perioatţe - aflate la limitele extreme ale: activităyii sale. ~?~ponisticc.

La rândul său, Vicent d'INDY (1851-1931) 81 - prin hicrările sale-

După 10 ani de activitate creatoare m domemul muzicu m?t~en-
tale şi de cameră, rămânând cunoscut doar în cercul intim· al pnetemlo!',.
O. ··Franck făTă a fi fost hă-răzit teatrului muzical dramatic, se apropie-
de operă, genul atât ele puternic înrădăcinat în conştiinţa parizienilor, în.
dorinţa (credem) de a obţine consacrarea. w
Le Valet c7e ferme (Argatul, 1852), operă comică în trej acte, dupa,
un text de Alphonse Royer şi Gustav Vaes, reprezintă prima în~ercare;.
constient însă de valoarea scăzută a libretului şi a acţiunii dramatice con-
dusă cu stângăcie, modest şi exigent cu sine, compozitoru! o tre~ew sub
tăcere si lucrarea Tămâne inedită, continuând să compuna muzica de-
cameră: simfonică şi voc.al-simfonică, dând astfel întreaga dimensiune a.
talentului său. · .
Iată însă că-, în ultimul deceniu al vieţii sale, O, Fi:agclt se apropie-
din nou de teatrul liric şi - de pe culmea maturităţii sale artistice -
creează operele Ernel·inde, princesse de N orvege (Ernelinde, prinţesa Nor-
vegiei 1880) trao-edie lirică în trei acte şi un prolog, Tom Jones (1880),
t t t
operă în trei acte, Le Biîcheron (Lemll:arul_, 188~), op_er~ mtr-ui: ac·,· oa _e
' ' ::,
destinate scenei - a îmbogăţit repertoriul de operă, abordând în ci·eaţia
sa toate genurile, ele la opera bufă Atte·nclez-·moi soi1,s l'orme (.Aşteapt~-mă,
sub ulm, 1872), cu care a debutat în 1872 la Opera Corniqiie, la grandioa-
sele opere Chant de la cloche, l?er,vaal, l'Etranger si La Legenc7e cZe Saint
Chr·istophe (1921). ·
~intre ac~sJ~a Le Chant de la Cloahe (Cintecul clopotelor,, 1886),.
lege1:1cl~ drama~1c~ 1~tr-un pro~ogJi şapte tablouri, a ~eţinut atenţia publi-
cului ş1 a spemahst1lor. Premiata la Concursul muzical al orasului Paris.
(1885) şi dedicată iui O. Fi·anck, opera împrumută titlul de la SchHler. iar-
acţiunea ei, calchiată pe subiectul J.l! aeştrilor cântăreţi d-in N_iirnberg de,
Wagner, se petrece la începutul secolului al X.IV-lea şi începutul secolului.
al XV-lea, într-un mic oraş din nordul-Elveţiei. După exemplul lui ·wagner,
Vi cent d 'Indy îşi întocmeşte singur libretul, pe baza căruia creează o
muzică ~e sensibilitate franceză, pe care o· concepe în maniera-i proprie~
Structm·1le muzicale se succed constant, bine reliefate, într-o miRcare-
rapidă şi antrenantă. '
Fervaa_l (1895), acţiun_e muzi~ală în trei acte şi un prolog, tot pc un
.
WA

trej rămase inedite, urmate ele Hulda ş1 Ghiselle, mscrise m creaţia compozi-
torului ca un fapt izolat şi bizar. . .
H itlda (1885), operă în. patru acte şi un epilog, pe un _Ubret de Oh_,.
Grandmougin, după Bjornstjerne Bjo;nson, tra~s:eui:e mu~1cal ~ legenda
scandinavă 78 într-o manieră sinceră, m afara oricarei tendmţe ŞJ preocu-
puxi de a obţine efecte dram.atice atât ele necesare captării sufragiil_or pu-
blicului,· mulţumindu-se să scrie o m~zică melodio~să,. frumoasă ş1 emo-
ţionantă (Baletul din opera Hulda fund remarcabil dm acest p~ct _de
vedere, ca şi unele interludii simfonice şi cor:uri impregnate de lmsm ŞI o
caldă poezie profană). .,
~·- N•.::':t· ',;,_;j~,,~:~~tt;~~~~f~S~~~~~~'~â~~(Pfilt~~?~~:t~,~~~1~~Î'~~~ţttJ~~~~~
gien-ilor 79 o. Franck face proba unei sensibilităţi ele mare rafmament,
creând o 1'nuzică frumoasă clar lipsită de efecte dramatic~. Aceasta dato-
80
rită lipsei de situaţii conflictuaţe puternice, textul fiind" deficitar din aces_t
· pieri de problem~tica operei ~agneriene nu se reflectă în muzica operei"
punct de vedere.
(continuare)
el un virtuoz_ al pianului, C. Franck se stabileşte la Paris (18,19), fllnd, pro~esor particular de
plan şi organist la Biserica Saint-Frarn;ols ~u Marais. pin 1859 este nullllt o~ganlst la
Sainte Clotilde, tar tn 1872 ·este numit profesor de orgă la Conservatorul din, Paris, clasa sa
de orgă devenind o adevărată şcoală de co_mpoziţie, la care s-au format: Vincent. d'lndy, Er-
nest Cbausson, Henry Du parc, 'Guillaume Lekeu ş.a., cărora. le-a transmis dragostea pentru
o muzică eliberată de canoane şi rigiditate. Membru fondator al SocletăţH_Naţlonale de Mu-
zică, C. Franck s-a afirmat printr-o creaţie originală novatoare, ultima perioadă a vieţii sale
fiind deosebit de valoroasă. Victimă a unul accident, Franck moare la -Paris, la 9 noiem-
brie 1890. · .
'1s Acţiunea operei se petrece ln Scandinavţa__ secolelor, x1....:~u, ~()m~nate ~e„luple1_e
pentru creştlnlsp:i. ·,, ::: .... ·,· ,. ,·, . ',, - _,,, . ,,, ;'~';,._.,.,,,,;, ",,,c,-···' ;::, .. ,,-,~--, :.,,",:::·
n Acţiunea operei se desfăşoară la .Paris, 1n vrem~a ~o_mnl~i mcrov_if!:glene. a, rcgmei
.Fre,dţgunde şl a fl~lul său . ~~otar.al . Il•!~a.,(58f:-:-;~~-Ş): ,,_,.. ..,
: ao Muzi~a operei a fost scrisă tn tntregime de compozitor, el reuşind să termine ş1. or~
chestraţia actului I.. Celalalte două acte au fost orchestrate .de elevu săi.: Pierre de Breville„
Ernest ·.Chausson, Vincent d'lndy, Arţhur Coquard·şi ,Samuel ,Rouss~au~
libret_ proprm, este ce:1 ma! a:11pla lucrare a compozitorului. Ca şi opera
antenoară, Fer·vaal ev1denţ1aza unele influenţe wagneriene, acei:jtea ţ;nâncl
mai ales de un anumit sentiment „parsjfalesc", se~izabil în dramaturgie-
şi îAn arhitectura operei (trei acte, într-o desfăşurare continuă, coerent{1,).
Atat, pentru că acţi1;ID~ este franceză. Ea este situată în sudul Franţei,
în _regm:iea Rhonulm, rn decorul natural al munţilor, în epoca legendară,.
a 1~yaziel musulmane. Această situare a acţiunii a determinat crearea.
unei muzici specifice, de inspiraţie meridională, sesizabilă incl1, din pri-
7nele pagini ale preludiului. Pe parcursul desfăşurărilor muzicale apar
mtonaţii specifice cântecelor păstoreşti din regiunea Cervennes, ceea ce-
~~~{-;'.:; ~, ~,;:; ··· ':~~1-s•q~~¼;,~fJ(i~~11~:~~j;;~i~~f,î~t~li~~i~'.fţJJ~:?î·%:i~~~\P.~~~~tii~:f~•;ă~;~i :l';~t~,;:.~·~Ăc' -' ..
un libret propriu, Vicent cl'Indy realizează o dramă puternică, asemănă­
toare ca subiect cu opera Olandezul zburător de Wa.gner, în care Vita este
o veritabilă Senta, iar Străinul îl întruchipează pe Olandez. Aceste apro-
pentru ţă aceasta CU 1 toată gravitatea, Sa augustă; este im:pregnătă ·ae-
cântece,- ,de ritmuri şi intonaţii specifice muzicii populare (Dansul tinerelor
fete .din · scena întâi a ·actului întâi, ·
; ;i . 81 : ,s'."'a l1's..cufIâ ~Paris,' la 2·(martie" 1~51. ,Elev la Con~ervatorul din_,_Parls (1862), stu-
diază cu :Marmontel şl Lavlgnac, apoi din 1873 C. Franck. A fost organist la Salnt-Lou, cu
apo_l ~lrljor, de cor la Colonne. Mem,bru al, SocieţăţU_NaJionale _d~ i:n1;1zi~ă, y._d'Indy _-;-- după­
moartealul .· C. Fra?:ck - este ales . preşedinte,. iar ln 1894 fondează· Scho1a Cantorum 1n
s~op~l ~Î)ntI,~liărţţ trâ~lţlllor profesorului său .. Craţla sa cuprinde,. to~te genurlle şi. se rem~rcă­
. .
\ · prln tendinţele de reallzar~ a unui specHicnaţlonal francez~·dedus clin lllelodismul mu_zicll
populare. r~1:1cez~. tn ·~od deosebit :din ·re~l?nea' Vivar~lse. ·in1~;tot ci;; ~1:i'zidi t~n~e· a'.i
1,.;,1·L r;.. •. fran_·,.:.·ceţe;:t _d'~ndl'.si. impus.
' ,,,. ' ..... : ~,· ,· ,.J,_, _,,_} .,. ,'-~-.;; .. _,. ,...... ,,' ...
prin; ,ţ;eaţia·. ~{,· p;i~ '~ctivi~teâ_.pedag~gică 'şi niu~icologl~'ă
; ·' . '. . . , ·,... . . _,. ;- . ~} ... ' ' .· .. ·. ,, ~ . . .•
din;_ ~.<ţnil,, ~ăr~lil _s~ remarcă c_eleb_rul curs de .compoziţie· (4 voi.) şilucrările consacrate lui
Wagner şi Franck. A murit la Paris, la 2 decembrie 1931.

fi