;Il"111I I:-Jalltltl. ,,(,11 /'a.!:.!.lLllI<Ticllii - "pllll'
f>~I',~.\ 1,: - , ElJrn/'a 1';17;';l,' d,.ri~)(' 0 e~: ~1oni't. I J ill11 1<1 I'i CIUJ
.0 ll1aS I' :-rl SI' hJ'~III":t~r'iL..!.!..!.ll __:::..I-',rill" '\lIlieliiI11LiL-.l!;)I' 1"lalll1 l l-!1
1';,"'111'11011 f'aJ"'L:..!J1J'Lle--L.Lailil..Ull.ti!.lt:. c'11'"lillgi'llii ~l' \';Id 1'1I7i 'inf;'!H
11111'1 "ililal.ii rllli III' "III" 11-:111 "1"':11-0 I:i. t:i:tll "I,,~II'Il;I-'J. ~i pc CHI'I'
" roJIISt'se 'ill II~" dlil', !lldl d"llIl'il:, (,j ,'.' d"~II,id,' (l I'f';-I 111111:1, IllIl,J!
1~1' JllI pOill" fi 11I!.~I~I'iI.....j..LI'~u.....r;1 bJa11l1l1 :1 dl'I'I;lsal~iF
lib/Ill Illlllii"~, /Jiu:......dill:1 ,.j IIlU:.c.B;<!f' ill I:lI 11';1'(' i Iii (,I, f'Ctllllllllicl' si
",o!ili,'" ;;1/: L\~p.illflii ill'nhilor liflia rlf' dl:'::.l!r,,~Tr,,: ilj~,~l7i
1,lle' ~i EVld \It'IJjll>-..iIJ.:.!,IJ~11l ('oilll,idp ,'II illll,!...:..!.il!.!..i.!:, Ii,;; :[1 ppril'
diz;lI'ii lui ,\,nY,\llFl':.
~L--;-T()Y0UIiL:., tkSC!J.liJpUIlL:l:Ca Ia;r.l';-liflj;!" iJ. -UII it:l,il'-!11L.1JIl'I!Jt:
Jt J1I: 1a ;P::>,-ln 1'II(1() illlclIl(~iaL [!..-G.I~ fi~I'-:;I.J.!.!.!,.!._I_I!.!..'.!ljli.-ll~j
tC(ltlfl';~(31J.ll.\'1l JIIllal' iW.I'(;~t' dOll'-l f'pll,j a, ~lIiJ SI-'l'ilJil'l~a ~a
lII"i fil"Pllll p,lI'le din III jll I'ill HI'ilunin, <:,di" "i :-i11;,"i:I, jlullrtzrei
dl' alii IIllJ'tl IIIO,II'lt'a Sol Sf' l;oi ror'III,,~('r[1111 ;!l"'sll' In'i 1,1"'j slale gel
mall;e!). IlI'I1I')'i,,] 'llprinrl,' in ~'IIII;
dllblr, 1'~i,~I"IIIJI l'I'J1I:tlJu-gt'f
1 I;LUIl'~ ()':;'II;I)I,())'~i'; ,>, (,'I",,'hif'!lII' r1,'S /'/rllTllilli\"(-!II/I '''''/I/lII'S, l.~",II. p. 'J~
- r)~!'n()(;~.!l. " , 0 T' " ~,I' iii jsllll,ja lIi/i'lIll1ll1.,!"]).:,:!" -10111
- "'Hiz:lnI. 1l 1 ! ;11I])111';11;:! (dO 1C}~'-J - HizllIll'd IIl1.jJ",'ill::1 1 :..5-[',";{ :=-.
T:iz",,'11! lil'zi,.!., t/IZ, flo , l~TI:J" :!2!l 1I1111. .
- "II, l'JflI~"KE, (;/,hlirl iI"s I.'",,,dlo/l(/r,, 11'1:1~11, 1'. ~';, - (IT'i~in~jullr.,n,'''';'
.( "p'"llt ill l!i;{i' ,,,b lill,tl ,\1"hO/l/rlrl (,harl"II/II!!'I/' 'I" fi,li), J, Itll!! 0 arl,/,,'i,'!'t'
t'ri I il'tl tI 1'('4';\ CP ,. tl('p;!~ i l. ~ i II ni)ul "t ('1)11 ri I 'lit! I III Ill)t"'d lui 1-'11"-.1-: '~E \ t~i oI~ I!rrt
l' , E, II i''1 <1 i\ Ii L II, III 111 j 1", :2l,i, '1!1 ~j 2, p, :1:;, _ 3 W.P, KEn, The Dark Ages, 1904, p, 101 urm, - Secolului al VI-lea ii
;; II, :"j. 1... II, 3\t),,~, 1'hr' /li/'Ih 0{' 1/,1' .Hid"It- .. 111/"', II,,"II,.,l, EI;;j,
EVUL MEDIU J3
IIl:lllica. Dar ~i din alt PUllet de vedere, domnia lu i TeoJosie repr'e
,illlG. 0 ITlcheierc. Ea ducc plna la capat poJitiea l'eligioasa a lui
f,"Jistantin, prjn ridicarea ne~tinismului la rang-ul de 1'eligie de stat
l:lK1). Marturisire~ credintei paglne echivalenza ue flCUHl Inaint.e cu
" ('J'ima de stat, In 38:1. se indeparteaza altal'ul Victoriei din sellat"
,Idflpostul veclli10r' tradi1ii romnne, Concol11itcnt 'incepe asaltul I,em
I.ldol' In Rasarit. Cete de calugul'i cutreier[1 '~aI'a devast.ind sanctua
I'lde ~j distnlg1nd opel'ele de arta, Dura ei vin cete de vagabonzi
alltiat i de prada, pol'lIiti t;a devastcze satele banuitc de nellredin~a 1,
1><11' in aceeasi pel'ioada lsi desfiJ.soara activitatea eel Hlai mare din ..
11'(; purin1-ii l;iscricii occidentale,' Augustin ('354.-430), Africa de
"ord, Egiptul, Sil'ia, Asia l'vfica slnt bastioane ale bisel'i{'ji, Cll Leon I
Illurt In 4G1) se incheie istoria papala din cadrul anticuJui oruis
/(11 manus ,
Per'ioalla cuprinsa iune Teodo,ie si Carol ('el MUJ'e es'le de cea mai
III:lre-llIqJUrLCluta pentru tradi~(;J(O):ieana.-Printre a1ltol,ji fIestci
l:pg<i}~ afl~arile perso..Ila..liHlti..,~ care rc~('H\lor\l1 lIIL1f~l'i<:an B, K.
HAND i-a desemnal cn ,.ln1emeiC1.orilEvului l'vledill" 2. In secolul 01
V-lea ~ desfa~oara 7i viala J,~-kroJli\l!...-;;cc;:'l~li Augustin, dar
~j accea a pJ'illlldui ]t1al'l~ plll'l <:I'c:;;lill, 12..!:..!.,dr,nLilJs, :;.i ,,('cen a pl'i
Illului isIOl'il' lIJliv{'I'sal rr{:~lilJ, Ol'llsius. III jllJ'ld lui 1,00, 1'v.luCl'l1bius
~j ~ \1I111 b"zelc illl ('J'(>I'el.1'J.l'ii llIeJiey,de a lui \'il'glllll, Mar
I iallu~U,I2J;'J!11 rl.'J"cle'lzr\ un 1l13nual al cc10r ~aple arle liberale, carf"
va deveni 0 antoritnte penLru Evul Mediu, Intl'e anii 450 ~i 480 se
"itueaza bogata activitate scriitoriceascu, de poet ~i pl'ozato r , a galu
lui ?idonills Apollillaris. care a exercil.at puterni61 influen~a In
Evul Mediu. w. P. KER a spus despre secoluJ aJ VI-lea: almost eve
rything that is common to the Middle Ages, and much thctt lasts beyond
the Renaissance, is to be found in the authors of the sixth century 3,
Acestui veac ii aparline ./i(lPthiu.. (mort in 524). T1'aducind unele
'din scrier'ilc de logica ale lui Aristotel, el a transmis Occidenl.ului
'materialul pcntru exerci\iile de glndire premergatoare sco1asticii.
Cartea sa Consolatio philosophiae, scrisa In lnchisoare, este lucrare
care i-a mingliat pe nenurnara\i cititori - chiar pina in zilele noas
tre: este singura opera a AntichiUitii romane tlrzii c.are a maj fost
tradusa in limba germana chiar in secolul al XX-lea, In ace1a~i secol
a1 VI-lea se situeaza intemeierea vie\ii 1TI0nahale apusene de catre
Sf. Bcrtf)dict, Urmeaza vasta activitate scriitoriceasca a lui Cassiodor
lOTTO SEECK, Geschichte des Untergangs del' antikcn lIVcll" V, p, 220',
Discursul lui Libanios (314 - eea, 393) pro templis (ed. FORSTER, III, dr, 30;
tradus de n, \'.\N LOOY in Byzantion, 8, 1933, p, 7 urm,j.
2 E.IC RAND, FOllnders of the Middle Ages, 1928.
este consaerata utila luerare a lui E, S'HIPLEY DUCKETT, The Gateway to the'
Middle Ages (New York, 1938),
 35-.
34
II. EVUL MEDrU LATIN

(490-583), ale carui opere principale reprezinta verlgl In lantul de

traditii al Evului Mediu. Limita dintre secolele al VI-lea ~i al
VII-lea au atins-o Sau au depa~it-o Venantius Fort.uo a..Llls , conside
rat dr~pt u.ltim~l poet rorn~n; Rara Gr~gore eel M~re, ?u scri~rile
sale dldactlce 71 morale; ISldor dIn SevIlla, a carUl enc1clopedle a
servit intregului Ev Mediu drcpt carte de capatli. Acesta a transmis
posteritatii SU1lla cuno~Linrelor Antichitatii tirzii, a7 a cum a facut
Fortunatus in privin~a modelelor de poezie fastuoasa ~i panegiriea
de curte, ori a epopeii hagiografice. Un contemporan al acestora
este 7 Gri~orc din To~ (l.nort in 594), !storiogr~ful frane,ilor. In
i
seeolul al II-leu, vwta Spll'ltuala a contInentulul se atroflaz . In
Jrlanda lnsa, cat'e n-a fUCHt l1iciodata pal'Le din Imperiu, inflore~te
a
a
o cultura nronahal originala care radiazu prin Columban (mort
in 6t5) ~i asupra continCOl.lllll i. Bobbio 71 St. Gall sint ctitorii irlan
deze. Un trimis a1 lui Grigore eel Marc, Augustin, debarca in 597
In Kent ~i [ncepe crqti nar'ea Anglici. Cre~tiniitatea romana se
impune dupa sioodul de la Whitby (tiG4.) eclci cclte ~i atingc prin
4. E V U L :MEDIU LATIN

Aldhelm (mort in 709) ~i Beda (mort in 735) 0 inflorire bisericeasca

pjltrunderea gQ.I'manilo0~i tea R Ql'obilQLin lumen antica tirzie
~i spirituala care a daruit continentnlui un upostol (Bonifaciu, mort -Ipt proeese pa.ralele - ell__o deoschirc fundmllcnLaJa: gCl'llIanij S(~
in 754) ~i un ['eforrnator al culturii (Alcuin, mort in 804). "}

Am mllnit aci pe cei mai de seama barhati ai "secolelor intune
cate" (In capitolele urmatoare, ei VOl' mai aparea de multe ori) ~i am
pa~it eu epoea lui Carol eel Mare pe un teren istoric mai eunoscut.
Daea reluam acum. problema periodizul'ij istoriee se na~te inevita
hil intrebarea: rind ia sfir~it Evul j\!Icdiu? Clod a inceput de fapt
Epoca lVloderna? Rlispunslll sunil diferit, 10 funq.ic de pnnel ul de
plccare: istoria politica, sau istoria spiritllala. Dupi:i 11,.02 so impun
in Europ~ oceidentala statele nat.ionale model'ne ca Hoi ()J'gani~me
is toriee. In I talia, epoea moderna incepe eu R.ena~ tcrea ; in Germa
nia, cu Heforma. Ambelor ~ari Ie-a reu~it unificarea statalil i\ na~i
asimiJeaza; arabii, 011. Puler-en de ~o(' a arabilpl' cra llildt. lYIui III are
tledt tea a gCl'llI;llJilpr. Ea sc eOJllpmii Jour ell loviLurilc ll\l\lilor sub.
Attila si ale llJongoljlol' sub GCllghis-lwl1 si Tultlerlan. Dar dominatia
aeestor~ a fost tot aUt de scurH.I. pe cit a fa'st de durabil[1 eea a Islam'u
lui. "Ce reprezinta, pe lIngii aceasta patrunderc, atacurile atita vreme
tinute in Joc ~j lipsjte de vehementa a'le germanilor, carora de-a lungul
;ltorva secole In ;;ir nu Ie-a reu~it dedt a~ezarea In zona peliferica a
ltomaniei! ... pe dnd germanii !1Ll_avenu njmic de oplls_cr_f.:~.tini~nll1h!i ?
(lin Impcri11LrolI.Ii!!1, arahii ~f1acrl!~Ji de.Q~cl.illifl noun.. j~('J!.s

la, si numai :.lceasta i-a facut inasimilahili 3 . Caei altminLeri ci n-au

L1ni i abia in secoJul al XIX-lea. Fixarea lInei cezuri de cjlol'i:i putin

avut mai mlifteprcjuClct:~l~lfatade cl.IItura <;elora pe eare i-au subjugat
ed t germanii. Dim potriva, ei ~j-o insll~esc surprinza I 01' de repede.
inainte de 1500 sau indata dupa aeeea se mai baZ(;lziJ. 111 srI ~j pe

o convr']\.ie reeu/los('llta mai mult Sau mai putin deschis, :Illume ca
epoca modcl'llu di' pilla la 1914 ar reprezenta rea 1izurc:l 11 IJlI i pro
gres: entre iJuminislIl fii demoer'atie (Anglia ;;i Fran!:a) fii dilrr statu]
national (Germania ~i ltalia). Credinta aeeastQ 111 Pl'ogJ'(;~ ;;i, impre
una. ell ea, europenismul naiv au fost infjrrOCltc pr'in r-i:i,,!Jo:1iclo mon
diale din secolul al XX-lea. Dar notiullea de "Epoeil Mode-rna" este
inveehita si dintr-lln alt motiv. Transformarea hoLurJ'toare a lumii
din seeoleic al XIX-lea si al XX-lea a fost declansata de industrie
~i tehniea - ambele salu'tate deopotriva ~a "progr~sc". dar care S8
In;~nifesta azi ~i ca forte ale distrugerii. In iSLoriografia vii~orulllj,
epoea noastr~l va fi Inserisa probabil ca "cpoea ldmieii". lncepu
Pentru ~tiin1-a merg la ~eoala veehilor greci, penll'u arta tot la ei sau
la persani. Ei nici maear nu slnt fallatici, eel pu~in la IneeplIl, ~i nu
VOl' sa-!';i eonverteasdi. supusii. TOl.usi VOl' sa-i aduea suh aseultarea
unieulu'i Dumnezeu, a lui Allah, sub ~ea a lui J'vlahomed, profetlll sau,
~i, intruclt aeesta a fost arab, sub eea a Arabiei. Religia lor universala
cste in acela~i timp 0 eredinta etnica. Ei sint rohi ai lui Dumnezeu ...
1 1n )uCl';\l'ca sa English Social History, 19'<4, p. 96.
2 Vezi pcnl ru aceasta PIERRE COURCELLE, Histoire litleraire des gran des
invasl:onsgermaniques, Paris, 1948, si reeenzia lui M. 1. W. LAlS'l'NER In Speculum,.
24,1%9, p. 257. )
3 Este deci gre~it sa se obieeteze impotriva lui PInENNE ea teoriile sale

tnrilc oi eoboara plna in seeolul al XVIII-lea. Aici I.rebuie facuUi ~-ar baza in eseJila pe istoria eeonomiea ~i administrativ;;'
deci 0 ICzura. Aceasta cone1uzie a fost trasa pentru prima oura de
 36 II. EVUL MEDIU LATIN
GCJ'lllanul, Ja irlLnll'ca sa III !{orllunia, ('~II: rUllJall;%LJ.I; ronlalIul, III
sehimb, de\';n e HI'i1 h JlIlIa til ('I: I' l'uprj II~ de eUGerirea arabi'!. "1 German j i
IItl nllJrlai Ga n-au adus eu (,; Hiei 0 idee HOlla, dar, "ell singura exeep~ie
a anglo-saxonilor, au pa s t/'a1. l'rctlJ tindeni unde S-au ag ezat limba lao
tina ca singuruJ Inijloc de eOllllll1ieatic. $i aiei, cO) 7i in toate eelelalte
,domenii, ei S-au asimiLlt ... Dc cum au prins regii Jor radaeini, S-au
ineonjurat de relori, .i1l1'i~l,i ~i poer,i."2 Ei pun sa Ii se rcdaeteze Iegile,
diplomcJe 7; sC1'isoriJl~ill lilll oa latina, Migralia popoarelor nu a modi.
fieat trasaLmiJe e,cJl~iale alp viclii spirituale din spa\iul mediteranean
oeeidentaJ3, Pina Ja iliLrarl:a In aet,iune a influentei anglo-saxone din
~eeoJul aJ VllL-leu lIU apare flic; 0 Lrasatura noua. Statele germaniee
pel'pntllCaZa vechea sian: d(: It'el'uri ~i prin aeeea ea staplnitorii lor nu
,au dedI. dl'egalol'i ~i rllllC!iollUl'i luiei, ceea ee dovede7te pl'elungirea
exislerqei llliei 1'ill,llr; Ja;I:c 1;11 (:1"llIr;t I iLerara plna in seeolul al VIII.lea,
~atinn de I Q.!ll.!' %iJ.cl!.:..~1'1I PI ij rlill:..JLLliuiL~~it;i nn ~:'~nll
d()vcd('~L" fH.l!.!:1i1 ~lI~~GIIIII (' I'H%I" 1n 'Il<:ll-Inl al JX-lea,_-PJ:l_Jl,.Q...r:.u.L.r.!)J
I~~~n<.li~i,qrl('s JH' 1'1'1"'1 ~i~,'!'ici" Lill/bi!. (;O!lIillll;1 Sa trrl~SC:~ ~i
lila] J<:.l!<JI'I'.:.,. ~IJlf'~, "gIll'U!!JJl!.[Ul...I1LlaJ\:ulitlllHUiJ:.i. p.illi\ in 'eeoful.
aJ V~{,
-L~cbjdfr~, :VIeditercllll,j (l!'cidlIJIjlll' cll' c;,II'(' GljllIl a ;ll'~ ell 1
1~r<ili.!:l.gi:,lnfi. 1n1lE~ "Lrcnpl;\ "Lar;\I1r.a,rU. In rlndllrile lail:J]or,
cleprindercC\ SCl'iSllIui 7i a ('il itului s-a pirrunt, CaroliJlgienii WI ~ai
ga"c"..'.:...oalTlpni ~dlj df:dLprintre rlrl';ci, ri all n.f..Y..Q~ll.bQ!area
hiSl'l'icii, .,Api1l'r lJ nona "LI'aS;\tlll';1 eara('t.:.ti~1iriLlLEvIlIJli Med.D.L;..._p
('C\qil cll' Ill'I'f)1 i (';rl'\' slIhordl)lIPilZ;1 ,to luLi.uL'.hJ cll'tpi Side," LatWa..c!f:v.u :
ll
aslfel 0 Jimb;t a ''!'lId;lillll', ('(-lr:1 ('f' va !';Ulllnr Inlol l'Ill'S.UJ EYldlli Mc
dill, ,j'f~nctst;;'~a (';;:;;-I'in~i;ln;l" ('S';' IOllld;,I.rl 0 !'1'1!~;I"I'...iL.!J1l.!iiJiej antice
si 0 rtlpt~;l (;uji~~I~('ull'UI'[ll'/lII':Jn[l, NI'I!..:.'..."I~I~!''!-\'.2Ji..I-'.!.!.i.!..-I~.'l1laJ.iQ-
('rmanica, "SjJlili.2W;1 111Sa. j'irrSls.. [~I.!l.!.1.:il h;',Ti,:.i..i.... Ihlp:, 0pi
ni a grnpral :'rdmiMI, apOl'lul g(~rrll;lnjc elJJI~lil ill;,illl l ' <II' loal" III 1'f:ll<la
Ji'lIl, adiea III sLruclura jUJ'idierl ~i politic;l a IIJllIii Iilcdicyale4, El a
)'u,1 /'I'%U ItatuJ IJl'ce;,;ar Hi tendinl,elor ecnl.rij'tl<T:II", df; 1',:oI1QlTlje nal u
I'nla, ;lIe l,ropri"I;qii fUl1ei:nr. p(:'ntru a salva ~I' I,ll' (111 II'l'ea rpgali:i Sau
IlllJwr;:dii ca ",I'll Je dt'fg'rtlori" (ALFRED \VI':/lI':H I ~i penlrll n ingJolH.1
in el ~j~telllllJ lellutll a 10,1 1J('voie de 1'lpl.I' 11ldl'i111l~al.c, rlcsrrf~ care
\ orhesLe fieearc fila a istol'ici medievalc, TO;l! (' il"1 il.lItiil e si toatc
l'apol'turile IIIIT''' uUllleni pOal'ta peeetea ~i,II'Ii'l,llIi I":IIII;;J.
e:;
lin all,
aport al gpr1Jl:llJiSllll!lui (;~te de obieei 111!.I;ll'a':( ~i ol'g:lI,il';;lr<>a ()['a~plol'
n0l"dice (illecpind ell ~t'col\ll al Xl-lea), l):j1'lrpllll;I' "it filii eon;;lip!l~;
'C;l astrel "gel'IJlHllislII1J!" (Cel'manentum) )':1I11 IIlI' /) no! i lll ,,: grcII dl;
1 H. pp. 1/,3 -1 {,G.
PIT; I,..,,, E,
"fbi'lelll, p, 112,
lost U'lltlll'" in Inlilltt . La fC'1 ~i, pI' III l1Iijllll'ul "'C. '\\'1, lai,,,,,,,,,I, ,1""1'" "It,
3 lbidrm, p. ll1i,
1\','1.; pt'I't!J'I';( conlr<\l'i\ la J. CALMP.T'J'E, I.e III UII d" I'h,dal, 1934, 1'. 'J97.
:p
EVUL IVlEDIU LATIN
izal, ~: ni"idcf'11111 lIoilnra, in Imperiul lui Carol eel Marl' l'I'UII (:11
';I' ...
I'I'ill~i ~i ;111\l>;;teecqi cel\i, romani, l'!'Unci, sClxoni. Cel Jl1ai pll1.l'l'lli.-,
1',,1'l01' "l'l'lllllllie 11 reprr.ziliia vikingii, caJ'e sint asezat.i si civilizu1',i III
I'l'all~a "in ~el'olele al IX-Jea,~i al X-lea, Abia p;in ~b;orbirr.3 l~r "t'
illr,Jlcie (~lllog('neza Fl"[.ntei, Inca din sceolul al XI-'Iea, ei se lntind in
\ llgljn ~i ill Sicilia. Ei due pf'ste mari eu ltura franeez;\. GCl'Inania a
l'[llnaS ill afara aeestui euren1'" Prin a,;imilnrea gCl'manilor elf' (;111',1'1'
I(mba ~i bi,-criea R01Tlpi, A.nt.ichila'Lea devinr penlTli EVlIl Merlin "un
liIilrmlolllll :lulorit.ar ell fllnetie orientaliva" ~~BER).
Infllllir'(>; lileralurilur in Iimbile 0 nlare 1nr.e jnd eu secol!"l\'
til XIII,,!, !"i nl XIIl-Ir." nn lme'IIJlTl:l If' ne 0 scc.UtlJil'(' SHU l'pstrlnO"(-'rrl
;;-~'lIrij l::ttin!:.. ACl'ste vf>aeuri reprezintu, dimpotJ'lva, 0 eulr~c it
,;oczi('i ~i ,tiinl,l,j latine. Limon 7i literatma latina se 'intind In aeea~1a
periouJ;( "din Europa centrala ~i meridionalu ~i din nord p1na 1n [slall
11.'1, SenndinC\\'ia, Finlanda, iar III sud-est pIn a in Palestina"l. ~\.tll
1;111111 ('Ill L ell ~i cel silnplu _~I in eEl ~~st;\ dolJlLlimbi..;.s<ill a popnrnl,ill
,~i~1 a invatatilor (cleric;, 7iuerati). LillIba ell.lI.1'\, 11 i IJa' !"c nl!lll~~
~ret1l/.lll(1./;('(1 ~i repJ'r.zinta pentru D;iJlt(; - en de ahfel ~i pentrn ro
111:111ll1 \',Ir!'" - 0 limbrl cu Ita invariabila, in\'nl1tata de oanH'ni In\e
leJl~j2, ::\IIlL ll'adllSe in latin;t ('hi31' ~i r\,c;)\.ii pl)pLil'r popnlarc 3 , :-;cl'nle
intregi. intil''! J';lndnt: Incrl vit! ";1 Jilllhfl H ~11\:\\:IUJilllllllli, a ~Iiilll,l'i,
<l :-Idlll ini;" li,l, iei, <I .i",t i~ it;i, ;I diplllillal, il'i. III FI':ln\a, (';I ;, fn,t. al)()l i 1ft
eil lill,h;l iI .i11"lil,il'.i ;1I,i:1 ill I:,:-l!) tit; c;lln: Jo'I',II11'i,,) 1. J)ar:;;i en liml,;t
li[I'r<lI';I, 1;lIi",( a '"j1rilv;I'lllit 1111111. ,I"II',iIIJlui EvuJui i\l(~rlill, ])antl',
Pr,1 ral'I;;), HfWI'ill'('ilJ a1l s"l'i~ proza "i ver;uri atlt ill latina elt si in ita
lian[l. Lpialli-IIIIII H dal pl'etllil'ii li'n,bii 'latinf un im]),d" nnlJ ':;;i ullLN
;n ('Ol'onn (1'1I'1'/wn, p. :30"
11'.1..[11\1\"
~ .\ {..I;;: I;"" ll'ljl'ic " l'es-pinst\ dc Hog,,. J);lcon . .Era tlcc:i d"rfJ~iUi\ dill plllH'l
de v,'t1""" I "",."fic, 111,';-\ I1in I ill11'ul 1ni Danll', G, W ILl.l::H 'I'D, l.I'S ()r/II'I'<'S de
."iW'/' tlr. (',,"r/roi, 191:J, p, (/1:3).
J ,Juri.,1111 il:dian Cpid" ']'-'11,' r,o]onnc 1I"I1lucc un l'om"n rnll"'f'1, din ,'i"lul
~ci "Gnrt' cit,psc la! ina'~ (qui Iy'oflllnnticalli, lebultl) j l'r. /(i:,~tu,.i,t
'l'l'oiel P('Hll'll
(/r,olnlrlio/li" 'froine, ell. l;lIIFJ"l:\, '1~):iG, p, 'I. - .'\.IIC' 11'arl'lc.'I'j lalilll' <h up''''''
in limb,', \'III\f:U';t: IJ'i/le!lalm al lui \""If,'am n,n Esc!Jl,nb:'t(')\ 1I','al! n1 ntl nl "Ill,i
II'adllcl'I"i "',-ll'icl'; LACll\{\~"", p, <:[.11l urn).); I1el'=og ]--.'mst (.Io11a Y"I'SiUl,i;
':1'1.; PH I. {l'IDI \'-:'\. r:es/!l "/.II:i.. Frnr's/i, 19:1'T); dt,lIl' prl'lll~l"l1'i Inlin" ,d,'
l"i 1;l'ugol'ilh filiI' rI~/lt SI"ine de. lLII'lll1anli V01l ,\ll" P'.IlJll,,~r.I:\:-;, f,ilera/II/'pr
'ril i, "1('. I r, :! / 1 , p. '1 ;;7) . Die 7,oldene Sch/ll ir:'/e a 1u i 1(III1,'a,] 'lin \\' ii 1'1, lrll q( a [ll"t
p''l'llln.,l l-\ in lill1h'1 lalin;1 pr- la 1:330 de Ciill'l' f.'ranco di'l .\>1, SG1,~de (.'111//'1/
!,niJricn) , (./I'/llen rip I"'orlicione (;lIrnoni,1 (sl'e. XJlJ) "S'll' l' l"'l,scllrlal"" a I"i
r:hrlllsOIl til' 110/1/./111. (7.lil"'''. EJ/, 2 , PI'. t,92- ~,()9); lTis/o/'i/i. ''''1'/''111 sO/li r n/ lI 111
(t;{~;'[. '1:~:JII~ i";'i trap'" "rig-inl';l din yprsil1n('jl ill pl'oztl n lui 1:01)1(,lf ///,".:. sl'/11 SI1~''';'
J)in ('(I/I/llilil/ ,'>r 11,.,1I11/1Ifl, :l ]"i l\en.-c1eil ;)Y,1l1 lJ \'('l'si,,"c 1,,1 i"'1 III 1"""/.;-' ~i
11 "'I in 'i 1'1,1,' I illl"I,", Si ('Pili" .. InrI/'ll/is,:, ai" Illi :'\icol" .I!"zlIlI 1~I" .\ I \ I ;11'
lqj .rnl'~( :\lalI1,j'{lH' (n\(,I-' in "1!t-7D) , ~l"'I;;I' Iii nlO;lf'ti';) 1;'\I:'"dui .. ;in. 1~lll"ll\1'
('it,eu "11 1'1,,,"'''' 1"' Hrl'll/fl/I/I !llId flol'o/III'II in li1l1ba lali"" ":;11" 1:'-1",." :\1111,
1/\ ianll",.i. IX;!,~),
 38
II. EVUL MEDIU LATIN

nic. JACOB BURCKHARDT consacra in lucrarea sa Kultur der Renais
,;;;;;:U;c in Italien mai multe capitole latinizarii culturii, dintre care unul
poeziei latine din secolele al XV-lea ~i a1 XVI-lea, un de arata "cit de
aproape i-a stat victoria hotaritoare". Ea a avut in secolele al XVI-lea
~i al XVII-lea reprezent,lIqi ilu~lri ~i in Fran!-a, AngJia, Olanda,
Germania. Goethe spunca in 1818 in Kunst und Altertum: Einer freie
ren Weltansicht, die der Deutsche sich zu "erkiimmern auf dem Weg ist,
wilrde es sehr zustatlen !rommen, wenn ein Junger geistreicher Gelehrter
das wahrhaft poetische Verdiensl zu IViirdigen unternahme, welches deut
sehe Dichter in der lateinisdwn Spraehe seit dreihundert Jahren an den
Tag gegeben ... Zugleid. O'l~rdc cr heQ,chten, wie auch andere gebildete
]Vationen zu der Zeil, {tis Lateiniseh dil' Weltsprache war, in. ihr gediehtet
und sich auf cine Weise unlf'rc; nanda I'crstandigt, die uns jetzt verloren
geht. Se face () d"o~c.bit.LI!.!cl~J!1.ll(iliL 1111 n' ill;.f'1sta Jl.Q.czic umanistil
"neolatini:i"l ~i CC~_~('l'i~Ct III IHli1i 1l IlJedievalii:- fnsi:Ll?~ecoJ~e 'ul
0 \'-lc:,1 ~I a( XV-Ica_r'l.!..~r-p.~)all~ l'acI~ inert uceaSl.a despar'!J~ lvlo~lC
1
nirea Evu1JJi Mcdiu lnlin SI' )'('SIIII[I' inerl In PclrarcC! ~i Boccaccio. Ba
chiar inciJ. III anu1155:1, WI Wlianisl ilali;lll I.l'dJlIia Srt s'!, upcrl' de "poe
Iii rai" dill sccollll al XlJ-II'a 2 . J)eci ei lol IIlui 1~1';111 citil.i! "\ccasta se
~~lica pI~in_sistem~!.! sccolcd(~ ~V.:.b\ -=- ~j)iin
c!!:.1u.vrq;ID!lnl din
inventia tiparu1ui. In sp-co]ele . . J XV-lea ~i al XV I-lea se p,'cze'nlall--!ITe
vilol' a~a-zi~ii "opt au tori" (aur;tores octa 3 sediment'
m ul uJ . e free ar(~ SI e ectura n, edicvo]. Dar si m ari i au t (nj latini
din seeulu al XII'-lea i~i gasealJ ci-rilOl'i zelo~i inca ~i In sceoJele al
X\'T-lea ~i aJ XVII-Ierl, a~a CUll! atest;l )'(;/.iparirile 4 . LilcratUJa latina u
1 GEOHG ELLIC\(;EH, Geschichlc lin n"llulrilliuhf'" 1.ilaullll" J!I'III",.I,lrtltds
carea cl'e'i'linislllului la rangul de religie de stat, universalism'ul Romei
im 16. Jh., 1929-193:3. Vol. T t ra I ('az,-, <I (."pl'(' J Inl il'l/ II/III rllT d"III",.h,' 111/ lII([nis
EVUL MEDIU LATIN 39
Evului Medill a contjnua t sa-~i exercite influenta din afara sau d in
rrlUntrul marilor mi~cari de la inceputurile Epocii Moderne- Uilla
Hi~muJ. Rena~terea, Reforma, Contrareforma - , iar eel mai puternic
f'i=ii:f:Ola'I'a abla atinsa de Reforma - .~i neinf1uen~aHi. deClt perlfel'lc
de Umamsm I de Re~ast~re: S ania: Exwesi~r.YLEofma_nnstfi~-1
pre ~o~ ca o~;ma intmerlta. ,,_~3ce .el l~ml I-r:ar ~ech~!:.~_5)~~Uml~1
c.;~...!.nedlevara se...E0tr2:.ve~.te in ehljJdeosenlt hteraturll spamore am
pel'loada el de inflorire.
A-m strabiitut in zbor rnari intinderi ale timpului. 0 alternare libera
Tntre timpuri ~i spatii istorice e necesara analizei noastre, ciireia crono
logia exacta Ii sluje~te doar drept suport, ~i nu drept fir calauzitor.
Dar sa ne intoarcem iar la Evul Mediu timpuriu. "'-bia de catre
Carol eel Mare a fost constituita definitiy formatiunea istorica pe care
o numesc eu "Evul Mediu latin". Aceasta notiune nu e curenta in lite
I;tura istonca, dar pentru scopurile noastr~ e de neinlocuit. Prin ea
ir~leleg aportul Romei, a ideii sale de stat, a bisericii ~i cultmii sale
la formarea intregului Ev Mediu, deci un fenomen eu mult mai cuprin
J zator dedt supravietuirea limhii 9i literatnrii latine. In decursul mul
tor secole, Roma ajunsese sa-~i inteleag;t exislenta statala ca 0 misiun'l
re al si t~ universa]a. Aceast;t idee 0 cxpril1lu ~i Virgilill intr-un pasaj celebru
din Eneida. Dn 1(1 Ovidill Ineoacc sc (;J'j~talizcazi:i e alitatea dinlre
orbis (pfUlllllllJ lIll.rcg) ~i ur s (HOllin), care ajunge apoi, in epoca lui
Constanlill, 0 legend;t l1lonetaru, uJica 0 ~tampila oficialal, supra
vietuind pin a astazi in formula urbi et orbi a curiei papale. Prin ridi

fIlliS in de,. IlCl.dalcinischen LYl"ih. - '\lJllil"giil" all a]';; I'll I ./""111 <if' d," j'('n,,',
a dipata1 nn..illipecl dlj~t:J.U,ulu.i j se nlatura p'rctcntia dehe~emolli<:
asti'el: Deliciae poelarum 11alonwl (l'J'ankflll'l, l(i08, 2 VIII.), lIllIll (",,1;1 rile
a bisericii. D~ aSt!:nene::!J, Evul ..1VIedilL..S.:.a CQnsidp-rat continuatol'Ul
nUHrKH.~RDT. Urrncaz;; Delicioe poclonon G'allvl'/.lll/ ,i/,idon, 1I,Il!), :l Y"I.),
~~i dCltoriH'I filozofiei istoriei a lui Augustin. Aici sint contopite
iernlUnvrllm, (ibidem, 1612,6 voL), fl"zgiromm (i&irJ"m, 1/;11" I, vo!.). _ J"T,I"u

prOZ:l artistic;; neolatin;f, d. O. I<LU('E in Glo/la, 19;)ii, p. '1 ~ IIITII.

t.rei idei. Succesiunea istoriei omcnirii se armonizeaza eu eele sase zile
"Cinthiu, GrcgOl'ills GYJ'aldlls (= G.B. Gil'aldi Cill!],;"), lil' !,ol'l's 1/08lro

rum tell/porum, cd. K. WO'1'KE, 1.891" p. f1 7. ~e cl'f'<ltieibiblice ~i t:U celc ~ase VLrste ale vie!ii (PL 34, 19'0 urm.;
3 Dcsprl' riispindir"a op('rclor lipJrite pinii Ja 1500 Ill' i"f"l'Jll>"ad (:r.wmll

37,1182; 40, ~3 unn.). ~ accasta sc adauga impul'tirea in eele patl'u

lralalog der 11liegendr1lcke (1925 ~i urrn.). Auc/ores oclo apar Jill I', 1r,~)(J si 15UO
imparu~ii, luata ca interpretare alegoriCa a profetllior din Cartea lui
in douiizcci ~i einei de tipftrilul'i, niei una gcrman;t ins". Jr,,"j~.IOI'I'" acc;;10I'
Daniil (2, 31 urm. ~j 7,3 urm.)2 (De ci"itate Dei, XX, 23 ~i XVIIi,
manunle si a altol'a ascmanatoaJ'e ]a Rab"Jais, Garr;Ollllla, ""1'. 11,

4 Prc;cnta Jitcral.urii latine tirzii ~i medicvaIc in I ip;;rillllilc. do pinii Ja

1700 e sllrprinzator de VasUt. Vezi JEAN SrZ?o;EC, J-I 1 s/ln,i"olln' dfs Dicux
antiques, Thc Warburg Institute, London, 19t,0, p. 1~)2, ~i Iliai :lll'S E. PH.
GOX-DSCIl'llIDT, Medieval Texts and their firsl Apl'car(lm',' i/l Prinl, London,
191j3 (= S.upplement to the 131:bliographiral Sociely's 'l'rr1/tsaclioT/.<', No. 16),
aei Ja p. 29 orm. despre Auclores octo. - Dcspre lijJ;ll'ilul'i d,' nl(. hJi loan de
Salisb.ury vezi rnai jos, p.167. - Despre disparij,ia 1:11 ;,".i ca Jjmba jitHara
modern,; dupa indiealiile eat:doagelor de cal'li pus" in \'in7~I/'(' 1a tirgllri1e de
rnosl.re intre 1564 ,i 1846 vezi F.RIED.RICH PAULSEl'o', G,'grltichle des gelehrtcn
Unterrichts an den 'delltschen Schulen und Universi/fi"lcn, 1885, p. 785 urrn. In
2). LTltimn dintre aceste impara~ii este Imperiul roman ..El eorcspunde
eY2..cii de biitrinete (seneetus) ~i d_l,!,reaza p}na la sflqitul tenlporalldui,
care VD [i aboJil' de sabatuJ ceresco Faptul dl sfir:;:itul VrCDlLll'iJol' !21!
enl departc era garantal de cu\'intele apostolU]l1i nos, in!J!l...0.J.J.Wi~!1
anii 156{, -1;:;70, proeentajul eiirtilor Jatine era de 69,2; intrc 17 /(1. ,j 17:;0
de 23,8, iar inlrc 1791. si 1800 doal' de 5,8.
1 Cf. J. VOCT, Or&i; Romanus, 1929, p. 17.
2 l'cnLl'u prima data in eomental'iul 1a Pl'ol'oGul Daniil, ":1';,, po" 1;\ anul 20f,
in limba g-read' de efltl'c episeopul Hipolit dill HOIllCl,pf,,'lual ap"i de I.eronirn
;" (;OlllellLariul sall la Daniil, prin ca"" R [':"lp,'lat nu!uriClalc g-clH'I'~1ii.
40 II. EVUI. MEDIU LATIN
r;.alnrum rlc(J('l1il (1 Cor., 10, IJ)l. ill relnl rlcrsta iiI' ioleg-r'l ill gindirca
lnediev;,li't v;ziunea cJ'("~1 in;t prilJli,jvu despl"c ~f1r~itul limpului. De
llefill1narale ori silll I"cpI"odllse a('c~l(' cllvinlc de autorij Inedievali
- fhl"~\ trimilcrea Ia izvo)', r;I"j:~I,c, cum se intll1lplu (;u mai loale cita
tele mcdievale - Silil S(, rae ;l!llzii Ja ele. Dar a(;cste aluzii flU sint
adesea recunoscille dl: (";,Ll'I, islmicii Jnoderni ;;li culturii, ci in~elese
ca expresii origirwlc all, EVI,I,li "-'I,di u . J)<leu intr-o croniea din seeolill
81 Vll-1ea se gitSC)1,(' II/'Illlllz.i! i;l: "I11111<.'a e Ja vIl"~ta bi.itrinqij adinei"2,
nu trebuic I ";IS;t, III SI:IIS !,siI,"I')lJ:isl.; ronellJzi<l llnui sent.inwnl de .,llll
hat,"inire" al el'()(;i;, I:i Sri S" rl'('1l1l0aSCrt alllzia augustiniana l<.l rarale
lislllul dintrc raw ril1;l!it (rll"I;II)it) ;\ iSlorici 1IllivcI"sale ~i vlrsta batd
nctii3. n;I11I(, arlit ill vizil1llf'a S;\ .1 paradisllll1i (Par., 30, J31) ("rl mai
slnL lilJcrc doa!' jlll(i lIC 1"<:lIl"i dill l:lljlliJlsul LrandaJirului (Cl'c"r. ~i el
triJ.ic~Lc 111 'J~Lcpt'II'e,\ Sn")iLlllui Lillll'lll'ilol' (ve7.i ~i Conl'., 11, 14,13).
Tolill l1iblic a gi\si I gilld il'(';~ islllli!':t lJled i(:\[dil ~i 0 Illolivare teo
]oifiea a illlo(;llirii Ulll:; 1IIIpilr;l\ii prill alia: rcgnwII a gente in gentem
trans{"rtu.r prup/a in,justitias ct in.iurill.s ul. (,ull,tulI/,dins d tliwrsos dolos
i Ecleziastul = lsl/,S Sirah, :1.0, H). Llllltc]': UIII (;uIl'nlt. UilrN:ht.~ wul
Geizes willen kommt ein J(onigreich (J()/! cl:nem. Volk an(\' amire (., Din
eauza silniciei, nedreptrttjj ~i zgirceniei, scepLrlll dOJl1niei u Lost trecllt
de la un Jlopor 1a aJtu]"); ipse (Dominus) nwlat tempora et aelates,
trans["ert regna, atque constitu.it (Daniil, 2, 2J). Din cuvlntul transferre
(a SlJ'i"tl III I La) s-a derival Ilo~illn(:n (li' translalif) (Irammitere J , de impor
1;"\111';1 fundallll'JllaliJ. pCJlLl"I1 Iroria isI.Ol'i,il llIrdilV;J!il. 1{('lnnnil'l':I llll
l)(",iu'IIi de e:tLl'e Carol eel \\lal'l: se plll"a 1'11111:1'1'1' I'a 0 I l'iIIJSIIIii.l'IT a
~laplnirii rOJIlUne altui pO)lOI', Ce(~H CC ~j l'xpl'illl;1 1'''1'111111" 1/'{I!Jslalio
imperii, cal'eia i se ud<lugrl IJlai I lrZjl1 ~i l:1~a dl' .IrcwsLl/li(/ slllrlii 4 (SL!'u
nJutal'ea ~tijn~ei dp, la Al.ena sail nOllia In Paris). !.!.",PI'l'illl ll1cdieval
,:..rcll1l1t de.ln ROllin ~dr('a inq,wriullli lJllivr.:~;:!., avi;ld""J.o . j lin ('a..:.?c~
t.er su l'ana\,Jonal. La lei de unlvcl'sala csle ~I IlJ'('II'II(la t 1l1'lel l'OIllanr.
Saar otwrn si-r;n eriu.m slnt functii ulliversnl(~ Sll ))'(~III1. Colabo
rnrea eel or doua putel'i reprezi IHa plQi3._1I1 S('('o II a I. -Ira "I t.lla1HI
J..!Q.[llllda. En I';lmjoe en ltn ideal ~i in t.iJlJpul gT;lVIlllI ("(!u1li.!~:~dte-
-.
1Redaclarea lui Augustin (PL 40, 43). VII/gala '11',': .ad correplionem
nos/ram, in qu.os (ines saeculorum devenenmt.
2 Fredegar , cd. KHUSCH, in MGR, Serip/orcs reI'. Maol'., II, p. 123. Plin
gerea lui Frcdcga1' ne quisquam potest huius tempore '11:/; /1I"I'slIlIIil ornloribus pre
cedenles esse eonsimilis (ibidem) ll'ebuic judecatfl la reI ,:1, I'as"jul COl'l'Spunzator
din Grigore din Tours (wai jos, p. 178).
3 Plingerea c1espl'e 1mbfltl'inirra lumii sc gflsr,~1 {' eli iar ~i I" Luerq:iu, II,
1150 urm.; iar in sec. IT J la puri ntele biscl'ici j C ipriall (A d Demetriafwm,
cap. 3). Vezi ~i TOYNBEE, IV, p. 7 urm.
4"ModeIu! ideatic" I-a orerit Hora'tiu (Epi. J.l, 1, 15(;): Graeeia ... aries
/Inlu.lit agres/i Latio. - Ideea unei trallslalio slndi,: 0 gusrse pcntru prima oara
formulat.:i in scrisoarea lui Heiric ciitrc Carol eel Plcsuv (Poetae, III, ~29, 23).
- Vczi E. r,lLSON. Les Idees et les Lettres, p. 183 'urm.
EVUL MEDIU LATIN 'll
I ioare. inca la ineeputu1 seco]ulul al XIV-lea e punetul in jUl'ul earuia
~ravrteaza gindirea lui Dante. Ideea lranslatiei strabate ca un fir ro~u
J1ublieistiea ofieiala a lui Barbarossal, care reeurge 1n rnod deliberat
la traditia lui Carol eel }lare. ~ la (a_rol "ineolo. istol'ia germana e
IlDpletitfl. timp de secole intregi eu ideea relnnoiriLDo!1lci 2 , Dar ~i poe
zin dinastid\ ~i politiea a Germaniei din perioada llohenstaufenilor
,~te redactata in marc parte in Jimba laLina. Cele nlai ~lralue'ite strofe
t1rdicate lui Barbaros~a nu sint "crise in germana, ei in latina: sint
i,pera ArhipoeLului din Colonia. Prin doLindirea eoroanei Siciliei,
\'urtea suaba a intrat il1Lr-o ~i mai strlnsa legatura eu poezia latina.
lperele lui Giuffrcdi da Viterbo sint dedicate lui Henrie al VI-lea.
In regatul sicilian a1 lui Frederic al II-lea ia na~ter'e prima ~eoala de
poezie italiana, dar imparatu1 se delecta in acela~i 'limp ell comcdii
laline serise de juri~lij ~ai ~i prilllea de 1a englezi panegirice in versuri
1<ltine 3 .
Dar sa nil uitiillJ ea .. Evul .\leclilJ Inlin" nu se identifiea in nici lin
,.<It ~ ider.il ;~~':,lna, in semul ~nf'1I1r:ean:li\rjri_a_!iomei sau a unci
ni"lzuiille de;"\ 0 reilln(li:..Jdeea~raDslaL~ei e~l2iJl1i\ lQr..f1 lrec-erea sta
J'lni~'c Ja Ull imp(:.:i~l :I~.ra_ HI~u!a rstr. (;ul1seein~a unoI' ab1.!.~uri
'I~alL!1lp. a~r.stel :Jl!jJIIIII'I. Inca 'l1 HW'..U!. ~llna a sec-olulul al
IV-It';) 'r. Ili"ISl'llS" idr:(~a ullPi "Hollle peniti~nle" care, "aH;Jllenea unui om
.oupl('~jt de vina, pOHle ri admisfl din nou in eomunitatea sfinHl. numai
dllpa cainta renLru singele cr(l~tini1or v5rsat, dupa poe5in\5 ~i dupa
IJlrtl"lurisire<.! eredint-ei 111 Cl'istos"4. Ieronim, Anlbrozie ~i Prudentius
-int propagalOlii acestei idei ..\UQ"US.till aduce 0 rastUl"llare inca ~i mai
violentfi: ID1!..It iaudaleJ~tuti ale Romei sint, din .pullet ge vedeJ.::~
ne~lill. ni~gJiJ~\lJ'i.J:ri.vir~c~WmlbJi..1rebuie sa se_ Indrer.Le de la
U~.nl\a IcrcsLra, a .earei istorie apart,ine cetatii aniintesti rivilas ter
ren i lllp-Rl'atlel raliluI, dltre ceta1rfl. TiJ1I)umnezeu (civitas el.,
llnparalia rel'eascT\ a lui Dumnezell. Dante a eom_batut tacit aceste
c:(olleeptii aJe !IIi Augustin. EI lea~1J!!reuna RQID.a lui Virgiliu i a
lui Angll,;t ell cca n Sf. Petru sj;) 1If"!1la~ilol" acestuia. imparatie germana
I OlIn .Ii" i:"eising, de pild'i. in (,pupeea anonimrt Ligurinl1,s, serisa pe la
J 18li/8"7 ~j ca"" tratC<1Zfl pl"oblcmc islOI'icc contempol"anc, ni se spune ea, eli
Itl'r-lnd Tmp"l"illl, Carol l-al' fi transferal. apoi asupra lui ~i eli Rinul stapine~le
;)("111ll pcsle Tjbru (I, 2!1!J urm.; III, 5"3 urm. ~i 565 urm.).
~ i" :I(",'asla no~iune sc contopes~ diferitc idealuri elerogene. Vezi
1'.I~. ",cfln,"I.I!, I{aiser, Rom nud RCIlol'alio, 1929. - E. KAKTOnowICz, J(aisfr
'riedricll If., r>giinzI/lI{isballd, 1931, p. 176. - Despre difclitdi' nuan~:hi
,l1t iellii irnpcri"Jc caroJingi(;ne 9i ottoniene v('zi CAnL ERn>,-lAl'N in Dt. Arch.,
Ii. 1943, p. 1,'12 urm. - Frumoasa carte a lui FEDOR SCIINEIDEH, Rom und
(olilgedllllhc im Millelalter (1926), ;~i propune sa analizeze ,.bazclc spirituale
ale R("na~t(,l'ii",
3 ERNST l',I)lTOHOIVICZ, Kaiser Friedric;' 11., J~rwinz/l.ncsbc/ld, 1931,
p. '132, cu amrlnlllltc asupra lit('raturii Jaline Ja e\lltea impuralu'ui.
4 F, l'LIKr.:-<EIl, Rumisclte Geisleswelt, '19 /13, p. 11 49.
5 - Literatura europeanli
 ROMANIA 1.3
42 II. EVUL MEDIU LA TIN

~ G. nOM ,\ N I A

In lirnbajul ~tiin!.ific actllal, Romania InSeal1ln~l tatalitatea tarilar

in care se vorbesc linlbi lolllnllil;(~. '\\'('ste lilJ1bi s-au nascut pe pam'in wi lJarLaries, ilhnc Romania plnwht:
{ilte
tul Imperiului rOlllan - de In Mm'cn Neagra plna la Atlantic. Dacii DiFersis linguis laus sonat IlItft viri 2 .
pornim din rusat'it, ordiIH'a III care s,~ SIIl'CI'd aceste lilllbi este urma
toarca: roma.na, italinnn, rl'illlc.~/.a, IlJ'uvc'l;-,ala, cnlalarl3, spuniab,
portugheza. Inrudir":1 lilllhil"l' p/:ninsull:i iLc'l'i c", alc Prant<;i !Ii It;,
lici era eunoscuta lndi. din Evul Mcdiu; 1l1i:irlll!'ia c]asi,,;\ U ('onstiluie
tratatullui Dante De vulgari eloquentin.. ErllJi~ii secole/or al XSI-ll'l
~i al XVIII-lea (Pasquier, Voltaire, Marll1ontol) au \';1zut ill tillJba
provensala - le langage roman ou romain corrompu - limba-Illawa
a celorlalLe limbi romanil'p, descmnind-o ~i ca roman rusl'ique, ceea ce
aminte~tc expresin lin.gua /"omana ru,~lica, dc;;prc cure vom vorbi mai
jos. A0casliil eorie a J'ost prc!llutC\ de Fr;)n~ois HnynouarJ (t7Gj -1836).
Provensal de originc, el SllSI,illr.<t eu limba pl'()venSalCl - nUllJitu de eI
langue romane - ar fi IJl'cJrnnilla l III inlreaga F'ran('l a sCl'lllclor VI-IX
(ii ea toate eelelahr Jilllbi l'o1l1;lIli(',~ s-ar tl'a!1;c din Vl'l'Ilea pruvclIsaHi.
Tol atunei, arheulogul rrancez _\.I' c i"s(, de C:l\lmllilt a :lplicaL aCl'asta
eoneeptie, 0 datil. eu lcrl1lenul de "T'lIiIiUllic", stilului al'tisl ie ':11'('. dupa
paJ'prp,u sa, a dominat de la fi.nelc' Alltichitrttii plna ill ~1'CUl11J :II XII
lca. Cercclarile lui Raynouard all udus mari foloase t;Ulln;l~L('I'ii pfll'ziei
t.rubadurilor. Dar teba sa lingvistiea n-a putut sa se illqmll;'.. Fl'i.drich
Diez (1794-187(;)., 7ntellleiptorul filologiei rOIJlHllil'l', ;1 (ollllJiitut
teori<l 11Ii RaylloU<'\I'd ell pri\'ire la inUielalea liJllbii prn\'PlIsalc, sus
1:inind ea to ate limbile romanice reprezinta eVI111l\:ii ullt'ri"al'e inde
pendente ale limhii latine.
Cuvintele romanic, Romania :lIl insa 0 istoril' 1II111L Jllai vrche,
aproape uitata astftzi; 0U aeeasta trebuie sa incC[wlIl !lI'111!'1\ a r10blndi
perspeetiva justa. Romania deriva din romanus, dupil ('11111 acc-sta del'iva
din Roma, sau latinus din Latium. Mo~tenirc:1. HOlllCi a fo"t Jnlpartita
lntre euvintele latinus!li rom.anus. Dintl'(' toa1 C limbilr Laliului, adica
1 '.'tzj (;.~s\ro" P,\I:J" in Romania, 1, 1Si2. p. 1. Ul'm. -
dintre dialeetele "lati~e", t rebuia Srl dobJndcasL'u 1llliicl:ate idiomu I BibJi"f!'Tafie mai
noui\ J<\ II. P1RE);"r:, p. 289, n. 1..-1ntre 330 ,i 1,32. n11m~lr rlr Romania apare
vorbit la Homa. In Irnperiul roman, mult;t vrellle, rOll1ani erau muniti in noua lrxle Jatine (J. ZEILLEJ: 1n Revu.e dcs etl'rfcs la/illcs, 1.D29. p. 196).
9.oar eei din patl~pinitoa.re:invlll"l1 piistrlndu-si denum irile ct" Dar ~i AI.ann,i, (His/aria Arianorttm) nume~tr Romn /-le:Tp07roi.tC; '6jc; 'PW(J-ClV(t1.C;.
niel~berj, greci etc.). _\.bia printl'-un edict HI ltti CaranUa din 2 "PcnLr'll h'trbatuJ pe cnre-] preamii.resc deopot!'i\';l Jumca Lal'barii ~i roma

anul 2t2 se conferea tl1tllror ~tQri'](ir IIDpr>rillIlIJ l'pta.trllia romana. nil'lLca l'iisunii inll'-lln ,ingur glas Jauda adu~" 1n graiuri deosebite".

5*
1J.l II, BVUL ME DIU LATIN
ROMANIA .. r:
i,'

chema apoi Ja l'1ndlll lor: romcu/z, rOil/cud, rom.an, romance, ronWnW

11l1'f~J<.1l lalirHt. In acest sens lila! JibPl';;C' pnale vorbi drei_~i..de acul~l
~tOa I.e ace~ lea fiind dcriva I.e CUJI ronwnice. hI francrzn \'eche, ro
illc::o~.de 0 !-1lJlllanie I'rprezentind 0 unilatc densebita ral,a de p.t:Jpoal'l,le
mrmt, rOT/Jan in'CRmna .,roman dc' cll1:.LL1I1 vrr'uri". iar ca sens~~ ,-;i literatul'l]c- grrmallice.
l2Ql?~:l!iLJn retrnversiune laLin;l, () astfel de carle: pulra fi 1111nli,Ft
, CeImai "{'chi IJlOnllJilenl lilW\'istic I'omani c 11 conslituie Ilr~t1l11n
romanticUi:; (tiber romanticu,s)l, Cuvlnlcle .,rmJlan' ,i "rOlllantlc"2 Silli
~ ... le -de Ja Strassburg, du, 0'12.:.. dar <l,ceslea repreZII1t~1 llll oCJJment,
decl IntI'-O strln~a cnrd,!'! ir. 1n aeecpLiullea curenta din enQleza ;oj atT-
I '-','C' 1111 sin! jiteralura, Abla In seeolul FlI Xllea l Illc'epr ICln(.ltl mOnlllllenle
mana, "romanl i(," InSCUlllrI;1 1'1111\ ill secolul al XVIII-lt'n "ceca ce :S-<1I'
putea intlmplH III rOllwlle"3. COl'e~J!onJentul jLaJian pentru roman dill
I~r' liternre2 JI'fl..!~e, LiJel'atjJr!L;;rl.alliQJil iner-pl' .1-, __:-Jf.s;itu I seeolu l~i
ill XII-lea , cea ilalianrt ahjil..Jl_~j220 cu Cln/ec/ll SOMe lui al SUn
franceza vediC csLe galiei~1l1111 )'omanzo ("rOlliunul", cu ~pecic liLerara),
IlIlui Franci~I.' .~i eu Jil'ica clllt~l ~ieilian~l. Intral'ea til'zie In JOG a Spa
Cu accst SCII~ c~le inlrcJ)llill~aL llld'i de caLre Dante (pu,rg., 20, lid).
lIici ~i Italiei ;;e explidi. pl'in hegcl1ionia FrRntej: in schimb, aparit i ::
In 1'[,:lIII'C'Z;1 ~i ilali<lll;1 st' 1l:l~II' ;1'i;Jlbr dil! romam:Ge nqmele lIIwi
I i1l1pul'ie a mOllunlentelor germalliec (in Anglin pe Ja 700, in Germani;,
>;pI'clllilrl'arl'. E"o]ul;a (';;1(' :1;;l'llI;lll;lIO;))'p "i in spanioli'l, Si aici, rl/
in jUI'ul Illi ,:iU' c daLoI'ata caraeterlilui ell tolul c!cu;;ebil al lirnbilol
ltianCe In;;f';IIlln;j JII:li intii "Iill");l p"pllla!';t". iar apoi ~i ~a-scri~Ii.
~('rmanice Lqa de eele romnnil'c. 0 pUlenl cxempJifica ell ajuloru
III ac(~a~l~t JIIl,)I;I. (!fow'<llll<lal;t f;t!';l lIi('; n jilllili!I'(' 1a 0 ;;lIlgura specil:'
jlll'amintelol' de Ia Strassburg, ill redactar'ea rOl1laniea, inceputul SlIlJ;\.
Se put grlsi dcriv<l L(~ ca I'O/llan('(l.r lil)/,,,s . a Iraducc (Garcilaso de ]:
;lsl Fe]: pro dl'n {(.l11or el christian poblu el noslro COll//ln sal(JwJlenl, eeea
Yega, .Juall de Valdes), Jal' _~i fOI'Jllltlt- ('a los 1'01IIancistas a Pldgares
t't' e Inca foal'(c aproape de Iatin;l, ial'in gel'mana veche: in {{odes minH'
(marchiz1I1 dc Salltillulla), 1..~t;~'ni.lld I'll S('I'Ollll al X"-1"a, rnlJ)O/lce
incZ in thes chrislianes folclws ind uns!'/' bedhero gelwltnissi". Stnl dour,
apare ca drlluillire pcnl.ru acea "P('!;;\; (}" !lUCJlIC ern'ora Ii sr liial zi~r
lUl1Ji Iingvjst'il"~ complet difrrilc, !101nulli('1l1 ~(' pilip;] d(-se!)]''',1 Illull
~i uSlazl lot ast!'e] "i carc, inceplnd eu sccolul ;II XVI-lea, crall S(rJiIQ'
'in cu Irgrri num itc romanceros. )lQllI',lll!ll spaniol f' dpsl'T1lnul eu llli
l~mp cu 0 latin;t llwi lnllil S,111 IIlaj PIII.~ lJU1'1"II'lzal;l, ;;11' 1'1.'!'"~.n~~'
;~~I!!a <i-;l JQI~I~~I_'~j~'1 ~II'a ::L'..!.l' }'ILIIIII:JII;~I.:!.''.Jii.: CCl'J[@:
~1.!2~~e_~J2l.[lT~-'-0:.~~ltalw,na,nO(Jela (ca ;i in cngle7.~(}el),
lli CIIT, dilllJ~.oLI'l\;l. 1'1':1 11l'\'I,i I s;( j-'I\"I'I.I~ ];\ I ina <1/' la JlJ(,(~P\ll ca pI"
In Evnl \t{:!i~ eXISl.a, pc df'asllpra granitelor lingvisl.ic-..Q..Dlllll
nilate C'!.llturaL-l (l l{nlnalllCI. :\Ililierosi italirni scriu poezie in linlba
Ij)~~lill;t ---;-i~II' iwi:: t"'"7; ill"\7tliilUtlr, In j\iruTTUijUVse sCl'ie iJ
Anglia () lalill;1 Ililllilur de curata, pe cine! in Fran!a domne~te dec[\
provPlls;:l1;l (iell' UUlltcil PUllC in (7o/llilledia JlC' un proYen'al de "falll;l
dprea, Dar ;-l italicnl [ourte L'ldli puteau faec uneori gre~eJi gramati

sa vorbea;;e[l III lilllha sa Illal('l'II;I). na~I';lllll lui I)anle, Bl'lIncLlo Ln( illi, ('ole carc stilllPau risld r;duguri]or germani. A~a a payit GUl1%O de :\0

i~j scrie capodopcrn In ['l'alllllzl'~I('. G.!r;\('trrjsl ic eqp 11 1_I.J2.lll' I I I ,,1 11Jiliw

\ ara, 'Venit ill annl 065 in suila lui Otto I 1n Germania, rare Jlltr-o

durului Raili1hall L dr Y;1ll!.!('il21::.jill~1I1 III i r2-0..Q),--,--III_'_l'ful~i

('onvorbire l'll ddugarii din St, Gall a [010,il un caz gre~it, EI ,e jmti

~1rofe sInt scrjsf' JiccClrc In altrt li~.l~a-'--1!2:Q:YD1~'l!.~~.I~n::l.,Ir:lncrz:-l

fica intr-o scri'ioare 1n care spunc ca ar Ji [ost pe' nedrcpt acuzat 0(:

({'oLl, gasconfl si portllghez~14: Acestca eraLl Ji1l1bil(' Clll'('III,' ;rlll~11

ne~tiinta gl'<llllatieala, "eu toate ca llneori sint f'(injenit dc folosil'c'l

,irica 1'onl:1nic;;., Fnl?..lnl-di sc plJtf'a alterna il,LIT tir : d"\'('~~:.iI".sWI

liJnbii noastre popularC', eate e a1 I' ell' apropiaL;l latinei",

~tiinta vie <'1 unci Homnnii unitarc, Astfel de aJtern;lri SI' l'f'gll;;('SI- lll1C'
ri ea proct'Jeu artisli~ in Spania, de pildu In sonrlf'll' Jlli (;UII;!IJl'li :;-i
ale lui Lope de Vega, !I.!c(~pind cam din 1300, ]{Olll;lUi;1 S" dir,'r'i'IlI,i,l~\
(lin ee In 1'1' mui mult ('a limha si cultura, N<.llllIllll" l'~l~';lll)11I
lot u7i legalP int1'r Gle pri n iqoria' form;lri i lor" i Iwi 11 Ill'('" III rill I[\ I.-gft=
Apropi~I'f'a dintc limQil~lgaJ:.f ~i Jati0.rl "e_n~lIJiJlf> oc-a 1.lLTl.R 11.1
intregij-i5lorij i! Lmbilur----m.r~I,. Eel Sl? manif('Slrl in for1l1elc erIe
mal diferite. Toale limLi!e roman ice pol face in OJ'icc cpoca )mprum'l
luri din latinrl. Cfntewl lui flolantl Jin "echea lranceza (prin 1100)
ineepe:

1 Aslfel inir-IIII pasaj din J\!Vnl'() Pelayo, ,';/)('1"/1./11-111 '-",~II.I/I, I'''d. l;onll
720, fol. 19 d , snis in 134'.: EI irlro /I.-nne/lil DO/lli/lll--'. -'"111'1",\ .,r.-i/,!/I.-l/s ...
('orles, Ii rets, 1/0sl,.e ('111T"'rere 1I1Clf!lIe,3

lege.-e (Jet autlire el non romnntico,< in fJlI-ibn,< {nlm.I" d 1II"lItfll'-;1I 1"/ ,',,'-/1;'; dd'~II,,
"ilia continenl".'- ...
2 Cercetaril,: fundamcnlale ,.supra iSlol';ei eu\ i"IIIIII; ,,1''''''''''1 ;c" sillt d"I,,
I'ate lui ALEXIS )'1\.\:-;<;:01", exegctul lui Houssl''''', ill .111111/1"" Jrn/l-Jr/l:'l,/I',
flO1/.ssrau, V, 1929, p. 237 urm" ~j in 1I1(;lnl1grs FJnII/I'JI,'II(.,._~r,-, 1~30, 1, p. ,3::1,
3 PL'ntru a('l'as1a In francrzi't !30 ~p\lrl(' J'on1(17/('sq'u'
Pies, asroman{,toa]'c Ja v, r:nESC1:"'1, l!olluilli,." FI'O~Jl/rll!n, 1932, p. ,):;:2;
4 2
cxemplc ~\'rnHln,' ,i aJteJe la \\', WACI'ERi\".\('.EL, 1'01'1;1,'. 1,'/"'/01';1, un" Sid;"','!,,
ed, 2,1888. p. 1,93 Ul'm.
CuvintuJ /JIU.!!/lIIS a [ost inloruil Pl'lll grand;s inca din !a'ina tirzje, ~I
ill limbilt' t'lIlll<,uier nu a supraviC\uit dedt {!/'andis - l'U II Sill.Q:U\,;t
1 Canlil",!., Hiliolici (;fir~;tlll Sf'C. IXI llll nl'" pal'al,)" IIi .. ; 1l1'Jlla~i,
~IE'\f;l'[)F.Z PIDAL fixeaza date de "'1;;1('1'[' a Illi F'o"1I1(( ,Jel (.'id Ja Cl'" ,
1]1,0. Pot dOYf'lii, cI','d, ca el n-a putllt Ii ';'l'is ina;nlr dt' 11S0; \"rzi ma; j,,;,
3 "Cal"()l. l'l!!I.~Il', nlarrle lIuslr'll Itnptll"1.('-.
jG II. EVUL MEDIU LATIN
,'xccp~ie; Charlemagne l , In conseeinl,rl. lingvi~tii afil'nli'l c5. magltes
)ll versld dc mai Sl1S ::11' fi lITI "latinisI11", I\lIll1ui cii l:i uila dl toat!' 111<1
rile TT10JlUllH'n'Le "ll: lillllJilCil' l'Ullt<llIit'c .l!}lIndu in lalini~me, 1'010sit
,lIJec'l,i r()n~'tient cu lIl'II:1II1I'IIf(' dl' -I il. l:n ",en1r]u ('II,incnl il ofedi.
Commerlia lui Danl'" .\(',dll illlilJliJil -lIn euz dilllr'CJ mic -lInJn
tullatill vir (b;II'I'ill) ,llh !'LII')II;l 1'//"11, J)(:nlll1 cr, U<llilc nvea ne,oi,~ lie
o riulll III - il'II, 1:11' ,;il'id 1illl 1,,1 rl';oIl('f'zft ll't'I'<lZ~1 in ~1'1'I,JII] al XX-lpu
lern 111Id IIV/:On. ('!l' 1;1 VlI\'illllll \;11 ill ov/.<' = jlll<lrl'), Ill' ;.rill") III fal,a
ac"llli<l~i 1'al'''I'I, 11.'1 '111I1I'IIIII,il" dill I.llill;, Jill; 1;1,'illliJI Lile 1'0111 iI lliC.I'
l'~llifi" .. Ill""fl~islllI" '''''/11I'\'II,/,r. a'il "Ill'll ,r ,'lIlin, li't ,11 lill,]Ja
gl'rillall:'. Latina 1':11111111'1"(':11'1'111"01111" ,i II" "I:!I;I 11I,11l1r~1
j"(IJI'''1 11 Jf' .....
-~'llll'il, J'lIII101lli,'(. d"Li.!!~.I.lI~ili'l~iJ.L!.!~r'JlI d,' la ,'llllirldc
Lolll:t 101 li"'("'.!.!!" .1'1'<1111""';-[, ill ":1"1' 1:,-1 ill I' "I" ~I' SUCCTd "\0:1 .t!lci".
!\uwal 1".lIlIi"d .I" 101 I(OIlI.,llia 'iI: "I,till" " l'ri, iI'!' .i1l,1'-1 (1_"\'''' .1,,;;[:\
':'t1r:l1ii .liH'I:llll1,ji,,1' Illhi lilli, I~r 1:1110111'111:" 1,1 I:rl~' - II" I" rlllll'CIlI
lui R%Jl({ jdlli'l 1;1 lIlIlImltl// T/III/(/II!irll!lIi ,lilC'I'alllra ,;i "\lll\lI';\
spiritltaltt fr;lIlV(;z:1 CUJl,lilllie 1'"d,,1111 ",I"II,ll(' Ilal,illl,i. Lill'nllllru
!!('I'III,lll;1 lIIt,tliev,Jli't prcla 'qllor'I)!. /.(,:11,' Inlll,I" (LII \'"I'zi'l fralll'l'zi'l,
~l el I'ja I' CinlCt III ,Yi{;cl(/n~il()r ,,: du' ("f,-~ll" r1111J:1 L:"!'t;Pli'I!'ik Illi FI:lJ.J)
Hlell r.\XZEH2. ]n Illdl'(' l'I:'''lI!';t II ib\l1, I' jl.\/JOlI'I-.']1I1 fraJlITz\,. LlIlLlIla
(}(~ "lIlt, 'I h':lJ;',r-i ira(liazli pilla III ~111\"h;a ,;,i III Peninsula ibcl'jc:'l.
Illdi ~i J(omallul 'l'rcmt!n{irulHi p~Lc J!l'clucl'al in Tosctma pI' vrf'lIl,'a
lui Dan'Le, u~a t.:lllil \'a fi l'azul -;i III Anglia llli Cllflllt'(r. Lilp\':Ill1i"
frullceza. de cpopei ~i 1'OJllal'l<' (,;Ivnll'1'I'~li 'I~i 111111:1 CllI"1i1 Il'lg-al ill J la
lia, pentru u fi aiei 11I1'lIal1i 111 spl"ndidc](' 1'(11'1111' al'l i~li(',~ "l(~ Hcn;)~
tCl,jj de caLrc Doiaroo ~i Arioslo, DUI' ]1I1'~l dilll~lOO 11'II'UH: ]ll'illiatlil
literal' aSlJpra Italici: Cll D,tIl1e, Pclr::ll'CU. Blll'l'HI'I.'ill, ap"I-""\l1 H.(,lIa~
terii, AceiisLu sc I'ust'ringe l'<1 "il<tliani~J1l" a.'llJtl'l\ FI':111 I."i, .\ llg lit:i. Spa
iiic:j3, 0 data eu se('ol1)'1 r,] XYI-lc1 iJlc('pl' .. \ il'sla d,~ am" a Spanici,
car" domina mai ])ine de un sf'enl liler'nllll ill' ('III'O(lt'll". LllJIlJa~tcrca
1ind.lii ~i liLeruturii spaniole c~lc III fcJ tk illlJ'IH'I;l111,'! I" IJlm i"loria
li1craLurii ).ellropene" emil e~t(: CIIJl()a~Il'I'I'a j,j,'llIl'ii sj1:llliol(' PCIl'll'1l
istol,ia arteJol'. Franta s-a eJJI[;'l1cipat dc suI. 11l'gl'1I10Jli" jl"liallll ~i spa
niolii )n lliOc! defini1iv "bia de 1a inecjJlIIll'1 ~;I'l'."lillli al _,- \'II-lerl, pre
Iyind ea In,,u~i prillltltul, carc i-a r~l/n.,s 11('Z.tll'lllll'iJtal PllJU ]a 1780.
In aeest rastimp inHorisc Jll Anglia, JUl':I I;J~JO, 0 JII;II'(' poczie auL011
tona, care in5a va fi luaH't in considcrarc lJ(' ,'olllilll'lll ubia )n secolu1
al XVI1I-lea. C~l pU'lp1'ile li'terarc lInivl'I~"lj' :11., Hl1l1lllui('i. Ger!lli\Ilia
nll a putut C()I1Cllra ni.ciodati'l, Ceaslluuiw ;,hijl in l'jJ(lC,Lllli Qoethe;
ROMANIA
4?
plntl alunel a prlmit infJu...ente din afariL da..!:.. 11ILJL radi_ul mmic de
I:J sine,
~ortu] Angliei fata de ROllwnia este de 0 natura. speciala. Timp
d(' rlproape patru secole, Anglia a facut parte din Imperiu, Trupele
romune s-au retras In 410, dar misiunea lui Augustin (dllpa 597) a in
'emnat 0 a doua romanizare, sail, dupa formularea unui istoric englez:
"I'dntoareerea Britaniei Ja Europa 9i la propriul ei trecut"l. Monu
/I1ente1e romane au supraviqllit imigrarilor germanice. Ele au inspirat
sculptura din Northumbria (secolul al VII-lea) ~i au fost aratate cu
2
IIdndrie Prin eueerirea normanda. 9i prin regii angevini, cultura en
~leza devine pentru citeva seeole 0 anexa a cillei franceze. Franceza
devine Iimba literaturii )li a vietii de stat, latina eea a culturii supe
"ioare. Parisul este capitula l:terara a Angliei. Englezi \'i vel~i parti
cipa eu aporturi strulucite la rena9terea latina din secolul al XII-lea.
.\bia in 1340 se decreteaza egalitatea de drept intre englezii de origine
fl':tnceza ~i eei de origine suxonrl 3 ; abia in cursul secolului al XIV-lea
," contopesc cele doua rase ~j limbi 101r-o l.lnitate, Ace~tei cp(lei Ii apar
I ille Chaueel', pl'imul poet I'cl'rezrntativ al An~]ici, hr;tl1it ell substanta
1'1I1turii francez,' "i italicllf'. Chanel')' lI'{);;1'C ln 'l'IOO, CII 1111 all lliai llla
litLe, limba engl"~:l - (~:lI" dill 1.1:iO dcvf'lIisl' li"dJ:l till prl'J:Il'P' In ~e(lli
~i din IJil2 li"il>;1 folllSilrl ill jll"li\il' - ('~l" j'llstiti'l j>cnlm rima oar;'l
in pal'!.lllIelll dl~ I,;'ll/'l' 1111 r"l.!;c I~nglcz . .1JJ~lj;1 IIlI'dit'\'D,Ii'1 ::l-P-ML!.m:..Homu
niei. 0;11',,'111 lilu..P~l.J ll.~!ll.:I11p.i, AlI'rlia, derrnila llIajOl';I, isi ('I~rlillZi't
(1asc,d iil.lli..ni: i;~!~L!..ll.l!..Ji...t..!:!1JJ~ L l~iLt.urjle...s.tJ'1D~ .cu P0h'_N:.andj
/la, c ~i gl'rmal1l'. '~l'itallirl a QPvenit 0 IUllle_p,nlru sine"4,
Lllllba eJlgll'zi.'1 e un Jial~ct gprmanic irnpestl,jtaL t'U eIPIIH'Tll,' j'Olll;l
/lice ~i latine, Carcldertll !1;'I(ional si focml'le de \i;:qi'l alt' .\.ngli,~i ill!
~iJlt nicj 1'0111;III;r(;, Jlici gr.l'IlHinice, ei - englczc .. Ere 1'('l'l'l'zinli't t.J
.;inlczi'l fCl'icit;lintre Ull 1'llnl'iJJ'1I1i';IJI su(;i;I1 ~i 1111 IJcconfol'lIIi.;m illdi
yidual, SiJJtf'Z;'1 ]JC carr Ilil a J'ealizat-o nici'lIll nIt P0l'ul'. lbpol'tul
\nglili fU~;1 de !lumanin, 'If/lCa fa\;t,]" 11>:lditiil_<'lll'oj>l'f'.ni'l, ('<;Ie ,) pI")'
hlclll[l carr: rl'tlpal'l: 111('I'I'U ;Tl ]j'Lc1'Olunt rnglez;:i. In sc('olul al X \"1J I-leil
Pope, Gibbon), Jallnita_tea ('xereiti't 0 puternici.'l atraq'ic, iar in set'obd
tI XIX-len, Gcrmania. In sf'l;olul al XX-lea se subliniaza din nou tra
di(iile romane de or'ice reI -un proces intel'esant, pc care-I putcm
,,;hita aci doar in treacCJ.t, G,K. Che~tcrton si Hilaire Belloc au fost
c[-\Jl1pionii inlpctuo~i ai a\'e~lei butalii. De u'n orizont mull mai hug
1 CHn, D\WSON. The l\-laking of Europe, ln9, p. 209.
2 F, S \XL In Journal of till: Wal'IJurg and Gourtauld Institutes, 6, 1943. p. 18
~i n. 'f, Pcntl'u reJa~;i1e cull,uraJe dinl.re An/fli", ~i Utllia ill " I " ' , YlJ \C7.;
- ..
\\' I.'EYJSON, fcndand (l/lll the Continent in the Eighth Celltltl'!.!, 1:1',1), p. 1/,2.
3 J.J.JU'''1:1I \XD, A Literary History of the E1t.~lish Peopll', I (Ul0:il, p. 236.
4 G,~{. 'l'IlE\"El.\.\'\, G,'srhir.hle Hn;?la7lds, I ('1937), p, I.; p"erllll)~; F:n!'l(/.nd
(11HZ the M"ditl'rranr.nn Trrulitioll, ~i de a;;('m'~lli IIriti"ih .11'1 and the .V[edil~rra
nt:all, Oxford Ln;\,'/,sity PI""';, '191,;. usp, 18',8,
8
JI. EVUL MEDIU LATIN
este critica ~i poJil:-.:<; litera)"a I'l'pt'ezentala dupa 1920 </1> T.S. Eliot:
"Trei sau patHI rOhl<illl,iel'i JII:'lI'i ill6i nu inseamna 0 literatura, cu toate
ca Hiiz,boi si Pace e~ tell n r'o n I<ill d i 11 t re eel e mai mari, Dadi am inla tura
toate infl;len1ele i~lori\'p ale HOlliCi - lol ce an) priJJlit din partea
societatii norll1anJo- 1;'<.In('p,.(" de Ja Liserica, de la umanism, pe oric~
cale direcLC! si il,JiJ'<:<:lCl - C(' ~Il' Jn~\i ramine? Clteva rCidacini si inve
li~uri tenton::. :\u:cl i a ,',1 t " 1,11';\ led ina, ~i noi l1U trebuie sa 'ne pl'O
curam latinilal<-:' lloHslr~1 Jin Franta."l
OccidclIllIl ~i-a Jll'ililit .. dul'ali" I:1ti~Iii de la Homania ~i iradiatii]e
.j. in ccle ce 1Il'IJI\aI.U VIIIII :111aliza j'oJ'lll(;'le si roadelp acesteia. Va trc
bui sa trt(plll <I,. I" 1!('11I'!'1l1 Ia \'Olqillllllli c());cret a] wbstan1ei istorice,
Sa intr;IJlI III :1I11{IIII1!1I. Ciui, <1:,1';\ t:ulIl_,\BY VVARHrRG obi~nuia_.sa
SDunC! Ji"cil'(Jlil~li ... I!IIllul UlllIl)J('/.I:1I sc asculJ<le in ~nl;-.
1 The Critcrion, ".'1, 1111.1';': 'I'I:!::, p. Hi.',.
CAP nOL lJL II I
LITER ATURA SI INV ATAMINTUL
~ 1. Artele lib"l',d,., p. {i9 - 2. Concl'p\;a clcspl'c aries ill E'-ul M':'diu, p ..-,~
~ 3. Gl'amat;(a, p. ;,6 - 4. Stutl;ilc <:In!l'lo-saxonc ~i cal'olingicne, p. ;:':',
5. _\lIlor;i de ,:,c 0 alii , p. G3 - S li. Vni"el's;lati1e, p. 70
7. Sententiae ~i e.1'eIJ/]Jla, p. 7:l
L
l1}RArr~:\ [acc-parte ilin_,,(,;ultura g('neral~(. De ce ~i de c1nd?
Pentru r.a grecii J?;~~isera intr~un poet .oglindirea i1~alii ~
trecutlllul lor, a fJrll ]01.'. a zellor lor. El nIl aveau Dll;l cartl
,.;acre, nici CtJ~t~1 preoleasdl.. Honler era pentru l'j .,tJ'adilia". lncepind
.-Iln seeo_lul al YI,:,ka i.c.n._. opera sa_d_cvinf.-lIlLadevaral manual de
';lconIa . ~lll!:.Lin.cepind, litcrflluraJ'tlprC'zint...Lo_JlJillrir, d idactica,
:;, corlt1.!.!uitatrf( litel'aturii ell!'opene e legata ell' sconla. inv~lHllJlinttll
<kvine purUHofli1 traditiei litcl'are.......!.' till fapt ('ara"'If'J'j~I it EUJ'ppei,
lar carc nil r tU'lrJ'J1J inat prilll !'-II11 nqJ.ULLl:;ic..ll.!ial. ])1'JlIllit.alca: auto
nOlnia, funttia eclu<:rl.liv;t a jl(J('zi"j capC!trl j'ii'i\;l prill HlJmer ~i UJ'
ll1a~ij siii. :-'-al' ri pill-ill. IIILllIlJ)Ja :;;i altrel, La (,vl'ci, cleyul inva\a
.. Iegen", ia1'.cC!qile lui Moise nu silll un poelll_ lar ce faeuseri'l grecii rna!
illainte au ill1ilal apoi romanii. Ln inceputul poezici rOll'1ane sta Li
vius Andronicus I'a dOlla :iumalate a secollilui al III-lea). El tracluce
rliseea pentru ~coala. Contelllporanii sai i\aevills Ji Ennius eOlllpUII
l'popei na!ionalc putind sa llllocuiasca iliacia. Insa aLia Virgilil
t,'!'eeaza 0 epopc f ' na'\ ionala roma nrc de va] oa1'e un ivel'sa I a. Ea ,o,e leagri
ele Homer prin subiect ~i pI' in forma. )i ea a devenit 'Lot 0 carte dp
~coa]a. Evnl \frdiu a preluat de In :\nLichitaLC' leo-a Lura tradil'ionala
dintre epoprr' ~i ~coala, A pi'ISll'al Eneida in palrimolliul ei' ~i i-a
alaturat epopei biblice care 11 inlitau forma] pe Yirgiliu, nefiind Illsa
In masura :'fl-l Inlocuiasca. Cilil'f:[t acestora este un adevarat chin.
\'irgiJiu ramine coloana verteLJ'uli:i a lnv8.1allllntuJui de ]imhii ]a1 illa._
Clasicii natiunilor lllodernc au dl:venit apoi ~i ei obiecl de ]ecLura
~colara, chia!' daca erau tot atit de llepotrivi\i pentru aceasta en Sha
kespeare Sau Faust a] lui Goethe. ~tiin\.B jileralilrii presupunr (.
~a~t('re elt~D.Jentara a inv~FIJlli'll'JJ..Uli. ~I'opl'anl
1,. ARTELE LIBEHALE
Trasiil.lIl'i1. fundamentalc ale invatamintulni IlICllwval l~l au
(,lldacinile ill '\/ItichitatAa gl'eacr-5ofi-;;toI Hippia~~'"
. 1 Desp"c ,"IIII1'a anlic,; Sc p"a1(. vcdea aClill. Il.-T, ~I.\I:I:OC, llisloire rtf'
l'r-'ducation dl/II' 1'.lnt;qu;le, P:.I';" 1!l't8.
 50 III. LITERATURA ~I INVATAMlNTUL
tcmporan ai lui Socra!p, trccea la ullli('j drept <llltOl'III sistenlUlui
cducnLiv baza't pc artelc jjbcrale, Willi it pc gI'(;('c~te ~YXUX)\LOC; 7tIXL3dIX,
ceea ce Inseamna "cultuJ'a ubi~JllliHI, de rlnd"l. Dupa cum 5e ~tje,
Platon admite::t llumai f'ilozofiil (';1 llIi'l!!" de cultura, El il conlbiJ
1ea pe nm<:r, 1ilzgon(':Jllc l,op!i din statu1 sau, lill' re~pingea ~i
.. cultllra gcner:.!I;,". Pnlt,nl,ia lo1"lit~JJI._ilJCI'entR Mid'll'pi filozofii,
Jill a fost nj('iod:II;I~sti_~t;1 ltl:li IJ:Uin':'f ;i mai catf'g'll,jc dcclt{fe eel
!lIaj In:1I'(' gilldi I ()I' grh" IJlS:i 1'1 iI d:J1-;r(~11l pedilpugje en ~i In polilica.
C:(IJltCll'1~(lJ~<i!..l ,_ (t..!.:al Clr n l , I sl)('la t~iJ~lerVll~; ca,~!.!_~)1~ill
l'e;II"" t!~ 11'~!.!01.:fi.!..: ~ j "~llllIf;' gt \'" l.:.il.1i:i..--l c.L.lll.WSdnd rlr,,]! t 'illS I iri('u_t (~
~r I'till'l,j "1111111':111', 1+:111'-:1 ii;I'.i.II"hiz:tl ill ~g,.fcJ, 111l'1t InalPliilp de
('IlIUm-, gelllT,";t -:"1 .::ll1i(,il~(i"1 <ll'e,r.' ...l!2.,'~'i'diJ'r Jl~Jcdeut idiLren-trlJ
fi1'O'Zotir:-:~(11) 1':11",)'1 111'11\'1 i,', 1'11111'1111 <II' '1'11'1'('" TIl; hoentle a ri'lI1lC1S
Jlol;ll'IIol' 1'1'1111'11 IlIlrc'ag:1 AnlidJil:t1I', III (ill,Lt 111101' "birctii teul,pli.'e
iz"lalr, 1'1'1111'11 :l('I'~l ::;;stf'lll. ~''l'i~Oal'I':J i' ~8-11 a l'li Stlll'ca, lrnlind
drs )]'r arTe.~ li7ierr;/;\; ;;-,,'7;u7ia lJ1wwlio, ill'I' ,";tIOIlI"',) une; III[llllll'ii
I 1a~i('(" E:;le YOI'Da lie ,WI' e slllJlj "W'" '1" ~cn'I'S(' ~,'ol'lIll1i llllllrl'i~
t\g'1I1'1 b~l1w~li. SC' jlUll!csl.:....J..ilH'l':de... ]1I'ltiJU \';\ ~1J)I, r1"1!L1I-;-:cr" ~II
1~2'. Dc uceea,l,;ct,lll'a, ~Plljr'llJra ~j ,,It.r, IIl<leJ,;lllieiri IlIf:SIl<SlIdII'I'Slj
__ I I
aries Ii1cchanicac)3 51nL exc]use, T){> dnd JIIlIzjcn, suculiLr. II tlj~clplilli'
11I;riL'11I:Jlil';I, lsi arf' loclll ei In cerciJI C1I'Lel,'r libel'ale. III :\ntiphitulI.'a
1~~;t~J::.elJlisQ.., ll(,~~I1'" () Il,;~i l'lIl,'a 11r~l'rlrt~~i St;'(';:;:;. Clllll ,'il..
al'1('I.l'Jjlj('I;II(~ ai' I'('j.!.! ";'\'11':1 J'.!j'J.:'~1'1l1 i";1 fil"z"fi,j, Ae":t:la .rl.W...'.!.II11il
ir~'I'I,1 S;l lilili fie () eli,,'i},lill;t :;:1 iill~~ri"rl ~11..r.1J::I""~I' .-llllllraJ. ~ra
Cf in:iCaHI11:\ Crl 1<-1 sl'il'~illti Ani il'il i Ii', I ii :11"11'1" I iii< 1,,,1,, 1111 1':II1IH~ ~in~
gllr(.1n 11(1111:11!('lli ,: :tIl' \1 i inl (i, Kit- ~~I;;-'I';I l,ill:1 ~l-:\l" :tsl;/ \TUllr'
1<:, II I 111.1:1 l'ltl' ~~8illl' ~ i ~~"r.dJ It~ II' ell]~' " V"~I;l~II:,~i1 nt~lll
E\'IlTi'i1 ,refllll: i~ralll(llll;l. I"cIUl'll';I, (!ii (\'ilt<I. :'1'11.1111'111'.1, !!,''IIII1C'!n:I"
1IlllzirH, asLrollOlJlin. Evul \ledin th'z;u a(0;lIJ'i-;-;-li0 ""I,,'in;11.' :11'1'<['<)"
(U-I<'s In JOUrl ,:rI'sul,i ll,nclJlollice, '11.",(,.ilIUP'; 1IlI' l'iiJl<l atl:llrlid:1 :Ii.j
"I',,'i[1\(.1'11' IllelTice:
Gram. loquillo'; fha, writ dlJII'I.: 111",. w,,.I,(l /IIi"i,I/I'II/;
,H/ls. cani/; ,1,., numeral: Cco, Jlolldl'/'{{I: _1-", IIllil IIslra,
t;1timelc palru_artes_(cl'1e malell~li~ll ~;;I,I IIllill' <I .. I'/ldhiu'i III
qll!!:-d/:l:I'0'U1ll (cSI~ 1'<111'11 d'\i), ial' ~l!1I:"ll'I'1 ;'11 f\,'" 'Ill'ri--;-;-~t'.-d.!n~a
, ,\;;I!'(! E. Sonl'l:". _,j,da,(. ](;"''''/l/usa, I', ,;,I! 1IIIlI, II"),, "lJ,L
Lucius ~i1 n"OCu.s Se1leca, d j S l'r1 a t j C' M OJlt hen '1
l l ~J:~~l . l' 1 f;, II . 'c:Y.'~/.i.l'):: i n5('~U nn~-t)
d
dinlj11111'i";'I, .. (upl'iJ'lzrltnl', 1.ncl1C'l!at ,
" I"id"r, Et., [\', 2, d"ri\'a liberates .I" ia li/",I' (.""./ . ),
" in fJ"l'r:nta He. XV s-a 1rczit eOll,li;lJl:t fI, ,ill"" alli,liluJ'. Ei rd"uz:i
S~-t Jllai Ii(, CtlnJ',',ntJati l"U nH.':;\lf,~u!:rarij; t1"( al'~'~l:-:l;llol Il'il~ii tJ ',asU"t JitcJnlurIi
dt j-dlll'it:' H art/lInl', C")l'p ~P- prl,h1lt,b'l:7'fl' pirl ill . . /1 :\ . . , '1 h '.li lUHi j<Js,
XX r I [), - CI\rm"lIul iiI' 7I1('c(anico ~ap;'tl', )11 il:didl1:' "'1l,,,1 ", "il,nJ1l, crurl";
IfJ (u-rlltl 111('('('(n~jr'a (, .. ::lPtll~1 i,rdirJal'i)u.
ARTELE LIBERALE 51
... ('colul al JX~lca In trlVlWI' (l'r1Plrei caip. ~i~St yr..ars tl'Cbllie
~,eparalaE~orjc de !larta" l!L~eJJsuj lHod~rn. Ea ~nS~1iln;!~r:ol'je,
~,atul'a';, 1n {elu1 in care gralllatica poate i COl1S1del'i.lta dl'ept
.,1 eorie a limbii" ("Sprachlehrr/') , Etimologia antiea apropiase tCl'Illr
uul acesLa de Cllvint.ul artns (= strlns); artes cuprindeau totuJ III
I'eguli strinse, sp.vere 2 .
Sj~temul artplol' liberale, a"a cum crau ele intelese ill Evul :YJediu,
a fo7t eXRlls ae afl'1canul!\T~JlI.ls-Capella,care' a scri" illtI'e anii 410
~i 439. Notkcr Laheo (mort ill 1022) I-a tradus in germana vecbe, Hugo
trotius S-a semnalat in tillerete priIltr-o noua editie (1599), ~i chiar'
Leibniz a planuit ~i el 0 edi1, ie 3 , Chiar ~i in s3.l'batorile de Ja sfJr~itul
",ecolului al XVI-lea pot fi ::rl'late UrIne de ale acestui autor 4 , Martia'
lIusCapella a da:LQncrei sale (} haina de roman, Tot a romall ~U'i1a tJf
lui pe earU~Q!;1I.ta, Dr> nupliis Philologiae 1'[ lHacurii (,,~lInta Fi
lolocriei Gil :Vfercul''' , Cam azii ii'\ este lin amcstee de " i ver5ur
j-nterca ate..Lin car...p.redomina pr023. Cartea groasa de peste cinci sute
de pagini in octavo e nea:similabila unui cititor din zilele lluastl'e, TIl
tLl~i trebuic sa arttneiilil lll{l('nr 0 pl'i"ire usur!'a "i. Priu\('](' c!llllil "{1l'1i
j. ,
sint eonSaerate ill1 I'igii l'olllan('~1 is, Fig-lIl'ilc ~i lIIol i\,,'II.' pi S(; I'f;llllloie:,c
ill fOI'II1C multiplc iII ('11I'sul EI 1IIIIi ,\lc\lill, Ill:li :II('~ ill l'pi"Lt filozofica
a s'~"lJl\llll i n 1 XII r -11':1. Lilt 1':tI'I'<\ 111('I'/lI' (;11 () :1j)(,sLl'ol'f, in 't:r"uri ca
In:', llill1cn"II, iHVO('dL ("\ inlji;:lt:illilm' :11 (,I,'lllelllelo\' ~i al sexelor in
slnjha zeitei l\"tura.liJl' ~j I'a pqitor <11 cas~.tf)l'iiJf)r dil1Ll'e zei, DiMre
;lce~1 ia, l\Ic]'cul' e illc;t nf"n..;t'l'Cl[, La d:rl III lui Vir1us, el il c()n,;u hi'\.
I'I' '\1,010. _\\:1',..;1;-( ii IJJ"IIIUI1 I ' ;.1/' J'I'p<.t1I1Yrll,ata rc"ioara Pbi]ologi;J, hfll1;\
l'UI1(''i,'utoure a Pal'lla!'111IJi, dar ~j a l'/-'T'lllui aSLl'a.l ~i u lailH:lor lumii
':Uhp;llIJlnll'IIP, III;bru\i~illd a;:lt'cl lol"lij,,;tlea euno"tintrlor, "trtus,
:'Ill"'I'III' ~i ~~polo ";,' 1na1t;l, 61l:'11!zili rlr \f\lze, pl'in sl'f'rele ,"'rp~li pinii
1:1 IlctlaLU] lui Tupill'1'. 0 ad II 11;(1'<' a z('illJI', Ja (';lr,' p;ll'ticip;l ~i j'jguri ale
!:fJliu', ;q)]'''I.:\ t!I',!'inl:l lui ~1('1'l'1!)' ~i JlUl;:lrr\,~t{; ('a Philolo!!ia ,,;\ fie ridi
\';I.;! :a ran~uJ .ic /.('i\ft, 1<1 file;, ~i J1111]'ltnrjj IlIc[lrca\ i de mel'itc care ii
1 PIO r:,\J',\ ill S/,uli 1/I/',Ii""(1/', I, IV;!S, pp, ',-36, - 1'" Ii n ""I forma
'l1l.0rlI1l,Vl_L(,1II :lPjl,"C' lllai til'zitl ('II 11l'('cZJlI"-1'' llJITfia (ju,ut!l'I>i'iuFn.
":,~.~J'yill:-" fa "'-ElL, I.Y, '.0.:1, :-~ 112'{11. - !.;\ {/l C;l:;sil1dnl', I'd. '\'1 Y:,\OH.' , !J1.
12 J ,:,i l~id4Ir, 1.: J) 1, :2.
J l'i,rl',,-])alli.~ H,,,,I Pfi:W-1,:!1j. l1Iai linin Ipi,.'"p elf' ,\\'l'ilJ,,'h,", il
I:Iff11 El:, If'",'"il in 'j1;!IJ ;1,;isl"nl"] I"i ]:"S';1I'1. ".111"'11",.," D"lfiJlllllli 1':1 II'l,j,,,i,, sa
"nU".,;, ,'dilal'l';l "h'si"d"" hrl ini p"I",.1I j)"lrill (ud /I~<nm [)V/IJhi",). ]'" 1\1"rli,,
HIJ~ C:tpi.ll a II JPp!'t'dill~'\";" lui J pihni,.. l'al't llf'Ulil ..:;.t't-I arlll';). 1)11 nnlnT' _ tlln Hull
la (~ilt~icL {II 1IE~:-, J.pihni:.. !,'I1,.,-(.'tpondi,)r1 lH;II)(n~i8.1~)/dl, p ~:!~. ~ l\larli:HIIlS
Capflla a 1'",,1 t ip'~I1'il d c OJ" ()J'j i,rll',. 1 'IV\) ~i J :)~J~I.
f':-:I'lIJ'~ld
",\. ''',\1:111 III" (,,'SIi/II/lI,-/l,. SrI/nII"II, 10:1~, r.
p, ~ri'I, JI, 3,
i> ~1l)u"!IlI",I,-, \p"ll,ills. H,'., \'r, 2:llll'm, ((';",<1"1';,, I"i ,\mllT' I'U ]'sy,.]-,c,
~ll1t(J)"/at,""1 Ill' j ....JI l'L' II .l(llIn;lI~ a :/..:,;1\1;' ~'le,l.
 52 1]1. LITERATURA $1 INVATAMINTUL
vor urJlla (ed. DIO':, 40,20 urlll. 1 ). Philologia e gati Lit de walll a ci, Phro
nesis (ltl, 21), ~i apoi salutata. cle cele patru virtuti cardinale ~i de cele
trei Gratii. La porllnea 7.ei\ci Athanasia, ea trebuie sa yomite 0 mul
1ime de eaqi (59,5) pen I I'll a dcvcni demna de nemurire. Apoi se inalta
spre cer Intr-o lectici't plIl'lat[t de tincrii Labor ~i Amor ~i de fecioarele
Epimelia (Bagarc(\ dc ~callli'i) ~i AI!'rypnia (Veghea noclurna. a Invata
tilor care i~i SClIl'tcaza somlJuJ). In ccr e intimpinata de luno ca pro
lectoare a cr\~lJicici (rronllha), care 0 inrormeaza despre loeuitorii
OJimplJ11Ii, <le05to deo~cbilldll-se in mare masura de Olimpul clin. Tot
elul dc dClllolli ~i scmizci, dar!;'i poe!ii ~i fiJozofii antici (78,9 urlll.)
all patruns oici. ~lirea~a pl'illlc~tc C<l dar de nunta cele ~apte arte libe
ralc. Fieciircia dintrr. ell' ii l'stl' dedicalu dlr. (\ cllrte a operei.COi11orm
1I10dei tiHlp1l/ui, e/c sinl pel'soniIiealc en feml'i care sc dcosebesc pl'ln
imbracamintr, pieptflnuIUJ[t ?i allibnl/. ASlfcl, Gralliatica apare ca
" 1atl'1na carc sc fale~lc cu spi\a nCH1lI1Ilui din regcle l'f!iptean Osiris;
lIlai tlrziu a zabovit mult tinq1 In At.iea, dar aCUIJ1 arare in ve~minte
romane. Ea poarta cu sine, 'inlr-o case1a de filde~, un C1l\lt ~i 0 pilii
rentl'u a trala pe cale ehirurgieaJa defeetele de vorbi!'C Hie eopiilor.
Het.orica este 0 femeie j'rumoasa cle 0 stat.ura falnica, purtind 0 imbra
call1inLe llJlpodobiHt ell toate figurile retorice ~i arme eu care-~i ra
ne~te adversarii eLe. :\.t:e~l(; figuri aleguriee ~i atribul(le lor au fo~t
l~n~u rcprezl'nta~Jn poczia ~i ;l1ta n;edimlftZ. E-I7";P;; pefata
de-le catedralclor ,lin Char-Ires, 1.,<1011 ~i AtlXClTc, la .\01(',' Dame din
Paris, dar ~i in pictura lui BOl.lieclli 3. Cr.eu e(~ inclnla EV1J1 ~fediu in
,Yuplae era nu atit eon\inntu! erudit, cit. )JogalH f()I()~ir(' a figurilor
alegoriee (a~a cum Je-a illtroJus cotlCOl\1jtent PrUIIl'liI ill~ in Psycho
I/lncha, II1Sa cle pe pozi1,ii cl'e~tinc) ~i, in sf7r~it, J110t i\'111 c[diitoriei
'cre~ti4 .
l_\.stfcl:\ fast iniil\atii ~i ))syc1,e Ja nrmlJ!'irr; ,\plll,i"s, J/d., ,.J. HELM,
'1-',fj, 9 UI))).
t Paeme dcspl'e aries, d,' cc1c mai muJle 0'1',; (;11 l'e1',1';"' Lt _'Ill/liiac: Poelae,
1, ',OR--'IO; ibidem, j{14 ~i G~8 tll'm.; Poelac, ]]1, 'J/17, 1/,~J '"111.; IV, 399 unn.
- Carlllina C,rtllt., p. U3 Ul'Dl.; Godefl'oi dr Brplrl1iJ, FOilS I,hilosophiae; UI)
.. I'i 1111" al lui EI ienne de TOll)'nai : ll'a Iter von Clll;tillnn, '.1 !J~~I, ',I ,,,'m.; Neckam,
It na/uris )'entlll, cd. "'n](;HT, 1,!J8, CIC.
3 E. "IALE, L'urlreligieux dll X.T1Je siicle nl Fru Itt:f , p. ~(; 1I1'm. -
c,Jli, freseele din Vill" Lemmi in LUyj".-R"prt'zlnltll'i 1I11,,i"are: Journaf
"! l1Ie Warbllrg }nsti//I.le, Il 1193H':;9), p. 82.
Cf. Voyage all ('iel ~i Voyage d'Oldl'e-lom&e In v. I I\1P.'\ 1, l"nx perpellla"
]'1',9, p. 18S; lJOeSSET, JlimmclRl'eisc, in Archiv {iiI' }1c/i;;/IJII.'Hisx(-)lschaj'l, 1901,
p. :!3!,; E. r.EnlLLI, 11 "Libro della Scala" e II! ')l/.csliollC (/,.[If fiJI"i araho-spag
"vIc della D.C. (= Siudi e Testi, ']50), 19 1,9, l'ercn~.al. de E. UTT~HNN in
Orien/alia, 20 iRoJlla, 19::d), pp. 508-5'12.
CONCEPTIA DESPRE ARTES IN EVUL MF.:DlU 53
2 C 0 ~ C I~ P T I _\. J) ESP R E .,1 nTH s j ~ E \' L L ~r E DILl
I.!l JoeLl'illll..J:ltllllrillfj a Evului }[p(Jju 51' p.0l. d iSLinge d01la teorii
d,'spre aries: l'r.'! patristiea ~i eea laico-didacLica 2 ; ~le au, desigur, anu
lillie !aJlgell~e, dar SlJlt totu~i direrite ea Ol"iglne. Inca demaii.nainte.
iudaisr!:!..!:!.L.a lexandri_n, al l'arui J'eprezentant de seama a fost Filan
(Illort, pare-se, sub Claudiu), ~ allexase ~tiinta ~j filozofia greacii.,
ff\cinrl, fire~Le, din lnteleptii elini-di~ejjJoli ai ,lui Moi~c. ApoJoge~ii
neu.ini din.:;ceolul al II-lea, lu~tillmai ales, au preluat aeeasUi. coneep
lie, trunsmi[ind-o lllarilor teoJogi ai ~colil alexandrine. Clement din
Alexandria (eca. 1.50 -cca. 215) trage de aei eoncluzia ea ~tiin\a greci
lor at' fi fost decretata de DU111nezeu. Dascalu I crestin ar avca nevoie
de ea pentJ'IJ lJ1telegerea Scrpturi. POl.i~ia parinti'lol' latini ai biseri
<:ii nu este unitara. Alllhrozie din \oliJan (333 -397) este un eunose[t
tor, dal' ~i un adver~ar al fiJozofiej eline, Dil1lpotrivil, leronim (cca.
;\~0-420), acest "Aristarh crc~tin" (LUDWIG TRArBE) - printl'e ai
.'arui aclmiratori ~e va llUlllar<l lllai tirzjlJ ~i Erasl1l, aUt de inrudit ea
fire eu el - era In aeela~i t.imp umanist, filolog ~i dasl'rtl a1 biserieii.
mil' a Ul'1ont la Roma eursurile lui i\elius DOlW1.us graJJlatieul ~i
"ol1lentatond lui Tcrcn1iu. Plaut, TercIIl,iu, Lucre~jll, Cicero, Sa]l1~
1 iu, Virgiljll, l-lor:.q.iu, Pel'sius, Luc;)n ii sint. familiari. La adinei b5
trinqe l~i l1Jai aducca <lJ1linte chi't 'Il'udu i-a jJrieinuit. lnval:area limhii
('l)l'aice, dupf\ ce sc obi~nuise cu "agerimea lui QuintiJian, cu vorbirea
eurgatoare a IUl Cicero (Cicerons fluvos), eu demnitatea lui Fronta
,:,i eu blindetca lui Pliniu" (Epislulae, ed.HILBERG, III, 131, 13 urm.'.
ill comentariul sau asupra lui leremia Ii citeaza pe Lucl'etiu ~i Persiu~,
face aluzie la Sirene, la Scila ~i la Hidra din Lerna, eompara figurile
I'etoriee ale profqilor eu hiperholelc ~i apostl'of~le virgiliene ~.a.nl.ll.
Celebra scrisoare eatre Paulinlls din Nola constituie un mie tratut
1'1in de Illiez asupra temei "sfin\enie ~i cultura". Cum ar fi posibil5.
in\elegerea Bblei fara un stucliu savant? De 0 importan~a principiala
t::,te serisoarea a 70-a, adresala lui Magnus. Aecsta il lntrebase pc
leronim de ee aduee uneori exempJe din literatura profana. Raspun
~1l1 ored! un arsenal de :Jrgulllente care au fost repelate in tot cursu 1
Endui ~lcdiu, ba ehiar ~i In perioada Umanislllului italian. Solomoll
(Proil. J., 1, lll'Ill.) reeolllandii studiul filozofilor, Pavel citeaza versuri
din Epim en ide, Menandru, Aratos. In sfJr7it, prin interpretal'ea a lc
goricil u unui CUVll1t din SaptuNl, leronim a transmis E"ului :Mcdill
Botti till argument, foarte des r~petat, pentru vaIOl'ifieal'ea ~tiintei antice
in sllljba cre~tinismului. In earl.ea a V-a a lui Moise, 21, 12, Ialwc
'()I'un('r.~le: dadt un evreu va voi sa ia in di.satorie 0 roaba pag'ina,
1 Cl'. n.w. l'I\i\,T, The .Tnlroclu.cliolls /0 the ,./\l"/e.~" in the Twel{/h Centu.ry,
in S/udia .\lediaevalia (Omagiu Jui R.J . ./If al'l.in), 1948, p. 83 \lJ'm.
~ M.L. \Y. L.\lST:\Efi dist.inge pap'\! leOl'ii (Pa.gall Schools and Chris/ian
'read,crs, in Libel" Vloridll.," Omagiu lui Paul Lehmann, 1!J.'j(), p. ll9 urm.).

M III. LITERA TURA !;>I INVATAMINTUL
atunci ea sa-~i tllnJa c:1pul sau ~j si<-~i taie unghiiJe. Tot astfel, cr(~)
tinuJ care iuLe~Lr~ 11llclepciunea 1Il11leaSCa s-o pllrificp d,' urice eroarc"l.
NlIn'~ti aLunci deyine \"j'edlJi,~fl ;,-1 slllji)ll' DUJ!]]]ezeli. -'\:1 trebllic c1iu
tata iosH. Ja Icronilll 0 1corie filozofica Jesprc aries.
Cil totuJ alLiel SI:II' IIIlTIll'il<.; l'U.Augll~lin. E flrept cil raportul din
tre scientia ~ i sapienl iii, cill'uia i-a In china t ccrcetari profunde, nu a pare
la el cu 0 clariLaLI~ dC";IV]l'siLit; totusi. multe din rajionamentele si
formlllariJI' lui 1111 ci\pillat ';J\to~ijate 'p'cnlru E\'u] Ale~jiu. ~\.slfel, il~
terpretarp:1 <I II~glll'il';1 it r~' mdului, 3. 22 ~i 12, 35; la plecarea Jor din
EO'ipt, israclilii illl IUiJi ell (i V:I"I' de aur si de argint. Asa trebuie si
cr~9tinul si\ CI;1'1' 1,<: ~ol iir!l.a p:iglnil de tot ce c.' dc pris~s~i da:wator, pe~
tru ca ajJoi s-u pllllil In ,lujb'l adcvarului. :\full JI1ai importanle pen
tru EvuJ IVJcdin Limpllt'iu d"clL ra\'ioJlarnentelf' gcnerale ale lui .\.ugus
tin all de'd~niL I'xpllncrile s,Jic dc'pre sludiuJ Bibliei in De docLrina
christiana. Cll.I\:\ Lezc esenliale Irf'\J!lie il11Jintile: seiant aulem liUerati
modis am nibus {uI'Il/ionis. q;ws gro7iIll/O.1 iii gl'ut'nl nOIlIl:nr Iropos \'oean t,
aue/ores Iwstrus usos r/(is')I~ (Iii, 2!1). \fai d"/'iJrIC Ill', I). 0-7, 2J), el
SJJstinc ea BiiJl;o Ilil (. Cil n.imic jnfel'ioari\ "Tinilo l ' l' i1')' 111(' 111 e('eel ec
pri~qtc fnIDllJ"p(ea rxprirnurii. Cll"in1 ele ei Sillj d;Fin~ InrI/If (11\0 (if
sapientfr et eloquentC!'. Quid lJIirwn si et in islis iIlYi'lliunllll', qu,os ill"
misit qui [U('I:t ingnia;i3 (7, 211 .. \ee'lc idci putpall fi intcrpretate ea 0
legitirn:II'(' tl llitticcllll' orl"s, TDlorLtt;\ cOJllineal1 l'relizilrea crt aces tea
sr~ LI';.Ig lit' la DUllillezclI.
Penll'u aprf'c~i':["'l1 al'lI)"I' . .La.;;~ (',II' 1111';1 ,:i lil:l i ililpill'lanl. jJ.
lucr<1rea Sa [nstilnlio(ws ']i,'il//I,1'1/1I1 f'/ -"(11"1/10,1';"111 li/lI'I'III'IIiI/, 1,1 a di-ll
pc-iom! 111:.11111'11 ('rest ill <11 CIIII"51 i~fll' Ilj"'l'i"I'?' i si ;11 /11'/0'1,,1' Iai,".
La cl 'ie ('ontinuil Ll'aeli[ill 11lilll:l,til'ilcll' gTecl'~1 i ~j il lll1ivl'l'''iLa\i]or
Cl'f'stillr~ elill Rusul'it, w;;l-zis,!.- .,~('\Jli I:i1Lilll'Ii"I"; dill _\k:-::llJdtia.
Ed;"sa :;ci Nisibis, f'xp,'ilJ',;I!.:\ ~;;i III dO;H;epVia d",pl'" 1'1.1'/"1, (:'ll'e ll'imile
inapni la CkmrnL. let [us Lin ~i In illdaismul :\II'Xitlltll'in. EI Limlll'c0 e
ea gr~I'lfl(,l1ii arlrlor "C: alh inc~l d" 1'1 ineepIILIJI dilllii flllpl';n~i 1n lll
\rkp"!lIl1/"l d,v;na \i,;n S[inla SiTiptwI~. Dc airi i-,lJ~ fi IJrilllit da,6\
III sL.llnl"lol' lillCC 51 '-aI' fIIJl'd,lnfl! in ",,11'1111' Ii' '1'/'/1 dl' 1'1''''1111. JIllTll
pe ~are '[-a d('flJOTJ;t/',~1 in rnmcljl:ll'iu! Sill! IISIII"'11 ()8111Ii,.;r >'<1, \[y
NORS, 0, 18 urm.). in comcntarinl Silll, C 1";,,d,,1' d"\I'd"~II' inll'-a
devfn'dJ psaimisilil IU]O'f'~lC 0 lIlulti\lJe dill l'i!..(lIl'ill' lCl':III1:lli c :dc si
rcloril'" 1amiliill'p erudi[il>j didi'lrti,'I' ani icc, J';J 1,"1'\1'11, tJllil~,'I.ia ca
11)ov"1.1 arll:lnu Jlitc (LI~PI'I; L',l()~il'ca (UC'~lli ;II!,~tlll; ';'1 ;1 \"i"l,i"'-I (lo'~pr~'
r();}IJil ptigin;i i:\e ~~'IS"SC ];\ J. IlL l;lJl~LL1"'\"l:K, Le 1111)1i~'(,!IIi)nl fit":f"I~,:':/(II'" rill- ,\1/"
:,.'i,"cle, cd. 2, 1~)/l8, p. 04 til'rn,
:.! .,Clll1l)Qi';;.tol'ii lit.cL'alurii <11' tll!bui stl :-.Lie Crt dlllnl,jl 110-.1 I'! adJt:(~l 31'l'iillirii
\)ibJiri) ;llt r()lll~it loalc figul'ilc f)f';ll'lI'i l ,(, p~' (':11'(' ;.!'r:IJn-11 if'ii I" d"",'n1n'-'<l'l;o} pr'in
L(,rrnlllllli gr't'(-'f;~C dr tl'opi (\vrhirr fi"ur,ll;l)".
:~ ~,l'oSI Lle dc' duhul slln! l'n inl,I::Jl!pC'iunc ~i t'ln['il1!;~l. Cl' I ' i d l l l l l ' l tl\' rnir~lrc
dUi';j :.J.cf'<;tl'a Sc ~';-I~l'~r ~i Ja l'jj Irilill~j !ll' l'T'I'al,))'lil .... l j l'ilt.llp1.' 1~112,
CONCEPTIA DESPRE ARTES IN EVUL MEDIU 55
,.paqile silogismelor. denullliriJe sehemelor (= figurilc retorice),
termenii diseiplinelor" TIU sint pomenite chiar de loc in textul sacru.
HaspuDSul sun a i1stfel: toate aceste lucruri sint cuprinse implicit in
Psaltire, si allUlllt' inlocmai ea vinnl in struguri si arborde in simbure.
Este s8\'("ina teo]oi!iei de a dovedi aeeasta prin ;naliza retorica a tex
lului biblic. Prellllli se ~tie, legca djvina a iust lasp]ndita in toaHi.
IUlllea. Dc llndc se ~tie aceasta? Din versetul psalmului in omnem If'T
rom e,Ti',)it S077llS eorum (Vulgaia, Ps., 18,5), adica: ,,~i glasul lor s-a
rflspindit pl"ste tot I'Hfllintul". T~a Luther, aeesla e psalmul a119-lea
~i Incept; a;.1 fel: .. Die Himmel e/,.:,(ihlrn die Ehrc Gottes ... Es ist keine
Spraehe noeh Rede, da man nicht ihre Slili/me hOre". )i acum versctul
5: " ... iltre Rede {!ehet aus an del' ~Velt Emle"l Tflxtu1 "c Tefera 1a ~n\
i1l1 cel'urilor ,'are veslesc gloria lui IJlIIlll1eZCll in toati'! lumea, Ins~l
Cassiodor, inlerprellnd aJcf!orie psalmii, c1~1 tftln,flf'irea ca Vechiu.l
Testament 31' fi fo<1 l'UnOSCllL tuturol' pOI/()i1T/-,lOl. ]n ['clu1 acesta, pa
gillii au jlulut cllno"~te Loate arLel,> YlIlbirii ~i all plllii1 sa Ie sislelllfl
tiZl'zc (PL, 70, '1~1-2j).
Pc Hni!a teoria l2.1tris1 ieil dc~pl'~ Cl-rl<'."~'0.slli ~i llna la_ll:ul. dar .,Cll'e
flU Ie 1.lTIitur:l si ,c illirelale ad~I:.':!....'ll J"'a pitlrislila. PiU'crill' a~upra
i)l'ic,nii arlrillr dirl'T'lt. .,h(\'C'nlClli'l'IlI'~ I"" ar fi Iii! TIIIliLC1'3, ba-Eglp
, Iii .-1'(' Ii 1111 Cil ~f;:,isl' " [",-1-(')I'\\lJ 7g~;T;Il' (flaptcle ,')j. Apostoh,
7. 2:! I. h;1 CHI LI-!.,tl-L.1lur-illl(:SCil. (I/'Ies sin I ~oco I j! C 'lolun.1 en c01!.I'le
oliJpi eli illlC'le)J('iunii 4 . lngillrlitor de sl'<ml~ d~secoluJ al XII-IcC!.
yede 01 jginea lul.!!!...QLur!.elor in niltUla 5 . 'Cltima ampJa exptllJere a
Irtelo/' inainie de pfltJ'underea nristCJII']isnlului e~lc opera nel iparita
a Jui TIlierry lip Chartres (nlnrt intre '111i8 ~i 1153), inlitulata Hepla
tel/chonG. EJ Wl'l itrea prin aeensla ~a dea UTI eompendiu a1 intrcgii filo
z(;fii; lotius philosophiae 7)nirW'-i ae singulare ins.trwnentum.
:J1'I(-'s reprf'Zinlil penlnl EVllJ Medill pilla in sCl'oJul [(1 XIIlea or
d inca fundament ala iJ spirilului. Doar evenimenttd c.nt!nl Ql istol'iei
l:Jlntllilii - lll! IJJparea - puleil, Ita trchuia chiaJ' sa 0 sQ.iD:ga, tre
dnd astf'el chllC'rclo de ea. Cinci flidi10l'U] s-a f~\Cllt J'aplur{\ (facto.1' [ac
1 ::CCl"lll'il e r(I~lcs(" 5llaY(l D(]Tlllufui. l1U C- T1ici p-rai, nie] \'oJ'bi-l. care S;l rIll
o Yr'''IL'asL'Il.'~ ... ),~'lnsul lor a.iung'"r Ja n)aJ~jlij](, h:mi.r
H
(n.!1'.),
"D,'spr~ "tapas-ul in\'(,llt"lonJlui" Ylzi mai jos. p. 628 urm.
3 Iupit,'r: de ''x. Giuffrecli d" Vi ">l'!:;O, i--['('(ll[WII rcglilll,' d. ".UTI',]1. 38,
1~I 1I111l. - _1cgyp{/(s [JII), lliri I (I)'lc,,', 13CHI:lrdllS S i hcstris,HA n AClJ, p. 1 f) ; !\ ""kim,
ed. \\jn'-;l!'T pp. :-308-1'1; H{']l1'i el'AndcL. La Dataillc des scI (/IS, Y. 1,07.
' .. e'i ,aptl' "tilpi": Paetae, IJ 1, {j3~i, :!G ~i 5::;2, 74. - Crist'" "a ('Iitl'l' al
liI'lelol': POe/ltC, j 1], 738, 8 urm.
:, [";)11 de S"li"Lur-y, 1I1elalogicon, eel. VlEnE, 27, 29 w'm.
6 I LEn".\!.., L '1r,,"ei{!lleniCnt dcs (II 18 liL.iroll.t Ii Clwrll'p" tl Ii Poris dans la
II! ('11/ ier" moi I in dn 12 " "iecl e d'a pri'" I' H epta {euel,lin dr' '1'11 i'''T!} dc Cllartrf!.'l
rCongrc'" .\i'ien'iri'l"e irdl'lnatio71al C!('S colholi'lI'I'S 11'1111, Ii i'wis du 8 all
13 apr;! ISs,':, p"ri c , 1880, II, p. 27'1 li1Dl.). - .11;011' IlOlME]~'JEr~, lV/I, 37,
p. (',Iil; ,,'n1.
 56 III. LITERATVRA $1 INVATkMINTVL
tus eSL[ac/ura)l. 1oC!tr ar/pie si-au pierdut plIlerea; in hac perIJ!: copuln.
stu pet omT/is regula 2, Maria c~te deopotrjvrl fecioal'aSl mama. ,. In c;\
se imp_aea dou~ clcmuniri care alllllinteri "int ~llusi...""1'atura--!2.lt'
nisi, logica este invjnsa, retorica ~i l'a\iullea se 51fl.!i~la. E..a, fIIC<!. l'a
primit pe _lalrl, nasclf!du-I cu fiu":
!I:(/,la paLrern nalwl1que p(LrenS conrepiJ 3.,.
Aceste parudoxuri ale intrupal'ii sint pllse de Dante in gura ~filllllllli
Bernard la sflr~ilul Paradisu.lui (33, 1):
\'ergine madre, figlia del luo figlio.
3. G n .\ i\I .\ T J G .\.
prima dinll't: .eele ~a,llle arlrs~.gl'illlllllj(.:Q: la p/'ima a/'te (0:1n\(',
Par., 12, 138). Cllvlotul vine de la grcetscul gral/lllifl. "litera". ,.lnv[\
iatura I it~r~lor" nl!QrLinc~ fl,tntrlJ.Y hto..u~.i..'\ri~tOterilii"ii"iCa1t epva
de.Q.Jt,arta citir:ii ;U a 2crislll.lli~._In fPOI,:a elenis.illlLL!li sr ndaugU'\i>'
geza poeiilol'. astl'elineit Quintilj~n (I, 4~)_pn.a,te Fij de.il.S.f.h.easca dQ!l[1
pi!!'!j ale gnll II at irii;2:ecle Logucndi scell!ia.!!3:....J. poe/arum P-Ilarmt;onem
("lusta folosil'c a ~I ii'.1J~i2orbiri i ~i expl icarra plJ{'1i1nrj. Prnlru gralll
mail.ce-,~ fll!Q~eil l'iI ('('lIi val('111 h Iradll"('I'; iiI/era/lim (Qllintilian, li,
1...}!): derivaL dl' b lit!.!:.I:!hlil 1'11 1':1 g!.ltJll:i1i":1 d(' Iii ~r{flllll!rr, C\lvilltlll
lil,/eraLura nil inSI'lllna drej la j!l('('I"11 ,.litrl'alul':'" ill :\cl.lIalul sell~
al cuvintlllui: littemLtts (~sl (' \Ill "IIIlOS('rllol' :II gralllni icii ~i al poezip'
(cum lIlai e inca ~i astrlzi 1111 ldlre III 1<'1':111\ a) , dal' TIll ll'eh\liu Srt fie nea
pr\rat ~i seriilor. Cuv'intlll "literal", azi atit Jc llepr'ecial, avea tleei
un sens poziliv, Largirea llo\iuTlii ele gl'amalica a pLlLut duce u~or h
~tergerea sau depa;;irea grani\ei ce 0 dcspaqea de l'elorica, JuCI'U
criticat Illea ;;i de Quintilian.
intre cele ;;pte arLes, cele cuprinsr In lriyiwn eran mull mai~f"
rios-practieatc . edl celc dIn (jUEd~n/ll. tar gl'amatica in cl1ipUI ~!
mai amanunlit. Ciici era doar baza pentl'u toale celelalte. Inegnla pre
tuire a celoI' sajJte
~ , art'es se "
Inca "i In enclClOI)edia lui ["idol',
vadeste
unde i se rezerva gramaticii 0 carte Intreaga (;)8 pagini de tipar,l: re
toricii, 20 de pagini; dialecticii, 21; aritll1elicii, JO: gt'ollletl'i('i, 8;
,;sellen Purisnws iSI, J..-riinhen Dona/sehni/:;er, die rr nie/ll J..-orrigieren dart, allf
muzicii, G; astronomiei, 17 4
"inc eigene A.rt; so dass ieh, als del' Delinqllcnl sein militiirisehcs Te.,lamenl '"
1 }Valier ('on C/u1.lillon, 19~9, p, I, sIr, (I,
2 Refren in .1.h" XX, "-2, Accea~i idec'; ibid" ":l IIl'lIl" ''''. 11. ~i p, lOG,
fir. 1.2 /.
3 Alain de Lille, Anliclondiolll/.S, SP, ) r, :::(;2
4 Dup" edi\;a lui \\',M, Ll':'iO:'.\Y, O:d'l)'d, 19'1'1.
GRAMATICA S7
Elevul medi~v~Jllii~~g1iaSlfcl DI~DI..!.!n.ai_sa, poala Cltl
.illlba Rome~~i sa-i doblndeasdi m[tie"tria pent.ru a 0 folosi in scri~
"I in vorblrr, Predarea gramaticii tl'cbuia deci sil flernuTtmai tel11e':
l,i.,rtaeeitTritr-un gimnaziu german din secoluJ al XIX-lea. Inccpato
l i d era pus sri inve~e pe dinafara,lIrs mino/' a lui Donatu". Aceasta rn ij
11I('e~te prill intrebari ~i raspunsuri cun()-a~terea celor opt par(i de VOl"
bil'e, cuprinzlnd opt pagini de tipar. Apoi se trecc la ars Tlw;or a ac,'
IlIia.?i autor ~i la lnstitutio grammatica a lui Priscian 1 . Aceast;i, IlIr:rarc.
lldactatii. in Bizan! la_Lnepll1ul seeol\\luL~1 Vl:lea (eC! cuprinde doua
\nlumuroase in editia l1lrJ.derna), este cl'LlJl.Cli i:\manunti't tratatd,>
:!I'umatica din cite exista. Intruc1t C.Q!!.1:j~numerqa~e exemple-crJ1I
IlIlorii c1as-ici ofere a totodata si 0 baza de cuno~tinte literal'e. Abi:l
lI,dur!!ram'dlOl2.QQs..:.aJ.Lsct:..i~S;;~latici-nQiCLl sc~pul de a se "ist;;-1-;
I il.a materia din punct de vedere logic :;;i speeulativ.: Doctrinale al lui
\ lexandre de Villediell (1199) ~i Grecismus al lui Evrard ele Bethlll1'~
Illlort in 1212:. Aceasta nOlla prezentare a gramaticii e legatf! de ;)
,""tatie de ordin spiritual la care ne yom referi mai jos. fe lin~5. Dn
lIat si Priscian se citeau, firr~tr, ~i capitolele desprc grumati..ci:Ldi,1l
Iftstitutil2-QIa,loria a lui Quintilinn. 0 de~criere a predarii gramlll ieii
III Chartres 111 secolul al XII-Ira 0 clalol'[IIlJ lui loan din Sniishlll'.\ (N/e'
III()gicon, ed, WEBB, 53 -f)~JF.
in grallJaticile Illcdievale apar 0 scrie Jc llo1,iulli c<..tre Jlll se mai In
I ilnese in gramaticile lloaslre, dar carl' 17 j au ~i eJe orig:inea In _\nt:
,!litale. Inca ~i gramatica romana vecbe fllsese cOllfonnatii dllpf\ Jing
\'i,;'ica practicata In Stoa elinfl. N0liul1i ca analogie, etimologic, bal'
1 PrinlJ'(; prealcl,jeitii din ccn,] solar apa!'c Ja Dantc :Par" 12, 137 III'n1.1
'/rld Donalo ch'alla prim'orle degno poria lIlarlO, Prise;"n. dim])"lJ'i,';" !'~l"
,"nclamnat iadului penlJ'u sodomie (In(., '!!\, 109), cOlldamnare care i~i lrn;,r"
rjgint'a de la 0 Jc~enMllTledievalii, inc" insul'icienl eL!J'ificala, dp~p\'~ Priscia",
\Jain (SP, II, 309) iJ numc;:te lin npos1al. ~C'I'jl'J'iJc sale aJ' contine el'or;; pa""
.-" fi ro~t beat sau neu\ln sel'iindu-Ie. Hugo din TrimbeJ'g' (Rpgi"'"ulJ1 /)111,/101"/1-111
(/uclorwn, ed. L.\:\GOSCH, v, '195) se I'deJ'u In _\.Iain, dal' il considera pc P)'isciul!
Inlll~i ea pe unul dint!'e eei mai mar; in"',\ati (v, 24ft). Marie de FJ'anr!';J invo"~
, ..' Priscian in pl'ologuJ din fl'lI11tca po~'mclo!' ei (Lais), $i ShakespeaJ'e il pOllll"
"I'~le (J,o~'e's Labol~r's J,osl, V, 1), ~tirea despJ'e apostazia lui PJ'ise;an sc clut,,
"'lIza faplului Ca eJ hi drdicase Jnslilul,'o gramma/iea lui Patririus JulianllS,
\ersta a O1ai I'ost identil'iral r"rerl de ra\l'" I(oJnacl din Hir,au (~nIE:r~"',
'.8, 25" Auto]'jj ulterioJ'i l-au confunclat insa cu Iulian Apos1a1ul. - Inc:.
~i Ja Jean Palll j~, nlai an' Jocul sau: Jell. beJ..-enn' es, einen !l1ann, del' (iiI' /;/"',
,,'/mil::.erhofleslem Hnngarlaleine "er(ertigle, allfgebraellt :;u meiner ['rima sag/".
",chon (iiI' sein J((lllderweiseh t'erdienl er das Arhebnsie,.en; auf synla.1'ill !'ignra l'l'"
lind IdiOlismen drin.g' ieh niekl einmal, abel' die Fe/onie', {(e.~fn den ['ri.'ciun 7111~,,'
ircler vermeiden (Des Reklors I"lorio.n fo'iilbel lind seiner flrimaller Reise nil,.!J
tim, Fiehlelber,~),
2 Despl'e "taria g'l'amal i(~iiin scc, X II-Xrrr \'ezi G. \\.\J.Lr:~.\~n, ["S
()mvres de Si{!.pr n,' Conrlrili, 1.91:1, p, (3'1) ulm,
Ii
 Sf; III. LITERATURA $1 INVArAMINTUL
IHl/'i;';f!1, solecism, 111 etaplasl1l, dn r chiar ~i intreaga s Ll'uctura a ex}'u
1lCI'ii, pornind de la litere ~i siJahe ~i pina la partile de vorbirc, ~lnl. dl'
!l1 igine greilca. EJe sinl pi'ISI r<.t'I c impreuna cu exemplele in toate gra
11l<ltiejle romane pina la Donatus ~i Priscian. Voi exemplifica aceasb
\'ll schitu pe care 0 oil !sidor ill prima carte din E'tymologiae. El COII
:"idel'ij Jnsa~i ~l.unol\)l.:ia ("'I 0 p<1rte a grumaticii: "Caci dadi ~tii de und,'
Yinc 1m cuvinl, irq,d/:gi lllUlt Iliai repede forta)ui. Fiecare lucrtl ",.
il!\('legc nwi clal' dac11 i Sf' ("ulloa~te etimol(lgia." IntrucH insa nu toul"
JII('I'III'il.~ siJlL l1UlIlite dupa "lJall.l1"t" lor, ci mu he in mod arbill'ar, 1111
lo,tle ('uvint/I., pol fj eLimo](Jgizate. III ccn:etarca elimologicfl 11'c
l.)Ili(' I'C":PI'l't.<.III I.r/j principii: C.l; causa (rc.l; "ine de la regere ~i recll'
(/pac): C.I' IIrigine (11111111 Sf; 111/1'lt~tC homo pClltru ca se compunf Ji n
1
III/Hls); ,'T (()/tlrnriis --:;;i ai('i illlilnil1l 1'llllIlSClltll] lucus a non 111
II'lIdo ((sidnl' Splllt" lII:,i 1'11[111 /,"'ll1lal: I/l/iu wnura opacus parum. lu
1t'1lf). GJ'1l1llalica tn,li ,'xpli"n ~j :::itloJliJ'lcl, (pc Ja1.inl'~te: differl'ntiae).
l~idl1r a conSalTat. ;l(I!sl.ni JOllIClli tl () InIT;"'\' ~Cp;ll'n1.i'1 (PL, 83, n II1'n1.).
Bal'hnl'isJlp' sc 1\l1I1.(~Sl: ~T(,~l']i II' de' JiltlUfI ~i jll'f)nJlIl\i" adllsl' ell 1'1,
de popoun.)(' barbi:U-C, Sn]ccislllld (pl'llll'U care a1l r""t fClClll.i l'ilSpllll
zitlOl'l locllitllrij 0I'C1snJui Solui din Cilicia si carl' 51JpraYiclll;I'''lc III
l'nn\uzcsL'ul .\'0Iecism~2) consUi lJlLr-o grc~eab de cOl1l::tru('l.i~, 1'1;111 ;'1'
i inter lLobis in 101' de inter nos. :\'le1arJasnluJ este 0 deviere de la 1101'
I!/H gralilaticalii., permisa poelilOl' din ronsldcrente legate de ccrinlr1,'
!I1('lrj"ii: liGt:ntia poelarum (Jsitlllr, Et., J, 35, 1) -1111 caz partielll;~\'
dcci al .,libcrHi1ii poc'l ;CI''', '1I'al;ila III t1if('J'ilc rinduri de catl'c nuLorii
'1IlLici. III :::J'iJ'sii. "Jlli SIH;O! ill! I'" <1)1:11'"1 illind "I'''lilal ;,ij si ,,;.;a-JIlllnllC!"
. f'igUl'i JII'l1'i~c". ,~, , Ii ('I', nrIVem P iJeridwn l/'nhens Gomilatum
_\1 (-'sleil :::Inl alii til! jll'1Jllrl;l1llt' 1"'1111'11 1':\'1/1 ~\j,-dill "i ;1111 dl.' l.ilr>!o'
a;:lflzi, llle'lL "\u!l'eblii ;.;a iliSisl;lJ'l Illai JlIIIII "1'111'1'<1 11,1'. E drept ,';1
tle ~c nlai lntillll'SC in "ot'lli'!'lI ('111"nl;l, d;,I' 1111 Silit Ilil'j rl'cunOSCllll',
l,jci ucnl11nile ca ata1'C. EX"I!, ,JI': ...'\11 II/I illl'" lill 10" cit- .. n,lIltl'" Cs i'
/I lit',lfi. "A clI]ege ]aur{ I]) or. dc .. gl"l i"") I'~I(' /) II (to~lInl:('. n<.~!il
'''\Ill: 1l,lI'ltia bani de ca";lJl~I" (Ill lur dl' .. d. !,"I>IWIJi'I") II t SC1"\cse d~:
(l ""oCCdOCi'I. _~SC"lf'l1eU IJWc!lIl'; til' I')" )1"11111/(' SC' IIIIJI,CSC sclll!malit
{.. atltudini" 7n lindHl <rJ'('~di ~l IUI/nll';l1 "IJllI'sl!'. (!llJntJIian (Ii.
13)1) l~ ilm:"ll'c[lZ(t a~Lfel: un tl'Up ridir:11 dl'I],1 711 ":Il":, I;, UlJf' 1))111('];'
al1mC! in jos, ochii fijnd lndl'rpln[i llwilllr, ('slc li]ll'il tI( gl'a1il'. In;:::1
yja1a ~i arto prodl1c prin cdc )lIai diferilt;:tl illidillj 0 ill }ll'f'sie e~lclidl
(DisG'obolul lui Miron). Acela~i Jllcru 11 LI('!' lin']':t 1'1 ill figurilc (.i.
i~...!..'-,ud ohit,nuil se dpl)~eh(',.:(' figmi l,xic,dt ,~S"lIlillll irl. 0 fjgura ]e
xi(,,,lii cdI' eX(,]tlplu an;Il'Ola, ad;ralcpcl:tl ";1 :tnl"ill~1 l'll"\'lnt Ja lnC"'
I .~i rt('(~t pl'incipju sr [rag-f' Pl'l)l "'alTO dill ~Illtl ~J'l :11'{i.
" 1l"iJp,(ll (Art l'oeli'/IIe, 1, ~II):
:! . .1 u ll'c fLrll'/t-' lIilrnile t,'i\'illlfJ, g'/'anlatira OCllpa lut.iil!al f ';t l'a II'uII'lit'
.11on f8pri/ II'aclm! t l,oilll un rOIll/,CU,?' l:to/'ari.. /IIr,
11)1'. ~Ilb 1;'1 ,,' ,,1'1~l ccata eelOl' care s,,'i'l In "'1;]'5111""; lVl/llr, POll (/ililil/o",
.\'i (/'U1I ,,'),1'0 fl/JI[Joul(: I'ol;.;ucil/cu.( -"O/(:Ci.I'IJlI' ,
1:1~9. ',J I stl'. I. - Zop,')~ in5ean'D;-t tneil in .\nti.-lJilCltra lirzil' "CIUo:1 ~""'''a]':\'',
STlTDIILE ANGLO-SAXO NE $1 CAROLING1EN ,)
11111111 unoI' propozi\"-ii succesive, Astfel in po!;nlullui :-wlJillct', lJe
S"",::iergang:
Sci mil' gegrii.sst, lILein Berg //til, clem rjjllieh slrahLenden (;ipf"''
. .'ei mil', Sonne, gegriissl, die ihn so I iebli':lt beschei nt.
o igura lexicalCI esLe si hOlJleoteJcutollu] "asemanarnl 1":'lU ill;)
liilllr), en de exemp]u in cun'oscuta propozi!ie a j;,i Cicero dc~pre Cali
1'";1: nbiit, abscessit, evasil, erupit. Figllt>i semanticc sinL: litota, 111\'
1'lIlilUiu, aleg?ria ~i illulte altcle. TeoJ'ia fiaurilol' nil e sistCIIll:Itizalil
,I isfacator. in uLtra de figurile lexil'Hlc ~i se})Jan1ice so m;lI deo.;,l'
11~2~ fiWI.!iW:.I,muticale - adi61 cele llllilnit.r la ('XI~licar~a _p-QP!ilo:
~I rl~l'l reLonce: In ,daril (0 ~_ester1) 11l.Q.lllwlc1r_illH AntJclutatr ,I de
1I1,li ti.r;;;.il!......o~~n..'.!5~J ~r!.- n_Ll1l1~aS!2-~'Lanull1ite figuri reLolicr Iropi ("ex
1,-.:siiJi.l:illratc"). Aceasta m:potrivirc, en. ~j nlllllcJ'oasele ezilEIl,j in enll
I !'l'Glrea ~i curactcrizarea figurilor, 'lre~luic explieatt istol'i(,(~~te prir
11I1l'eli'lierea teoriilor diferitelor \;c:oli . .lIlJ~.\.ill.JJ~diu era socotl1iL.t1 i
, '.!.:.ll:.i~a rlrepl Q-!)art.!'...-a grn'."a1"i!-ii: In !Ilod logic. t:;uci cXj!li(:tr r il 1)1)1'
liI')l' ('ra In miinilc gralf1atil:i]ol'. Porzia /:~tc alJ'jllllil~1 l'IlId :,l;,;nllalilii,
I illll retorieii. Intl'-I,Il ('(leln :.II Illi Etic!'lllc d[';""T{);I~ ~)iT1-J,-r"'203
'11'1' descrie ])1'111;(''':111 d" r')"nl:tl'l~ '11 IIllUi linrlr-, l'(lI'zia L' .illll'odll:'fl tit
";llrl' Gralll:ilicu (\'. 1'13 lIl'II1).:
]'enil Id Grctn'urwtict' Po<:sis horlalum
Cl, quem primwn t'eceral illa lilleratum,
Prosa, rl:t.hmo, l'ersiuus facial ornalum J
:--1 (;allthicr dt ChciLiJlon socnte~Le poezia Cel facind partl:' dill )1';)1:1<1
I . d'l :
llie/' nrtl".s ~g!lur, quae dicunlur lrivi u III,
Fundalri:l grammatica venniral prine! piwlI.
Sub hac chorus mililal md"iGe s)ribenlittm 2 .
1,. ~TLI)l[l,l: .\~Gr,u-s.\:-.::o:\t:: ~l C;\ROLL'\(~lJ.:::\L
~.L1]ll1r[l~sn!l:;Jtiil.Ll..1.lU a plltut I'i saL.ltr\ JCrlt cu grcll d,'-n Jlll1glll
. ~r:t.:()le[;';l, JIllulltcate". In ~taLul :1I(;l'u\ll1!.(ia.!.0 111llba ~l grulJIi:.l1 ;(;<1 ;111
rl"('ihllt-'I~Ll7i"ai IJ-;UIL'JI~ a~ bilO. ~IILI'''J~Jlil1gienj:- ell; :1I1i1J1r;;,
1 ,. i nrl,,:nnal" til' Gnlmatieii SI' apJ'lJpil' J'"I;zia, lJlsu\,ila de eriC' d,p,~ .\11111',
l' 'l1ll'u ('a, dl.lJl:l ,,' tllla i-il lJhtrrnal ell l:unl)a.~IIl'Ca lirn1>ji, cr.ulallCI jo;C, 1 [lu;.tl..l
111 L~ inrlcn1inuLit~ in sl[l.p1nireu \'()l'bil'ii t'1't1Jl1oast:, in pl'O;;'U, ('111L ~i v~'I's:'
I" 111101" IIppren(/"I' /,,(/' r.o/;lIr = pCI' (,II",',IIJ1.
6*
 6C! III. L1TERATURA ~I INVATAII1INTUL
"Ilb obladuirea clilturii latinc a])g12~":::E_~i)]]e. Aceasta se sprlJlne::. pl:
1cmeliile puse de l~idor ~i irlandezi, dar primea ~i afluxul aporturiJor'
l
ilaliene ~i galice . InlClllcjctoruJ ei cs1e AldheJm (639-709). J\1ijlocul
vieJii sale coincide ell Illomcillul in care biserica englezii. atinsese ni ..
velul de cultura al lTcstill~il;t1 ii celtiee si dnd reusise sa rcspingaln
favoarea ROlllei pretcn'tii/c p~litico-ecl~ziasliee al~ acesteia din UI'"
lila (sillodul de la \Vhitb)", GG4.). lrlanda J~i urmase drulIluJ ei propriu,
<itlt In p r oblell1clc Liscricc~t i ell ~i in cele ale literaturii. Ea se compla
eea cu lin fel de vanilalc al'l isticrl. Illtr-o latinitate fantczisHI si ab
s lruza. Si Aldhelm inv;'ttasc acest jargon Ilianierat, adesea de n~inlc
If''';, si-l ~i folosise ocazio;1al . dar 1I1111~<li penlrll a demon!'!ra dl si',n
.\ngiia s'c plliea pra<:li(~~ lot e(~ca l'C era obiecl de fala penlru das~iJ.lii
;!-lallclcz; ~i SeO!iClli 2 . Illlr-o all;1 sel'isoarc (cd. EH'vVALD, p. 479), d'
I'revinc pc c1!iva impoll'iva SllH/iilol' <1,;,a el1111 crall practjcate In h
1.lnda, pCIlII'1l e;1 elp aeordall 1111 loe ,;,i Anlichil.i:qii profane (filozofic),
,;,i llIitologia). Aldlwllll illlerzicea call'gOl'ic 'JSCIIH'nea practici. Pozi,ia,
sa fa~a de slndiiJe clasiee ('sIc f;If';1 cchivoe: clc poL fi cultivate exclu
siv ca discipline formale Igramalica, 111ctJ,jca); ~i aecasta 0 pot, b<1
lrebuic chia!' :,;a 0 fadl, din singurul Illotiv ea lJiblia se compllne "a
proape 'in Jnlregime" din1.r-o exprimme artistica de formatie grarnati
cala (adica ~i poetiea). Este deci yorba de vechca teorie, pe care 0 eu
lloa,;,tem din Jeronim, Augus1in, Cassiodol' ~i Isidor, a necesitatii de
Ill'in][Jlurat a rtrlelor pentru 'inr-elegel'ea Bibliei - eu deosebirea Insa
";1 :\ldhelm inlerzice sludiul alltorilor (aue/orr's) , adic[1 al culturii
antiee deinsu~i dragul ci. EI ce]'(~ 0 cultuliJ. clasiC;1 in sens pur formal,
d1wedindu-se ClStff'\ un repl'czcnlanL al l'igoriSlllldlii hisrTieesc. Sim
lid limbii Jatine clasice disp;lruse deja In h-Iallda, ,;,i i-a lipsit ~i ele
\nlui ei, Aldhelm. Acesta Insa a gasit 0 nOIl;t auLol'ilalc jlelll.ru stit _?i
compozitie in Vulgala. E drept ca ~i ICl'onilll, AllguSliJl, Cassiodor ~i,
bjdor atrasesera atent,ia asupra unoI' corespondclI\c ill'lis1.ico-ling
\'istice intre Biblie ~i literalura paglna. Acc~tia C1'~11I In<, pl'(~a apro
pj~ll,i de cultura anLica a ]imbli pentru a JIlI-,;,i da SC;lllla d,' prapasLia
e,~ sc CaSeD Jntrc norme]e acesteia si cele ale lalillci bibli,,(J. in prefat.a
!a ef'onica sa universala, leronim ~rat.asc ca "stZllla Sc:riplurii seamal;a
('II un corp f!'lImos pe carc-l acopera 0 hain;t murdar;\. Psaltirea sun:'1
lut alit de placut ca odele lui Pindar ~i ate lui lIol'a~ill. Caracteru!
propriu al scrierilor lui Solomon este solemni1alea (gravi/u s ), al Ciirli,:
lui loy, desav1r~irea. Toate carti1e aeestca au 1'osl. s(Tis,: in originalu ~
'braic in hexametri ~i pentamelri (teorie IH'cluala de 1a Josephus).
Dar noi le cit.ill1 In prnZrl! Sa n(: incltipuirn 1111 111<1 i cil. ar pierde
J ct'. pl'I'Zenl,\I'ra ll1a~-islra"-1 a ill; \\'. LEYISU'-, I~-/lp,/alld ((lid the COlllinenr
11/ Ih" I,'ighth CCII !1I.rv , Oxford, t(JHi, ill 0r,-c;,,1 '-"p. (i.
'.\ldheJrn, ,~c1. EIJ\Y.\LD, p. 1,78 Isni,,,al'c l~hh-JPd).
,-;-,11'1'
J \\'. "{;~s, 110" Problem tier Bibelspr(l/-hc Iflis!. Jiic/'!cljuIO'sschrif', 1931,
p. 'l linn -J.
STUDIILE ANGLO-SAXONE ~I CAROLINGIENE (j1
Iloiller 1rampus III proz[t" (Pl., 27, 223-2tj). In scri,o<lrca sa catre
Pl'lll linu!', lel'ouill1 scuza simplieilas 1'/ quaedam vili/as verbor/.//li ("rllo
dul dc exprimarc silllplu, adesea grosolan") din Biblie. Ca;:siodor (lnsl.,
1,15) enumcrasc incorectitudinilc lingvislice din texlul sIint; autorul
l-ielii Sf. Ce:.arie din Arles vrea mai degrabiJ. I'lOqtiio piscatorum con
cordon quali/. rhelorum l ; Isidor criticase fara ezitarc propozit,ia vivat
/{uben et non moria/ur (Deul., 33, 6) ca fiind 0 perissologia (prolixi
lale) ~i laudase folosirea antitezei In Eel. 33, 15, apelind ahll1interi
oarLe rar la textele biblice pentru exemplificarea reloricii. El vor
Iw~te (Sent., 3, 16) despre "cuvintele neiIDpodobite" ~i "slilul umit"
,lie Bibliei, asociindu-se deci aprecierii date de lel'ouill) latinei bi
I.lice. Aceasta depreciere a exprimarii biblice, pe care () VOIll lYIai In
lilni 1n Spania romano-vizigota, trebuia sa devina fara obicet 111 tarile
.. barbare", care nu facuseri.i nieiodata parte din Imperiu ~i ('lInoscusera.
Icdina abia prin mijlocirea bisericii. E cazul lrlandei ~i al culturii
~coto-irlandeze, care a radiat ~i in Britania. De asemenea, eele de mai
"US slnt valabile ~i penlrll c"hura cl'e~lil1a anglo-saxol1;! reprezentaUl.
de Aldhell1l.
.\Idhelm a deschis doar dl'lJllllll ~j a fosl clll'lnd tlat IliJ;uii. Opera
S:l a-fost desrlvll'~iliJ. de Deda Vcnf'r;tllllllL(I!12.=.""'L.J5.,L...lill <:ilLl!gar din
~ , care ~i-a dedical toal;1 viata ~I iintci. Prj,! a sa istoric a
hiserieii anglo-saxonc ,;,i-a cl,;,tigat 0 gloric durabila. IIl..Jegutl!ra eu
'lIb~e('l_ul nostril. cl cste de 0 ll1arcinsemna~a~J)~ntrll C;I a dus pina
la capl.t apJiearea retorieii antice la trxtul lJibliel:, 11ICC ula de [ero- ..
lIill1, .c\.ugust~i Cassio OJ'. A pUlut face <lC~8 hJ!?,l'u; i()oarce.e_p-~tr.u
el, ca ~i.rentru ..~I~JeCfii~le1 jeQ-lingvisticr 'Dlpotri..v a IqJ.i ..
IIC J1)i1jT tee i~1 p lel'UlISer3 valabd Ita tea. Upuscul ul_Ju, Hec!a De syw
illalihu.s et tro is re I'ezmta in acest se~s incheierca unci evohlTiJ nl111ti
~eeuJare. Et urata <:a Bi w e superioara t.lltllror celorJalte s'ericl'i nu
ftullla;pri~orit.ate!.1., 1JtdItatr~~~i ~0in2...~ c:i,_ri.....:?'.. p...."!n. aria ~j
lptoricii. (praeeln/:ne/ P().~w dir:enrlir. Toalc figllriJe lexic31c ~i se
ll~rlTiee sfr1tcontiul1te In ea - Hccla rcu~e~te sawE;ntiTicClflca ~ap
Icspre7;.cce seize/nata ,;,i :treisp.reze~e..1rup ..i3. ParaJehsl1nd ;:ultaxci ebl'alee
J~'u e altee~a dee1t 0 lJ7t6~su~v; - rigUr;l care pilla allinci fuses() de-
IS. Cocsllrii Opera, "d. ~IOH1", tl, 297, 'IG \))'111.
~ 0 111";"1';rc a accstci cOlle'-Ptii g:.sim la TJ,codulr, carl' all'i!)"i" apo>lolului
l'~''l'J "ll "til,ts arcadir'us "i Ull eloljltiwl! rOll1lJlulll \T'oe/ae, I, l,70, 10 ~i (,~).
J .\"a cum al'at:, rer('ct:Il'ile lui GalcI. (PJ" 69, (,85 JJ ;j 70, l:2G!) t!l'nl.),_
Cassiodol' id'-l1tificase in P"allire pesl,' 120 ell' fig-uri rcloJ-je('. r""h"hil ";1 Bcda
~~ C'unosC'1l1. ~t'l'j('l'('a lui CassiocJol' df>Spl'C pS.Jhnl, fl'll" JIll 51' poa/i' \"oJ'hi de 0
J('gat.ul-i\ <1,- d"pcnLlcnp. Excmple)e lui Reda SIll1 l11all' dill I"al:' Riblia, daT' ~i
"colo unur s,' "rJ1-e~tl' asupY'a acelo]'a"i cilale dill j15alllti ca ~i Cassi"d,,", cl 1'010
,,;te pent .. t! fig'Hi ,,<lesea all; lumf'ni dec-ll a,csla. j':piSII'Il11,J"gi" sperulali,,:,
.. 111i "ass;,,,I,,\' l' etllnplCl sll-;;in" Ini Rcda. - "r. si M.L.\Y. J..\J'T:"'FH, Bcde
./s a classiwl and a /Ht/rislic 8cll(Jlr,r in Trrlllsar:l;olls of lite Royal His/orical So
lidy, Frmrlh Ser;ps, "01. Hi, 19:3:3, p. (;9 unn., ~i in special p. 90.
 62 III, LITERATURA $I INVArAM1NTUL
A UTORII DE $COALA 63
monstrata dOd)' in LexleJc lui Yirgiliu, Cal'o verbum rae/urn /!st ("CU\'ill
"5te indisI'ensabilii jJcntru studiul Biblici devine dcci aiei piatra un
tul a deveniL carnc") e - 0 sinecdo6i, D::u' ..:hiar ~i penll'L1 &crTEi:G[J..)~,
o11iufai'r\ a 7UlturiT'Iitcrare TlitterarunJ. n~ag7sterium). In tehJacesta,
Vechiul Testament ofera nUJllCroase exemple, CUJr) ar fj cgrcdietur virgn
npi:eCieI'E'a patrlst1ca a artelor f' indusa de un m~lre suveran in funda
de radicc Jesse ("din radaeillQ Illi Eseu va rasari 0 mladi(CI"), Ce inseam
tlc1Jtul noii l'alc ctitorii slatale 7i spirituale. i\e aflam la orascruee
nil &cr'TC:~o:;? Ueda 0 7Lia din gl'amatiea lui J1iolllede: quirlquid simph
citate rustica caret et (aceta salis urbanitale e:l;polituln est :l~d, KEIL, I, dr- tililpuri, Pinu aClIm, 1~Iilf' lllargina~e ale Europci o~ident[lle
\nglia~land~, Spania - J'lw'Srl'U ace lea cal:f. jJr~Jl.Iasera traditla
463,1, Cll excmple diu Cicert) ~i Virgilju,) La rindul sau, Diomede s-a
Ii teral a a Rom e i, Ace~ Le curellle se aduna ae unl In 11J<:1l:"~.JC stat aT
inspirat pl'oLabil din Quintilian, cal'C, urmind terminologia greceasca,
vorbe~te de &crT<:i:crf.L6:; ..:a dcspre forma "urbana" (&crTEZO:;) a glumei.
fl'anci!or. Elc s(' llllesc eu fo)'~clci;;toJ'ie(' are
I;tpcriulurrelnnoit i'i-r
~ririt gl'I'DJanie, cal'utlnd 0 nOlla carJcn!i'i. Politica suveranului indica
Zelul Hiudabil al lui Bcda I-a J'aoul ~a exagereze atunci dnd a Ineercal.
cducatiei spiritualc sareini InSClJJnatr: In l't,)l'Jlla1'ca eullurii, iar pel'
siJ. regilseas,;iJ. la Isaia ironia suhtilil a omului cult din metropolele An
~lIa)l<I ":'1 rep;'cziulll l-n acela~i timp un CL'l1t1'11 "ill pcnll u 0 poezie noua.
tichit5.~ii. Insa coordonarca prineipiala a teoriej figurilor retoriee eu Dar Jc aei se desehidc 0 pe1',,:pecti\'a ~i lJiai hl'gil, jil:fOl'Jlla studi
studiul Bibliei, pe carc i-o datodim lui Beda, S-a impus ~i Ul'ma S~l
creasca preeuTll wauntele de JTlu~tur, i!ol' .jnilialH ,cll' Carol eel ~Ja!,e 8 !cltiliza! i'nll'egul ~" :\Ic~1I ~t.i!l, J.
["IE (~rrEL.L1N(h, Ul1111 dintrc eei lllai buni cunosciltori ai litrratur,ji
Asa-nulIl i L.l "l'l:na:;; 1ere" carol ilIg-iana 1 inclJ nunenzi'i reforma bise
licilir~cillC('PUl~i'2r.~ ue e~tl'e. C::lJ'~I)I1~anJi-Pepil?;_.car'e i:.2....l.:.ncr e I,ll inc medievalC'. a atras ,:ten!ia aSllpra bp'ltdui c5. studil.d fjgul'ilor de
,,1 il l'rC()J11 aIlrla 1 <Ie unglo-saxolJi, ~i l'arc a fost ordollat. de orltft' C:lrol
lQtaser~l alJgJo-:><gQIl2:ll.!.!..!.. fl.r!.!..l~ns, Ill: Carol c(~ I J\ I [11'e ~j -a da t seama,
ahatelui Bnllgulf in decretul citat lllai sus, a dlls III cursul vrmlllll'i
put in timp dupa U1'carea sa pe troll, cit a mai rall1as J1I11It, de fucut.
I(!' la aeea iml)ogal, in: a eXJ'l'csiei p0l'1 icc ~i 1rJ ,1l:('D iJlflol'il'l' ;', mr.1 afo
L!l0!ltura clerului [r'ane era..a.U~ar:~..J ncit era grclJ si, ~;Jsesl.i 2r:~di
risll1ullli pc C<lre Ie PlltCIl1 ('(Iw;laLa III pc)('zi:1 hll,il1~1 IIJ('(')tllld I'U "nl'
cat ori , T C.:.tiJJ.l13..I: bll:e i er.a..pl in-.{ e.g.t('~ili, a ~raYill,~.!.lc.-!L]l!:QJll.l.LLli.e inc (,_
~ltul :'I'COIUJlli :11 XIlea: amsi s'P-,llllitlul' To {;(iltt~,\'e des gl'ilndcs oelwrf's;
l:ecLa. Bi~cric.iliLz;:Ic.e.au IJLm_all~ part~ ill l'uinii, servind ad~ ca ham nin"i arls"i s',>lalilil [I: cOl/lnd ((,'1:" 1(( 1'1'1I,,\'(/e rI,' Cl!s rlges, ,'[ lin lit le tra
~\I'C~, U 1'~fj)J:!.!.!It J'lldicalfl a.. ll:!Y~l~~illnln...tlllui ~i a C<l11CcJa,.riilor em ur~ni vail du I',II//(> !lullwiltl: rln.n" t01/11? lrl "erie dt, ucs efforts, qui relient au
nece"ara. IIlS;l Illl pllLcau fi gasite III 10'1'[10.:;'1 fOl'1"e!P adcc\'ate. Tina
triomphc rJr.(inilij' de ses chefs-d'ocw'rC le.s lIIaladroitli essais de Sf'S premie
rllJrr[re a adl!~ CII sil!l~ gnlltl;Jlit'i It,ai IIILli dill Jt,ulia (Ppll'ItS din Pisa.
PauliJ~IlS JlJl .\Ijuilcja: Patill.ls l)iil(;"Il11~), La ]>;11'11),1 a j'rllill CIlIlU~ res procludio/ls 1 .
lirJ\il l'III111:J.I'I,] III \,;1\ a 1 <Iug'I"--:I'\fl1l '\I"llill, pl' {':II'(' loa ;111':t~ in 7~L la
CUl'lCil ~a, Ak"i,,:; (lJIul'l III SO'l r:a :ll'al'" ;1!"I;ll1;lsl il'ii St.-_vlarlin din 3, _\ 1..; T 0 H J I D f-: ~ C (, :\ L A
TOl1r'~) uevi/w llr'gallizal()J'id 1'1j'ol'nll,:i e.:nrolingif'lll' :1 In va till n}n't"U'r;;i,
pr"'CII~~~I'~j'urlll\'i ~l'jc0j~J llimil: lI1:1~~{',ins decll eea CflriTJi. DtlP~1 CUill am vazut, i"l'utl,alica Jll('rli'~\-C1I~1 JJJgluba ~i li/lJba ~i
Dill 78:2 JC\'illc COlllIliCilLOl'tl! '5l:oTii paIntlJlc. V[O;i7ilII'Cfl 1111 Bcda II
lil('1':tlllril. Se!t'qia auloJ'ilor de ~('oa]a lilt Ui(~\'idi lupJ'iJlJ(: atiL s(:t'ii
fo~1 Il'illlSlllis[l de c';,lr<' Aleuill IIll1al1isl1111!ui'e:lrolltlglan. Lilla J,ll
IO!'i ]Jag'Jli eil ~i l'l'c~til1i. J.-~vlIl .\lcdill t1U i~p nit'i 0 rle,,~,'hil'e Inlre
marLun;le elde JiI<J; IIlJpl))'(allll.' penll'll rdo rma sllldiilof'initiatil. dl'
latini!:t1f'::t .. <If' "Ill''' 5i cf'u-- .. df' ~. J\oliullca (1(... da~i~ter:-rj
Carol eel M~lI'e esl.e dcer(~:IIIJ au}'(:saL uuatelui J3augulf dill Fulda (rcdae.:
la'i InLrc 700 :;;i ~Ol)). Cit;ll]) 11110 din frazelc eek mni insrmuai P: rU/II
~~ie..:~triiin'-l. Tnl,i Gut~rii sint ill a~cla~j--.!.;II1P :;;i aUTOrJti'i~-j~atrecem
,]c"i in )'('viSlil dtf'v(l ntlH'Lu)'ii n,erlil:V:l]n (1('''l're utJ'torii de ~eoalu.
ltul.em in saeris pagiltls Sl'!tC'lIluta, lropi el cetera his 8imilin inserla ini'/!
\"alther din Spira t'xplir<! pe la 07;) plr,\'i]oT' i.;li pc lIJ'lJlalnrii ontori:
nianl.ur, nnl[ dnbillll1. t'si. qWlit co, I/l!ltsquisque {uf!UftS (I1nlo ri lius spiri
Yil'g-ilil', .. Hllmer" \a':';l'a <l~a-zisa llias lalin", (l jl"escull;uc g-t,,,,,"];lTJit
tualiter intd/l'gil., qllllntl) prilts in lilteranun IJlflg/:sl,;/,io !Jlm.ills in
a lliadei in 1070 dc hcxametrj din "ccol\ll 1 e.n.), MaJ,tiallus Capella,
structus {uerit ("Intruclt Sl~ g;ISt:SC jll'c<u'ate in pnginill: RiM:"i figuri de Iloratill, PrT'!';ius, Iuvcnal, Boethiu5, Stu'lius, TeJ'I'lItiu, Lucan,
stiJ, nu Illl.::lIJe nici 0 indoial;t 1;;1 rj'~eal'e (~il itol' li Vii IIJl.I']egl> eu ;) IiI _\<:(':lsto 1111 C II .'H,lcetj(~, IJllIllljJllI10i'I'f', ci II Ol'T1'ativi'i, u('()(t1'l'Ce orcg'll
Jnai u7 0r s/'llsul spiritual, Cil clL el V;,I I'i pri'nil Illti dt'Vl'cme ~i 11I;,i ,ill l ](t h,IZ:l lisLe/oJ' de mai 'lirzill, () aprecil~rc Illodel'n::' i-a!' cxclude
complet 0 educ[q,ie liL"I':m)':), ..~ !l(LlI .11111;1 eitrl:' l .. tll'iO-fi~lJri!ll.r I'c "HOlJlt'l'lb", :\Inl'tianll~. Boethill:>, StaLin,. Lucall, J'c!'~ills ~i
[uvenal. Lista allto!'i1or sc Jmboga\e~te conLinlll1 pIlla in ~eeolul
1 \-,,%; 1, (;,\:\,,"11111" jJl Sf'rrll,I'1IJ1, ::'" [:1"'1, 1', :.::::,
.t1 XIII-lea.
t "\, 1'''.I',J:'ool;L\I~Z> (,had,'IIIII!:'"', '1'):3',. p. :1:.;

:1,\. 1,I.I',l;",.1..II,,,Z, .,.([,."i". '1,)',2,

1 J, LIE (;IIU11,\t'h, Lilth" 1",,.,, Il1li'l(; Ill/. 1110'1';1/ tlr:I'> J'l:lq, JI, p.186,
 'M lII. LITERATURA ~I 1NVArAMINTUL
Konrad din Hirsau (prima jumatate a secolului al XLI-lea) amin
te7te douuzeci ~i lInu de autor.i in urmatoarea ord.ine: 1. gramatie,ul
Donatus; 2. poetul de senLinte Calo (0 eulegere de sentinte in disti
huri ~i monostihuri din epoea illljJeriala); 3. Esop (0 eulegere de fabule
In proza din seeolul al IV-lea ~au al V-lea, Care partial ii apart-in lui
Esop; numitii ~i "nolllulll~", JlIprl selisoarea introduetiva); 4, Avian
(42 de fabule e~opiec in JisLihuri, redaetate pe Ia 400); 5. Sedulius
(a seris pe la 450 0 Mesiadi'i. IlJctrieu); 6. Juveneus (a scris pe la 330 0
Historia epangelica In 1'0Tmu metric:!); 7. Prosper Aquitanus (a versi
ficat in prima jUll1atate a seeolului al V-lea sentinte de-ale lui Augus
tin); 8. Theodlilus (aulOl' altminteri neeunoscut; a scris in secolul al
X-lea 0 "egJog a " in care cr'e~tinismlll ~i paginismul se infrunta intr-(.
polelllica de~ehisrl); 9. AruLol' (au Lnnd unci eropei biblice din secoJul
.al VI-lea); 10. Prudentius (eel lllal important, lIIal al,tist ~i l1lai uni
versal poet al cl'qtinislllului LimptlI'iu,injurul anului 400); 11. Cicero;
12. Salustiu; J3. HoeLhiu~; :I~. Lucan; JS. Horatiu; :!G. Ovidiu;
17. Iuvenal; 18, "HOIJ1erU~"; 10, Pel'sius; 20. SluLius; 21. Virgiliu.
Precum se vede, seJeq.ia ;;uceinLrl cuprinde clemente pagl11e (cu 0
anum e preferi n!a pentru Antieh i La lea Llrz ie) ~i cre~tj nc, fura respec
tarea ordinii cronologice; dintre "clasici" ar ar doar Cicero, Salustill.
Horatiu, \'irgiliu - pauu autori, care insa, 0 data alrlturati
.celorlal(.i cilleisprezece, i'~i pierd pozi~ia Jor aparte, "cJasica",
valoarea lor fjilld atrihllita l1lai alcs cfecLlllui moral. E drept
-ca Cjctero ("Tullius") e~lc U:illdaL ca rwvilissi/l/lls aurlor, dar dintre
scrierilc salc sin!. rC(.inllll' dO;.I" J,nc I ':",,1' (f)l~ wni"ilia) ~i ('nil) IIUt/or
(Dc senecllde); din Ilorcq,ilt ~e 1'1'(;0111(111<];1 f;tl'!'1 I'l'/.<:I'V(' dO<lr Ars
poelica. Din Ovidin s'inl "lolcl'uln" 1"osll'Il' ~i POlllic!'l" _ dar' SilH
respinse scrierilc erotice ~i 1I1elamor{o::'I'!I'. Ilv('"<11 ~i Pcrsius sint
.ridica!.i Jll slavi pentru ca au biciuiL vieiile 1'0111"niI01'. I\:oDT'ad din
HiT'sau reprezintii pozi~ia rigorisli'l. Astrid, sf'lIlllificaliv c faptuJ cit
il omite pe Tel'entiu, care n fost ci(iL ill loi I'I/I'sill E\'ului Mediu l .
Dar lista ::-a de au tori reprezinUi un vcrhi palril1ll,rlill didactic. Fondul
>ei principal esLe men1inut de dasl;alii dc lilai I irzil l ~j JlYlbogat sub
stan~ial. L'n selll't t.ext didactic desrre alii ol'ii ell' ~"(lalu datindit de la
'sfirsitul secolului a/ XLI-lea a fost edite!l dl~ (';"1'(' <:1 I. H, HASKINS,
car~
il aLribuic lui Alexander' Neckam 2 . Aici SIIII l'c(,()J11andate toate
scrierile lui Horat,ill, chial' 7i Odele ~i Epode!", ('il ill: III general destul
,de rar (7 la Dante, Horatiu apal'e nllmai I~a aulol' Sill il,j('), Din Ovi
3
i
1 E drepl cil se eileaza in dUlIa 1lndlllj 0 senli"1;; a ;1(".:;111;0.
2 Harl'al'd Sludies in Classical Pilil()lo{;y, :!O, 1~'()!', p. 7:i UTln.
"HIlg-o dill Tl'jmbcq,~ dcosebe~,f' Ja '1280 III "lin" I"i lIo1';qiu (1'('i Libri
1,rillnpllle8 (.'Irs poetica, Epislu.{rle, Senuolles) ~i d"";,, lIIiulls "sun/pol' (Odele .:;
Rpodd,,) fdllp;', jJl1pJ.r~ir'pa ('lll'('nlJ., 0pPI" lui J[or"I,.;" ('on~iJ1P: 1. Serlnolli';
(0(/"1" ~i le'/Judete); 2. Sntirae: 3. E/Jisln/a,' I i""llIsi,' .lrs poeticll = l~'pi~ll!ll;
ad Pis olletn ); 'J. Carmen sl/eeltlnro _ ij, 11'.1,
AUTORII DE $COALA GJ.
Jill sint adrnise Alelamorfoz.ele, dar se recomanda in spccial (ca anti
dot) Remedia Amon:s. Selcc\ia din Cicero e JUl'gi'La prin De oratore"
,.Tusculanele", Paradoxa sloicorwn ~i De officiili. 5e adauga Symma
.:hus 1 , cosmografia lui Solinus (seeolul al Ill-lea); extrClse din Istoria
naturala a lui Pliniu eel Butl'in, ~\lar~ial ~i Petronius ("amindoi cu
prind multe lucl'uri folositoare, dar unele sint nevrednice a fi ascul
tate"), Sidonills, Suctoniu, Seneca, Titus Livius, Quintilian 7.a. Deci
o pozi~ie mull mai liberaJa, Poe1ii "echi cre~Lini lip,esc, accentul
valoric eazind asupra poetilor paglni din Antiehitatea eJasica ~i tirzie.
E drept ca tl'atarea lor cste foal'te sumara, nepermi1ind sa se traga
l'oncluzii ex silenlio. Ivlai sistematica e lista autorilor data de Eber
hard Gel'Jrlanul in Laborinlus, un poem didactico-retoric (scris dura
1212, Jar inainte de 1.280)2. Aici gasim din nOll pe 1. Cato (regula
morum),. 2. Theodu Ius: 3. Avianus; 4. Esop. Dupa ace~ti nlOrali~ti
Ul'llleaza: 5. poetul elegiac roman Maxirnianus (prima jumatate a
seeolului al VI-lea) - fapL surprinzator pentru noi, "caci poetul con
,idel'a obscenitatea dl'ept eull11ea artei sale"3. Dar EvuJ :\Iediu - ell
cxcepria rigori~tilor, care reprezillt5 oricLtI11 l1Iinoritatea - a fost
mull llHli pu~in pudic dedt Epoc:a .\[odernrt ~i I-a citit aocsc<I Ill' Maxi
tnian, mui ,tics Iwnlru isclIsin\a Sa I'clori('fI 4 . 1'(: loclIrilc b ~i 7 ~e afla
l'omedijle Pallle/ii/tts (sr;l'~iLlll ~et:o"tilli al Xll-le", 0(: lin aULor necll
no~cut) ~i Celli (lllijloCIII sccoJului al XII-lea; aulOl'lti e Vit.alis dil:
Blois); ~. ::)I.al illS; D. O',;diu: 10. Hora\iu (nllJOai Sall:rele); it. Iuve
nal; J 2. Persills; J3. Archilrenius al lui loan din Banville (sfir~itul
secolului al XlI-len); Jtj. \'irgiliu; t5, Lucan; 16. Ale.randreis a lui
Gauthier de Chfttillon (In jurul lui 1180); 17. Claudian; 18. Dares5 ;
19. Iliali lalina; 20. Sidon ius; 21. Solimarius, 0 epopee a crucjadelor;
22. un poem didncLic dcspre ierburi, atribuit Il!i Aemilius Macer
111l0rt in anu I 16 i.e.n.l; 23. tratatul de geologie al Jui Marbod din
Hennt:s (mort in 1123); 2tj, poel11ul biblico-alegoric Aurora al lui Pe
trus Higa (mort pe la 1209); 25. Sedulius; 26. Arator; 27. Pruden
tius; 28, Anticlaudianu.s allui Alain de Lille (in jurul lui 1180); 29.
i\'nr~a
1 Cu mol c:i al sau breve ilicellll!: genlts admirac/oHel/l pm/l.
p. 358 UJ'm.
2 Y.'\fl:\L,
3 ~ClI:\NZ, IV, 2 (1920), p. 77.
V('zi DAEHnE:\S, T'oelae lalini minores, lll, 3')3; DUlhETT. 271 urm.;
insu~i 'iCHA~Z (lac. cil.) miirlUljsc~l(': ,.eitim aeC~le sCl'ieri Lira a ne scanda
i;za". - Max;minn lrecea dr<>pt specialist In de"ni~]'('a biitl'inelii: QUIlO sonium
pu.lsonf incolluooda maxima scribil, / A so materiom :1/{aximianl1.I' habet (F,I RAL,
:158, fi1:~I. Ucspl'e supl'avieluirea acestui 10rOs in Anglia sec, XlII ~i XIV;
('<,R, (01,'})1.\:\'111 Speculum, 9, 193, p. 249 UJ'!l1,
5 Do c.r('irtio Troiae hisloria, opera a pl'ctinsu]ui Da1'(,s, l'SIl', ca ~i Ephe
IIIrris belli '["'oiani a pl'ctinsuJui Diclys, un roman latin p" lema Tl'oiei din
pl'1'ioada lirzic ;1 ImpcriuJui, Ambele scricri UI'ml'n" modele grece~ti. arogin
du-~i auev;hlll isloric care i-ar lipsi lui Homer. Dares ia partea IroieniJor impo
Il'iva gl'eeiluf. 1':1 s-a ])ueul'at de 0 consideralied('osebi(;'l In EvuJ lIediu, intrueit
~i francij ~i hl'ilanii prelindeau, ea ~i l'omanii, ca sc tl'iigeau de Ja Troia.
 66 III. LITERATURA $1 INVATAl\I!NTUL
Tobias al lui ?I1atthiclI de Vendume (scri~ pe la 1185); 30. Doctrinalul
lui Alexandre de ViJiedieu (1199); 31, Poetria nO(Ja a lui Geoffroy de
Vinsauf ,:scrisa Intre 1208 ~i 1213); 32. Grecismus al lui Evrard de
Bethune (mort in 1212); 33. Prosper Aquitanus; 34. Ars (Jersificatoria
a lui Matthieu de Vendume (Inainte de 1175); 35, Martianus Capella;
36. Boethius; 37. De uni(Jersitate mundi a lui Bernardus Silvestris (in
jurul lui 1150). Veehii ~utol'i de ~coala Cato, Esop, Avian, Theodu
Ius, grupul poeri!ol' veehi crc~tini, operele principale ale poeziei
romane (inclu siv 0 drpacealfl a tl t de J1l izera ca !lias latina) i~i pas
trau a~adar loeul. De 0 rrcl'crin!,il deosebita se bucura satiricii ro
mani (ca poe ~i m CU'al izatori), Carae teris tic es te fa ptul ca Sidonius (ca
~i mai inainte la Neckam) ~i Clalldian sint inclu~i In aeeasta I ista.
Ambii ireeeau pentru nOlla po(~tica a soco!u]ui al XIII-lea drept poeti
exemplari. EbPdwrd Ie JI1<.1i ad<.luga 0 duzina de au tori din cuprinsul
aeestei poezii didaeti,;r. erudite: sint opel'de prinoipale ale rena~terii
latine din seeolul al XII-leu. DcoscbiL de senmificativ e6te faptul ca
gramatieii DOllat ~j Priseian Lrebllie sa Jl1rnllli(~ pUlcrniea eonrurenp' a
manualeJor dc gl'anl<tlica. "specH/aiivp" ~i vnsifica1.e ale lui .\.Jexcllldre
de Vil1edieu (llr.30) ~i Evrard de Beihune (toLu~i. pr,jJllii doi VOl' fi
Inlaturati in mod definitiv abia III secoJll1 al XIV-Ie::!; d. W_\LLE
RAND,1 p. [37]). Nu se 7nceardi 0 ordO\l;).!:f vl'ono]ugic[l si nici ~re
logicri . '[uti al/doreoS Foint. de vnIoarc' (\O'alii iiI atcm orali ..\.cea"La_est~
SI ranlllll' ciu'ac:tpt'JsLlca Jlltrpgl) Iii Ev JU"diu. Nu se face nici 0 deose
~ire i~r!::R()t'ZI~lll L.'."1()l1 .1 I 1',~i1M ~!..('ca.3 Afj[(~Ltllll thzl.!L.sa,u
Intre Ihcod;";1 ~I pO('111 \ l ' d l l 11'1~,~llnl. 1.11 1IIIIpid l'I'e~I'(' dOllT' nll'll;"irul
tic (':!f.ctores. 11\ JkgistrulII 1I1/1.(/OI"/{,/Il (/III [Q;:WIl ;d 1I1I I--Illg~ TrimRrg
(1280) vi ajllng Ja 8~ ~()QII~II~I) ii ,dim ill;, [Jt' pl'rIG,IIQ.).j~. Pe
Jingii. aUClores Sf' lI1ai fo/()sl'se l'Io"iJcgii ill \'iIl'C llfl<tt' /'xelJlplc dill Focl'ie
rile IlnOI' alii eH'i allrll;nlpri 11('(';' il.i, Cil Valel'ius /j'!:lCl'US, 'fibuL ~leln,
L(t/[s Pisonis, l.alplll'llills, N(,nCsir1)lll~. ,VJa('l',,1ius, COl1/rO(Jl:rsele lui
;:;'~lleeiJ 1,;1:1 !'hildn, (;"II;lIs, <'>zal' ~.i).~
Alita (k'pre Hutol'ij dl: ~c(),-drl. J1al'ii ll1V;It-D.~i din~ogl'ul E\'Iltyi
sprij inc "autoril::tLea" lmparatului ~i a filozofici fJrin ni~ll' etiJllologi.i
\tledill rIIIJOSI'..L.!.:i"'~~'f,- ~i Idt.i HUlul'i:-Bh! loan din Salisbnr.\... El Ii
cumplicaLe ale cllvinillhli auclor. Obic:ciul lJled.ieval de a-i invoca pe
IlpreCJ:iza ill IllOd r!ef)spLit pI,; 1'1'0111,0 ~i ApuJuins, cllllost:indu-i ~i r
auctores s-a rnentinut ind\. secole dura Dante. un
1 ~lJmCJ'cll' 1-', "f'l'1 ")I',>I.i(1' II Il'ctul'a pl'Jllru ineCP,-'l.-,ri, liind '''xl~ 1456 sa lnl'c-.pa un pocm invocJndu-l pe ... Vrgetius - sage Roman,
ll~oare. Fabulelc eu anim;"" in";JlI.'( ""pi ii, .\,'e~tia pot In.-;l nwni}"6Ia illlcl'CS
~i pentl'~l Ir,gcndclc miL"!"l-'i('" a),' lui Th"odul. Cat,) ,,i'cr,, In\";'il,-,tul'l TI1'lral,'
simpJp. IncepJl.orului de la 1I0i 1111 is,' "au 1,',,(.(', ('i frClZl' ~I.urid" dr"pt 0~ereirii
((ilia flgricolae amat colwnvas) , l'rilllul :llll()!' dill pl'()j!l'<II1I I' C"Z,II', care se
potrive~te de minune s.:i-i he'l Ili'SlIfpl'it,'i c],.n,]lIi ]illlbu hi i,,,;. LUt'all, Statius,
Glaudian nu mai slnt dcclt rare"rj comr.n1a(.i 'l7.i <'II i:l I' ~i In IIni,'e r sit.:it.i.
2 R,,tJ'lngcrea notiunij de auctmJn pO<'1i c al,'sl;>J.;-1 ~i ill all" l'lnduri; vezi
THUl-\Ol' in Notices et Extraits, 22, Il, p. 112, II, :!,
3 p(;IJI.I'U aceasIa vczj r.er'cetiirilc lui )J.T.. {I1.I..Yf.\'I \', I'onscmnate in P'\I\E,
nnlDIE'I', TnEMD1.A Y, 153, eu bibliogl'<lfi(' '''pI irn"JI 1,u':i.
.. Cf. WEnD in editia sa din PolicraticttS, Ilordc p",'/ill1i"<ll'e, p, XXI urm.
A UTORII DE :;;COALA G7
II~ :.rinl!', Sl'llrC;l cel Brill ill, Ynlcl'ill' :\r,l:xilflll~, PJjll:11 ,,;,lllall 111, 5l:l'i
illll'ld militar Fl'ontinus (~flr~itul seco]ului I), 1,'[01'11.-, Gf'''ill~, Eutro
pillS, AusollillS, scriitorul llliJitnr Vegcl ius (suco]ul al I\'-lea), rczu
Iflatu] lui Juslinlls (secolttl n1 11I-]eo) din opcra j~tf)l'i(':1 a lui Pom
pc IllS Trogus din "rcmeo lui Angusl \, pJ'iund i~tlJl'ic rr(~71 in Or'llsius
!occolnl al V-Ie'a), :\IalTobills (pe la liDO) ~i edt,ii. El mlli fc,l,)s('~le imr\
7i HLltOl'i cal e nu poi Ii ident;ficl1ti sau III1 ni s-rlll pli.stl'<.II', cn de exellr
"Iu Ill,Tare,.1 inLiLnlnta De S'csligiis et dogmalibus philosophonlln a lili
\ iritIS ]\'iCf1IJ1nchlIS Fhvinl1us1 Acesrein Ii datorc<iz[l ri ;lllel,;r!,)"t.a 61
IJlalon n-a]' ri fosl in slnrc sa ri".bfllUlcl5 1Inc) intrebrlli Silliple ee i-a fost
f'u'i.i. de lli~tt' mal'in:,ri. IlltJlIl}1hn'ea ]-11)' fi lJJILnil. ,IIiL d,'1me pc Pln
LOll, inr-il ar fi mUJ'it (Policmticus. ('(I. \\'EBB, J, l"L, 1. UJ'm,). ['rofun
tlu] 1'C5[.)I'cL Pl'lltl'll auclores a men; III E\ III J\TcJiu j>JTli"'1 inle-aeOro. iiiC1L
1l1'i7(' IZ\11l (,1~\,l11i\~-rr.:erLhlm:-l~.~'p~i~l~tOl'ic ~i ('ei cl'i I ie. A~I
lei s-nn n~l.s(,lJ I 1l'gcndcle (lin .iul'lll 8utllJ'iJor anlici, cea 1l1ai cUllosruta
{iind legcnda 1I1Pdieqtlil Jl'~pr~ Virgilill. SlaLill~ aparc in End .Mrdju
ad"S(;H ell l'(Jl'ccla de :3\11'<;\1 hp' sail SllI'l.:l'lus, fiind ('ollsiderat ea un Lnlo
<;(111 2 , C1;('U Ct' S(~ dl.ltorC';iIl' IIJlci l:onfllzii ell rCLw'lIlI2Hlit: :--'lal.illS UrFoll
Il1s3, [Jollle]!i!. dt' ll'l'onilll' Sf' :;;Iip C~I 1)II111r a fi"'IClIl. dill Sialilis 1m t:I'I'~
lin. EVld ~I('dill 1I1;,i l'IIIIO~I,('i1 II "UI'['''llfI1111''II\;\ lnlrl' filuzoful SPIICC:.!
~i :1pu,I,,11I1 1-'11\(,1 . 1111 fals din ~";,,,ll1l 1,/ 1\'-](,;1. l)ill~I'-(l I"f'tur;t grc
~ilrl a 11I/1I111ui ,\. (= \1l111~) Gellius s-a ni"lscut flululul Agcltills
! ('.~.
Ya IH'l,ui <I :ll~Jl~J.lll 11 ui;ncol" ,'a End Mediu i-a s\l~e :llItorii
j"ll!ifnni. i.,t(Jt:l1lni ('n ~ Hiblia-, une,i inil'rprd;n'; alegol'i.ce, ~i c?\ vrd"a
In cj lrl1elrp1i S;llI .Jilozllfi". A~a lJ10i f:lcea ~i DaHlc. CII;al ~i mliJiai
pJ'in studilll gramatieii ~i aJ reLorieii crall l'idjc:ali' Ja l'angu! dc "auto
ritati"5. Pina ~i Danle (COIW., lY. G, '1 urlll.) mai clcele Crt lrebuic sa
poct ca Fl"anyois Vil
lon, ath de fam i]iar cititorului n,odcI'n, gaseu dc euviinta in anul
grant conseillier - ,pentru ca acest scriitor rccomanda h lneeputul
1 1!l'~lWl' ,'J vpzi l'.\1,;L J.EHi\U':\l\, ])selldoanli),c Litera/w', p. 2;; lInli.
~V"li M'\:>'ITH~, II, 31 Ll , '783.
:J FunCELLI;\I, 0/1.0/11.aSI7con, S.v. S/alius ~.,
4 Cil,' ~Iil'i
ralsc au ma; cil'l'ulal pilla in ~e(:, XIV rnal', ["<I'l('" Ill; \iVallc)'
lJul'ieigh (r.Ul'lac-us), mort in 13~3, Dc vita et morivu" flhilosoflharwn (cd.
Kl'1,;~T, 1~XI;),
6 DespJ'c tllle/eltr, auc/orile, anthentique in ROJl1fllml Tml1tln{"irul"i ~i in sco
lasticii vel,i I;, t'.\ R f', Les idees et les let/rcs au X] III "ii-cll'. L(' l!omQn dc la Rosc,
Paris, 1947, p. 15 lll'm.
 ulJ
111. LITERATURA !;OI INVATAMINTUL
AUTORII DE !;OCOALA G'l
operei salE' .,,'lIllnca ingri.iita ~i asidua"l. NlI eonteaza c1aea cl 1-a ell ,:
"ll'lIi din st:C'oluJ aJ XUlea se mU]\lImcau insa ell dialeclica formaJil,
pe Veg('Lius I'n original sau In prefuerarea fl'anceza a lui Jean de Meull.
,','1';, cc dllcea in mod neeesar' la 0 erisLica sterila. ~ilua\ia sc sehimb:1
Din POllcralicus al lui Joan din Sali:;bury Imprumuta episodul despl'j'
pj)'ntul DJonide (cat'e itral'C la Vjllon sub numeJe de Dion,ede) ~i .-\.1.,.
"hia 0 data Cll patrunderca navalniea a "noului .\.rislotel", cind s,'
"t'~(hide drurnul catre ~Liillte noi, Dialectieii preponderent form;:T!,
xandl'lJ. Inalla prCl.llil C data unol' auctores aqioneaza Inti'\ puterni . tI" pina aLunei ii revinc aeum 5areina sa patl'unda aeestc ~1 iintc I'i'
asup)'a lui 1",'aIl9oi" Vill ull , l'IIagi.\'lur artiu/ll.
DOlliinal.ia acesLol' It!wlu/"r,s a fnsL zdrunc:ilUUi~n_~)l!:!c1 eu ;:.een
(:,It coneeplualll 1 .

lul.;J X1I-kii. p,.ill afi,.,lIarea vil'loti.Q.n.'i~i

cLdialeetieii (nl1lllita H;'laz'
~i Cll aceasta am ajulI:-> lalJlOca "I'r.\la~terii din :;eeolul al Xl! Iea'~.
1:1/111 arat.a pe alunei sisLCIIllll Jlledieval de ecluea!I(.. 1 1.Je la lneeplll:d
Joa-iefl . I 'iI.11. til' IIlUll si "in ,.f>volta I inerilor' Impotri"a Invil d,.,/c1l1!ui obsen'am l~ p'.!.le~',ir:.~vinl a'-~colilo!- dc, p~)iDg\, cal,'
(amill/II/Ili II'adi\ion:d, Chi~i loan din Salisbury (cca, '1'll0=r:t80)
.11',,1... , care Inlree aClllTl scoltle m[mll:;LiJ'esli 111,,1 "cehi ale EVllllli
tr.:LllJ"-B..SI' a1>I'I'/' III SIt:.i..cJ,.ul: ",al(, :Helalogico/1,2 si Entheticus cle nOI'1I
''''mu till1j2um. ~COTile-~aled~aTe s;anT"ln O;-~" ~ ~ ::-upU;('
(;urenl, EI s" pllllg'c ci:i acesl ('III'rnl Ii dis/ll:.e\.uiesle PI' auc/or!!,y, ea si
~all~:a~('('II')"(,il~ IlIlpoLl'iva celui ce-i pretllje~le
pe rtI.ICto;:;:"
1IIIUi canonic. numit scholasti('us (sellolasle.r, Ceollilre). Influrirea s('(dii
.I/'I'ilitl~ cle pel'~JilaLea a~estl0.a. Dill acea:;la eaUZrt-"a tree;' e1n;
rilsllfla st rigtl Iclc:: "C(: V,.eu Jlltlgarlll tiS I a ba. tJ'in? De ee lie vine ('1/ max:
m<:Je si fapl(,le uitlrllliJol'? Noi 11':lgCIlI sl.iinl.a din /1oi insine; no; tinl' 1111:.1, dnd alIa din aeeste ~culi pe primul plan. 1J.!.!'oape I!l.~'
rii nll~j rCCI"lOiI~I.':II' P(~ hilldllj"q. Cil. d~:
f:1ll'liliarc lle Pili: ace",le cl.lvin " predau: pe liQgfLc:e~~arW;_arte Jjbcrale. filozofia.i ...o.l'c_ In flt'!
lp! Le CIIII();'l:;;lcll' dill SCl:lJa CII SI.UdCJiIUI din Faust, parten n If-a, :;;i 1"71e din nou dura Ansclnl ~n'Ol't~I'I..Q~Lt.:-.ii.-.!lor.lri~~; adil.'rl
din Jllj~carcu dc l.jncrcl. din.sceolll! ,d XX-lea, E ,lnviorilfOJ' sa Ie reg-rl "('L1 ee sc ,~, n!:I..IJ~ n'3i..l.iI7jn ~ol~gi~. Insa. programul las[ldasC'~I
.;illl In seco!ul al XIJ-Iea. llluoiren djnlcctil.jj cra rodni61 alullci dlld 111111 ~i eOlldliditorllllli 7colii nn C'inlp mai largo jJrntru prderinl,cl.
era <lplicntfl filozoficj ~j tco!ogiej, en III opel'a lui Abaelnl'd, Mlll(i Jogi ';oi iJli1iativeJe lor. La Angcr~, .\lellll, Tours se culti,,:! Ja Inel'plllllJ
.-I'Illlului al X[[-Iea In sl'C','i:t1 po('Zi,,: liT OI'II'alh, pc Jingtl a('Ca~la.
1~a'i,"b,/", !JlOI.1"JI:JI-T.:r;r.n:, 38!), 1:> Ullll.) Splint' r'l l-a ('ilil 'n intl"'
!."l'illll,ilicil ~i rel.Ol'ica. Paris,,1 1111:('1'(: IIll'tl dt: pC' <I,'lInl <,-i a trag;,
1"';1111' Pl' \"'g"1 ill" p"IlII'1I r" "1'.. ",, 11'1/./11/'<' sflJ'l'ili/l('s dr {/I'lr 1,lIgno/ll/i; prnl"ll
,1("')",i Ill,,1 i,' )""'''lll'"Il''-' ("'l'lilr .1 I I'({'fI1)I'i!ol'. ill~ ,i \"'!!('I ;u;; II'rcf'''11 101 Iliai 1111111 pc: Sllldio~i, ~i Illr 11l1l1Jai ~coala eateclrnla. dc la I\otl'(>
1':~'1I1 ,~,
\';11""
III M"dill .11"'1'1 ,,"1"1';1"1\.; III ",;'1"1';" .I,. 1'1I)'lil'i";l1 i ;' (,11,111:\
.lJrts "ii(isl'''I' ',1'/"'11 ~III'
III I:IZ .
/.,'il d,'1' \I ill III'., ii,,"''}' , 'd.:.!, I. 1XX!I, p. '111. ,\1'1;, 1""';li.
II:lIne, ei ~i ~co~da ue pe colina Ste-GeIJevieve, uncle predo. till tinljl
1,,!.;il,,1' dill "',' :\, ,,' II;'Z""Z;I p" "1'" /';Z:I'II;II;" i,,/ ;""'''~I" I'" "I';' 1"Ull:, II;, \h;:wlard, ~i mandsLirea co.nonicilor allgllslinieni tIe la ~t.-Vic1(,r.
"IZ;". 'I',,."i," .I,. :11""';"'" ;, ""1"1. ;1", "I"ll';,,! ;1,", "h;" d.,,;, PI"'/;nl;\ "I"n"'lIl,' till ('C!ltru al lcologici ~'i fiJozo[iei, 1.lnliallul Pell'lI~ l.ol1lbardliS (n1011
"""(1)11''''111,' ""1;,,;1,,1' (11"!:l.'\ I-'I-:J) "1',,\, ('I'IIS,III,'I' (""iI,'s, '1:;,,0, l'. :>:l). _ L",.".
"'111111 I'il"',,.!.: 11,11')11 !:1'II:\hl':" ('17:!::, '17'1~,,',." 11.11111"1'1' VIll;,I",'. J:"zindll_." 1"'lIllabil In J1CO Cel episcop cle Paris'" format ail'i, l'edactn~e 11111'1'
p,. ;1l1'''''''I;,! iii" I"i ;\'''';''n ;'SlIp";' ,,'(il",, .. I ,,1;,1';) \',naln)
" pJ:I:--:;l, 1111 :11'\' ~i stig'l't,i.
in~l'l))"l J'lImn; III /1.-)0 ~i 1152 LiiJri quattuor sen/entiawm, un ~i~lell).leol()gic eOJ1lpu~
dill "boti.\ririle" (sellientiae) p[ll'in~iJ()r bisericii ,:,i ale aUlorilor lJlili
",.d. Oxl""'d, 1~I:>~J. lilipii \\. I:t< I; (1'1'd,,!,,, p, \:Xn), liilllJ ::11' PilI,'"

1".~i,i"llii" ,P('Il'II1I logi,jrni". JI>,III JiU ,'ia !!1'('rC,~II', Oar ad:"

11'/':1:1:,
in"'II""1 .. "11
""' lilli, :;istem C(~ va fi ridicat ill curind la rangltl lI11tli text dog-lna1 ic
1111,/1'"'' I';';I'!;I", '0,1, li,I")'i !!1'CC('~'lj, "s~ ('11111 proc('das(')';1 III sC",:\'I AlI<l'i11l
'('Ii Danle, Paradiso, 10, 1.07), C'ontribuind a:;tf"j b transf0.l'l.!.ill.l2J)
(.l1lJlflll""ilJl/. ~i 1 m"'"",il/l/) ~; in S0c, All B0r.llard SiJ"e~II'js ~i r.;lIillauTili' ,I,

\'""l'1",s. V"z; 11'1':111< ill lnlllcg-nmcnclc la f'clitia sa din Poiina/icu.< idt'cl~I'''1 .I ..

I'alj'lllul II] I'ilpilnlo s11ldiilor teQlo~i('I"

1\'10:1:13 </)'''pl. li!JI'/' /lSIIIII ricoilrdi.,' I'eg~nlium), p/,O II'!!.oOlrna , p, eL\'I J f. ])rspl'"

I il 'll] "vll'; </" ,', I""i" O]H"'" prinf'irale n Illi If'an, h'ltllielieus, (1"r1~1'" \\'EI1I1,

i/l
J Dcspre llialeelie-,j vC7.i J. In: (;ULl,J.1\' \" l,r 11'11'/1'1'1111'/11 1III"oloi!i'l"C ti,
ill/'dem, p . .'\'\'11: rl"it! ,Ii('/,/'I' "rli/, r'fln/dem nrsrio. _ Si ]\['ll')'obius (Sol., y,

alri:is,'s(' ~'I',,!.i;, :1'''jl'';' 1';'1'1 IIll1i c" "il'gil;u .1;1<1118(' I illtl1.j gl'I'('''~li :;1')';,.'I.i

\111' siecle, 19'd3, cd. 2, pp. 1',-16, 6G-72.

17,19)
In! sa lc, ~ Tl'alala exemplar de 1:11. H, H \;,J,I;\f-, The iJ'1'Il"i.,,w)/(rr n{ Ilw '["'elfll'

3 PI'J1II'11 ~rl'Slta ~i \11'111. d. "Olln/:\, p. 7'13 Il)'ln. Pilrr)"'" lui Xnl~nEi\' ,."
('mILlry, Cambridge (Mass.), 1928. - In tabloll! a"r'SIc'; r,'n~~IP]'i zlI12r:;,;I .I,.

fi p'onllnl"1. pe.1lll1I .. ,Iii,lta I'lil~ir,," 1111" p"lrnl ;If'rf'pl:]. Platoni.

II.I"KI:\S, care ineepc Cll ultima Ircime a src. '.'\ J ~i ;;c' inch, I"~ in ]lr;mnl ~f,"1
10nn
J1'~; l! 8'-'C, XIIJ, trebu;c iIls,;ris>, si rena~te]'ea :11'1;,lil';1 a ,\nl;"hir,qi;, p,. ,.,,)',' "
S',\]'
mill din Chal'I)'es, a eiirlli i"I'IIll';"I' ,'r;, g;r'!:r:1<1 n ]'l'r ll "'zi l;1 lilall, 'H,' lJII
"l'1't"'laL-o H:,\~ ADI!(~[AR (In {/u.ences an/';'1ues tin//., I'art du IJ'OlJf'11 ,i~r. I.!llld"ll,
"'Hacler llm~n;sl, n
dar tine dl' lJII IImanisJ1l In S"II>1I1 Sf' .... A IJ, "'11'(' TIll (. si 1111
f:I".~jfism. l\IJl'n ;I,,\il e 'llli sinl a(:c; rlllf'l()I'I'" p"rnrllil.; In"i '"5, "a ~i ,\plJl~i"",
r 1'/:1')): Celie /'('noissonee, rlonl I'apo{(ee est l'US ]J.JO, {( ,'I,' as""'~ fode POIfI' sltl"'i,'p'
l's",\plJ]piIlS,
In i/l(lrmc;l'. l\I:l1'I;nl1lIs Cap eJ1 a, ndit';1 8l'l';iI U)'i p" 1';\1'1' ~On
IlE:\ ii exil,'"zi
.. 1'1I1'i 1"01l((l1f 1'/ sr Inanife~/e ('IU'O"(' dalls II' II)'emier 11/'1 I;olhi"""" "i IJI'/'O"': el,<1
hIJ.,'Ii7e pOIiI'/alfl Ii III forme Itdisliql/(' 'llf.i I'a"ail pl'lirede. C'e p"tOnOIJ/I"III' I,rlll s, rpli,

l'i""lii
n aCI'~1 i a se spl'ijinpnll adc~I'n pc logician1l] .'\d:'lnJ du Pelit.po t
'f/n,'s; on sOIl;;r 'I"ni,'s grrmrlsltlf.lllani8lcs du ]::esierle: 11/' ,':II,~rr, If/l ,Irillf tI., ."1'
1,,IIIU',/I, onl, /lfnlt>II./ actio/( I'fI'."ollnellr, cJlcolfl'agJ Ie mOIl""IIII'1I1 I/'ili,/",> 11'. 2(j:n .
(P:II,ip lJlanll,\' cr. (;lL80N, Lrl plu'l().\'0l'/I/e rtll lIIoyrn ope, ,d. 2, 19t,r" ll
p. 2';x. .\1,,',,1 "' .. 1. "ITZF in S'''>I'I/II>III, 1948, p, '.r" 1l1'IlL

;0 III. LlTERATURA $1 INVATAMINTUL
~ G. l S , \" r: 1\ SIT .\ TIL E
Aflllxul (",'"l'illd crll]'(; ~clJlil,' J,ariziLIlC a crced. atrno:,kra ~i ('/Till
,cll~ (Iill ca1't: ":-<1 iufiril'<lt Ulli,,']'sitalerl pal'iziana. ~_univrl'sil;L1,1
inLLJlt' U 1I01l;1 ('lill-l;1 ill d('I,v"llarea ('L!ltql'ii il1~'d.iey(tle. Ele nil 1"'1'"
zinli'i ni,jL!u'IIJll li l'l'lll illllnl'(~ ":Ill 1'(:inl1oiJ'c <l ll11ivcr~itu1ilor <.1111 i"
f,'11111 5~ ponle cit i alil (Ic des . .S~a-zi5eJc univer"lLfqi antiec I'rilll .I,
f;lJ" L'l'Cal,ii all' fJlI]'I'I'ilt1l1i lil'zill, 1<:lr pl'crlau ill JlilJllIl rind gl,'
;~L~ll,(,luri c ;., 17 iTlII,li ria . "i I'll al it lIIui llll! It cP Idul r stI1n(l', 111
JIII:;\11 <I ~I"iI IIlldl ill III ,,,i''t I. l'nivcl'~i'la jJc IWilqre "int 0 lTI'" I l'
"ri~illalrl iI E\ 111,11 ~II'dill. Aicfri( ,'j in UJIlCa anlic;, Ii-all I'xis1al ,,;,.'
111L';I"i' r,'I'lIlal ii (;uq)or';I1 i"ll' ell III i, ilcgiile ]01', clJ planul Jill' sl:,11I1
dL' jll\'i't1,i"llltil,l, ell g'r.II!1-II lUI' ic]'arhi c(; (hHl'a1aul'Cal, JiccII\,ia1, 1I1a:41
III', dtlllul). '1:"IIIII'llld.dl' 1I1_li\"I'~ilnle IIU Illsl:i1lI:rw.., nun ... -(\ ('('0,111
. 1101 :.1 i 1, H II'" ~~i i II II: 11\1" -l!..11I iF;'!''''! I(/s Ii lterarullI) : _c j Il, IDOl'a ~ i;1 J :;~""
I rill I' : ' ('I, \'i1"I'. 111";( til' L, 1IIlTJlliI II I ~eL:lJIIIIIII alX'l -lea, I: I:ll!111
J il ~l!..J.~jJt'<lza,;i;7;;lft~ 111(/6;,\11'/1/'111'11 el /fi,sC; Ji7TiJrw,1. Ca iIl~il~II.111
~lilll1iricu.llJ1ivcl~siLat('a ~e 1l11111('~IC slIle ,urn gener{/, ('. Ct'" mal yc"I,,1
liril'Vel~talc cstc ec:-!.. dill Bolog-Illl, ern'cia Frcdcl'ic I i- u fixal..i!L:l1 :l;l
iiri :>lnluL 1ll'Q.J1I~ In:<h l~ Ho...!.!:'~a--ili>.!!.!f1eml-1!iin'...Clp jlJlidi,'c; '0
r:l('ldlall~ de Icologie n fo~t Inlt'Jlll'iaHl abia in 13,S2. (iillVCi'sll;il""
01111 J>al'i~ ~ s-n uezvoltat IlJeet:-C) -~i-;l'Ih ~tiin1 iDea art iva f'xi~la 110
l\ll,j" in";l dill :<l'culuJ :1.1 XII-lea, 1n,;'ol(11111;1' de dasd'\}i UP 1'1'(',,1,
gilll l';t1I1g-fl!'ilor tI" JiJ ~I.-\ i('IIII' ~i al Jlli .\haehlf'(1. JlIl'ejlllld ,'"
~fil,:,ill" sl"",!tdlli :.1 :\II-ll'il ;::l~illt :ti"i diJ'tolilf' ~l'f1li, Elf; ('1:111 ]'1'1'"
,\,('1\1. It ~i 01,' ~:I:III :tlli. dill' Ilia; ail's ,/I- ':llgl"/.i, 1'lIivl'l'~lIClI," ]l',1'1
l.iaJl~t "xi"la tI\'I'i tI" 1':IJlI illl';'1 d,' pc allllli i, ('II Inall' I';: ;'11,11'\' U"';"II
Jl:tlfl III ~I j'IS c" lIi/!v{'l'silas :t1,ia III 120~ "all 'J2n~), 1nlt-0 ~t'ris(J;II"
;1 Tl'ljlf'i In(J(;enl,iu ,,1 Jll-II':1. E d"('pl 1';1 illc;t dill 1200 regr'l, JI'ilil'
,\lIgllsi n 1"'Cllll(1SClI!'C fOl'J)lill, iJ1'pJ'cuntl CII pri"ilcgiul de ::-i ""Iii I
JI" /IIf'll11"ij (,j lk jllrisdil'\ial"ic[l (~IJ ajunsese ]8 conflietc gTil\'
lui fl' ilulflril;qi ~i Sllldl:JJ[i). In J23:1, eu un pl'iJcj fjSI'nlanatOl', J!''!'"
{;, il!OlT ill IX-Il';) Ii i1(;(t1't!;\ Vnivl'I':,il;l~ji ll'Cll'eJe priyiJegiu p:.ql;,1
;1\ I (,rill ('a1',' SI' IHcllcil' ]lI'(,cI>s,Il de OlgnnizHJc a l'niycl'situ\ii ]lill';
I in jIlJ'''] ),,; 'J~;' l'xi"lan Ja l-lli\'Cl'silt'tiJc din B,'ma ~i Cons 1:111 I ilfll" I
31 de eall'd1'l', o\i"II'" ""1'(' 20 cll' I!lama1ir;"i, 8 dc rclol'il'i:i, 2 dl jurispl'l"I"I,I"
~i una dr I'il"",d'j" (\1. 1.1'.1 11>;1':11, J.:.r~ie!tu.llg tlnd Dildtlllg ;n del' ,,;r;ech;sclt-/;1I111
s,'!tcn Antike, 19~J3, p. ~'L:il,
~ L1JCI';iri dl~ baz;i "SUpt'" uniYl'J'sil:'\j.iloJ' rnl'C];"'alr: H. H,ISHD;ILL, '1'1"
Ullivcr"itics of Enl'ope in lit" JHiddle AgC8, 1l<%; a Sf' folosi editiH a ~ ,I,
ingl'ijilil de F,~l. POWJCl'E ~i A.B. I':.\IIIE'I (19:36); ST. D'JH~,\Y, Les Un;vel',,;f,'
fran~aises et etrangeres, 1933-19:1(;: n. nEl':JFJ.E. Die Un;"ersilalen des M;I//,IIII
ters, 1885 (a aparut doar vol. I): idem, Cliol'("I/lI';nlll [lni"Cl'.,itiitis Parisi"",'1
ft, \'01., 1889-1~9'i); vezi ~j 111(')':11'('<1. cilal,'l mil; SIIS a III i GII.SO:"', p. 390 un"
L. HAl.Pl-lE:l\, A travers l' his loire dl(. llIn.l!l'll, ti;:e, 1 !)GO. la p. 28G Ulm.: Les "I'i;;;11I
de 1'(',,;<'el's;le de Paris,
71
UNIVERSITATILE
"'lie 1. Aeela~i papa este eel ca!e incredinteaza In 1233 uomilliea
"tllIl' m isiunea de i nehizitori 2. In fa ta misearilor eretiee a Ie sectJ
1"llIi al XII-lea, biseriea - ajunsa s~b ma'rele Inocent iu al Ill-lea
111)8-1216) in eulmea puterii sale - se eonsidera obligata la
111""sla masura de aparare. Dar ea putea sa vada ~i in eultura lai(';l
.I" la sfiqitu1 seeoluJui al XII-lea, puter-nie inspirata de Anli\~hl
lillI', 0 amenintare, ~i era deci siJita sa supuna Invatamilltul eOIl
IllIlului ei, Exista deei 0 legatura intima intre introdueerea Inehi
lil,iei ~.i impunerea eontrolului suprem al papei asupra universita-
I, ilot'. In seeolul al XII-lea inee e sa foe ra~~~a "noul" Aris
l,dI'L~~stJln~ee natnrn, metaf-;Zica, etiea ti~oria politira alt
1I1:tt'clui ginditor grec . .:I\eeasta masa ,imensa ~k2s.ri(,J'i-,2i de irlni a
rll~1 lransm1sa Occiclcntului prin traduecri din araba ~i grcaca, efel'
Inate a- raa le l:oncomlLent in S an in si Sic-ilia, Textul arab sc buza
p" u~'a ucere sll'lana a cclui grceese, Erudit ii ~i comentatol'ii (~\'I'(:l
:: i al'abi erau ncaparat necesari, Cel llIaifilm:c~fician ;H'ab '1
[,hI Avenoes (fI26=If9'B). Averroi"mul si Loriilf 1nrudite aecslUIL'
'Iall tncomr a I J )1 e GIL ugme e bjscl'iei i. LeI e('!'Cl'CU pu pc i a foo lin tCI'
"j, in anul 1215 stlluiul public ~i partic,ilar al ,.noului" Al'i"hllcl.
11I1.t:l'die~ia fiinu lll'socotita, a fost rdIln,)iL~l Jil :1.228 -- lut f'-lra ~ller('~.
Itl)ll,inic-anii IIl";l aune 0 eotituru J'aJieala. Calit i 111 lupLa IJl\l'llll'i"""1
l'I'f'ziil(}r, [oI'Jlwl.i in dispute, ei I~i pI'OPIl11 Sr1 aplanc:.:c eonll';uliet
ia
,Iintrc adCv;\ruril(, cl'cdintei ,?i 0 filozofie a earci imporLant,a. 11'f'bui[\ll
u )'crll nO::lst:i'I, As del s-a naseut uriasa realizare sti in I' ifiea a Iu i
\\LJcrl eel Mare, a earui mo~tenire 0 'va preluu di~"ipo'lul sail lOal
ni
Illal'C, TOlna de Aquino, Aeesta studiase ]a Paris, 1inlnd ar ani
III ~ir prclegcri 1a aceca~i Universitatc, Prin Illii!..ol'll:.en dQmiJill,~
1Ii1~1'1'-p'l'jmejd..05ul Aristo~ e pmifieat. l'ea!ill..i1at ,si "aL~tt)J'iza~ e la
I 1I1versitatea din Pari~, Ylai mull. d~ JUJi:-.iu.Yilti\.t.ucil LSul an
1
Inst inc~'p..9~ filozofiei !?i tco~~i~7tiDe, ~i all riuna In acenoL~l
s
ni
I III'lila -arepl autoritate 3. Aeest proceS n11 a decurs tara hie\iu , Ulli
\"'l'~itaLea dIn Pal'is a purtat illtre anii 1252 ~i 1257 luple grelc impo
Il'iva ddugal'i 101' ceqetori ~i a tllte lei papa Ie, dar a fos I invi n~a,
!'l'aneiseanii ~i dominieanii 5e contrazierau in tcoriile lor ilozofiee,
\ugustinismul s-a opus tomismului, obt,in'il)d ehiar inLcr'zirel:c,l, iui
ill nnnl 1277 de cutre episeopul de Paris, Elif~nne Te11lpicr, In cck
din ul'ma s-a mentinut un timp un "avcrrni:<m cre~tin", 31 L'1l1'lli
1 ~umc1e de Sorbonne pentru univel'sitat.ea din Paris i;;; art' 01';:.(;n,';] 111
~~Qlal'
.' 1'.Un asez;m n l ((Ql.1fg; un]) intemciiiTln1250 Je d, Ll'C HobcrL ll,' SurLon.
I neepinu cu1iS"~" XIV, colcgiuJ deVille sed,uTi:<aci'iTtK\ii d,~ICul():.(i,'. .\hia 1'1
inccputul sec. X LX, numelc s-a aplicaL 7ntriili 1'nivcn;iti','\.i.
2 Amanunte asupra istoriei lor anterioare ~i a inriuririlol' 10>" lu i' \ RI.
H.UIPr,. Das I-lochmitte!rtlter, 1932, p, 282.
3 Vezi F, VA':' STE~;NBEnGl-lEN, Arisl,ote en Occident. Les or;gi/ll:.; de l'ari
'/olclisme parisien, 1946.
 -.)
1- JJ1. LITERATURA ~1 INVATAMINTUL
reprezen1ant de se<lma a fost Sigel' din Brabant, cel ~lavit de Danl'"
I::!,ant a f~l!:p~e de f~lpL Jodi de la sfir~itul Se(;QbLI.!2.i_~1 )Q.lea ~i
in tot sccolul al X 11le;) <:cIILrul...ldtural al intregullli Occiaent latill
A~Ui..2.~.~2.':.~~}.0 :'jl.~ritu~t1ii ~i-~ alins~p~ge~secolul al XIlr-"'a
datoflHi. l nlv/:rsr[:t\11 pal"lZlcne. In urma po Jrt.!E.ll-P14) a Ie, ::tc:.e::tSla
devenise Ull illslrulll!'nt "I hisC'ril'ii. Sar:erdotium pllsese stiipillil'e I'"
.\ludiulll~illl_III"i! ('ra l'~(~12..!r~1-''lillpra fjlozofiei ~i....'eologie.i. 0
l:onse!'inl,ii. a [lcestei -.:-itu:.lIii.-n rust. regre~III studiilor _li!-lKy,!::tice ~I
IJlerarc in (,HdrllILn~il[l(ii, unde sillt. rcdll~e la lin minim.-S,.
(,;lIIt" asl fel ,~e face loe in' orga~Jizar'ea st17d-iilo,' vaiu/IIi lIe:tl'iSlo
clislll I'are fC(,lIlldnsc din nlHl fi10zofia ~i redesehisese perspectiva
.Isupr(l ~lijn1clor nillurii. (;I'alllat.ica a dcvenit 0 ,,logidi. ]ingvistica" J
(grmlllllul;('u .\pfCulul;,rt). 1;n adept. al curentului mai vechi, literal',
nIl11 a I'osl loan din Cl1rlnllcli a 2, un englez sj,abilit la Paris, se plIllg('
III ,\IIomlc Scolarium (J2.~j) de IrlsareH in pal'asire a autol'ilor, tol.
;,,,tfeJ ~i po~tul franccz Henri d':\lldc]i, care In Balaille des set aI's
Ii min:\ In luptrl pe .. <lU tol'i" :1 IOII'ICI', Claudian, Pri~cian, Persills,
Donatus ~i nllll\i al~ii: sub slcagul gr:.ll1Iat.icii 111l]Jotriva logicii ~i a
campioniJor ci (pljntre Care pJaton ~i Arislotel) 3. C:U toate aceslc'
plJngeri, studiul autorilor a l'rlJlWS viII ~j In secolul Xl fI-Iea 4 . Ull
focal' de seam;! a1 !S/udiilor umanistice a fost. in secollli al XII-lea
voab de la Chartres, unde se cultiv3 platonisllllll. Englezji erau ae;
la feJ dc d('s illinnili 1'01 si fr<Jl1cczii. Joan Jin Salisbury murise Cil
'Tlis('op (It; Cha"IJ'('~" ill 1'1;11111';) flllglczi\ a spcolllilli ,,1 XIII-lea se
'olllopt'a 1T'i1dil.i;1 dc' la eli;II'II'('s "II ~liilll.l)1c Ilailirii al"al)!' ,;,i "u "lnela
fizil'il JlIIllillij" de ('ollJl'it allgllsl illiall. A('Ca~lii ,11 Illosl'eri'l domina la
l'nivel'sit:llCa din ()::dol'd, ('011'(' Inl'l()J'c~le de pIill '1200. TUleJa papala
i11'r. aiei un cCll'ac/f'1' 1'''1'111 a I. UlJiVr:l'silntea sC auLoguVCT'lla printr-un
nillcelar. "Iarii gindilori ai Oxford1l1ui din sccolul al XiII.lea,
HolJcl't. Gro~sct(~slC ~i Hoger Bacon, urmeaza dti indepenclenle, com
l>rtlilld scolasl it:.! 1I<If'izianrl. La Oxfor'd sc ]June nlal'e pre~ pe st.udiiJe
filologi!'c 5 .
1 ~l. r.n ,~, .'I/ill"lnller/i,I'es Ceislesleben, J, '192G, pp. 'lO'.-1f,G.
\11\1 \
;H ..\D~L\""),' alil;nt''I' raplill r,-, Husserl si JIeidrggerau pOl'nit ,Ie la Jog-ira lingvi
,tica. - idem, Thnlll(l., "on J<:rrl/.rt lmll die Spr(lchlogik des millelalterlichen Ari
stotelismns, SB 1\11;1/('hcl/, 'J !.J',:'j.
2 L . .l. PAETOW, '1'h, "1mole SrIJlariltJn or .fohn orCarla/lrle, Dcrkc]ey, Uni
\'('],sity or CaJifol'll ia l'I'("s, '1 ')27.
3 L.J. PAETOW, The lJ(llIle or Ihe SevCll Arl.~, Hel'ke1{')', l'ni\'cJ'sil~' of Cali
i'omia Press, 1914. - ),'onDEN, p. 728.
4 E.K. nAND in Specldum, fl , 192~), pp. 2(,9-269.
. b (~r~m~!i..ii.an1ici tin.ii. ,('_m~r,gJ.!l~~I'I'!!. 101 ,tr01Il'I~1~I~CL.J'eg~JiJ.or,J'~!;i."
IL JustlfH'a - ceca ce sc C(,l, 1ll SCT,JlIl/.) In S{'i.)( 11 I. 1'.1 fuloslsel'a cllalcle dIn
(Iaw; ('a exern~_i'l~113-.r;.InatLcii fi0z()r~ plltca 'a JcnUnte l~..JIct::asta,
illll1H:i..!:....0n,lca spre un si.tern logi(~ - d{'ri illdl'pendenl de "lJjorili\li Accllsla
J 3 HERBERT f:3CHOFFLEn,
~ <.:.atJ.liLp_nn.ip-fl 1a <l-l'S,gICS1!.llli ,1tll]ji)oJ' r.Ias;r(\ !.in sec. Xll.I.
SENTENTIAE ~l EXEMPLA 73
Artes insa, socotite inca de ditre Thierry de Chartres drept com
pl'ndiul filozofiei, t.rebuie sa renunte acum la aceasta pretentie.
I adrul lor devenise prea strimt. pentru domeniul Hirgit al ~tiintelor
pfofane, Formula lui Toma de Aquino, septem artes liberales non....Jl,f
f;f;enter "di.,idunLEhl1QSOp"hzam theoricam 1,- anu'nt'i 0 eiT'iiQYi. Ea
111:lI'cheaza incheierea imensei cot.ituri ~tiintifice care a avut lac In
I l'an~a intre anii 1J50 ~i 1250.
Iar Germania? Invatiimint.ul ei era In secolul al X-lea ~i la incc
plllul sec01u1ui al XIlea mai evoluat decit cel din Europa apu
t'Hlla ~i meridionalii, daLorita mai ales organiza,l'ii politice st.abile,.
I'l'alizata mai devreme decit. in restul Europei; dar apoi, acest. avam
~e va pierdc din nou. Se vadesc acum In evolutia Germaniei "con-
H'l:intele faptului c1i aceasta tara a fost. ultima dint.re tarile st.api
"ile clndva de Carol cel Mare, care a primit cre~tinismul, ~i ca doar
l'ilcva centre bisericeJti izolat.e au fost influentate de masurile cultu
"ale carolingiene" 2. In secolele XII, XIII ~i XIV, studentii germani
.,jnl nevoiti sa se instruiasca la Paris, Bologna ~i Padova. Singura
IIniversitate intemeiata in epoca Hohenstaufenilor era cea de la
'\I>apole (1224), destinata exclusiv supu\lilor coroanei siciliene. Das
j;-t!ii ~i elevii nu aveau drept.ul sa schimbe locnl studiilor. Prilll;
lllliversitate de pe terit.oriul eoroanci gernlune es'le eea de la Praga
(1347). Vrnlra:tll Viena (13G5), Heidelberg (1386), Kaln (1388), Erfurt
(1389), Leipzig (1409) etc. Dar toate aceste a~rzaminte nu puteau recu
pcra avansul Fl'antei, Angliei ~i Italiei. Germania a dimas practic in
"fara marilor mi~cari spirituale din secolele al XII-lea ~i al XIII-lea,
lIcluind parte declt prea putin la rena9terea din secolul al XIIlea
~i la ~tiinta secolului al XIII-lea. Acest fapt i~i avea cauzele - \it
"onseeintele sale. Universitatile germane i~i datol'e,aza inflorirea 101>
,J hia Heform ei 3
: 7. SEN:TENTIAE $1 EXEMPLA
Ce urn,rll'f'a Evul Medin rin studiul aut.orilor? Ha~puns\ll Iff
~-~ -- ...... _'"-.,,_~ ~" n~ i
'I('~a-sHi jill I'f' h a tc..-.c.oD.s.t I tu i.e _u_.
lillare,
J~ .rilllul dnd r.! ~1~lt .~nt.r,! tot E~ul Med.iu~ dar ri pentru sec~
lid a -.ea autont.'.J stl1J1t.lflce. Inca nu rXlsta 0 stllntii moderna.
-
\Ierlicina -,' invata din Galen. istoria IllliversaHi. lll'Oro;ius. Ajungc
------ --
1 M. GR,~B~JA);?;. Mittelalterliehcs Ceistcsleben, II, 1936, p. 190. "Esl,e ade
':nat, adauga CT\AD)!i\NN, eli ~i un elev al lui Toma de Aquino, Fra Remigio
df" Girolarni a.p., un dasclil alilli Dante, <l rnai seris 0 divisio seicll/ie in forma
Il'ildilionalii de Irivium ~i quadrivium,"
2 GERHARD n1TTER, Die Heidelberger Universitdt, I, 1936, p. 11 urm.
Die Reformation, 1936.
., - Literatura europeana
,/0 III. LITERATURA :;;1 INVATAMlNTUL
.lD singur exemplu. In programu] de studi-i umanistiee inlrodus d(~
l{abclais In romanul sau eu seapu 1 de a eritiea edueatia Inedievala
tirzie se prevede ea niei 0 ora din zi Sa nu treaea far a instruetic.
Dupa cr: a terl1linat Panlngl'lId nlClSa, se d-iseuta Insu\,irile tuturOl'
alimentelor, eu citu1f~ dill Pliniu, Ateneu.l, Dioseuride, Julius Pol
lux, Porphyrios, Oppian, Po]ybiu, Heliodor, Aristotel ,,9i altii". La
plimbari se be obSCI'V:ltii despl'c plante dupa Teofrast, Marinus,
Nieandnl, w1:Jeer. Und vor sa Sf recreeze poposesc Intr-o paji\'te 9i
recit':l ver~lll'j din G'el)rgicele 1ui Virgiliu, din Hesiod ~i din Rusticus
<11 lui PoJizi:llIO.
D31' :,eci auctores nu ~ll\t numai un izvor sliinl ific, ci si WI. lczaur
de lnl(I(:p,~illllr: :l vie~il ~i-a IIIlIJil La poe1;~i :l1;I;c; se gasea'u ~te
si nl i i (11: vl'1'~ul'i ':CJlll.illlnd in 701'1IIH eca l1lai eoneisrl 0 expfJ'ienta
psihologi";l ~:111 () rl'p';ll;1 til' vi:q;(. Al'istotnl sc- ocupl'~ ('u~tfe1_de
"gnullll'" (YV(01.l.fu) til ltl:lo/"irn ~n (11,2:1). QlliJlli,lian le}lUlllCa sen
lentiac (,jlld,('tll,i''l.. 1)('\111'11 (';l ~('JI'Cln:111 ('11 Jcc i 7.iilr 01'l:~anfloJ: publice
("III, 5, :3) .. \';('/111'11(':1 \'t'I~III'i SIJlI "vl'l'~llr'i d(' )'PP"I''', {'/p fii'ltllnYi\
tate pc de rosl, clIle"l' :;;i 1'11~C ill IJHlin" alf"bcli,:u, pel1lJ'1l it 1" riven.
Qrielnd 10. indclIilnrl. Din ,'If~ ,"-:Ill Ucz\'ollal jocul'ile fiJozofice de
soeicto.tc, co. aceJoa 1ndl'agilr la OSjlcq,r.!f' din vcehea EJndrL. Com pi
latia distraetiva a sofi>;lulili Atencu, intitulata Dr'ipw,sophislai
("FilOZlJfii ];,\ ospa!,', serisa in :iul'ul anullli 220 e.ll,) nC spune 2:
"Cleadl dill Soloi, UII bClrbat dio :;;('oala Illi AristotcL ~lic,nca sa
poveslca';Crl J":-pre fclu] 111 C;Il(' prol'('dau eei vcchi. l-J1ul spunea un
vel's, Ull alllJJ lrcbuin s:l-I t'ofll.inuc. Se [JroIllllqa 0 111<lxiIllU, ]a care
trebuin Sa Sf' rrl~pundu cu act:c;l:;;i id()l~, d:II' {orJllU]Ulrl cit' un nlt poet.
S" cereau versuri eu un anUlll it nUlll;ll' de sjJabc, :-;;llJ LJ'eLuinll 1n9i
l'atl~ capeteniile greeilor ~i alclroip,nilol', SHiI LI'ebuia numit alter
na1 iv ell c un ora9 din Asin ~all Europa 10ecpind ell 0 anUlriita litera.
Sc cerea eunoa;; te"ea vcrsuriloT' rlin 110JIl or eafC Incep si :-e term i lla
t;U acccasi lile;a, sau In l'nrc Pl'illl:l si u)tillJu silaba ~]5.tl;rate tre
buiau srI' cleo. un nume, 0 lll1euha oU{1 llll fel de IfLlne[lje. invinga
torul era Incununat Cil 0 coroana de flori, iar celui care uila ccva i
se turna 0 por~ic de S31'[[JIJUra In vin, ell.I'e trebuia sorbit dintr-o
dala."
In Evul Mcdill se l'enun\a 10. ospat, ('oroanfl, Vill ~i t:llJllJa~lerea
lui. Homer. RalllJII dual' e;lllJC1'a de s'ludii latine si util iznrc<I morala
a poetului. Ovidiu cstr nprccia.t penll'll CEt e s~nll:nlia),(I/ll floribus
1 La Goethe, Ta;:;ebiicher, ~"I, rlala Ito I:l ~cpt.17'J7 g,i~in,: ..,alll lllee.rut sa-l proverbi{/. (n. 17, 611., 705).
cilcsc pe Alcncu". 11'1 anul 1827, (;ul'll1<; cill'~le ]n c(ltnl'"nia Illi .'IIe~,pr c1escrie
rca cortcgiu]ui fastuos al lui Plulclflaios i'hilJJlIll'tOI' ('\IUII('U, V, 3.... ), De aici
i~i lrage originea "elcfantul ell fe/noia" din F(lI~,t, pal'l.';1 'l IT-a, \. 5393 urm.,
seClla masearadei.
2 X, 1.57, dupa L.SCHADEWALDT, Legcllde von Horner, dem fahrenden San
ger, 19~3, p. 66.
SENTENTIAE :;;1 EXEMPLA 75
repletus 1. ExclJlp]ul lui arata ca 9i poetii u~uratici dau invatamin1e
,'are merita aprobarea m orala. Din el se puteau extrage:
Intrat anwr mentes usu, dediscitur usu (Rem" 503).
I ubirca pr'itrunde in suflet prin obi~nuinta) obi~nuinta 0 izogne~tc.
lois cst cum (Ol"l1ta nwgna pudicitiae (Her., I, 290).
PwliGitatea este in mare cearta cu frumusetea.
Res (~.\'t ~'nlli('iti plena timoris amor (Her., I, 12).
Drngostea e intotdeauna plin(), de teama.
;Vitill'lur in vetitum semper cupimusque nugata (Am., III, 4,87).
Ne slrr/dui/lt SCI dobindim cele oprite ~i dorim lucrurile care ne sint
refuzate.
I-Ioratiu (Epi., 1,16,52):
Oderunt peccare boni fJirtutis am.ore.
Din dragoste pentnt fJirtute, cei in!elep!i W'CISC pi/wtul.
AIJI pll1.CU conl.inua aSlrcl 1a nesfll'9it. ~i Evul Mediu a 9i con
tinual. El 1lI:-n, tl'ansmis cu]c~ri de sentint~don~t~fabetic,care
illllcslcca Jaolaltii materiale antice "i medievale. Ele aUtost puse
10 dJSpOZj~la eititorului modern de eatre JAKOB WERNER In Latei
nische Sprichworter und Sinnspruche des Mittelalters 2 (peste doua mii
cinci sute de numere). Asemenea culegeri erau necesare pentru amu.-,
zamentul spirj.tului, caci anticul joe grecese i-a descretit pe dasealii
Evului YIcdiu \'i pe filologii Reformei germane. Melanehthon aplica
Ja predare fJersi[icatio secundum alphabetum, Fieeare elev trebuia sa
recite un vel'~ gllomie, primul lnceplnd eu litera A, al doilea cu B.
Lulher ~i ;\11'lanr:htholl ~i-o.u pelrecut cu astfel de exerci~ii timpul
unei cali:!lorji In Leipzig In anu] 1539 3. Teologia ~i filologia au rama!'
de fapt sidpli Germ~niei protestante crnditc plna 1a sfil'~itul seco
lu]ui al XVlJl-Jea. Illca 7i in roltlanele h1i Jean Paul ]e gasim Inl1'l.1
1 1-["!.;,) ,lill Trimhl'J'f!, negislnlm, ed. LANnOSCH, Y, 12S; ibid., Y. F,!2,
sint FIl,tL,I.' I" )lo.iximiallll!i mnlti nolabiles verSllS, Sentinte1e wai apar ~i <';1
2 Hoi,J,'lLI'I'~. 1912 = .')alllmlung mittellateinischer Tex/e, cd. de M.FONS
HILKA, nr. :~.
J O. ,:r.1. \, L:\' in 7,/,/((;,19'.0, p. 1.22 urm. - EleY1l1 lui Mclaneltlho11, :\[oritz
Heling t, I uH, '\.1, p. GQO) a publieat III 1590 U11 Libellil" "eI's;{ira/or;us P..' Sl'aecis
!t tatini,~ .'1";1' /IJ/"; 1,,,, collectl's et secundum alphabeti sericlII in locos r.omnllmes diges
11I.~, - Ju<;ul al'l~,j;t -u nU1fle~te ill Anglia /0 cap "uscs (Fielding, .losep/' Andrews,
C,I]'tea a JI-a, ""1'" '11).
';*
'6 III. LITERATURA $1 INVATAMINTUL
pate in numeroase personaje, cu.m ar fi, bunaoara, rectorul Falbel,
,care, Inaintea plecarii Intr-o excursie ~colara, demonstrcaz5. intr-o
programa latina de pa~ti dass schon die altesten Volker und Men
schen, besonders die Palriarchen und klassischen Autoren, sich auf Rei
sen gemacht. Aceasta 1mbinare germano-protestanta Intre teologie ~i
filologie este 0 treapta premergatoare ~i 0 propedeutica Ja ~tiinrele
spirituale modcl'nc, c:are Infloresc in Germania dupa anul 1800.
Friedrich Augusl, Wolf (1759-1824) publica in 1807 ve:stitul sau
tratat intitulat DarstellLtng der Altertumswissenschaft, unde e depa
~ita no~iuJlca ncclara a 9tiinrelor umane, privite plna atunci ca dis
cipline sccllndurc ale studiilor teologice.
Ca jii scnli..!:!-tclP" l2i.ldel!.~ de calita,ti ~i defeclc omene~ti (exempla)
s!QjeSt; 1<1 (~tlifi<.:al'e<l Evu III i ]\iled iu, r.:'I1'e ~ _g~t7-te Ta aUloriiantici.
Exemplum (pam(lrigmn) 0.~l.e lIn lernlen "tehuic '.J! retoricii nntlCe ae
la ArlstoterJ'nco<.lIT ~iin,;caIJllli:i ..rrison intercalat ca -(fovndi'l<c-. L.a
acea~_3dallg;1 ni<ll I lrzill..J.Uj).lllximnLjy dupa anul 100 l.e~n.) 0
forma noua de exemplum H.:Loric, carr va deveoi foarll' irnportanUi
Reo tru pel~waacT<;----ur:iiJUt()are: flO' 11'" t'XClll )Jal'h" (. eilfOn. imago) ,
a Ica "mtruparea ul1f'i im iri lotr-U~(Tsona.i: Calo lte \'irtu
l1
fum iJiiJa imago" I. Cicero ( e or., I, S fS01Quilltilian (XII, 4)
recomanLla lIlsistent oratorului sa aiba la indemlna exemplp din isto
rie, dar ~i din mitologie 7i legendele eroice. Valerius Maxirnus redae
teaza In vremea lui Tiberiu penLl'u nevoile ~coJilor de retoriea 0
Culegere de fapte ,?i iJorbe memorabile (Factorwn ac diclorwn memo
rabilium liuri IX), pc care nadulfu~ TOl'larius (10G3 - dllP~1 1108) 0
va pre~ucr~ in forma lI1:tr~ca .. ~l~noa~lerc;; Indeapl'~are a w!neipa
le!.9!:.J.~un exemplare ramlne'lll EVlII MedJ.l.LQ cermt.Q. a p-oeZleJ culte.
lJn canon stabiJ al acestor figllri yom ~si.1!L~zj~platon~~.a
~ecolului al XII-lea. ~le apar aco!o ~1. arhe~i.P.!!.!iJ2e care intele
-eiunea divina le-a indus In mod prevazator_in procesul ist.oric.
-Se intirllpTii insa ~j cazurlln care anumite personaje devin figuri
xemplare, fara a face totu~i parte din repertoriul mai vechi. Plu
tarh poveste~te In Vie/ile paralele (scrise intre 105 7i 115) ca Cezar,
ameninrat in Epir de partizanii lui Pompei, a luat hotarirea teme
rara de a se inapoia intr-o mica barea la Brundisium pentru a aduce
de acolo intar iri. Sc stil'lIe71 e 0 furtuna, drmaciul inspaim 1nta t vrea
sa intoarca barca, lnsa Cczar II imblll'bateaza. "Tine-1i curnpatul,
SENTENTIAE $1 EXEMPLA 77
tlragul meu, nu te teme de nimic. Tu-l duci pe Cezar ~i steaua lui!"
.\ccea7i poveste 0 tratase Inainte Lucan Intr-unul dintre cele mai mag
lIifice episoade din epopeea sa (V, 505-677). Rolul cirmaeiulu.i i-I
all'ibuie marinarului Amyclas, a dirui coliba saraea este un laca~
.iI pac i i suflete~ti, pe dnd afara bintu ie razboiu I ci v it, s ta plnul
I{',lnl?i fiind l1evoit sa tr'cmurC pentru victorie. Lucan, "mijlocito
1'111 patosului antic", "un reprczentant de seama al poeziei romane,
Iliult citit ~i de 0 marc eficientii. pinfl la catastro(a cultul'ala din
:; 'l'lliul al XIX-lea ~i treeut In umbra, ccl pUl,in In Germania, de
III Ii nild le genera t i i ineoaee" 1 Il1truchi pase j'n Amyclas 0 figlJl'll
exciliplara pentru saracia eumpatatii, figura ee nu apart,inea cano
lIulni clasic. Palclisll1111 ei faCI:a ca aceasta figura sa fie deosebit de
'lldJ'rl~iLl elc poczia sec()lului a] XII-lea 2. 'rollla de :\.qu :no ciLeaza
1 Dilllte, in euv',nlal'l'a lui de laudft Ja etdI"st1 lui Fran<.:ise din Assi~i,
I'"~ AIIl\'clu:- e[\ ',xrlliplu de ;;:il'acie virtuoasa; ~i Petrarca 1ll1lai pome
na illea;'~]oga it VIII-a), Potrivit exemj1leior din poezia lat inCl a
-.ITl)llllui al XII-lea, nu se poaLe eonchidt, din l)al1l0. 7i [>1:1r3l'l':\
H';lIp"r! unui "cult al llli Amyclas in nelw~L()r(:a l.ill1l'"ric", CUIll a
illlerl;at KONI1..'\D BurU,ACII 3, ellri is-ill' all'iI)lIi () (011111111;\ e<tl'() revinc
e drl.'pt EvullJ i i\Jcdiu lal.ill. DilllJ)f)J riVl"l. Dantc a pl'eluHI Jiglll'ile
,x'll11plare l'i'toT'icc ale St,t'o]ullJi al XII-lea, sporilld JoJosil'ca Jor Cll
\()in~a arlistiefl ~i ,;pirit de sistelll, EI I-a mutat ~.i pe troianul
Hifell 111 ccrul lui Jupiter (Par., 20, 68). Aceasta Figura \~i dato
rNJ,za existenta fanteziei lui Virgiliu (Eneida, II, 426 urm.), iar pri.
mirc.l ei in Paradis exclusiv admirariei lui Dante pentl'll Virgiliu.
"Iumai la Dante a devenit Rifeu, datorita spiritului de dreptaLe
IIf; eare i-I atesU't Virgiliu, 0 imago virlLttis 4.
1 EDUARD FnAENKEL, Ll,can als Mittler des antiken Pathos (Vortl'lllJe del'
Bi/>liothek Warburg, 1924-1925, Leipzig, 1927, p, 229 urm.).
2 Abaclard: Sewn,s quia pauper erat vivebat Amyclas (Notices et E:rlraits,
:3(" II, p. 168, 5); Archilrenius (SP, I, .%0): Jutius orbem/Sorbuit et somnl'm
..acui laudayit Amyclae. - Matthieu de VCnd()ffiC sc numc~te in1r-o poezic
.ledicatorie vester Amycla; ,PL, 205, 93 ft B). Unii copi~ti nu au in1ll]cs accusta,
scriind amiclt's sau amiclls, gre~cala care s-a strecurat ~i la MAi'\JTIUS, Uf,
7:19. - Yn 1'I1etamorphosis Coliae, 211, lrebuic citit Amyclae. - A, Ner.kam,
De laudibus divinae sapientiae, ed. WnIGHT, p. 360.163. - ~nonYJ1lus in Slllrl.
lIe</.. , 1936, p, 109, 15.
3 [(ommentar :mm Ackermann, p, 274; Del' Dichter de. Ackermann, p. :l()'. .
~ t2-Evul Mcdill, exemp],wn poale lnsemna ~i orice po1estire ..carr ,dujj.lC
pentru ilustrarca lInei inviitatul'l teo)ogicerr(l<LAPPER in {eCll!e,cilwn dl!/' deul
</'hen Literatur';;eschichte, edd. MERKER-STAM~ILEn, vol. I, p, 332). ~
". de'l.\'oltli-'Jis.1.ol'ioara de predica", .P.Ql1u!a!i!- ~i adesea cu caral'l~Jiu, CiI!:,
I' :'1.!iIW.!...j uc\o,'a 1.;'\ df> Dantl' (Par" 29, 94 urm.). - J. TH, WEl.rr.lI, L'Exempl1.lm
""n,~ In ltteratllre ... du moyen age, teza,.Paris.1927.