atât:·:a.e;-:prezent i a.e~~-; iUI1g1i1!

·"ciesfăş~rărilt>r · scenice, 'într-o' Ynăies'tfită ·ţil­

_săturfi IAţ.l_odică, armpr,ucă; şi:_timbrală, :unitate.··asigurată:şi ·de ·cotuplexul
_d,<t, ,le,iţ-w?ţţve, Jc;>~ţe într:-q , tr,atarţ 1 ,s,in~foniy_ă, ... co1npo_zţtoruL J afirmâ.nd
to.t n1ai 111ult'sinteza· dintre si,mfonie şi. acţiunea dramatică,, idealul spre
ca1~e a/tiril' dintotdeauna·.· ... \: .. .:· .: '~ · . . .· ·· . ! : ·. .

. Remarcabile sunt })a,ginile. brch~stfal~ creatJ în ·~ceastă operă,, qin

cam se detaşează introducerea, un adevărat preludiu. în_ ac9epţtu~e wa,g.:.
neriană.'.'.';-;. s_criş,µ1·formă de sonată:.~ . ::, impresionant:prini·forţa·:"sa,' de su-
gestie,. şi I -iitermezzo-ul si1nfonic ce precede acţhmea aetului al treilea„
intitulat sugestiv Bătălia, de la Poltai,a, sugerând crâ~ccn8! Jncl_eştare
dintre armatele lui Petru cel Mar~ şi. cele suedeze invadatoare, aliate cu
ucrainienii lui Mazepa, învinse în cele din urmă de ruşi.
Între v·răjitoarea (1887), operă în patru acte după, piesa lui I. 'V.
Spajinski (foarte mult apreciată de com1Jozit.or pentru mixajul <lintre
real şi fantastic în care evolueazrt frumoa.sa şi inteligenta hangiţă, Nastasia„
un fel de Carmen sau Travicita, dupii cum preciza compozitorul, o dramă
sociaH"'t, cu multe elemente muzicale apropiate de cântecul popular, pri-
mitlt însă cu ră,ceală de public.) şi lolanta (1891), operă într-un act dup{i,
drama 1!1iica regelui Rene a danezului Henrik He1tz (creaţie luminoaf-ă
<lar lipsită de acţiune şi forţă de _caracterizare a personajelor, puternic
influenţată de stilul ·wa,gnerian), Ceaikovski a compus Picovaia, dama
(Dama <le pică, 1890), operă în trei ac.te ~i şapte tablouri, una clintre cele
mai tulburătoare creaţii ale sale, poate cea mai de seairnl în domeniul
teatrului muzical. Iris pirat di11 noll s~e o puve!ă ~. lu,i ?11~1.{.11,l' ._fp.}95in~l .· •·. .··•·
un libret alcătui t:;':tlg;;:l\:fo:tilesţ{··Jlitli\'."·,~1a,i\i!fH~;;:: ·M1i1'f/-cCe:~îN5v:r.flH1·11fe',:'Hize"'ăi:1?'o~' :_:.: ,:o
puternică dramă muzicală realistă, cu profunde semnificaţii umane„
opera, relevând de fapt starea ele _Rpirit a epocii nu:e, reflecfată. în conc-ep-
ţ,ia filozofică, şi sensibilitatea artistică, romantică. a compozitorului~ el ~~~i;i~r ~w1··1-
însu~i aflat într-o perioadă, ele puternice frămtrntări ~i zhuci um interior. ,-1/e ,D.:J '.J · Ic:? •

În centrul acţ,iunii stă <lrama celor <loi tineri îndrăgostiţi, Herma.a

- ofiţer sărac - şi Liza - nepoata unei contese, situaţ,i la distanţă mare
unul de altul în ierarhia socială, clistanţă ce nu poate fi anulată decfit
prin îmbogăţirea bruscă a primului, obsesie morbidă, ce îi -va duce la
pieire lJe amfmdoi 25 s_
Compozitorul şi-a gfmdit opera ca o acţiune drnmaticit desfăşlll'ată..
pe două planuri: primul, descriind Petersburgul monden ce învăluie în
atmosfera minunatelor lui nopţi o lume de moraxmi burgheze, genera.-
din care Herma.n amt secretul îmb~găţir~i Jale (F;1111ţgerea ~1':~ la băt:?na
contesă a secretului celor trei cărţi caşt1ga~,o_,are). In 3:ceas~,1 balacl,\ ~.:·
258
Tânărul ofi~cr Hcrman este indn1goslit de o frumoasă fată despre care nu ştie decât
că face parte din cercurile nobilimii. ApariPa ei în grădina publică alături de bătrâna contesă afVt concentram, întreaga substanţă. melodica a 01Jere1. Dm e~ (~e\
1; a,

„Dama de pică", nume sub care aceasta este cunoscută din tinereţe, îl tulbură profund. Află tei~a contesei, a cărţilor de joc, a iubirii_ş.3:.,_e:xpu~e, cle_~ltfe,,1 m m,1~-
apoi că Liza este logodită cu cneazul Eletki, că „Dama de pică" posedă secretul a trei cărţ.i ducerea orchestrală., alcătuită,. după prmc1pml le1t-motn el01, dete11111-
de joc, l'.>tdeauna câştigătoare. Sperând într-o îmbogăţire rapidă şi aspirând la dragostea Li- 1;i.âncl · ample dezvoltări simfomce. ... . ._
zei, Hcrman pătrunde în salonul contesei, încercând să-i smulgă secretul, dar aceasta de spai-
mă moare. În camera sa, I·Ierman este cuprins de delir şi ii apare la geam fantoma contesei, .Alătmi de balada lui Tomski, din open1 se desprmd ca deos~bit ~e-
care îi destăinuie secretul: un trei, un şapte şi un as! întâlnirea cu Liza pe malul 1\e\,ei are ·
val oroase 0
~ contesei (scena a patra,
: · scen" din camera b.., t ,.- m
~ t . al ..,d01lea)
actul
con<:> ccinţc dramatice. Obsedat de cele trei cărţi, o respinge şi se îndreaptă spre clubul de joc ..
, · •

, Herman în dialoo- cu contesa ( de fapt un mono1og pe,1 11:, ca a 1,111~

Liza, in disperare, se aruncă in valurile Nevei, iar Hcrman, după ce câştigă cu primele două
c~~iâne neînduplecată răspunsurile fiind date de orchestra)_, mcearca
A

cărţi, pierde totul cu a treia: o „damă de pică" în care o vede pc btitrâna contesă care li pri-
ycşte cu dispreţ. I-Ierman se omoară, îndreptându-şi ultimul gând spre Liza. ~: afle secretul cărţ,ndr de joc, evoluând treptat de la tonul implorator

222 223;