,,',,,: tT^ffi#.

/
:""m ft,ii(:
"
XIX leE romantismulimpune plimatul scntimentului$i al fantczici,subiccii!'itatea,
afirmarea nrdividualit:iii creatoar€,Iascinatia misterului si a exceptionalului,
inieresulpentru folclor 5i mituri, preferintapentru anumite motiv€ literareti tene,
precumtrecutulistoris iubirca gi natua,:ieniul, saupenb! atiLudini poeticespecifice
(n1elancolia,snlBur;tatea,reveria).
Crcatia cminesciani valorifici ir mod oritinal particulariietile romantismului.
Accsieparticulari titj sunt refleciatein poemul-si^rczeL ceaJdntl,aperrrti^ 1883,in
Alnwuhul SacietdliiAcadeniceSacial-LjtrtarcRomania Juni din Viena, fiind apoi
repfodtrs in revisia ConrarbiriliLerffe.Viziunea romantici esie dati de teme, de
relalia gennr-lumeacomuni, de motivul luccafir.Lilui,de shuclur;, dc alterna.ca
planului terestrucu planul cosmic,de cosmogonie,de amesteculspecijtor(elegie,
neditatie, idili pastcl),de metamorfozelelui llyperjon.
Poemul aparFneromaniismulLriat;i prin particulaitadle de structur; (comu-
nicareain textul poetic/ raportul autor-eu li c; lirism; elcmentc dc compozitiein
Sindc:i,in i€xtul poetic:titlu,incipit, secveniepoeiice,relalii de opozifieti de simeLrie,elemenie
inacelagi de recuren[i motiv poetic,laitmotiv, nive]udle textului poeiic),cat$i prin aceleade
limbaj !i expresivitate(caractedsticile linbajului poctici imagina. poetic;procedce
ariistice/figuri dc stil; elementede prozodie).
Surselepoemului, de ordin folcloric ii fi]ozofic,sunr basmul rom;nesc Fafa tfi
grdtlina de aur les defolclodstul austriacRichard Kunisctl, motivul zbur;iorului, dar
Cesimlul 9i anrinomia dintre Seniu ii omul comun disfttati de fi]osoft1]Arthur Schopenhauer
T€mapoemuluiesteromanticirraporlul genir ui cu lume+ iubirea9i cunoaiterea.

ri .t€ Ela, Exemplificarea,pe baza textului poetic ales,a caracteiisticilormentionate

feneia i]
r fi tridat, Cea mai vccheinterpreiarea poemului ii apartinelui Eminescuinsugi,carenota
pe marginea unui manus.tis In desrieren nui rantjifl Ttuile rotti1ne,,",crnanulK.
lKunischl porestcrre/esendaLucenfnrului. Acerstiestepavcsten. Iff nlFles l rlegoricce
i-amda!estecd,daciSeniuln cullontte ici moarteti n lui sctttddenoapteiuitnrii,
liet de C- "1clenici drpabildeaJi
pe.leattiparteaicipepinlAntnici e cnpabildeafeici t1ecl\t:I)n, fticit. El
n nre nnarte, dar n arc rici noloc.Din accst punci de 'Jed,!e, LuceaJdruLpoate h
'onslderi considerato aleSoriepe tema romantici a condi[iei gefiului, cceacc inseamn; c;
povestea,personajele,relaliile dintr€ el€ sunt transpuseintr-o suiti de m€tafore,
personi6c:ri Sisimboluri.
Poemulromanticserealizeazeprinamestecrl genurilor (epic,liric) $i al sp€ciilor.
Asifel,lirismul suslinui de meditaliafilozofic; ti cxpresivitatealimbajului est€tumat
in sch€maepic:a basmului.Elementefaniasticeseintalnescinprina $i a treia parte
(metamodozele$i c;litoria Iui Hyperion),parteaa doua conlbini speciilirjce aparent
incompaijbile (idila 9i ele8ia),iar partea a patra a poemului contine elementede
meditalie.idil; qi pasiel.
In poem, se realizeaz: lirismul de,,m:Qti" g Iinsmul de roluri.,,Personajele"
poemului sunt,,voci"sar miFti alepoetului,in sensulci eul seproiecteazi'indiverse
ipostazelirice.
Compozilia romantic; se realizeaz: prin opozitia a dou; planr1li, cosmic si
terestru,de fapt confruniareaadoui moduri do cxisicnt;9i ipostazeale cunoaficrii,

185
a geniului $i a omului comun. SimetriacomPozihonal: se r€alizeaz: in cele patru Partc
pirti ale poemului astfel:celedoua planud interfereaz;'inPrima qiin riltima Parte, hf;ti;ea
pecandparteaa doua reflecti doar planul terestru(iubneadintre C;t5lin $i Catnlna),
iar parteaa treia esteconsacrateplanului cosmi. (cAl:bria lui Hypedon 1aDemir.rrS,
ruga 9i respunsul). guratit ti

Evidentierearelaliei dintre Iondul de idei qi mijloa€ele artistice de realizarea Luceafir

acestora,in poezia aleas:
intruchip
In(ipitut poenLrlul.r.r-ub semnuba.n'ulu.Trn-Pule'tpmth.\ilbl't"oo'P':A.t'o''
odatdca-npaveqtilAfost ca niciodatd.Cadrul resPectivse cereumanizat 9i Portretul
fetei de imperat esierealizatprin superlativede faclurd voit PoPulara,carescotin
Idila r
evidenle o autentici unicitale terestra.Fatade imPerat rePrezintepemanhrlinsu$i,
iar comparatiile ulterioarc, Cum e fecioarcintre siitllil 9i luna il1tresteLeproP,Jno
posibilddualiiate:puritate Sipredispozitiespreinelfimile astrale.
umane sl
Parteaintai esteo povestede iubire, hansPuseintr-un imaginar romanhc Fata
Parte;
coniemple Luceaf;rul de ]a fereastra dinspre marc a castelului La randu-i,
in timp t
LuceafSrul,privind spre n1tuanegrul i castel,o indregestesi 5e lase bi mai mult
copleqitdedoml ei. SemnificafiaalegorieiestecAfaia asPir; spreabsoluLiarspiitul
poten!€a,
superior simte nevoia comPensatoriea materialit;tii. Cadrul estenoctum, sPecific
romanfic,Iavorabil visului. Motivul sedi 5i al castelulti accentueazeromantismul
conJedtde prezentaLuceaf:er,llui: $i cdtdedu s aprindeell Ift oi\ic rc sard,lSpreunbra
negruluicastellCind eao sn i apdld.Mi$cerilede mare finele au loc in Plan oniric,in
prezentasimbolului oglinzii, qi dezveluiesuavitateaiubirii prin intermediul mitului
in dia
zburiioruld: 5i rns.r rnsit1utmacil Aluneciin odaie.
stingere,
Planul terestrualtemeaz; cu cel cosmic:$i cind hpal sHltitlde drcpt/Capilasnse
inscamni
nlAinilepepieptll-nchidegeanadulce.
culce/|-t:ttinge
La chemareafetei,O d,rlceal noPliimeLe domn/De cenu t)ii tlt? \n11d!/Coboliin ias.-,
nimbtti j
Luceaf;rul se smul8e din sfera s4 spre a se intrupa prima oar; din ce. ti mare,
,roie\od, jrulnas In aceasd Denlir
asemenilui Neptur! caun tAntu totod.adut1nort cu achii
L,ii
ipostazi angelice,Luceaf;rul ara o frumusele construit; dup; canoaneromantice:
pot d€ten
ptu detur naale, ncrelegaale,estePnLitl.
a implini
Fata relud s;l urmeze, deqi LuceaHrul ii ofer; lumea acvatici 9i eternizarea
'te-oi a lunii: E
iubiii: Calon prlatedemirgeanl ducerreacurimulte,I 6i taatiI menn aceanlDe tine

La a dol1achemareseproducc onoudinirupare, in ipostazademonic;, din soare

In schi
9i noapte: O, eFtttunos, crLnnroila.1liis/ Ut1demo"sed/ad. Imagineaseinscde tot in cuvantulL
canoaneleromantismuluiprin antitezaalb-negru,viu-mort: p;rul negrr, mnmoreele
privirca carcarde.Deti unici intre pemanieni, fata ii retuz;
brufe,ochii nai Qi)t1t1xul1trli,
din nou darul: lumea cosmic;. Luceafdrulformuleazi sinietizatordiferenta care-i
superficia
separi: er srnf net1t1"'itar/ dar din iubire acceptdsupremul
8i tu etti nrLLtitoarc,
sacrificiui cent de fat., prin aceasiaafirmAndu-$isuperioriiatea Dac; fata/ omul
comun nu s€ poate idlla la condilia de nemuritoa Luceaferuv geniul este caPabil,din
lubjre, $ a.cept€conditia de muriior: Dr, ,rn tai nn te di pic1tl Ptimindo altii lege,/
Cu rje\niciasunt legat,/Ci |oi snmdd,)zlegc.
 I'arteaa doua,idila dintre faia de imperat,numit: acum Caiiiina, giPajulC;t;lir!
le, inf;ti$caz: o alte ipostaz: a iubirii, cea concret;, in planul terestru' Asemanarea
n, numelor su8er€az; apaften€ntala aceeaqicateSorie,a omului comun Cet5[na
tinelti
recunoasteaieminarea,djncolo de statutul socia1:incddemicl Tecunagteanpe
grrah -, h|m' Te ;ot,'o..t,'t te
Poriretullui Caiihnestr realizatin siilul vorbidi poPulare,in antitezacu Portretul
Luceafirului,pentru caremotiv€le qi simbolurile romantic€eraudesprinsedin mit,
abstracte,exprimand nemirginirea, infinitul, eternitatea A$adar,Cdtelin devin€
inh'uchipareateluricului,a mediocrit;tii Pimenkne, sugeratede epitete:dcleallcoPil
de cnsi, Bdiit di, fori ti de priPas)Dnr itldtiizne!cu ochli,lCu obtdjeica tlal bttjotil De
x.
in
Idila se desfiqoari sub forma unui joc Chiar dace accepti iubirea PamanteanE
Cdtelinaaspireincd la iubirea ideali Pentru Lurcaftr O, de LuceaftuuL din ccr/M a
prinsun dordena|tte, ceeaceilustr€az;dualitateafiintei Pamentene, asPiraliasPecific
umana spre absolut,dar ti ahactia cAtreriinta inaccesibil;
Parteaa treiailusir€azdplanul cosmic.Luceafirul realizeazdo c;l;tode reSresiv:
in timp ii reconstiruiein sensinvers creatiauniversuL'rl:ti din a ch\asuLui aii,l lur
uli
intprein de sine,lVedea,ca.t ziutl ceade-ntii,l Cun izpataulunine. Zboml cosmic
hrl
potenleazeintensiiat€asentimentelot lirismul, seteade iubire. ca act al cunoa$terii
fic
absolute.Ampli6careaac€stujzbol qrlmineazecu jmagineaLuceaf:rului ca tul8er
rul
(Ptueaun fili,er neintrcrupt/lldtdcitorprh ele.).Punctulin careel ajungeesteunul al
atemporallt;lii, moment de dinainlea naqteriil'rmilol: Cdciundeajungen i hotar'l
Nici.rc|1isprci cunoatte,/5i I)re leaarcenrcninzndarlDilr Soluriasena€te-
lui
in dialogul cu Demnrrgul,Luceaf;rul inseiat de rePaus,adic; de viate finit;' de
stingere,estc numit tlyperion (nume de sugestiemitologid, carein greacaveche
inseanni cel.arerrel8rpc dcne4,rn). Hyperionii cereDemiurgului, in numeleiubirii
pentru careestegatade oricesacrificiu,sil dezlegede nemurire:Reid-r''li al nemwnii
ni )/ Fit'oculdi priote,t 5i tluttu tantedi'miin schn bla afi deiubire .
Demiurgul ii refuz: cercreaii ii explic: absurdiiateadorintei ]ui, prilej cu care
estepus: in antited lumeancmudtorilor qi aceeaa muritorilor'Astfel,muritodi nu-gi
poi deternlinapropriul destinsau,,noroc".Omul de Eeniq in schimb estecaPabilde
a implini idealuri inalt€,se afl; dincolo de timp 9i sPatiu,dincolo de ordineafiresci
a lurnll: Ei donrnu stelecu narDcl5i priganiride saffle,lNoi j1uaoemnici tinlp' 1liciloc,l
5i u c lto''tteutno tt. Omul se afl; sub putereaunui destinimPlacabilc:ruia nu i
se poat€sustrag€,ceeace-ifaceinPosibil; accaderea in lumea spidtului.
in schtub, Demiurgul ii proPune lui HyPerion diferite ipostazea1egeniului: a
cuvaniului creator Cercniu.,Antululcude lnAi,/Sn-li dau inleLEciullc aomuluid€
aclrlne Ti nSdapdnA t h bucilil 'n'l t'aciinpdrdtie,l lli daucatarsLd'qd citatE / Ottiti
]za
spre a stfibatel PntnA]|tu.1lun!, ti marca- 1413.Uliimui -artument este chiar
€-i
superficialitateafetei de lnptuat ti pentrucinetrci sn fllori?/httoarcele' te-t111reaPtal
ru1
tp".a,,lp, ',t,t 'ildr.lot <t rc.;.e tP tt.aph
Parteaa patra, in .are se intaines. celedoue planuri, terestruSi cosmic,inchide
poemul simetic fali de prima parte. Idila celor dai coPiicu pleteLuUi, bdlaieate loc
ge'l
intr-un cadru romantic, creat Pdn prezenla unui imatinar sPe.ific. P€isajuleste
umanizai, scen€l€de iubjre s.\'PetrecdePate de lun1e,sub crengiinflorite de tei, in
 4. I
singur;tate si liniste, in paceacodrutui, sub lumina bland: a lunii Declaratiade
dra;oste,pitimasa setedeiubire aindrigostitului exPrimatiprin metaloreleflodPren
nea de pn;ini, durcrcanea, iubireameade-ntAi,oisul ne din '/''4 i1 PrciecteaziPe 5. I
acestaintr-o alt; lumini decat cea din partea a doua a Poeml ui Prolunzimea
pasiunii Fi urlicitateaillbirii, ii scoi pe cei doi din universul terestru,ei devenind 6.',
ipostazeale rupltdui adamictMtuoase JbnLe-drgintiilFi cadeo dulceploaie,lPecrctteteba
doi capii/CupLetc I ngi,hnhie 1.
indrdtostjii, faia are nostalgiaastrului iubidi ii-i adreseaziPentru a treia oara
chemarea.De data aceastaLuceafirul ar trebui si devini sieauacu o/occarc sa
protejezefragila exisienln a omulti, Prelungindu-i fericireailuzode: Coboliiu /ds'
i"uoia t'taa) an*ra"d pe o nzi,l Pilunde n codrttFi in gand,lNarccumi lumineazdl
ReFrzulLuceaferuluidelimiteazicele doui lumi 9i expdm: accePtarea orgolioasAa
propriej conditii: T'irrd ilL (rrcltl oostru stuAft/ Norocttl rrdpetrcce'lCi eu in L meanea
nn sim Nem ritar F1rcce.
Luceafirul acceptdunjcitateaproPdei condilii, carese naqtedin consiatareac;
relatia om-geniu esteincomPatibiH.Omul comrm esteincaPabilsi-9i dep;Aeas€a
limitele, iar geniul manjfesti un Protund disPret falA de aceastdincaPacitate:Ce-f
pasi tie,chipdelut,l Dac oif eusaualtul?
Dintre pro.edeele artisticehebuie menlionatecel PuFn aleSoriaPebaza c;reia
est€ construit intregul poem; antiteza structural:; ePitetele ornante, cu rol in
Dortretizare;prezentametaforelorcareaccentueaze id€eaiubirii absolut€;imaginile
liperbolice in portretizarea Luceafnrului; comParaliile construite prin asociereaunor
termeni abstraili, p.ezenie mai ales in descderea cil;toriei cosmice a Luceaf:rului'
Prozodia se re;Izeazi in cele 98 de catrene,cu versuri de 7-8 silabe,cu rim;
incrucisat; si ritm iambic.

Exprimarea unui Punct de vedere aigumentat desPresemnificaliile textului

poetic ales
Pentru a ilustra iema romantici a conditiei geniului, in Paemul Luceafdllll
I
siniez; a operei poeiice eminesciene se armonizeazi motive literare, atitudini
.o*u"ti.", a"imaginar, Particularit;ii desiruclur; ii de limbajcultivatede
"t"-""t"