MARII CLASICI AI LITERATURII ROMANE

FLOARE ALBASTRA, M.EMINESCU

SCHITA
Romantismul-caracteristici
-accentul pe subiectul uman,explorarea zonelor profunde ale sufletului;
-valorificarea experienei onirice-visul este o forma de evaziune din real i modalitate de
cunoatere;
-sentimentul timpului, devenirii si al istoriei;valorificarea istoriei naionale;
-predilecia pt personaje puternic individualizate cu caliti sau defecte ieite din comun,
aflate in conflict cu societatea,cu ele nsele sau cu Dumnezeu; eroul romantic este un
inadaptat ce sufer de rul secolului ;
-interesul pt ipostazele excepionale ale umanului :titanul, demonul (revoltatul,!eniul;
-ironia romantic definita de "c#le!el ca alternan necontenit intre autocreaie si
autodestrucie ,ocup$nd o poziie intermediar intre scepticism si entuziasm;
-iubirea imposibil ca form a aspiratie spre absolut;partenerii aparin de obicei unor
universuri incompatibile si in toate situaiile este nefericit;
-sentimentul naturii; peisajul romantic este !randios, sublim, cu desc#idere spre infinit;
-preferina pt nocturn, cadru predilect al experienelor mistice, stranii,asociate fascinaiei
pt lun si stele;
-cultivarea fantasticului;
-interesul pt specificul naional;
-stilul retoric, bo!at in fi!uri de stil;
-cultivarea ur$tului, !rotescului,
-amestecul !enurilor si speciilor;
Contet
%oezia apare in &'() in revista Con!or"iri literare, reprezint etapa de tineree a liricii
eminesciene si anticipeaz temele mari ale poeziei sale precum si poemul Luceafrul.
#nca$rare *ste un text reprezentativ pt romantism , dezvolt$nd teme specifice acestui
curent i un motiv literar, cel al florii albastre, ce se re!seste in romantismul !erman si
italian la +ovalis si ,eopardi, semnific$nd aspiratia catre idealul de iubire pura-
%i&iunea $es're lume este specific romantismului prin contradicia dintre !eniu si
iubire, corelarea ntre iubire si natur, ipostaza iubirii paradisiace -*minescu evoc
amintirea unei iubiri euate din cauza diferenei dintre lumile prota!onitilor si a
imposibilitii de a transcende dintr-o lume in alta pt a reliefa fra!ilitatea fiinei umane in
.nivers, caracterul su trector si faptul c nu poate pstra clipa fericii-
Tema : iubirea si natura creia / se adau! tema timpulului trector ireversibil;
Moti!e: floare albastr,codrul, izvorul, luna,marea,noaptea-
0otivul florii albastre semnific la *minescu aspiraia spre fericire prin iubire, c#emarea
lumii fenomenale(contin!entul,concretulopus lumii ideilor, cunoaterii absolute
specifice !eniului-
Titlul este compus dintr-un substantiv ce simbolizeaz viaa, contin!entul, efemerul cu
toate frumuseile lui si un adjectiv care su!ereaza infinitul, departele, idealul-"imbolurile
din titlu sunt antitetice ca si prota!onitii povetii de iubire-
Com'o&itia romantic se realizeaza prin alternana a 1 planuri, 1 moduri de cunoatere :
contin(entul)ea, floarea albastr) cruia ii sunt specifice iubirea,concretul, efemeritatea
si transcen$entul(iubitul) lumea !eniului care are drept element caracteristic aspiraia
spre cunoaterea absolut si se defineste prin infinitul cosmic,eternitate, spiritualitate-
2extul este alctuit din 3 secvente lirice in care se infrunt dou cooncepii prin cele 1
voci lirice-
Ti'ul $e lirism lirism subiectiv si lirica mstilor , deoarece eul mprumut pe r$nd cele 1
ipostaze:vocea fetei si cea a iubitului-!eniu-
Sec!entele tetului
*rima sec!en+, este o 'arte a monolo(ului -etei care ii reproeaz iubitului detaarea
de universul ei si cufundarea in lumea ideilor pe un ton cald, intr-un limbaj colocvial
ce denot pasiunea si teama indr!ostitei-
4eproul este expresia intuiiei feminine care simte in preocuprile abstracte ale
brbatului contemplativ pericolul instrinrii-
Uni!ersul (eniului ,rece, etern cuprinde elemente primordiale ntunecata mare,
simboluri ale eternitii stele, nori, ceruri nalte , ale cunoaterii absolute ruri in
soare , ale ascensiunii si morii piramidele-nvechite (axis mundi ,ale culturii si
istoriei cmpiile asire.4eproul se inc#eie cu un avertisment ce afirm concepia c
mplinirea uman se realizeaz n lumea aproapelui prin iubire :Nu cta in
deprtare/Fericirea ta , iubite.5ceast afirmaie apare n opoziie cu izolarea,
sin!urtatea !eniului
A $oua sec!en+, constituie meditaia brbatului asupra iubirii rememorate i asupra
posibilitii omului de a fi fericit-5titudinea eului mbin melanc#olia cu uoara
condescenden a fiinei masculine care surprinde pe de o parte naivitatea iubitei mititica,
iar pe de alt parte marturisete nostal!ia si re!retul : Ah !a spuse adevarul, vers care
anticipeaz finalul melancolic al poemului-
A treia sec!en+, conine c.emarea la $ra(oste a -etei, lecie de iniiere a brbatului
contemplativ intr-o zon existenial pe care el o minimalizeaz, in cadrul mirific al
naturii-
Natura $e!ine s'a+iul 'ara$isiac si 'rotector al 'erec.ii a$amice-Descrierea
evideniaza mreia cadrului natural de nceput de lume prpastia marea,dar si
intimitatea spatiului terestru specific ima!inarului poetic eminescian codru, ochi de
pdure(centrul sacru al lumii,foi de mure , i"voare, balta cea senin, trestia cea lin.
Ta"loul este construit prin ima!ini vizuale balta cea senin si auditive i"voare plan# in
vale surprinz$nd natura at$t in re!im diurn a soarelui caldura c$t si nocturn noaptea cea
de vara ;totul su!ereaz abundena in perfect concordan cu fora sentimentului :
anotimpul-vara, cromatica (verde, rosu, auriu,ve!etaia-
Ritualul iu"irii proiectat in spaiul edenic al pdurii cuprinde c#emarea la dra!oste, jocul
erotic, !esturile de tandree, srutul , intoarcerea spre sat-indeprtarea de spaiul sacru si
implicit de idealul erotic, desprirea-
6adrul intim, rustic, familiar are in centru fata de o frumusee an!elic, seducatoare,
senzual si naiv, pur si ademenitoare ;portretul este realizat prin inversiuni, epitete
cromatice, comparaii :$i-oi desface de-aur prul, %oi fi ro&ie ca mrul,%oi cerca de m
iube&ti.
Ultima sec!en+, aparine eului ; atitudinea este detaat, meditativ , apolinica spre
deosebire de cea dionoisiac a fetei- "entimentul dominant este de re!ret pt c iubirea
este pierdut in ne!ura timpului 'i te-ai dus dulce minune/'i-a murit iubirea noastr ,
sin!urtatea asociindu-se cu melancolia, marcat de tonul ele!iac Floare albastr , floare
albastr/(otu&i este trist in lume.7inalul accentueaz incompatibilitatea !eniu 8iubire ,
dezvoltat in Luceafarul , precum si contratul dintre vis si realitate-
Leicul 'oetic este bo!at si variat-
La ni!el semantic se remarca opozitia dintre c$mpurile lexicale ce definesc cosmicul
(stele, nori, ceruri nalte, luna si terestrul (codrul, ivoarele, balta, trestia;
La ni!el mor-olo(ic , un rol important au verbele la viitor si conjunctiv ce su!ereaz
visul de dra!oste-
La ni!el stilistic se poate observa bo!ia tropilor specific romantismului: metafora:
ruri in soare, repetiia :floare albastr, floare albastr, personificarea i"voare pln#
epitetul trestia cea lin comparaia dulci ca florile ascunse)
La ni!el 'ro&o$ic , muzicalitatea este asi!urat de structurarea discursului liric in
catrene cu rim imbriata , ritm tro#aic, msur de ' silabe-
7,954*5 5,:5"24; /.:/2.,
0ititica cufundat in stele<in nori si-n ceruri nalte
4oie ca mrul r$uri in soare<!rmdeti-n a ta !$ndire
De-aur prul nu cta in deprtare<fericirea=
6e frumoas, ce nebun am r$s
Dulce floare ca un st$lp eu stam n lun
Dulce minune totui este trist n lume
Fiin+a $ionisiac,, -iin+a a'olinic,, (eniul, atras $e cunoa/terea
Cre$e in -ericirea 'rin a"solut,
iu"ire
IUBIREA
Hai in co$rul cu !er$ea+,
mi-i s'une-atunci 'o!e/ti
!oi cerca $e m, iu"e/ti
ne-om $a s,rut,ri0
a murit iu"irea noastr,0
este 'ier$ut, in ne(ura tim'ului
ritualul erotic ima(inat $e -at, are ca s'a+iu 'rotector natura.
NATURA
6odrul cu verdea
/zvoare pl$n!
%rpastia mrea
9c#i de pdure
:alta cea senin
2restia cea lin
7oi de mure
Este 'rimor$ial,, sacra, e$enic,.
COMENTARIU
Romantismul-caracteristici
-accentul pe subiectul uman,explorarea zonelor profunde ale sufletului;
-valorificarea experienei onirice-visul este o forma de evaziune din real i modalitate de
cunoatere;
-sentimentul timpului, devenirii si al istoriei;valorificarea istoriei naionale;
-predilecia pt personaje puternic individualizate cu caliti sau defecte ieite din comun,
aflate in conflict cu societatea,cu ele nsele sau cu Dumnezeu;eroul romantic este un
inadaptat ce sufer de rul secolului ;
-interesul pt ipostazele excepionale ale umanului :titanul, demonul (revoltatul,!eniul;
-ironia romantic definita de "c#le!el ca alternan necontenit intre autocreaie si
autodestrucie ,ocup$nd o poziie intermediar intre scepticism si entuziasm;
-iubirea imposibil ca form a aspiratie spre absolut;partenerii aparin de obicei unor
universuri incompatibile si in toate situaiile este nefericit;
-sentimentul naturii;peisajul romantic este !randios, sublim, cu desc#idere spre infinit;
-preferina pt nocturn, cadru predilect al experienelor mistice, stranii,asociate fascinaiei
pt lun si stele;
-cultivarea fantasticului;
-interesul pt specificul naional;
-stilul retoric, bo!at in fi!uri de stil;
-cultivarea ur$tului, !rotescului,
-amestecul !enurilor si speciilor;
Contet
%oezia apare in &'() in revista Con!or"iri literare, reprezint etapa de tineree a liricii
eminesciene si anticipeaz temele mari ale poeziei sale precum si poemul Luceafrul.*ste
un text reprezentativ pt romantism , dezvolt$nd teme specifice acestui curent i un motiv
literar, cel al florii albastre, ce se re!seste in romantismul !erman si italian la +ovalis si
,eopardi, semnific$nd aspiratia catre idealul de iubire pura-
%i&iunea $es're lume este specific romantismului prin contradicia dintre !eniu si
iubire, corelarea ntre iubire si natur, ipostaza iubirii paradisiace -*minescu evoc
amintirea unei iubiri euate din cauza diferenei dintre lumile prota!onitilor si a
imposibilitii de a transcende dintr-o lume in alta pt a reliefa fra!ilitatea fiinei umane in
.nivers, caracterul su trecator si faptul c nu poate pstra clipa fericii-
Tema : iubirea si natura creia / se adau! tema timpulului trector ireversibil; motive:
floare albastr,codrul, izvorul, luna,marea,noaptea-
0otivul florii albastre semnific la *minescu aspiraia spre fericire prin iubire, c#emarea
lumii fenomenale(contin!entul , concretul opus lumii ideilor,cunoaterii absolute
specifice !eniului-
Titlul este compus dintr-un substantiv ce simbolizeaz viaa,contin!entul, efemerul cu
toate frumuseile lui si un adjectiv care su!ereaza infinitul, departele,idealul-"imbolurile
din titlu sunt antitetice ca si prota!onitii povetii de iubire-
Com'o&itia romantic se realizeaza prin alternana a 1 planuri, 1 moduri de
cunoastere :contin!entul cruia ii sunt specifice iubirea,concretul , efemeritatea si
transcendentul, lumea !eniului care are drept element caracteristic aspiraia spre
cunoaterea absolut si se defineste prin infinitul cosmic,eternitate, spiritualitate-%rimul
plan, dominat de afect, cldur , familiaritate este simbolizat de fata-floarea albastra , iar
cel de-al doilea , o lume rece, rational , pur de !eniu,-
2extul este alctuit din 3 secvente lirice in care se infrunt dou cooncepii prin cele 1
voci lirice-
Ti'ul $e lirism lirism subiectiv si lirica mstilor , deoarece eul mprumut pe r$nd cele 1
ipostaze:vocea fetei si cea a iubitului-!eniu-
Sec!entele tetului
*rima sec!en+, este o parte a monolo!ului fetei care ii reproeaz iubitului detaarea de
universul ei si cufundarea in lumea ideilor pe un ton cald, intr-un limbaj colocvial ce
denot pasiunea si teama indr!ostitei- 4eproul este expresia intuiiei feminine care
simte in preocuprile abstracte ale brbatului contemplativ pericolul
instrinrii-.niversul !eniului ,rece, etern cuprinde elemente primordiale ntunecata
mare, simboluri ale eternitii stele, nori, ceruri nalte , ale cunoaterii absolute ruri
in soare , ale ascensiunii si morii piramidele-nvechite (axis mundi ,ale culturii si
istoriei cmpiile asire.4eproul se inc#eie cu un avertisment ce afirm concepia c
mplinirea uman se realizeaz n lumea aproapelui prin iubire :Nu cta in
deprtare/Fericirea ta , iubite.5ceast afirmaie apare n opoziie cu izolarea,
sin!urtatea !eniului -"entimentele de care este animat fata se manfest prin
apelativele :iubite, sufletul vietii mele.5dverbul iar din incipitul textului su!ereaz
intervenia repetat a iubitei, aspiraia continu a eului liric spre universul cunoaterii
- spre absolut,ca si de nelinitea fetei exprimat de verbul de nu m-ai uita.
A $oua sec!en+, constituie meditaia brbatului asupra iubirii rememorate i asupra
posibilitii omului de a fi fericit-5titudinea eului este exprimat de verbele n-am "is, am
ras si de interjecia ah., su!er$ndu-se melancolia , dar si uoara condescenden a fiinei
masculine care surprinde pe de o parte naivitatea iubitei mititica, iar pe de alt parte
marturisete nostal!ia si re!retul : Ah !a spuse adevarul, vers care anticipeaz finalul
melancolic al poemului-
A treia sec!en+, conine c#emarea la dra!oste a fetei, lecie de iniiere a brbatului
contemplativ intr-o zon existenial pe care el o minimalizeaz, in cadrul mirific al
naturii-+atura devine spaiul paradisiac si protector al perec#ii adamice-Descrierea
evideniaza mreia cadrului natural de nceput de lume prpastia marea,dar si
intimitatea spatiului terestru specific ima!inarului poetic eminescian codru, ochi de
pdure(centrul sacru al lumii,foi de mure , i"voare, balta cea senin, trestia cea
lin.2abloul este construit prin ima!ini vizuale balta cea senin si auditive i"voare plan#
in vale surprinz$nd natura at$t in re!im diurn a soarelui caldura c$t si nocturn noaptea
cea de vara ;totul su!ereaz abundena in perfect concordan cu fora sentimentului :
anotimpul-vara, cromatica (verde, rosu, auriu,ve!etaia-/dealul iubirii proiectat in spaiul
edenic al pdurii cuprinde c#emarea la dra!oste, jocul erotic, !esturile de tandree, srutul
, intoarcerea spre sat-indeprtarea de spaiul sacru si implicit de idealul
erotic,desprirea-6adrul intim, rustic, familiar are in centru fata de o frumusee an!elic,
seducatoare, senzual si naiv, pur si ademenitoare ;portretul este realizat prin
inversiuni, epitete cromatice, comparaii :$i-oi desface de-aur prul, %oi fi ro&ie ca
mrul,%oi cerca de m iube&ti)ritualul erotic supus timpului face trecerea de la diurn la
nocturn su!er$nd efemeritatea fiinei umane si este urmat de micarea descendent
Apucnd spre sat in vale ;limbajul popular , familiar este in concordan cu apartenena
fetei la lumea contin!entului opus universului etern al ideilor absolute spre care aspir
fiina !enial;verbele la viitor mi-oi desface, ne-om da srutari si conjunctiv su!ereaz
faptul ca idila este o reverie, un vis si nu o realitate-
Ultima sec!en+, aparine eului ; atitudinea este detaat, meditativ , apolinica spre
deosebire de cea dionoisiac a fetei- "entimentul dominant este de re!ret pt c iubirea
este pierdut in ne!ura timpului 'i te-ai dus dulce minune/'i-a murit iubirea noastr ,
sin!urtatea asociindu-se cu melanc#olia, marcat de tonul ele!iac Floare albastr ,
floare albastr/(otu&i este trist in lume.7inalul accentueaz incompatibilitatea !eniu 8
iubire , dezvoltat in Luceafarul , precum si contratul dintre vis si realitate-
Leicul 'oetic este bo!at si variat-
,a nivel semantic se remarca opozitia dintre c$mpurile lexicale ce definesc cosmicul
(stele, nori, ceruri nalte, luna si terestrul (codrul, ivoarele, balta, trestia;
,a nivel morfolo!ic , un rol important au verbele la viitor si conjunctiv ce su!ereaz
visul de dra!oste;la nivel stilistic se poate observa bo!ia tropilor specific
romantismului: metafora: ruri in soare, repetiia :floare albastr, floare albastr,
personificarea i"voare pln# epitetul trestia cea lin comparaia dulci ca florile
ascunse) la nivel prozodic , muzicalitatea este asi!urat de structurarea discursului
liric in catrene cu rim imbriata , ritm tro#aic, msur de ' silabe-

LUCEAFARUL
SCHI12
Contet %oemul apare n &'') in Almanahul 'ocietii Literare Romnia Jun din
>iena, fiind apoi reprodus in *onvorbiri literare.
Inca$rare 2extul se nscrie in ultima etapa a liricii eminesciene, preponderent filosofic
si in curentul romantic prin teme, motive, ima!inar poetic, antiteza !eniu- omul comun,
amestecul !enurilor si speciilor-
%i&iunea $es're lume este cea a unui romantic ce prelucreaz folclorul auto#ton, dar si
filosofia lui ?ant si "c#open#auer; preocupat de tema !eniului, *minescu d o prim
interpretare a poemului ale!oric construit pe baza basmelor culese de !ermanul
4-?unisc#:con$i+ia (eniului-
Teme si moti!e literare in poem:
&- Iu"irea im'osi"il,- se concretizeaz in sentimentul ce anim dou fiine din
lumi<planuri existeniale (ontolo!icediferite:pm$ntean<uranian@,- in dubla
ipostaz de astru si entitate aparin$nd universului spiritual-
H3'erion este un eon 8un intermediar intre planul divin si cel uman fascinat de o
pm$ntean(el nu este o fiin perfect, deoarece perfect este doar Dumnezeu;
-ata $e 4m',rat ntruc#ipeaz natura dual a fiinei umane oscil$nd intre
nostal!ia lumilor superioare si mirajul fericirii pm$nteti- intre apolinic si
dionisiac; ,- este simbolul !eniului, fata este omul comun, dar capabil s aspire
spre depirea condiiei sale;
tema asociat este natura, motive: visul,marea, codrul teiul,luna ,stelele-
1- tema (eniului- %oemul infiseaza problematica omului de !eniu in raport cu
iubirea, cunoaterea, timpul; condiia omului de !eniu este ilustrat de motivul
,uceafarului; el este capabil de sacrificiu pt mplinirea idealului in iubire, o alt
form de cunoastere; acestei teme ii sunt asociate si alte motive:Aburtorul,
n!erul ,demonul, titanul,,+eptun, ,ucifer, fereastra, zborul;
)- tema tim'ului individual(trecu o "i+,tema efemeritii fiinei umane, motivul
fortuna labilis; tema timpului universal in relaie cu eternitatea entitilor
universale;
3- tema na/terii si mor+ii uni!ersului:cosmo!eneza si esc#atolo!ia creia / se
asociaz motivele :#aosului, cerului rotitor, noptii, luminii;
B- tema con$i+iei umane ;motive asociate: fata de imprat, ne!rul castel, perec#ea
edenic-
Elemente $e com'o&itie si structura
%oemul se incadreaz in lirica o"iecti!,- lirica m,stilor5!ocilor5rolurilor-ele iau locul
eului liric, dar sunt forme ale contiinei eminesciene;
5par 6 'lanuri-terestru si cosmic, 7 ta"louri;
"pecii lirice prezente in text: idila, meditaia, pastelul, ele!ia-
Titlul
"ens denotativ- steaua cea mai strlucitoare 8planeta >enus;
"ens conotativ-ale!oric-!eniul superior omului comun, insetat de absolut-
Rela+ii $e o'o&itie si simetrie se realizeaz intre cele dou planuri: terestru-cosmic in
cele 3 pri ale poemului (planurile interfereaz in primul si ultimul tablou, apar separate
in celelalte dou, ,intre !eniu si omul comun,intre muritor si etern-
Antite&a este 'roce$eul 'rinci'al al 'oemului
O'o&itia $intre (eniu si omul comun: !eniul din perspectiva lui "c#open#auer este
fiina superioar ce se sustra!e mecanismelor oarbe ale voinei de a fi si are alte
preocupri dec$t omul comun-*l este contemplativ, creator, iar lumea lui este una
ataractica-Drama lui in poem este dat de atracia fericirii pm$ntesti in contradicie cu
destinul su superior, creator-"tarea de criz este depit prin asumarea condiiei-
,a nivel textual opoziia se concretizeaz in sinta!mele: sfera mea-cmara ta) cercul
vostru strmt-lumea mea)
6tlin intruc#ipeaz omulCadamicC perfect inte!rat in natura ,dar care aspir ,incontient
la spirit;el apare in 1 ipostaze-definit prin i!noran si lipsa spiritului in tabloul
1( dra!ostea lui este doar una senzual si ca fiin dual (spirit si materiein tabloul 3-
5lt antitez este intre lumea departelui-,-spre care omul tinde,se inal si cea a
aproapelui-fata, 6tlin;lumea departelui este una a morii, dar i a spiritului; pt a-i
mplini dra!ostea ideal pt ,, fata ar trebui sa moar in plan material, s treaca de la
existena fizic la cea metafizic;de aceea erosul se asociaz cu t.anatosul.
Ta"loul 8
Inci'it-formula de basm proiecteaz povestea intr-un timp primordial, nedefinit, mitic;
%ortretul fetei- una la prini, cum e fecioara, luna)-surprinde unicitatea, frumuseea,
puritatea dat de aspiraie
0otive-fata de imprat, castelul 8spaiu terestru ce su!ereaz efemeritatea umbra
falnicelor boli)
Dra!ostea spre , se exprim prin privirea in sus, contemplaia de la fereastra castelului,
spatiul de le!atura intre cele 1 lumi, reverie-
Dra!ostea lui este asociat privirii in jos spre o lume necunoscut ,uceafrului, dei o
stap$neste cu lumina; timpul ei a"i, mni, este limitat in relatie cu timpul lui privind de
sptmni,.
9!linda este spaiul lui de reflectare , !isul este modalitatea de comunicare-
/n visul fetei, , se intrupeaz-metamorfozeaz in n!er si demon la c#emarea ei cu
valoare de desc$ntec-
In(erul se intrupeaz din mare, are atributele nemuririi si superioritii: un tnr
voievod,pr de aur moale,vnt #iul#i,umbra fetei strve"ii,ochii vii, isi dezvluie
ori!inea: cerul si marea ,elemente primordiale, antitetice- *l o c#eam pe fata in lumea
lui etern simbolizata de ocean si i propune o ipostaz superioar :mireasa lui, dar fata il
refuz consider$ndu-l strain, incompatibil cu propria ei condiie-
9emonul se intrupeaz din #aos , are ca atribut lumina primordial, coroana,ne#rul
#iul#i,marmoreele brate,ochii,ca dou patimi fr sa .9ri!inea sa este soarele si
noaptea, iar c#emarea este in lumea stelelor;fata refuz iar, motiv$nd diferena
ontolo!ic, si ii cere sc#imbarea condiiei de nemuritor, sin!urul mod de mplinire a
iubirii pe care ea l inele!e fiind cel terestru-
, accept av$nd capacitate de sacrificiu si dorina de cunoastere, iubirea-
Ta"loul 6
5pare doar s'a+iul terestru fr desc#idere spre astral-un#herul , in concordan cu
lumea omului comun-
6tlin este un paj, copil din flori si de pripas , o fiin uman fr aspiraii inalte
viclean,indr"net, pnditor care ii incearc norocul.
7ata nsi ii pierde unicitatea, si va deveni perec#ea lui c#iar dac la inceput refuza
jocul iubirii senzuale si ii marturiseste pm$nteanului #uraliv si de nimic aspiraia
imposibil de realizat pt ,-*a se definete ca fiin dual atras si de lumea ei si a lui 6- si
de inalt, de , ;dra!ostea terestr a lui 6 este un remediu pt c#emarea departelui-
Ta"loul :
%rima ima!ine este &"orul ,- spre Demiur!, creatorul lumii; ,-este martorul !enezei
vedea ca-n "iua cea dinti, iar !eneza este asemenea modelului biblic fiind asociat cu
lumina-
5l doilea fra!ment-!rupare de versuri descrie #aosul primordial,precreaia pt a introduce
apoi condiia !eniului in raport cu Demiur!ul, timpul, spatial, cunoaterea-
Dialo!ul cu Demiur!ul relev:
-numele tainic al , cunoscut doar de creator: DEperion -/n fata tatalui ceresc, ,- exprim
dorina de a renuna la nemurire pt o or de iubire.
%rezena Demiur!ului - doar ca voce-amintete de ,9F9"; cuvintele 6reatorului
stabilesc opozitia !eniu- om comun, si rolul fiecruia-
5ntiteza dintre muritori si eon se face simit la nivel temporal, spatial, aspiraional :
muritorii au soart sc#imbtoare si, idealuri dearte; ei se supun le!ii trecerii, devenirii
universale;motive poetice din aceast parte sunt: vanitas vanitatum, fortuna labilis,
norocul;oamenii sunt limitai si in ceea ce privete cunoaterea deoarece nu sunt inzestrai
cu !$ndirea si capacitatea !eniului de cunoastere absolut-
D- este o constant a universului -ar tu ./perion rmi/0riunde ai apune, nu se supune
le!ii devenirii continue , este etern si nu poate s8i sc#imbe condiia, deoarece acest fapt
ar insemna distru!erea universului: D s-a nscut odat cu universul si este necesar
fiinrii acestuia-
Demiur!ul ii ofer ins alte modaliti de implinire: titaniene: fora cuv$ntului- creatiei,
fora militar, puterea si il avertizeaz asupra condiiei nestatornice a oamenilor; prin
contactul cu spiritul-D-, DEperion se purific de pasiunea pt o muritoare si inele!e c
trebuie s-i asume condiia in totalitate-
Ta"loul 7
,- revine la ipostaza iniial si contempl iubirea pm$ntean -
"paiul iubirii este cel din idile: cr$n!ul de tei,noaptea, luna8 natura ocrotitoare a perec#ii
adamice; 6- maturizat, trecut prin experiena iniiatic a dra!ostei vorbete asemenea ,
in prima parte a poemului; ceremonialul erotic cuprinde !estul imbririi,cuvintele de
dra!oste ;in braele lui 6-, fata i inal privirea spre , pe care il roa! s-/ ve!#eze
dra!ostea terestr, contient de incompatibilitatea lor: norocu-mi luminea" ; norocul are
semnificaia de soart specific omului cruia nu ii este dat s atin! absolutul, dar poate
s se implineasc in iubire-
Finalul poemului accentueaz diferena dintre !eniu si omul comun-, redevine creatorul
nsi!urat si etern, ceea ce implic renunarea la iluzia fericirii pm$ntesti, ambele condiii
dovedindu-se tra!ice, deoarece at$t !eniul c$t si omul comun rm$n e!ali cu ei inii;
lumea !eniului este cea rece a spiritului, el neav$nd acces la miracolul iubirii, in timp ce
omul comun aspir zadarnic s-i depeasc propria condiie limitat, spre un orizont ce
i este inaccesibil-
Lim"a; si e'resi!itate
La ni!el -onetic se remarc muzicalitatea dat de asonane una- luna, "are- rsare
la ni!el mor-olo(ic dativul etic si dativul posesiv contribuie la realizarea tonului
intim,iar interjeciile, verbele la imperativ sunt mrci ale adresrii directe si oralitii
fra!mentelor dialo!ate accentu$nd limitele universului omului comun: ia ,mri,dut1.de
asemenea se poate observa mbinarea diferitelor re!istre stilistice:oral- popular-cult ; in
tabloul al treilea Demiur!ul are o exprimare !nomic, aforistic pt a sublinia antinomia
!eniu- om comun si capacitatea de sacrificiu a fiinei superioare-
La ni!el stilistic poemul este construit pe baza ale!orie, personajele av$nd valoare de
simbol si a antitezei-7i!urile de stil nu sunt in exces, remarc$ndu-se metafora ,
comparaia, epitetul, #iperbola, inversiunea-
9in 'unc $e !e$ere 'ro&o$ic, textul este alctuit din G' de de catrene cu ritm iambic,
rima incruciat, msur de (-' silabe-
IMA<INAR ROMANTIC= noapte,lun, mare, castel, vis=
ALE<ORIA
LUCEAF2RUL-<ENIU FATA 9E #M*2RAT OMUL COMUN
H3'erion C,t,lina C,t,lin
Etern, 4nsetat $e iu"ire, as'ir, s're a"solut, me$iocru,
Insin(urat, unic,, teluric,
ca'a"il $e sacri-iciu inca'a"il, s,-/i $e',/easc, se s'irituali&ea&,
'ro'ria con$i+ie $e om comun 'rin iu"ire
iu"ire nereali&at, iu"ire reali&at,
cu'lu incom'ati"il cu'lu com'ati"il)a'ar+in aceleia/i
cate(orii ontolo(ice>
<ENIUL #?I ASUM2 SIN<UR2TATEA, OMUL COMUN #?I ASUM2
ATARA@IA LIMITAREA.
COMENTARIU

Moti!e ale liricii eminesciene i$enti-icate $e <.C,linescu:
-!eneza si apocalipsa
-lumile siderale
-dublul, nebunia,!eniul
-omul venic,iubirea liber
-*d!ar %apu surprinde motive ce ncadreaz opera eminescian in universalitate:
-erotomorfismul(natura este erotizat, seductoare,ntruc#ipare a principiului cosmic
feminin
-trirea departelui-fascinaia infinitului cosmic
-cosmicizarea omului-!eniul, ipostaza deplin aomului tinde s devin cosmos
Contet %oemul apare n &'') in Almanahul 'ocietii Literare Romnia Jun din
>iena, fiind apoi reprodus in *onvorbiri literare.
Inca$rare 2extul se nscrie in ultima etapa a liricii eminesciene, preponderent filosofic
si in curentul romantic prin teme, motive, ima!inar poetic, antiteza !eniu- omul comun,
amestecul !enurilor si speciilor-
%i&iunea $es're lume este cea a unui romantic ce prelucreaz folclorul auto#ton, dar si
filosofia lui ?ant si "c#open#auer; preocupat de tema !eniului, *minescu d o prim
interpretare a poemului ale!oric construit pe baza basmelor culese de !ermanul
4-?unisc# :-ntr-un voia2 in (rile romne, #ermanul 3.43unisch+povesteste le#enda
Luceafrului.Aceasta este povestea.-ar inelesul ale#oric ce --am dat este c, dac #eniul
nu cunoa&te nici moarte si numele scap de noaptea uitrii, pe de alt parte aici pe
pmnt nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit.!l n-are moarte,
dar n-are nici noroc.
Teme si moti!e literare in poem:
H- /ubirea imposibil- se concretizeaz in sentimentul ce anim dou fiine din
lumi<planuri existeniale (ontolo!icediferite:pm$ntean<uranian@,-in dubla
ipostaz de astru si entitate aparin$nd universului spiritual;din perspectiva
invturilor !nostice(!nosticism@o invtura, concepie,care consider c lumea
este imperfect ea fiind opera unui creator IruC;in om coexist at$t natura
luminoas de esen divin 8dumnezeiasc c$t i natura corupt a lumii
materiale,DEperion este un eon 8un intermediar intre planul divin si cel uman
fascinat de o pm$ntean(el nu este o fiin perfect, deoarece perfect este doar
Dumnezeu; fata de mprat ntruc#ipeaz natura dual a fiinei umane oscil$nd
intre nostal!ia lumilor superioare si mirajul fericirii pm$nteti- intre apolinic si
dionisiac;,- este simbolul !eniului, fata este omul comun, dar capabil s aspire
spre depirea condiiei sale;tema asociat este natura, motive: visul,marea, codrul
teiul,luna ,stelele-
(- tema !eniului@ tema central; poemul infiseaza problematica omului de !eniu in
raport cu iubirea, cunoaterea, timpul;condiia omului de !eniu este ilustrat de
motivul ,uceafarului;el este capabil de sacrificiu pt mplinirea idealului in
iubire@o alt form de cunoastere;acestei teme ii sunt asociate si alte
motive:Aburtorul, in!erul ,demonul, titanul,,+eptun, ,ucifer, fereastra, zborul;
'- tema timpului individual(trecu o "i+,tema efemeritii fiinei umane, motivul
fortuna labilis;tema timpului universal in relaie cu eternitatea entitilor
universale;
G- tema naterii si morii universului:cosmo!eneza si esc#atolo!ia careia / se
asociaz motivele :#aosului,cerului rotitor, noptii, luminii;
&J- tema condiiei umane ;motive asociate: fata de imprat, ne!rul castel, perec#ea
edenic-
Elemente $e com'o&itie si structura
%oemul se incadreaz in lirica obiectiv- lirica mstilor<vocilor<rolurilor-ele iau locul
eului liric, dar sunt forme ale contiinei eminesciene;
5par 1 planuri-terestru si cosmic, 3 tablouri;
"e imbin epicul, liricul si dramaticul-amestecul !enurilor si speciilor;
*picul 8este dat de sc#ema basmului pe care este construit poemul, dramaticul de
fra!mentele dialo!ate;
"pecii lirice prezente in text:idila,meditaia,pastelul ,ele!ia;
Titlul
"ens denotativ- steaua cea mai strlucitoare 8planeta >enus;
"ens conotativ-ale!oric-!eniul superior omului comun, insetat de absolut-
Rela+ii $e o'o&itie si simetrie se realizeaz intre cele dou planuri: terestru-cosmic in
cele 3 pri ale poemului (planurile interfereaz in primul si ultimul tablou, apar separate
in celelalte dou, ,intre !eniu si omul comun,intre muritor si etern-
Antite&a A'roce$eul 'rinci'al al 'oemului
O'o&itia $intre (eniu si omul comun:!eniul din perspectiva lui "c#open#auer este
fiina superioar ce se sustra!e mecanismelor oarbe ale voinei de a fi si are alte
preocupri dec$t omul comun-el este contemplativ, creator, iar lumea lui este una
ataractica;drama lui in poem este dat de atracia fericirii pm$ntesti in contradicie cu
destinul su superior 8creator;starea de criz este depit prin asumarea condiiei;la
nivel textual opoziia se concretizeaz in sinta!mele:sfera mea-cmara ta)cercul vostru
strmt-lumea mea)
6tlin intruc#ipeaz omulCadamicC perfect inte!rat in natura ,dar care aspir ,incontient
la spirit;el apare in 1 ipostaze-definit prin i!noran si lipsa spiritului in tabloul
1( dra!ostea lui este doar una senzual si ca fiin dual (spirit si materiein tabloul 3-
5lt antitez este intre lumea departelui-,-spre care omul tinde,se inal si cea a
aproapelui-fata, 6tlin;lumea departelui este una a morii, dar i a spiritului;pt a-i
mplini dra!ostea ideal pt ,, fata ar trebui sa moar in plan material-s treaca de la
existena fizic la cea metafizic;de aceea erosul se asociaz cu t.anatosul.
Ta"loul 8
Inci'it-formula de basm proiecteaz povestea intr-un timp primordial, nedefinit, mitic;
%ortretul fetei- una la prini, cum e fecioara, luna)-surprinde unicitatea, frumuseea,
puritatea dat de aspiraie;motive-fata de imprat, castelul 8spaiu terestru ce su!ereaz
efemeritatea umbra falnicelor boli)
5spiraia@dra!ostea spre , se exprim prin privirea in sus, contemplaia de la fereastra
castelului( fereastra este spatiul de le!atura intre cele 1 lumi, reverie;
Dra!ostea lui @privirea in jos spre o lume necunoscut ,uceafrului, dei o stap$neste cu
lumina;timpul ei a"i, mni , este limitat in relatie cu timpul lui privind de sptmni)
9!linda este spaiul lui de reflectare , visul este modalitatea de comunicare;
/n visul fetei, , se intrupeaz-metamorfozeaz in n!er si demon la c#emarea ei cu
valoare de desc$ntec-*obori in 2os ,)pt ea , este blnd- nenfricotor, dei reprezint
alt lume, al noptii 5omn;
/n!erul se intrupeaz din mare, are atributele nemuririi si superioritii:un tnr
voievod,pr de aur moale,vnt #iul#i,umbra fetei strve"ii,ochii vii,o constientizeaz pe
fat asupra diferentei dintre cele 1 lumi: a lui sfera mea si a ei ,isi dezvluie
ori!inea:cerul si marea ,elemente primordiale, antitetice;nasterea din ape este o adevrat
!enez si trimite la +eptun(toia!ul cu trestii, dar si la >enus;el o c#eam pe fata in lumea
lui etern simbolizata de ocean si i propune o ipostaz superioar:mireasa lui ;fata refuz
consider$ndu-l strin, mort,si descriind senzaii extreme-ochiul tu m-an#hea.
Demonul se intrupeaz din #aos , are ca atribut lumina primordial, coroana,ne#rul
#iul#i,marmoreele brate,ochii,ca dou patimi fr sa .9ri!inea sa este soarele si
noaptea, iar c#emarea este in lumea stelelor;fata refuz iar, motivnd diferena
ontolo!ic,senzaia de cldur excesiv si ii cere sc#imbarea condiiei de
nemuritor,sin!urul mod de mplinire a iubirii pe care ea l inele!e fiind cel terestru;,
accept av$nd capacitate de sacrificiu si dorina de cunoastere, implinire a
iubirii,necunoscut p$n acum de el, c#iar daca acest fapt ar insemna un pcat in ordinea
universal a lumii si trecerea de la nemurire la o or de iubire.
Ta"loul 6
5pare doar spaiul terestru fr desc#idere spre astral-un#herul , in concordan cu lumea
omului comun-
6tlin este un paj, copil din flori si de pripas , o fiin uman fr aspiraii inalte
viclean,indr"net, pnditor care ii incearc norocul.
7ata nsi ii pierde unicitatea, si va deveni perec#ea lui c#iar dac la inceput refuza
jocul iubirii senzuale si ii marturiseste pm$nteanului #uraliv si de nimic aspiraia
imposibil de realizat pt ,--%t ea nocturnul se asociaz sin!uratii , i reveriei , iubirii
fr speran , deoarece este contient de deosebirea !eniu- fiin comun, lumea
familiar a aproapelui(ca in 7loare albastra si cea a departelui -*a se definete astfel ca
fiin dual atras si de lumea ei si a lui 6- si de inalt, de ,;dra!ostea terestr a lui 6 este
un remediu pt c#emarea departelui;
Ta"loul :
%rima ima!ine este zborul ,- spre Demiur!, creatorul lumii; timpul cosmic este altul
dec$t cel uman:Cmii de ani6 (ot attea clipeC; ,-este martorul !enezei 7vedea ca-n "iua
cea dintiC ,iar !eneza este dupa modelul biblic fiind asociat cu lumina-
5l doilea fra!ment-!rupare de versuri descrie #aosul primordial prin cuvinte antitetice ca
si in "crisoarea /:se remarc aspaialitatea si atemporalitatea 89Nu e nimic si totusi eC,
7%remea :ncearca in "adar din #oluri a se naste9,definite plastic prin cuvinte antitetice
si o personificare f su!estiv-
6omparatia prin se descrie starea de increat ! un adnc asemene/;itrii celei oarbeC
accentueaz ideea de #aos primordial, precreatie-
Dialo!ul cu Demiur!ul relev:
-numele tainic al , cunoscut doar de creator-DEperion (provine din mitolo!ia !reac si
are la baz cuvintele DEper eon-Icel care mer!e pe deasupraC;eonul este o putere etern ,
emanat de fiina suprem, prin intermediul creia se exercit aciunea acesteia asupra
lumii-
/n fata tatalui ceresc, ,- exprim dorina de a renuna la nemurire pt I o or de iubireC;
cauza inteniei sale este iubirea pt fata 7 din rude mari imprte&ti I si oboseala de a
sustine universul prin propria !$ndire: I mi-e sete de repaosC;
%rezena Demiur!ului - doar ca voce-amintete de ,9F9";cuvintele 6reatorului
stabilesc opozitia !eniu- om comun, si rolul fiecruia-
5ntiteza dintre muritori si eon se face simit la nivel temporal, spaial aspiraional
muritorii au soart sc#imbtoare si, idealuri dearte; ei se supun le!ii trecerii, devenirii
universale;motive poetice din aceast parte sunt: vanitas vanitatum, fortuna labilis,
norocul;oamenii sunt limitai si in ceea ce privete cunoaterea deoarece nu sunt inzestrai
cu !$ndirea si capacitatea !eniului de cunoastere absolut-
D- este o constant a universuluiC-ar tu ./perion rmi/0riunde ai apuneC,nu se supune
le!ii devenirii continue , este etern si nu poate s8i sc#imbe condiia, deoarece acest fapt
ar insemna distru!erea universului: D s-a nscut odat cu universul si este necesar
fiintrii acestuia-
Demiur!ul ii ofer ins alte modaliti de implinire- titaniene: fora cuv$ntului-
creatiei,fora militar, puterea si il avertizeaz asupra condiiei nestatornice a
oamenilor;prin contactul cu spiritul-D-, DEperion se purific de pasiunea pt o muritoare si
inele!e c trebuie s-i asume condiia in totalitate-
Ta"loul 7
,- revine la ipostaza iniial si contempl iubirea pm$ntean -
"paiul iubirii este cel din idile: cr$n!ul de tei,noaptea , luna 8decorul specific naturii
ocrotitoare a perec#ii adamice; florile ce cad rnduri-rnduri sunt o su!estie a
efemeritii si morii iar 6- maturizat, trecut prin experiena iniiatic a dra!ostei
vorbete asemenea , in prima parte a poemului; ceremonialul erotic cuprinde !estul
imbririi,cuvintele de dra!oste ;in braele lui 6-,fata i inal privirea spre, pe care il
roa! s-/ ve!#eze dra!ostea terestr, contient de incompatibilitatea lor norocu-mi
luminea" ; norocul are semnificaia de soart specific omului cruia nu ii este dat s
atin! absolutul dar poate s se implineasc in iubire-
Finalul poemului accentueaz diferena de destin dintre !eniu si omul comun-, redevine
creatorul nsi!urat si etern, ceea ce implic renunarea la iluzia fericirii pm$ntesti,
ambele condiii dovedindu-se tra!ice deoarece at$t !eniul c$t si omul comun rm$n e!ali
cu ei inii;lumea !eniului este cea rece a spiritului, el neav$nd acces la miracolul iubirii,
in timp ce omul comun aspir zadarnic s-i depeasc propria condiie limitat, spre un
orizont ce i este inaccesibil-
Lim"a; si e'resi!itate
,a nivel fonetic se remarc muzicalitatea dat de asonane una- luna, "are- rsare,la nivel
morfolo!ic dativul etic si dativul posesiv contribuie la realizarea tonului intim,iar
interjeciile, verbele la imperativ sunt mrci ale adresrii directe si oralitii fra!mentelor
dialo!ate accentu$nd limitele universului omului comun: ia,mri,dut1.de asemenea se
poate observa mbinarea diferitelor re!istre stilistice:oral- popular-cult ; in tabloul al
treilea Demiur!ul are o exprimare !nomic, aforistic pt a sublinia antinomia !eniu- om
comun si capacitatea de sacrificiu a fiinei superioare-
,a nivel stilistic poemul este construit pe baza ale!orie, personajele av$nd valoare de
simbol si a antitezei-7i!urile de stil nu sunt in exces, remarc$ndu-se metafora ,
comparaia, epitetul, #iperbola, inversiunea-
Din punc de vedere prozodic, textul este alctuit din G' de de catrene cu ritm iambic,
rima incruciat, msur de (-' silabe-
O'inia %oemul eminescian ofer cititorului contemporan perspectiva romantic asupra
iubirii, cunoaterii si rostului omului in lume- /n alt ordine de idei, el transmite un mesaj
optimist , acela c omul poate s aspire spre depirea limitelor sale, indiferent care sunt
acestea si s dea sens existenei sale efemere-
*O%ESTEA LUI HARA*-ALB, I CREAN<A
SCHITA
Contet
<ovestea lui .arap-Alb a fost publicat in *onvorbiri literare in &'((-
S'ecia= textul este un basm cultB
"asmul cult este o specie !enului epic cu personaje purttoare ale unor valori
simbolice,n care realul se imbin cu fabulosul-miraculosul si n care se infieaz
parcur!erea unui drum al maturizrii de ctre eroul principal(textul are caracter de
bildun!sroman-6onflictul dintre bine si ru se soluioneaz ntotdeauna in favoarea
binelui, iar personajele se mpart in cate!orii specifice: prota!onist, anta!onist,
ajutoare(adjuvanti, donatori;reperele temporale sunt va!i, apar cifre si obiecte ma!ice-
%i&iunea $es're lume este cea a unui realist si a unui creator ce percepe lumea ca pe un
spaiu carnavalesc, o lume pe dos, parodie a realitii-
Tema si moti!e narati!e : lupta binelui cu rul inc#eiat cu trimful binelui si procesul
maturizrii- 0otive:impratul fr urmai la tron, superioritatea mezinului, cltoria,
supunerea prin vicleu!, muncile, demascarea impostorului, pedeapsa, cstoria-
Instan+ele narati!e= autor-/-6rean!, narator(omniscient, personaje, cititor-6onvenia
impus de basm are in vedere acceptarea de ctre cititor a re!ulilor lumii fabuloase-
*ers'ecti!a narati!a= a naratorului omniscient,, dar nu i obiectiv, deoarece stilul este
oral ,iar naratorul intervine fie adres$ndu-se direct cititorului, fie coment$nd aciunea-
4elatarea se face la pers- a ) a ,cronolo!ic , iar sevenele narative sunt redate prin
inlnuire-
Con-lictul Aexterior dintre bine si ru, personajele au caracter simbolic-
Com'o&itie
Structura respect modelul folcloric :situaia de ec#ilibru, elementul perturbator
cltoria- aciunea reparatorie a prota!onistului ,restabilirea ec#ilibrului si rsplata-
Momentele su"iectului:*xpozitiunea -6raiul are ) feciori ,iar >erde imprat, fratele su
la cealalt parte a lumii are doar ) fete-
/ntri!a:/mpratul ii cere 6raiului pe cel mai vrednic dintre nepoi
pt a-i urma la tron-
Desfurarea actiunii (aciunea recuperatorie a prota!onistului
cuprinde pre!tirea pt drum,cltoria iniiatic si probele impuse de "p$n-
%unctul culminant este moartea si invierea prota!onistului-
Deznodm$ntul:pedepsirea impostorului si rsplata eroului--
Inci'it, -inal.
Inci'it A Inci'itul si -inalul sunt realizate dup modelul<tiparul folcloric si au acelai
rol: de a introduce si apoi de a extra!e cititorul din universul ficional fabulos- 7ormula
specific este inovat de autor:Amu cic era odat intr-o ar un crai care avea trei
feciori pun$nd povestea pe seama altcuiva (cic+; in incipit este prezentat spaiul,
#iperbolizat si timpul va! pe vremea aceea ,dar concretizat prin prezena pericolelor ce
anticipeaz drumul iniiatic al prota!onistului-"unt prezentate f-succinct personajele:
6raiul si fiii si, situaia printelui deziluzionat de copiii ce nu ii motenesc calitile si se
dovedesc a fi lai- "e poate spune c plecarea mezinului are la baz mai mult dorina de a
nltura suprarea tatlui provocat de eecul frailor mai mari dec$t intenia de a deveni
imprat-2e#nica detaliilor si amnuntele psi#olo!ice sunt de factur realist-
Final 8 4splata eroului: nunta si mpria ce reprezint inc#eierea procesului
maturizrii; D-5 moare si nvie-trec$nd de la o ipostaz la alta (slu!a- mprat,
adolescent- matur , primete paloul si binecuv$ntarea pt cstorie cu aleasa inimii,dup
ce "p$nul este aruncat de cal din inaltul cerului-Deznodm$ntul este urmat de formula
final, inovat de 6rean!a ;astfel naratorul face direct trecerea de la universul ficional la
cel real ntr-un re!istru plin de umor implic$nd cititorul
Stil si lim"a; 8textul se caracterizeaza prin oralitate si umor;
oralitatea este asi!urat de :propoziii intero!ative si exclamative , expresii populare,
proverbe si zictori introduse prin vorba ceea , re!ionalisme,fraze ritmate si rimate,
dativul etic mi i-l in&fac , adresarea directa cititorului-
Umorul rezult din exprimarea mucalit, ironia, poreclele si apelativele caricaturale
man#osii, apul cel ro&, diminutivele cu valoare au!mentativ bu"isoare,
buturic.+araiunea se caracterizeaz prin rapiditate, a!lomerare verbal,
individualizarea aciunilor si a personajelor, frecvena dialo!ului-
*ersona;ele
H-A este personajul principal eponim al basmului, rotund, construit realist-
*rota(onistul este atipic , nu are puteri supranaturale; simbolizeaz binele si t$nrul
surprins in procesul maturizrii-"tatutul iniial este cel de neiniiat, de t$nr naiv ,dar bun
la suflet, ce nu are nc experiena vieii-
Calit,+ile umane eem'lare nu sunt actualizate de la nceput ,ele fiind descoperite pe
parcursul probelor ce pre!tesc eroul pt destinul excepional: mprat ,care n-a mai stat
altul pe faa pmntului ,a&a de iubit, de slvit si de puternic .7iul 6raiului confund
aparena cu esena, nu cunoate oamenii si devine o prad si!ur pt "p$n, nu are
incredere in fortele sale ,este impulsiv si sensibil, ndurerat de vorbele usturtoare ale
printelui, in cazul eecului frailor mai mari-*ste ins mrinimos, milostiv, !eneros si un
bun prieten,asculttor si recunoscator ajutoarelor sale-6redul si imatur ,eroul trebuie sa
parcur! tot procesul initierii in care s traverseze experiena umilinei si cele trei
etape:suferina, moartea , renaterea pt a deveni conductorul ateptat de supui, asa cum
ii prezice "f Duminica
Mo$alitati $e caracteri&are 8$irecta de ctre narator fiul craiului, boboc in felul su la
trebi de aieste) de ctre alte personaje:/mpratul >erde:ia s am eu o slu#a a&a de
vrednic si credincioas ca .-A, a& pune-o la mas cu mine c mult preuie&te omul
acesta.
In$irect, prin nume-D-5 este un oximoron care surprinde dualitatea personajului
:condiia de rob al "p$nului ,sau neofit si esena superioar ,nobleea si frumuseea
sufleteasc-/ndirect prin fapte : pl$nsul in !rdin, pre!tirea armelor, !sirea calului
nzdrvan, trecerea incercrilor relev sensibilitatea, onestitatea, fidelitatea, curajul,
rabdarea, cavalerismul-4elaia cu alte personaje: cu "f Duminica evideniaz respectul,
milostenia, preocuparea pt sine, imposibilitatea de a discerne ntre aparen si esen(in
prima int$lnire;relaia cu calul nzdrvan: nevoia de confesor, ncrederea , lipsa stimei de
sine in ceea ce priveste muncile incredinate de "p$n,impulsivitatea(!estul de a-/ da cu
fr$ul peste cap;relaia cu cei cinci montri :prietenia , !enerozitatea, buntatea-,e!tura
tat- fiu apare in prima parte a textului i surprinde preluarea de ctre mezin a virtuilor
printeti simbolizate de cal-inelepciunea,#aine- frumuseea,arme- virilitatea- 4elaia cu
"p$nul apare pe tot parcursul operei si evideniaz procesul maturizrii-
Scene im'ortante=
8.cea $e la -CntCn, 8are semnificaia cobor$rii in /nfern , a morii si invierii
simbolice-prinul ii sc#imb identitatea si capt nume; scena pune in eviden
naivitatea, credulitatea, necunoaterea psi#olo!iei umane, lipsa de experien; mezinul
pltete neascultarea indemnului patern,este luat rob, jur pe ascutiul sabiei c il va sluji
pe "p$n p$n va muri si va invia si ii ine cuv$ntul in toate imprejurrile-si c$nd este
tentat de impraii ce ii doresc pielea cerbului si c$nd se indr!ostete de fiica
/mpratului 4o-
6.T,ierea ca'ului 8simbolizeaz sf$ritul procesului maturizrii , o nou metamorfoz
: trecerea la statutul de iniiat sinonim cu cel de mprat-"p$nul il decapiteaz crez$nd c
a clcat jurm$ntul; fata il invie pe erou din iubire, apel$nd la obiectele ma!ice pre!tite
anterior: smicelele de mr, apa vie si apa moart;"p$nul ii primeste pedeapsa,deoarece
nu mai este nevoie de el in procesul de formare, iar D-5 este rspltit ca orice personaj de
basm-
Rolul c,l,toriei: aceasta este nu numai un drum exterior ,ci si unul interior spre sine pt
autocunoatere si dezvoltare; in acest sens forele binelui si rului reprezint calitile si
defectele ce se infrunt , basmul av$nd de obicei un caracter moralizator-6ltoria are rol
definitoriu in pre!tirea t$nrului pt responsabilitaile statutului de cap al familiei si de
conductor-D-5 contrazice tiparul basmului prin lipsa puterilor supranaturale , prin
evoluie in plan psi#olo!ic , prin complexitatea caracterului, imbin$ndu-se caliti si
defecte, trie si slbiciune, milostenie si naivitate-
Rela+ia H-A S'Cn
S'Cnul este anta!onistul , nici el un personaj tipic de basm, deoarece c#iar prin nume
semnific un defect uman, o fiin ieit din normalitate si ca atare , nsemnat(ca si
/mpratul 4o, prul rou fiind un semn distinctiv-
*l semnific rul *hima rului pe malul prului ,dar si peda!o!ul, initiaorul
prota!onistului prin probele la care il supune, rul necesar maturizrii aa cum bine tie
calul nzdrvan ce nu intervine in relaia stp$n-slu! tocmai pt c este contient de rolul
anta!onistului si unii ca ace&tia sunt trebuitori pe lume cteodat, pt ca fac pe oameni s
prind la minte. "p$nul il int$lnete pe fiul de 6rai in pdurea labirint si il ademenete de
) ori- aplic$nd te#nica persuasiunii; cele trei infiri sunt metamorfoze menite a-l face
pe crior sa incalce sfatul patern-
%ersonajul este caracterizat inainte de a-i face apariia de ctre 6rai prin indicaia de a se
feri de omul ro&, iar mai ales de cel spn,,c sunt foarte &u#ubei Discursul prin care
vrea s-l atra! pe mezin si comportamentul evideniaz viclenia, disimularea, arta
persuasiunii-
,a f$nt$n, "p$nul profit de naivitatea fiului de crai si il supune prin vicleu!
comport$ndu-se amenintor si autoritar atunci c$nd sc#imb rolurile si i ia
identitatea-Kurm$ntul cuprinde si anticiparea eliberrii prin amintirea detaliului c D-5 il
va sluji pn cnd va muri si iar va nvia.
"p$nul este soi ru, comportamentul demonstr$nd ludroenia, or!oliul, cruzimea,
dorina de putere, dispreul fa de cei slabi si c#iar fa de imprat -*l il supune pe D-5
celor ) incercri pt a-l pierde si il pedepsete atunci c$nd crede c slu!a nu si -a inut
cuv$ntul- Decapitarea reprezint eliberarea de jurm$nt, in momentul urmtor "p$nul
inc#eindu- rolul si menirea, deci put$nd disprea-
Celelalte 'ersona;e intruc#ipeaz tipolo!ii umane 8dominate de o trstur de
caracter:/mpratul 4o este viclean, "f Duminica este inteleapt, montrii sunt !roteti
,dar prietenoi, simboliz$nd diferena dintre aparen si esen, dar si exacerbri ale unor
nevoi umane: foamea, setea , fri!ul -
COMENTARIU
Contet
<ovestea lui .arap-Alb a fost publicat in *onvorbiri literare in &'((-
S'ecia= textul este un basm cult;basmul cult este o specie !enului epic cu personaje
purttoare ale unor valori simbolice,n care realul se imbin cu fabulosul-
miraculosul(miraculosul @ supranaturalul acceptat de la nceput de receptorul basmului
si n care se infieaz parcur!erea unui drum al maturizrii de ctre eroul
principal(textul are caracter de bildun!sroman-6onflictul dintre bine si ru se
soluioneaz ntotdeauna in favoarea binelui, iar personajele se mpart in cate!orii
specifice:prota!onist , anta!onist, ajutoare(adjuvanti, donatori;reperele temporale sunt
va!i , apar cifre si obiecte ma!ice-:asmul ca specie este dominat de stereotipii:actiuni-
secvene narative specifice, cate!orii de personaje, cifre si obiecte ma!ice-
%i&iunea $es're lume este cea a unui realist si a unui creator ce percepe lumea ca pe un
spaiu carnavalesc prin prezena comicului, o lume pe dos, parodie a realitii-
Tema si moti!e narati!e : lupta binelui cu rul inc#eiat cu trimful binelui si procesul
maturizrii- 0otive:impratul fr urmai la tron, superioritatea mezinului,cltoria,
supunerea prin vicleu!, muncile,demascarea impostorului,pedeapsa, cstoria-
Instan+ele narati!e=autor-/-6rean!, narator(omniscient, personaje, cititor-6onvenia
impus de basm are in vedere acceptarea de ctre cititor a re!ulilor lumii fabuloase-
*ers'ecti!a narati!a= a naratorului omniscient,, dar nu i obiectiv, deoarece stilul este
oral ,iar naratorul intervine fie adres$ndu-se direct cititorului, eu sunt dator s spun
povestea si v ro# s ascultai fie coment$nd aciunea, atitudinea personajelor fiul
craiului, boboc in felul su la trebi de aieste ;relatarea se face la pers- a ) a ,cronolo!ic ,
iar sevenele narative sunt redate prin inlnuire-
Con-lictul Aexterior dintre bine si ru-personajele au caracter simbolic-
Com'o&itie
"tructura respect modelul folcloric :situaia de ec#ilibru, elementul perturbator cltoria-
aciunea reparatorie a prota!onistului ,restabilirea ec#ilibrului si rsplata-
0omentele subiectului:*xpozitiunea -6raiul are ) feciori ,iar >erde imprat, fratele su la
cealalt parte a lumii are doar ) fete-
/ntri!a:/mpratul ii cere 6raiului pe cel mai vrednic dintre nepoi
pt a-i urma la tron-
Desfurarea actiunii (aciunea recuperatorie a prota!onistului-6utarea eroului si
superioritatea mezinului este evideniat de proba curajului impus de 6rai fiilor si :ii
ataca sub un pod imbrcat ntr-o piele de urs-0ezinul este ajutat de "f Duminic in
pre!tirea pt cltorie; aceasta ii aduce la cunotin viitorul de excepie( predestinarea si
l sftuiete sa utilizeze armele(simbolul virilitii,#ainele(simbolul frumuseii,
calul(simbolul nelepciunii tatalui din tinerete pt a reface destinul eroic al acestuia-6alul
cu puteri miraculoase devine mista!o! , fiind alturi de "f Duminica inclus in cate!oria
adjuvantilor-,a pod tatl i d binecuv$ntarea si sfatul de a nu se insoi cu omul sp$n si cu
omul ro(interdicia-/n pdurea labirint fiul de crai se nt$lneste cu "p$nul de ) ori ,
ultima dat lu$ndu-l ca slu! pt a iei din spaiul labirintic(inclcarea interdiciei-,a
f$nt$n "p$nul(impostorul ii fur identitatea(neltoria si l transform in rob,calitate
pe care o menine pe tot parcursul iniierii, d$ndu-i si numele: Darap-5lb-,a /mpratul
>erde eroul este supus unor probe: aducerea salatelor din Frdina ursului, aducerea pieii
cu pietre preioase a cerbului si a fetei farma"oane a /mpratului 4o- /n primele 1
incercri, D--5 -este ajutat de "f Duminic, iar in ultima de donatori: criasa albinelor,
re!ina furnicilor si de monstri:Feril, 7lm$nzil, "etil, 9c#il, %sri-,i-
,un!il-/mpratul 4o il supune la munci(probele peitului:casa inroit, separarea
macului de nisip, ospul,pzirea fetei nzdrvane,!#icitul pe care t$nrul le trece cu
succes ajutat de noii prieteni , iar fata ii impune ultima prob ce const in aducerea
obiectelor ma!ice:ap vie, ap moart, smicele de mr-Dup c$ti!area ei fata l insoete
si pe drumul spre /mpratul >erde D-5 se indr!ostete de ea, dar rm$ne fidel "p$nului
si jurm$ntului fcut la f$nt$n-
%unctul culminant este moartea si invierea prota!onistului:fata
dezvluie adevrul(demascarea impostorului- "p$nul , crez$nd c a fost trdat l
decapiteaz pe D-5, care este readus la via de fata /mpratului 4o cu ajutorul
obiectelor ma!ice-
Deznodm$ntul: "p$nul este pedepsit de calul nzdrvan pt c i-a
inc#eiat menirea si rolul in procesul maturizrii, eroul ii primeste rsplata:fata si
impria, conflictul dintre bine si ru nc#eindu-se cu victoria binelui-
Inci'it, -inal.
Inci'it A Inci'itul si -inalul sunt realizate dup modelul folcloric si au acelai rol: de a
introduce si apoi de a extra!e cititorul din universul ficional fabulos- 7ormula specific
este inovat de autor:Amu cic era odat intr-o ar un crai care avea trei feciori pun$nd
povestea pe seama altcuiva (cic+ ;in incipit este prezentat spaiul-o mar!ine si alta a
pm$ntului 8un loc terestru concret, dar #iperbolizat si timpul va! pe vremea aceea ,dar
concretizat prin prezena pericolelor ce anticipeaz drumul iniiatic al prota!onistului si
calitatea de bildun!sroman a textului-"unt prezentate f succinct personajele:6raiul si fiii
si, situaia printelui deziluzionat de copiii ce nu ii motenesc calitile si se dovedesc a
fi lai- "e poate spune c plecarea mezinului are la baz mai mult dorina de a nltura
suprarea tatlui provocat de eecul frailor mai mari dec$t intenia de a deveni
imprat,idee ce accentueaz naivitatea, imaturitatea sa in prima parte a aciunii-2e#nica
detaliilor si amnuntele psi#olo!ice sunt de factur realist-
Final 8 4splata eroului 8nunta si mpria ce reprezint inc#eierea procesului
maturizrii;D-5 moare si nvie-trec$nd de la o ipostaz la alta( neofit- initiat, slu!a-
mprat, adolescent- matur , primete paloul si binecuv$ntarea pt cstorie cu aleasa
inimii,dup ce "p$nul este aruncat de cal din inaltul cerului-Deznodm$ntul este urmat de
formula final, inovat de 6rean!a ;astfel naratorul face direct trecerea de la universul
ficional la cel real ntr-un re!istru plin de umor implic$nd prin persoana & plural cititorul
'i a inut veselia ani ntre#i, si acum mai ine nc. *ine se duce acolo be si mnnc.-ar
pe la noi ,cine are bani bea si mnnc, iar cine nu,se uit si rabd.
Stil si lim"a; 8textul se caracterizeaza prin oralitate si umor ;oralitatea este asi!urat de
:propoziii intero!ative si exclamative , expresii populare, proverbe si zictori introduse
prin vorba ceea , re!ionalisme,fraze ritmate si rimate, dativul etic mi i-l in&fac ,
adresarea directa cititorului-.morul rezult din exprimarea mucalit, ironia, poreclele si
apelativele caricaturale man#osii, apul cel ro& , diminutivele cu valoare au!mentativ
bu"isoare , buturic.+araiunea se caracterizeaz prin rapiditate, a!lomerare
verbal,individualizarea aciunilor si a personajelor,frecvena dialo!ului-
*ersona;ele
D-5 este personajul principal eponim al basmului, rotund, construit realist-
*rota(onistul este atipic , nu are puteri supranaturale; simbolizeaz binele si t$nrul
surprins in procesul maturizrii-"tatutul iniial este cel de neiniiat, de t$nr naiv ,dar bun
la suflet, ce nu are nc experiena vieii-6alitile umane exemplare nu sunt actualizate
de la nceput ,ele fiind descoperite pe parcursul probelor ce pre!tesc eroul pt destinul
excepional: mprat ,care n-a mai stat altul pe faa pmntului ,a&a de iubit, de slvit si
de puternic .7iul 6raiului confund aparena cu esena, nu cunoate oamenii si devine o
prad si!ur pt "p$n, nu are incredre in fortele sale ,este impulsiv si sensibil, ndurerat de
vorbele usturtoare ale parintelui, in cazul eecului frailor mai mari-*ste ins mrinimos,
milostiv, !eneros si un bun prieten,asculttor si recunoscator ajutoarelor sale-6redul si
imatur ,eroul trebuie sa parcur! tot procesul initierii in care s traverseze experiena
umilinei si cele trei etape:suferina, moartea , renaterea pt a deveni conductorul
ateptat de supui, asa cum ii prezice "f Duminica *and vei a2un#e si tu odat mare si
tare, ii cuta s 2udeci lucrurile de-a fir-a :pr si vei crede celor asuprii si nec2iti, pt
c &tii acum ce e neca"ul.
Mo$alitati $e caracteri&are 8directa de ctre narator fiul craiului, boboc in felul su la
trebi de aieste) de ctre alte personaje:/mpratul >erde:ia s am eu o slu#a a&a de
vrednic si credincioas ca .-A, a& pune-o la mas cu mine c mult preuie&te omul
acesta.
/ndirect prin nume-D-5 este un oximoron care surprinde dualitatea personajului
:condiia de rob al "p$nului ,sau neofit si esena superioar ,nobleea si frumuseea
sufleteasc-/ndirect prin fapte : pl$nsul in !rdin, pre!tirea armelor, !sirea calului
nzdrvan, trecerea incercrilor relev sensibilitatea, onestitatea, fidelitatea, curajul,
rabdarea, cavalerismul-4elaia cu alte personaje: cu "f Duminica evideniaz respectul,
milostenia, preocuparea pt sine, imposibilitatea de a discerne ntre aparen si esen(in
prima int$lnire;relaia cu calul nzdrvan: nevoia de confesor, ncrederea , lipsa stimei de
sine in ceea ce priveste muncile incredinate de "p$n,impulsivitatea(!estul de a-/ da cu
fr$ul peste cap;relaia cu cei cinci montri :prietenia , !enerozitatea, buntatea-,e!tura
tat- fiu apare in prima parte a textului i surprinde preluarea de ctre mezin a virtuilor
printeti simbolizate de cal-inelepciunea,#aine- frumuseea,arme- virilitatea- 4elaia cu
"p$nul apare pe tot parcursul operei si evideniaz procesul maturizrii-
Scene im'ortante cea de la f$nt$n 8are semnificaia cobor$rii in /nfern , a morii si
invierii simbolice-prinul ii sc#imb identitatea si capt nume; scena pune in eviden
naivitatea, credulitatea , necunoaterea psi#olo!iei umane, lipsa de experien; mezinul
pltete neascultarea indemnului patern,este luat rob, jur pe ascutiul sabiei c il va sluji
pe "p$n p$n va muri si va invia si ii ine cuv$ntul in toate imprejurrile-si c$nd este
tentat de impraii ce ii doresc pielea cerbului si c$nd se indr!ostete de fiica
/mpratului 4o-7$nt$na simbolizeaz drumul spre /nfern ,iar jurm$ntul cavaleresc un
adevrat ritual iniiatic-
2ierea capului 8simbolizeaz sf$ritul procesului maturizrii , o nou metamorfoz :
trecerea la statutul de iniiat sinonim cu cel de mprat-"p$nul il decapiteaz crez$nd c a
clcat jurm$ntul, deoarece fata nzdrvan restabilete adevrul si dezvluie faptul c
acesta este un impostor;fata il invie pe erou din iubire, apel$nd la obiectele ma!ice
pre!tite anterior-simboluri ale vieii si tinereii-smicelele de mr, apa vie;"p$nul ii
primeste pedeapsa,deoarece nu mai este nevoie de el in procesul de formare, iar D-5 este
rspltit ca orice personaj de basm-
"tatutul iniial de fiu de crai este sc#imbat pe parcursul cltoriei;aceasta este nu numai
una exterioar ,ci si una interioar spre sine pt autocunoatere si dezvoltare; in acest sens
forele binelui si rului reprezint calitile si defectele ce se infrunt , basmul av$nd de
obicei un caracter moralizator-6ltoria are rol definitoriu in pre!tirea t$nrului pt
responsabilitaile statutului de cap al familiei si de conductor-D-5 contrazice tiparul
basmului prin lipsa puterilor supranaturale , prin evoluie in plan psi#olo!ic , prin
complexitatea caracterului, imbin$ndu-se caliti si defecte, trie si slbiciune, milostenie
si naivitate-
Rela+ia H-A S'Cn
"p$nul este anta!onistul , nici el un personaj tipic de basm, deoarece c#iar prin nume
semnific un defect uman, o fiin ieit din normalitate si ca atare , nsemnat(ca si
/mpratul 4o, prul rou fiind un semn distinctiv-*l semnific rul *hima rului pe
malul prului ,dar si peda!o!ul , initiaorul prota!onistului prin probele la care il
supune, rul necesar maturizrii aa cum bine tie calul nzdrvan ce nu intervine in
relaia stp$n-slu! tocmai pt c este contient de rolul anta!onistului si unii ca ace&tia
sunt trebuitori pe lume cteodat, pt ca fac pe oameni s prind la minte. "p$nul il
int$lnete pe fiul de 6rai in pdurea labirint si il ademenete de ) ori- aplic$nd te#nica
persuasiunii; cele trei infiri sunt metamorfoze menite a-l face pe crior sa incalce
sfatul patern; apariiile "p$nului sunt !radate ca si modul de abordare: prietenos, umil,
amenintor;el il face pe t$nrul neiniiat sa cread ca este p$ndit de pericole imense pe
care nu le poate birui fr ajutorul su; personajul este caracterizat inainte de a-i face
apariia de ctre 6rai prin indicaia de a se feri de omul ro&, iar mai ales de cel
spn,,c sunt foarte &u#ubei Discursul prin care vrea s-l atra! pe mezin si
comportamentul evideniaz viclenia, disimularea, arta persuasiunii- ,a f$nt$n, "p$nul
profit de naivitatea fiului de crai si il supune prin vicleu! comport$ndu-se amenintor
si autoritar atunci c$nd sc#imb rolurile si i ia identitatea-Kurm$ntul cuprinde si
anticiparea eliberrii prin amintirea detaliului c D-5 il va sluji pn cnd va muri si iar
va nvia."p$nul este soi ru , antitetic eroului, comportamentul demonstr$nd
ludroenia, or!oliul, cruzimea, dorina de putere, dispreul fa de cei slabi si c#iar fa
de imprat -*l il supune celor ) incercri pt a-l pierde si il pedepsete atunci c$nd crede
c slu!a nu si -a inut cuv$ntul- Decapitarea reprezint eliberarea de jurm$nt, in
momentul urmtor "p$nul inc#eindu- rolul si menirea, deci put$nd disprea -6elelalte
personaje intruc#ipeaz tipolo!ii umane 8dominate de o trstur de caracter:/mpratul
4o este viclean, "f Duminica este inteleapt, montrii sunt !roteti ,dar prietenoi,
simboliz$nd diferena dintre aparen si esen, dar si exacerbri ale unor nevoi umane:
foamea, setea , fri!ul -
O'inia
/n opinia mea basmul lui 6rean! are un caracter ori!inal prin personajul principal atipic,
prin caracterul de bildun!sroman, prin inseria elementelor realiste, prin latura comic si
stilul inimitabil ce face deliciul cititorului-%rota!onistul nu este un 7t- 7rumos cu
trsturi fabuloase, ci un t$nr asculttor si muncitor, prietenos si !eneros, intruc#iparea
omului de soi bun esena sa fiind !arania destinului de excepie-6ltoria are rolul de a-/
intri caracterul ,de a-l face sa aib incredere in forele proprii ,iar dumanul nu mai
aparine sferei zmeilor sau balaurilor ,ci zonei umanului deczut, soi rau.%rozatorul nu
insist asupra actelor de curaj ,ci asupra psi#olo!iei omului fr experien care
dovedete nelinite, spaim, naivitate ca oricare dintre noi la v$rsta formrii si
maturizrii- De asemenea adjuvanii se situeaz la confluena dintre real si miraculos,
capacitile lor situ$ndu-i in universul fabulos, comportamentul in zona umanului , iar
aspectul fizic in sfera !rotescului-
MOARA CU NOROC, I .SLA%ICI
SCHITA
Inca$rare in contet ,s'ecie
"criitorul se incadreaz in perioada marilor clasici ai literaturii rom$ne, cultiv$nd cu
precdere nuvela-
Moara cu noroc este o nu!el, realist, $e -actur, 'si.olo(ic,, prin tematic, prin
conflictul interior, modalitile de caracterizare a personajelor si de investi!aie
psi#olo!ic(autoanaliza,monolo!ul interior, observarea detaliat a mimicii, tonului ,
!esturilor-
6reaia se inscrie in realism prin tem, perspectiv narativ, personaje, analiz
psi#olo!ic, veridicitate, relaia dintre personaje si mediu, accentul pus asupra socialului-
*a este clasic, prin ri!oare,structura simetric, aciunea !radat in cele &( capitole-
%i&iunea $es're lume este cea a unui moralist care ii pedepsete personajele ce
depesc<incalc norma moral-2eza morala a nuvelei este formulat de soacra lui F#i
in incipitul nuvelei; concepia tradiional valorizeaz srcia, linitea interioar si cea
familial in opozitie cu bo!ia, bunstarea obinut fr scrupule si cu orice prL-
Tema =tema -amiliei relaionat cu drama comunicrii, tema 'ar!enirii,
a sc#imbrii statutului social, tema im"o(,+irii si a consecin+elor acesteia in 'lan
'si.olo(ic)$ec,$erea, in!olu+ia moral,> si -amilial.
*ers'ecti!a narati!, este dindrt, naratorul fiind omniscient, extradie!etic, obiectiv,
impersonal,omniprezent(ubicuu, iar relatarea se face la pers- a ) a cronolo!ic, faptele
fiind inlnuite temporal si cauzal-7ocalizarea este exterioar, dar apare si te#nica
punctului de vedere, naratorul imprumut$nd din autoritatea btr$nei ce simbolizeaz
vocea colectivitaii-"unt utilizate stilul indirect, direct si indirect liber-
Com'o&itie= un sin!ur plan narativ, toate momentele subiectului, structura circular-
simetric,-"e imbin toate modurile de expunere, descrierea av$nd un rol simbolic in
expozitiune-2extul are &( capitole-
Momentele su"iectului :
E'o&i+iunea- F#it #otrte sa ia in arend c$rciuma de la $oara cu noroc si se mut
cu intrea!a familie la moar--
Intri(a - 5pariia lui ,ic "mdul, conductorul porcarilor din zon, tulbur linitea
familiei si a sufletului c$rciumarului, deoarece el inele!e c nu poate rm$ne la #an fr
voia acestuia-
9es-,/urarea ac+iunii surprinde procesul imbo!irii c$rciumarului,dar si al indeprtrii
de familie,precum si cel al destrmrii sufleteti-5lturi de ,ic, F#i se imbo!ete
rapid, dar isi pierde treptat increderea in sine si pe cea a colectivitii, fiind anc#etat in
cazul jafului de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil-6$rciumarul depune
mrturie mincinoas la proces in favoarea lui ,ic, se instrineaz de 5na si devine !elos
pe "mdu, se aliaz cu jandarmul %intea pt a se rzbuna, dar nu este onest nici cu
acesta in privina banilor-
*unctul culminant are loc la %ate c$nd F#i refuz s mear! alturi de familie la /neu
pentru a-l prinde pe ,ic cu banii si obiectele-5na, simindu-se trdat de so il inal,
F#i o omoar c$nd realizeaz adulterul si c nu mai are nicio soluie, fiind la r$ndul su
ucis de 4au, slu!a lui ,ic-
9e&no$,mCntul Danul arde, focul av$nd un caracter purificator , iar in incendiu ard si
cadavrele celor doi soi-,ic se sinucide pt a nu cdea in m$inile jandarmilor ,iar soacra si
copiii pleac;astfel sunt salvate doar personajele nevinovate, pure-
Relatii s'atiale si tem'orale "paiul si timpul sunt veridice;aciunea se desfoar in
2ransilvania in a 1 a jumtate a sec al &G lea; concret faptele narate se petrec l$n! /neu
intr-un loc dominat de drumuri(simbol al destinuluiascendente si descendente-Danul
devine un topos ne!ativ,un mediu ce pervertete prota!onistul- -Descrierea realist prin
te#nica detaliilor are caracter anticipativ prin su!estia morii cioate ,rdcini, ciori,
lopeile rupte ,crucile si a destinului intrerupt :copacul pe 2umtate ars.
2impul are si o dimensiune reli!ioas, aciunea desfur$ndu-se intre "f F#eor!#e si
%ate, pe parcursul unui an, respect$ndu-se astfel unitatea clasic de timp, alturi de cea
spatial-
Con-lictul central este cel moral psi#olo!ic si se amplific treptat, F#i oscil$nd intre
dorine contradictorii: visul imbo!irii si nevoia de a rm$ne un om cinstit si de a pstra
respectul colectivitii si al lui insui-
Inci'it si -inal
Inci'itul are statut $e 'rolo( si surprinde dialo!ul dintre F#i si soacra lui-6ititorul
afl mai int$i prerea soacrei ce reprezint si teza moral a nuvelei (prerea autorului
insui omul s fie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nu bo#ia ,ci lini&tea
colibei tale te face fericit. 9pinia traditional,conservatoare a btr$nei accentueaz
ec#ilibrul interior si familial ,in opoziie cu av$ntul tinereii care vrea sa profite de
oportunitile relaiilor capitaliste-F#i este capul familiei si in aceasta calitate ia #otr$ri
nein$nd seama de ceilali, implicit nici de avertismentul soacrei sale;el se crede destoinic
si vrea sa ofere familiei prosperitate, iar lui insui demnitate-
Finalul tra(ic o are in centru tot pe btr$na care surprinde tema destinului prin replica
a&a le-a fost data concluzion$nd drama personajelor ce pltesc propria
nesbuin-:tr$na si copiii au nou drum in via ,iar cuplul F#ita- 5na are posibilitatea
simbolic de a se reuni in moarte-6onstrucia sferic anticipeaz structura romanelor
rebreniene-
*ersona;ele
<.ita este personajul principal, realist surprins in evolutie, rotund, construit traditional
dinspre exterior spre interior prin raportare la mediu, fapte alte personaje- *l reprezint pe
de o parte drama celui care vrea sa parvin pt a avea stimaM de sine, iar pe de alt parte un
erou tra!ic care comite #Ebrisul- %e parcursul nuvelei, trieste un puternic conflict
interior !enerat de propria slbiciune pt bani si de influena malefic a smdului-
Mo$alit,+i $e caracteri&are $irect, de ctre narator sau de alte personaje,
autocaracterizarea prin monolo! interior-+aratorul surprinde fora eroului sptos, puternic
si responsabil fa de familie-5ccentul cade asupra portretului moral ce dezvluie
frm$ntarea interioar :mohort, violent )de tot ursu", se aprindea pentru ori&ice lucru de
nimic.5na, indeprtat si trdat in sentimentele si increderea fa de el, il vede cu dispre
ca o muiere imbrcat in haine brbte&ti , iar pesonajul insui se autoportretizeaz
incerc$nd sa se disculpe in ceea ce privete patima pt bani : *e s-mi fac dac e in mine
ceva mai tare dect voina mea6Nici coco&atul nu e insu&i vinovat c are cocoa&e in
spinare.Dup procesul de la 9radea 0are in care sunt sacrificai "il :oarul si :uz
4upt se autocaracterizeaz fr autocomptimire drept un om necinstit si un ticlos.
Caracteri&area in$irect, apeleaz la mijloace diverse:!esturi, replici, fapte relaiile cu
5na, ,ic, %intea, colectivitatea-
Statutul ini+ial- F#i este cap de familie, cizmar srac, onest, nemulumit de situaia
social si financiar, dar bl$nd , iubitor, #otr$t, #arnic, cumsecade-5spiraia lui este
aceea de a avea un atelier cu vreo zece calfe,ins pt acest ideal trebuie s ia in arend
c$rciuma pt ) ani- Dialo!ul cu btr$na din prolo! evindentiaz caracterul ferm,
dinamismul,iniiativa, increderea in sine, optimismul-6a #an!iu este #arnic, omenos,
comunicativ, apropiat de clieni afacerea av$nd succes-
%e parcursul evenimentelor, F#i se transform, se inc#ide in sine, este tot mai acaparat
de patima pt bani, devine irascibil,c#iar violent, se insi!ureaz si nu mai comunic in
familie, nu mai are incredere in judecata 5nei, consider familia ca pe o povar deoarece
responsabilitatea ei il face s nu poat s-i pun capul in prime2die alturi de smdu-
2reptat el devine ezitant, accept compromisul si necinstea, minte si se
autocompatimete, intele!e c sin!ura scapare este plecarea de la crcium dar nu poate
renuna la la cei ) ani necesari imbo!irii si atin!erii scopului-
Devine sperjur, complice al lui ,ic, un om tensionat si frustrat care vede in rzbunare o
eliberare-.ciderea 5nei este ultima treapt a disoluiei personalitii c$rciumarului care,
disperat vede in crim si apoi in sinucidere sin!ura eliberare-
Anali&a 'si.olo(ic, dezvluie treptele decderii lui F#i,pierderea increderii in sine si
stima colectivitii-
Scene semni-icati!e
A'ari+ia lui Lic, distru!e ec#ilibrul familial si l pune pe F#i intr-o situaie
conflictual-"mdul vrea s vorbeasc doar cu #an!iul, nu cu femeile pe care nu le
ia in seam, are o atitudine autoritar,superioar si uor amenintoare, deoarece pt el
toi oamenii ii sunt inferiori prin slbiciunile cu care ii stp$nete si
manipuleaz-F#i rspunde evaziv, incerc$nd sa rm$n in afara sferei lui de
influen ,ii arat c nu se las intimidat de ameninri, dar btr$na ii dezvluie
slbiciunea pt bani, fc$ndu-l pe !inerele ei, vulnerabil in faa smdului- ,ic
reprezint ispita malefic , tentaia imbo!irii ce il va duce la pierzanie-
Moartea Anei din finalul textului inc#eie procesul distru!erii personalitii
prota!onistului-Dup ce o las in m$inile smdului sper$nd sa reziste seduciei
acestuia, F#i este silit s recunoasc propriul eec atunci c$nd il vede pe ,ic plec$nd
de la moar-/ntr in #an cu intenia de a o omor pe 5na pt c nu poate s o lase p$n!rit
in urma lui, comunic in mod real cu ea dezvluindu-i planurile de rzbunare si o
injun!#ie m$nat de un amestec de duioie si cruzime , de dra!oste si disperare-5ctul de o
ucide pe 5na face din F#ita un criminal, ultima treapt a de!radrii sale morale-
Rela+ia <.i+,-Ana
5ceast relaie este una familial tradiional, soul fiind autoritatea respectat de toat
familia , fiind protector si iubitor ,iar soia supus, apropiat, devotat,av$nd nevoie de
protecie-
Ana, personaj secundar,concretizeaz statutul de femeie frumoas, spontan, !in!a( un
model de frumusee in proza lui "lavici, ec#ilibrat si pstrtoare a unitii in cadrul
familiei, ins aa cum arat btr$na ,5na nu este pre!tit sa nfrunte o situaie
conflictual puternic, nstrinarea soului si atracia smdului-*a incearc s menin
armonia cuplului, s il reapropie pe soul nsin!urat, dar mprejurrile o fac s fie din ce
in ce mai suspicioas ,sa nu mai aib ncredere in F#i si in cele din urm s l nele, pt
c nu-l mai respect si se simte dezam!it si indeprtat-4elaia are un traseu descendent
de la fericirea iniial de la #an demostrat de nt$lnirea familiei de la sf$rsitul sptm$nii
p$n la distru!erea final c$nd soii mor tra!ic ca urmare a ezitrilor si pcatelor si c$nd
F#i nu mai ascult !lasul raiunii nici pl$nsul 5nei care nu vrea sa moar-
Relatia <.ita ALica
4elaia are un caracter conflictual, o adevarat nfruntare a puterilor, triei de caracter si
or!oliilor din care c$rciumarul iese invins, dovedindu-se mai slab dec$t smdul-
Lic,, personaj secundar, este introdus in scen abia dup ce se vorbete despre el si dup
ce oamenii lui trec pe la #an-5pariia este una spectaculoas, impresionant, prozatorul
realiz$ndu-i portretul fizic ce su!ereaz fora, m$ndria, rceala, dorina de putere-*l este
un porcar de vreo )H de ani nalt ,slab, cu oc#ii mici si ver"i mbrcat cu !rij ,c#iar cu
oarecare coc#etrie si av$nd nsemnele puterii si averii: biciul cu #hintulee de
aur.%ortretul balzacian introduce coordonatele definitorii ale personajului care, s're
$eose"ire $e Ana si <.ita, nu e!oluea&,.7a de el, F#i se simte vulnerabil din cauza
responsabilitii familiei si a ima!inii publice pe care vrea sa o pstreze-5cceptarea
colaborrii ii ditru!e ec#ilibrul interior , pt c ,ic nu accept o relaie de tovrie, ci
doar una de supunere specul$ndu-i patima pt bani-6$rciumarul devine duplicitar atunci
c$nd se imprietenete cu %intea , pune eecul moral pe seama smdului si n incercarea
disperat de a se razbuna o folosete pe 5na ce devine victima infruntrii dintre cei
doi-5bil, versat, cinic si fr scrupule, ,ic il manipuleaz pe c$rciumar i infr$n!e voina
, ii distru!e stima de sine si are ndrzneala s o cear pe 5na pt a-l lecui pe F#i de
slbiciunea fa de o sin!ur femeie, care ns si lui ii este fatal-Dei mai puternic dec$t
c$rciumarul, ,ic nu scap nici el de pedeaps si moare arunc$ndu-se cu capul de un
copac pt a nu cdea in m$inile lui %intea-
COMENTARIU
Inca$rare in contet ,s'ecie
"criitorul se incadreaz in perioada marilor clasici ai literaturii rom$ne, cultiv$nd cu
precdere nuvela-
Moara cu noroc este o nuvel realist de factur psi#olo!ic, prin tematic,prin
conflictul interior, modalitile de caracterizare a personajelor si de investi!aie
psi#olo!ic(autoanaliza,monolo!ul interior, observarea detaliat a mimicii, tonului ,
!esturilor-2extul este o nuvel prin prezena unui sin!ur fir epic, conflict concentrat,
personaje puine , accent asupra prota!onistului si nu asupra int$mplrilor, tendina spre
obiectivare-6reaia se inscrie in realism prin tem, perspectiv narativ, personaje,
analiz psi#olo!ic, veridicitate, relaia dintre personaje si mediu, accentul pus asupra
socialului-*a este clasic prin ri!oare,structura simetric, aciunea !radat in cele &(
capitole-
%i&iunea $es're lume este cea a unui moralist care ii pedepsete personajele ce
depesc<incalc norma moral-2eza morala a nuvelei este formulat de soacra lui F#i
in incipitul nuvelei; concepia tradiional valorizeaz srcia, linitea interioar si cea
familial in opozitie cu bo!ia, bunstarea obinut fr scrupule si cu orice prL-
Tema
6omplexitatea textului este relevanta la nivel tematic:tema familiei relationat cu drama
comunicrii, tema parvenirii, a sc#imbrii statutului social, tema imbo!irii si a
consecinelor acesteia in plan psi#olo!ic(decderea, involuia moral si familial-
*ers'ecti!a narati!, este dindrt, naratorul fiind omniscient, extradie!etic, obiectiv,
impersonal,omniprezent(ubicuu, iar relatarea se face la pers- a ) a cronolo!ic, faptele
fiind inlnuite temporal si cauzal-7ocalizarea este exterioar, dar apare si te#nica
punctului de vedere, naratorul imprumut$nd din autoritatea btr$nei ce simbolizeaz
vocea colectivitaii-"unt utilizate stilul indirect, direct si indirect liber-"tilul indirect liber
se foloseste atunci cand naratorul preia atitudinea si !andurile personajelor-
Com'o&itie ; un sin!ur plan narativ, toate momentele subiectului, structura circular-
simetric-"e imbina toate modurile de expunere, descrierea av$nd un rol simbolic in
expozitiune-2extul are &( capitole-
Momentele su"iectului :
*xpoziiunea- F#it #otrte sa ia in arend c$rciuma de la $oara cu noroc simindu-se
capabil sa profite de noile relaii capitaliste si s se imbo!easc;locul lu!ubru este
umanizat de prezena familiei carciumarului care prosper-
/ntri!a - 5pariia lui ,ic "mdul, conductorul porcarilor din zon, tulbur linitea
familiei si a sufletului c$rciumarului, deoarece el inele!e c nu poate rm$ne la #an fr
voia acestuia-
Desfurarea aciunii surprinde procesul imbo!irii c$rciumarului,dar si al indeprtrii
de familie,precum si cel al destrmrii sufleteti-5lturi de ,ic, F#i se imbo!ete
rapid, dar isi pierde treptat increderea in sine si pe cea a colectivitii, fiind anc#etat in
cazul jafului de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil-6$rciumarul depune
mrturie mincinoas la proces in favoarea lui ,ic, se instrineaz de 5na si devine !elos
pe "mdu, se aliaz cu jandarmul %intea pt a se rzbuna, dar nu este onest nici cu
acesta in privina banilor-
%unctul culminant are loc la %ate c$nd F#i refuz s mear! alturi de familie la /neu
pentru a-l prinde pe ,ic cu banii si obiectele furate-5na rm$ne si ea la #an incurc$nd
socotelile brbailor-"e or!anizeaz o petrecere cu lutari iar ,ic ii cere #an!iului sa i
lase nevasta, pt a-l salva de slbiciunea pt o sin!ur femeie, ceea ce acesta accept
trebuind s plece dup jandarmi-5na, simindu-se trdat de so il inal ,F#i o omoar
c$nd realizeaz adulterul si c nu mai are nicio soluie, fiind la r$ndul su ucis de 4au,
slu!a lui ,ic-
Deznodm$ntul Danul arde, focul av$nd un caracter purificator , iar in incendiu ard si
cadavrele celor doi soi-,ic se sinucide pt a nu cdea in m$inile jandarmilor ,iar soacra si
copiii pleac;astfel sunt salvate doar personajele nevinovate, pure-
Relatii s'atiale si tem'orale "paiul si timpul sunt veridice;aciunea se desfoar in
2ransilvania in a 1 a jumtate a sec al &G lea; concret faptele narate se petrec l$n! /neu
intr-un loc dominat de drumuri(simbol al destinuluiascendente si descendente-Danul
devine un topos ne!ativ,un mediu ce pervertete prota!onistul- -Descrierea realist prin
te#nica detaliilor are caracter anticipativ prin su!estia morii cioate ,rdcini, ciori,
lopeile rupte ,crucile si a destinului intrerupt :copacul pe 2umtate ars.2abloul vizual din
expozitiune fixeaz coordonatele realiste si simbolice si su!ereaz drama indeprtrii
prota!onistului de colectivitate si de valorile tradiionale ale acesteia: turnul bisericii din
7undureni se observ doar in deprtare, coordonata verticalitii av$nd in prim-plan
copacul ars-/ma!inea este descris din punctul de vedere al unui martor ct vedeai cu
ochii sau c#iar a prota!onistului-
2impul are si o dimensiune reli!ioas , aciunea desfur$ndu-se intre "f F#eor!#e si
%ate, pe parcursul unui an, respect$ndu-se astfel unitatea clasic de timp, alturi de cea
spatial-
Con-lictul central este cel moral psi#olo!ic si se amplific treptat, F#i oscil$nd intre
dorine contradictorii: visul imbo!irii si nevoia de a rm$ne un om cinstit si de a pstra
respectul colectivitii si al lui insui-
Inci'it si -inal
/ncipitul are statut de prolo! si surprinde dialo!ul dintre F#i si soacra lui-6ititorul afl
mai int$i prerea soacrei ce reprezint si teza moral a nuvelei (prerea autorului insui
omul s fie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nu bo#ia ,ci lini&tea colibei tale
te face fericit. 9pinia traditional,conservatoare a btr$nei accentueaz ec#ilibrul interior
si familial ,in opoziie cu av$ntul tinereii care vrea sa profite de oportunitile relaiilor
capitaliste-F#i este cizmar srac, sot iubitor si tat a unui copil, nemulumit de statutul
si de condiia sa financiar si social-*l este capul familiei si in aceasta calitate ia #otr$ri
nein$nd seama de ceilali , implicit nici de avertismentul soacrei sale;el se crede
destoinic si vrea sa ofere familiei prosperitate, iar lui insui demnitate-Discuia este una
mai mult formal, deoarece F#i a stabilit inclusiv data mutrii si modul in care vorbete
dovedete ca este decis s-i sc#imbe condiia-
7inalul tra!ic o are in centru tot pe btr$na care surprinde tema destinului prin replica a&a
le-a fost data concluzion$nd drama personajelor ce pltesc propria nesbuin-:tr$na si
copiii au nou drum in via ,iar cuplul F#ita- 5na are posibilitatea simbolic de a se reuni
in moarte-6onstrucia sferic anticipeaz structura romanelor rebreniene-
*ersona;ele
<.ita este personajul principal, realist surprins in evolutie, rotund, construit traditional
dinspre exterior spre interior prin raportare la mediu, fapte alte personaje- *l reprezint pe
de o parte drama celui care vrea sa parvin pt a avea stimaM de sine, iar pe de alt parte un
erou tra!ic care comite #Ebrisul- %e parcursul nuvelei, trieste un puternic conflict
interior !enerat de propria slbiciune pt bani si de influena malefic a smdului-
Mo$alit,+i $e caracteri&are direct de ctre narator sau de alte personaje,
autocaracterizarea prin monolo! interior-+aratorul nu ofer detalii fizice ca in cazul
5nei ,ci surprinde doar fora eroului sptos , puternic si responsabil fa de
familie-5ccentul cade asupra portretului moral ce dezvluie frm$ntarea
interioar :mohort, violent )de tot ursu", se aprindea pentru ori&ice lucru de nimic.5na,
indeprtat si trdat in sentimentele si increderea fa de el, il vede cu dispre ca o
muiere imbrcat in haine brbte&ti , iar pesonajul insui se autoportretizeaz incerc$nd
sa se disculpe in ceea ce privete patima pt bani : *e s-mi fac dac e in mine ceva mai
tare dect voina mea6Nici coco&atul nu e insu&i vinovat c are cocoa&e in spinare.Dup
procesul de la 9radea 0are in care sunt sacrificai "il :oarul si :uz 4upt se
autocaracterizeaz fr autocomptimire drept un om necinstit si un ticlos.
6aracterizarea indirect apeleaz la mijloace diverse:!esturi, replici, fapte relaiile cu
5na, ,ic, %intea, colectivitatea-
"tatutul iniial- F#i este cap de familie, cizmar srac, onest, nemulumit de situaia
social si financiar, dar bl$nd , iubitor, #otr$t,#arnic, cumsecade-5spiraia lui este aceea
de a avea un atelier cu vreo zece calfe,ins pt acest ideal trebuie s ia in arend c$rciuma
pt ) ani- Dialo!ul cu btr$na din prolo! evindentiaz caracterul ferm,
dinamismul,iniiativa, increderea in sine , optimismul-6a #an!iu este #arnic, omenos,
comunicativ, apropiat de clieni afacerea av$nd succes-
%e parcursul evenimentelor, F#i se transform, se inc#ide in sine, este tot mai acaparat
de patima pt bani se #ndea la c&ti#ul pe care l-ar putea face in tovr&ia lui Lic,
vedea banii #rmada inaintea sa si i se mpien2eneau ochii devine irascibil,c#iar violent,
se insi!ureaz si nu mai comunic in familie, nu mai are incredere in judecata 5nei,
consider familia ca pe o povar deoarece responsabilitatea ei il face s nu poat s-i
pun capul in prime2die alturi de smdu-2reptat el devine ezitant, accept
compromisul si necinstea, minte si se autocompatimete, intele!e c sin!ura scapare este
plecarea de la crcium dar nu poate renuna la la cei ) ani necesari imbo!irii si
atin!erii scopului-Devine sperjur, complice al lui ,ic, un om tensionat si frustrat care
vede in rzbunare o eliberare; indeprt$ndu-se de 5na, nu o face prtaa frm$ntrilor
sale si cade victim propriilor slbiciuni si !reeli-.ciderea 5nei este ultima treapt a
disoluiei personalitii c$rciumarului care , disperat vede in crim si apoi in sinucidere
sin!ura eliberare-5naliza psi#olo!ic dezvluie treptele decderii lui F#i,pierderea
increderii in sine si stima colectivitii-
Scene semni-icati!e 5pariia lui ,ic distru!e ec#ilibrul familial si l pune pe F#i intr-
o situaie conflictual-"mdul vrea s vorbeasc doar cu #an!iul, nu cu femeile pe
care nu le ia in seam, are o atitudine autoritar,superioar si uor amenintoare,
deoarece pt el toi oamenii ii sunt inferiori prin slbiciunile cu care ii stp$nete si
manipuleaz-F#i rspunde evaziv, incerc$nd sa rm$n in afara sferei lui de
influen ,ii arat c nu se las intimidat de ameninri, dar btr$na ii dezvluie
slbiciunea pt bani, fc$ndu-l pe !inerele ei, vulnerabil in faa smdului, s se
frustreze si s !$ndeasc nerespectuos-/nt$lnirea il face pe c$rciumar s ii ia msuri
de aprare(c$ini, pistoale , o slu! noua si s se !$ndeasc in acelai timp la bani-
,ic reprezint ispita malefic , tentaia imbo!irii ce il va duce la pierzanie-
0oartea 5nei din finalul textului inc#eie procesul distru!erii personalitii
prota!onistului-Dup ce o las in m$inile smdului sper$nd sa reziste seduciei acestuia
si pleac dup jandarmi, F#i este avertizat de %intea care mrturisete c el nu ar fi
indrznit s foloseasc drept momeal o nevast ca a carciumarului- /n cele din urm,
F#i este silit s recunoasc propriul eec atunci c$nd il vede pe ,ic plec$nd de la
moar-/ntr in #an cu intenia de a o omor pe 5na pt c nu poate s o lase p$n!rit in
urma lui, comunic in mod real cu ea dezvluindu-i planurile de rzbunare si o injun!#ie
m$nat de un amestec de duioie si cruzime , de dra!oste si disperare-5ctul de o ucide pe
5na face din F#ita un criminal, ultima treapt a de!radrii sale morale-
Rela+ia <.i+,-Ana
5ceast relaie este una familial tradiional, soul fiind autoritatea respectat de toat
familia , fiind protector si iubitor ,iar soia supus, apropiat, devotat,av$nd nevoie de
protecie-5na, personaj secundar, simbolizeaz statutul de femeie frumoas, spontan,
!in!a( un model de frumusee in proza lui "lavici , ec#ilibrat si pstrtoare a unitii
in cadrul familiei, ins aa cum arat btr$na ,5na nu este pre!tit sa nfrunte o situaie
conflictual puternic, nstrinarea soului si atracia smdului-*a incearc s menin
armonia cuplului, s il reapropie pe soul nsin!urat, i d sfaturi practice ca atunci c$nd
,ic vine pe furi i i ia banii c$rciumarului, dar mprejurrile o fac s fie din ce in ce
mai suspicioas ,sa nu mai aib ncredere in F#i si in cele din urm s l nele, pt c
nu-l mai respect si se simte dezam!it si indeprtat-4elaia are un traseu descendent
de la fericirea iniial de la #an demostrat de nt$lnirea familiei de la sf$rsitul sptm$nii
( s$mbta dup numratul banilor , toi membrii familiei se simt multumii locul se
de&erta, si =hi, a2un#nd sa mai rsufle, se punea cu Ana si cu btrna s numere
banii,si atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amndoi priveau la cei doi copila&i,cci
doi erau acum, iar btrna privea la cte&ipatru si se simea ntinerit,+ p$n la
distru!erea final c$nd soii mor tra!ic ca urmare a ezitrilor si pcatelor si c$nd F#i
nu mai ascult !lasul raiunii nici pl$nsul 5nei care nu vrea sa moar-
Relatia <.ita ALica
4elaia are un caracter conflictual, o adevarat nfruntare a puterilor, triei de caracter si
or!oliilor din care c$rciumarul iese invins, dovedindu-se mai slab dec$t smdul- ,ic,
personaj secundar, este introdus in scen abia dup ce se vorbete despre el si dup ce
oamenii lui trec pe la #an-5pariia este una spectaculoas, impresionant, prozatorul
realiz$ndu-i portretul fizic ce su!ereaz fora, m$ndria, rceala, dorina de putere-*l este
un porcar de vreo )H de ani nalt ,slab, cu oc#ii mici si ver"i mbrcat cu !rij ,c#iar cu
oarecare coc#etrie si av$nd nsemnele puterii si averii: biciul cu #hintulee de
aur.%ortretul balzacian introduce coordonatele definitorii ale personajului care, spre
deosebire de 5na si F#ita nu evolueaz-7a de el, F#i se simte vulnerabil din cauza
responsabilitii familiei si a ima!inii publice pe care vrea sa o pstreze-5cceptarea
colaborrii ii ditru!e ec#ilibrul interior , pt c ,ic nu accept o relaie de tovrie, ci
doar una de supunere specul$ndu-i patima pt bani-6$rciumarul devine duplicitar atunci
c$nd se imprietenete cu %intea , pune eecul moral pe seama smdului si n incercarea
disperat de a se razbuna o folosete pe 5na ce devine victima infruntrii dintre cei
doi-5bil, versat, cinic si fr scrupule, ,ic il manipuleaz pe c$rciumar i infr$n!e voina
, ii distru!e stima de sine si are ndrzneala s o cear pe 5na pt a-l lecui pe F#i de
slbiciunea fa de o sin!ur femeie, care ns si lui ii este fatal-Dei mai puternic dec$t
c$rciumarul, ,ic nu scap nici el de pedeaps si moare arunc$ndu-se cu capul de un
copac pt a nu cdea in m$inile lui %intea-
O'inia
/n opinia mea, nuvela analizeaz detaliat procesul decderii morale a prota!onistului si
prezint veridic o societate in plin dezvoltare economic in care le!ile morale sunt mai
putin respectate, ele fiind inlocuite de pasiunea pt avere, putere, elemente specifice prozei
realist-balzaciene-*roul se crede capabil sa fac o nou afacere si s-i sc#imbe statutul
ins ,ic , un personaj malefic ,intruc#ipare a cinismului si a rului este mai puternic , iar
le!ile morale ale colectivitii nu mai au fora de a-l contracara-5stfel este distrus nu
numai c$rciumarul, ci si familia lui, 5na devenind o victim a carei pedeaps este mult
prea mare-/mpresionant este fineea analizei psi#olo!ice ,personajele fiind complexe-cel
putin prota!onistul, macinate de obsesii(%intea sau m$nate de un or!oliu exacerbat
(,ic-
O SCRISOARE *IER9UTA
I.L.CARA<IALE
SCHITA
Contet Adramatur!ul se inspir din realitatea contemporan lui si exprim atitudinea
critic fa de formele fr fond ale societii vremii-%iesa are premiera in &''3 si este
publicat in *onvorbiri literare in &''B-
Inca$rare in -curent literar: piesa este inclus in realism prin spiritul critic-ironia
muctoare la adresa moravurilor societii vremii, prin obiectivitate, preocuparea pt
social,, veridicitate,te#nica detaliilor, caracterul de !eneralitate al situaiilor, tipolo!ia
personajelor, plasarea actiunii intr-un spaiu si timp concret-
- (en literar: textul se nscrie in (enul $ramatic prin structura
specific( acte, scene, prin conflictul dramatic, dialo!ul si monolo!ul ca
principale moduri de expunere,didascalii,unitatea de timp , spaiu,
aciune-
- S'ecie :textul este o comedie datorit prezenei comicului, conflictului
ce se dovedete slab, deznodmantul fericit,personajele ce aparin
stratului de mijloc sau pturii joase a societatii,limbajul cu !reeli,
familiar-
Tema 0 scrisoare pierdut este o comedie de moravuri care satirizeaz vicii ale societii
rom$nesti de la sf$ritul sec- al &G lea in viaa politic si familial, in prim 8plan apr$nd
bur!#ezia inalta si nu lumea ma#alalelor ca in celelalte piese de teatru ale dramatur!ului-
%i&iunea $es're lume este a unui moralist si in acelai timp a unui autor tra!ic-
0oralistul are convin!erea ca prin r$s se amelioreaz moravurile- Dramatur!ul ce
mrturisete simt enorm si vd monstrous creeaz personaje fr sens existenial, fr
valori sau principii morale(sunt amorale, victime ale propriilor automatisme si or!olii, cu
mania politicianismului,prefi!ur$nd astfel teatrul absurd-
Con-lictele
Con-lictul 'rinci'al antrenea&, in 'lan 'olitic,in tim'ul cam'aniei electorale, $ou,
ta"ere-membrii partidului la putere (2iptescu, 2ra#anac#e, Aoe si !ruparea
independent condus de 6aavencu-
2ensiunea dramatic se acumuleaz treptat prin te#nica bul!relui de zpadaB un con-lict
secun$ar 4i are ca 'rota(oni/ti 'e Far-uri$i si BrCn&o!enescu, obsedati de trdarea
intereselor partidului de ctre conductorii lui-"oluia final este mpcarea tuturor
opozanilor dup ale!eri-
Titlul comediei numete obiectul care antreneaz personajele in conflicte exacerbate de
imixtiunea politicului in viata familial-Din obiect banal al unei relaii particulare,
scrisoarea devine instrument de antaj si pretext dramatic-"crisoarea are astfel -unc+ie
actan+ial,.
Relatii tem'orale si s'atiale 5ciunea este plasat in capitala unui 2udet de munte, in
"ilele noastre4sf$rsitul sec al N/N lea si se desfoar pe parcursul a ) zile in mai multe
locaii:casa lui 2iptescu, sala mare a primriei, !rdina lui 2ra#anac#e-
Structura si su"iectul :3 acte cu nr variabil de scene;cuprinde momentele subiectului-
E'o&itiunea :prezint spaiul, timpul, personajele enumerate in lista persoanelor)
Intri(a= pierderea scrisorii, eveniment desfurat inainte de aciunea propriu-zis si
antajul politic-
9es-,/urarea ac+iunii infieaz modalitile diferite de a rspunde la antaj si
impunerea de la centru a unui alt candidat--
*unctul culminant :adunarea electoral in care 7arfuridi si 6aavencu susin discursuri
pe mar!inea reviziurii 6onstituiei si in care este declarat candidat 5!amemnon
Dandanac#e-
9e&no$,mCntul: toat lumea se mpac si lucrurile reintr in f!aul lor normal-
Comicul Aeste cate!oria estetic central a comediei, are la baz contrastul dintre
aparen si esen si ca efect r$sul -2ipuri de comic: de situaie,de moravuri, de limbaj,de
caracter si nume(antroponomastic-
Comicul $e situatie este !enerat de incurcturile datorate drumului circular al scrisorii,
triun!#iului conju!al, cuplului comic, Oui pro Ouo-ului-"ituaiile comice create de
ncurcturi au in centru pe 6eteanul turmentat care deine scrisoarea de 1 ori ; prima
dat , dorete s o inapoieze destinatarei, dup ce l-a but pe 6aavencu si constat cu
uimire c nu o mai are, a doua oar o nm$neaz Aoei si il avertizeaz pe acelai
6aavencu: o am n-am pierdut-o. 2riun!#iul conju!al alctuit din soii 2ra#anac#e si
prefectul ca amant este comic prin inversarea rolurilor (soul il calmeaz pe amantul
a!itat si prin armonia existent in cadrul lui convieuind de ' ani fr suprare
-6uplul 7arfuridi si :r$nzovenescu devine comic prin suspiciunea ce-i face s trimit o
tele!ram la :ucuresti pt a anuna trdarea-Pui pro Ouo este utilizat de dramatur! atunci
c$nd Dandanac#e i confund pe 2ra#anac#e si pe 2iptescu, in calitate de soi ai Aoei-
Comicul $e mora!uri ; scriitorul satirizeaz viciile lumii in care in care triete la nivel
social, politic si la nivel familial: adulterul, servilismul, prostia , incultura, infatuarea,
falsul patriotism, impostura, dema!o!ia, corupia ,mania notorietii-5le!erile sunt doar o
fars, antajul rezolv posturi c#iar dac politicianul este senil,funciile in jude se afl la
discreia forului conductor,poliistul ncalc le!ea, aresteaz abuziv,este omul de cas al
prefectului, familia se compune din so-soie-amant, soul ncuraj$ndu-l pe amant s-i in
de ur$t soiei mult mai tinere-
Comicul $e lim"a; rezid in: deformarea neolo!ismelor :docoment,endependant ,
nonsensul curat murdar ,cacofonii care va s "ic c nu le are truisme si fraze confuze,
stereotipe un popor care nu mer#e inainte ,st pe loc )unde nu e moral ,acolo e corupie
diminutive ridicole neicusorule, puicusorule , ticuri verbale avei puintic rbdare, eu cu
cine vote"6, curat relevante pt caracterul umanitii ce populeaz oraul de
provincie.5!ramatismul denot incultura personajelor, impostura, condiia lor de
parvenii , incapacitatea de intele!ere a unei lumi in proces de occidentalizare rapid-
Comicul $e caractere +oiunea de caracter preluat din clasicism denot #ipertrofierea
unei trsturi si confi!ureaz personajul in 1 modaliti :evidenierea unei monomanii
$ema(o(ul, a!arul, i'ocritul, (elosul, ser!ilul sau a rolului de compoziie amore&ul,
coc.eta, incornoratul, con-i$entul.%ersonajele plate , nonevolutive sunt incadrate in
tipurile comice :incornoratul-Aa#aria 2ra#anac#e,amore&ul-"tefan 2iptescu,coc.eta
a$ulterina-Aoe 2ra#anac#e,$ema(o(ul-+ae 6aavencu, 2ac#e 7arfuridi,cet,+eanul-
6eteanul turmentat,raissoneur-ul, slu;"asul umil-F#i %ristanda-0ajoritatea eroilor
reprezinta oameni infatuai,suficieni, dornici de parvenire, vanitoi, incapabili de a tri
dup principii sau re!uli morale si superficiali sau c#iar falsi in sentimente-
Onomastica este o sursa a comicului;
Da.aria Tra.anac.e su!ereaz prin prenume cu trimitere la za#r comportamentul
dulcea!, amiabil, prietenos, afabil iar prin numele ce provine de la trahana 8coc moale
rbdarea, maleabilitatea si oportunismul-Nae Ca+a!encu exprim prin prenume
populismul,familiaritatea si prin nume derivat de la ca, dema!o!ia-Tac.e Far-uri$i si
Ior$ac.e BrCn&o!enescu au nume cu rezonan culinar su!er$nd lic#elismul,
prostia.*ristan$a este numele unui dans moldovenesc in care, sub comanda unui
conductor, se fac pai la st$n!a si la dreapta rm$n$nd ns pe loc si exprim condiia de
supus, de slu! a personajului- A(amemnon 9an$anac.e, diminutivat 5!ami si
Fa!ami su!ereaz cderea in derizoriu, senilititatea iar numele provenind de la
dandana 8incurctur exprim rolul de compoziie al personajului-Cet,+eanul turmentat
este anonim simboliz$nd toi ale!torii derutai de jocurile politice si de aranjamentele
de culise-
*ersona;ul DAHARIA TRAHANACHE
A-2- este pe de o parte soul nelat(incornoratul si pe de alt parte politicianul abil,
perfect adaptat societii in care trieste, un personaj plat, nonevolutiv-
Mo$alitati $e caracteri&are *l este caracterizat $irect c#iar la nceput in didascalii prin
enumerarea ridicol a tuturor comitetelor si comisiilor pe care le conduce ,av$nd astfel
calitatea unic de president.. 6aracterizarea iniial evideniaz plcerea funciilor,
dorina de putere, nevoia demnitilor publice ce trebuie aprate cu orice prL, deoarece
le asociaz onorabilitii, succesului social-
6aracterizare direct de alte personaje: :r$nzovenescu:! tare, tare de tot,solid
brbat 6aavencu:venerabilul.
Caracteri&are in$irecta 'rin onomastica pune in valoare rbdarea, maleabilitatea,
oportunismul, disimularea, atitudinea protectoare-Fa'tele scot in eviden caracterul
calculat, eficient, calmul si diplomaia.A-2 nu-i pierde capul in faa amenirilor lui
6aavencu, actioneaz lucid , #otr$t si ferm convins c poate !si o modalitate de a
contracara antajul-%oliticianul demonstreaz abilitate si adaptabilitate,cunoaterea
societii in care trieste si a corupiei ce caracterizeaz sfera politicului-Lim"a;ul relev
incultura, instrucia superficial,v$rsta inaintat ;astfel el pronun !reit
neolo!ismele :docoment,cestiune,prinip, soietate repet cuvintele fiului su student
referitoare la societate :unde nu e moral acolo e corupie si o soietate fr prinipuri va
s "ic c nu le are exprim$ndu-se in truisme si cacofonii-4eplicile si ticul verbal
surprind disimularea, te#nica am$nrii pt realizarea scopului avei puintic rbdare.
Relatiile cu ceilalti relev dubla incadrare a eroului ca so inelat si ca politician
versat-6a incornorat adopt masca inocenei in ceea ce privete relaiile dintre Aoe si
2iptescu, accentueaz prietenia cu cel din urm si este protector fa de soia pe care o
consider simitoare.>iclean, practic si urmrindu-i scopurile, este un 'olitician care se
bucur de poziia privile!iat din fruntea partidului pe ai crui membri i conduce patern
si in fata crora se impune fiind respectat si c#iar admirat(7arfuridi ,:r$nzovenescu si
c#iar 6aavencu-4espect indicaiile de la centru si acioneaz conform intereselor
partidului care se identific cu propriile interese,dovedindu-se obedient atunci c$nd
enteresul o cere- "t$lp al puterii locale, el doreste pstrarea privile!iilor si a poziiei ceea
ce si reusete deoarece in final ii atin!e scopul si il felicit pe 6aavencu pt oportunismul
su-/n lupta electoral, A-2 se situeaz deasupra candidailor si de aceea tonul si mai ales
limbajul este dulcea!,condescendent, reuind s8i piard cumptul o sin!ur dat,n
adunarea electoral, atunci c$nd 6aavencu vrea sa fac public coninutul scrisorii;
atitudinea sa este fie real, sincer, fie trucat, artificial pt c acuzaia lui 6aavencu i-ar
putea tirbi autoritatea i presti!iul
Scene /n actul & scena 3 este surprins relaia dintre A-2 si "tefan 2iptescu-
2ra#anac#e vine in casa prefectului pt a-i relata nt$lnirea matinal cu 6aavencu si
preteniile acestuia-*l calific antajul drept mi&elie,infamie,reproduce coninutul
scrisorii, urmrind atent reacia prefectului, afirm #otr$t c textul este un fals si
consider c ale!erile sunt lucrurile importante, apostrof$ndu-l c#iar pe 2ipatescu atunci
c$nd acesta continu s se a!ite si se comport impulsiv ei astmpr-te,omule, si las
odat mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit.
/n actul al ) lea in scenele care prezint adunarea electoral, A-2-conduce edina in
calitate de president al *omitetului electoral , manipuleaz cu calm politienii si pe
susintorii lor printr-un limbaj familiar, dulce cu un ton afabil, man#aietor, binevoitor.*l
se comport cu bonomie, calm ,rbdare si obedien fa de centru /l ajut pe 7arfuridi s
nc#eie discursul prolix despre constituie, il trateaz cu politee pe 6aavencu si in final
rostete numele candidatului scris pe o #$rtie :5!amemnon Dandanac#e.
Relatia $intre D.T. si Nae Cata!encu
N.C este prezentat in pa!ina iniial prin toate funciile ca i A-2-:avocat, director-
proprietar al "iarului 7>cnetul *arpailor9 president-fondator al societii
enciclopedice-cooperative 7Aurora economic romn9 -Din descrierea iniial se
su!ereaz dema!o!ia prin numele ziarului, me!alomania prin numele si profilul
societii, se pune in eviden profesia si dorina de nou-Dac A-2 este un om vec#i un
politician varstnic, +6 se !rea un 'ro(resist ,un innoitor -2otodat el este si
conductorul !rupului independent sustinut de dsclime-6aavencu este un ari!ist pe
c$nd 2ra#anac#e vrea doar s-i conserve privile!iile si poziia in ierar#ia orasului de
munte-+ 6 se ncadreaz in ti'olo(ia $ema(o(ului si unul dintre mijloacele de
caracterizare este discursul-%t a demonstra c merit locul nt$i intre oamenii politici ai
orasului ,avocatul i re!izeaz intervenia in adunarea electoral- /a o poz, afecteaz
emoia , rostete apoi cuvinte le!ate de ri&oar si se caracterizeaz drept un susintor
al pro!resului.,imbajul ii evidentiaza #istrionismul, teatralismul, incultura, incapacitatea
lo!ic prin utilizarea re!istrului retoric in conversaii particulare, prin folosirea
nonsensului si a neolo!ismelor nelese !reit: pn cnd s n-avem &i noi faliii no&tri.
Festurile la fel de artificiale denot adaptabilitatea lui pt c la nceput este demn,
inflexibil, afi$nd o ipostaza de martir ,iar apoi, dup ce pierde scrisoarea, pl$n!re,umil,
slu!arnic-Rela+ia $intre cei $oi este con-lictual, a'roa'e 'e tot 'arcursul 'iesei- ,a
inceputul aciunii, +-6 il c#eam pe A-2 si ii arat scrisoarea compromitoare aplic$nd
antajul-5poi Aoe afirm c +-6 este candidatul ei si al soului, dei acesta din urm
caut un obiect de contraantaj si !sete polia falsificat de 6aavencu, motiv$ndu-se
astfel apelativului de plasto#raf patentat./n adunarea electoral, conflictul devine desc#is
atunci c$nd avocatul vrea sa fac public adulterul si implicit poziia de so nelat a lui
2ra#anac#e, ipostaz cunoscut de cei din jur, dar trecut sub tcere;acest fapt ar putea
avea urmri !rave pt cei ) membri ai triun!#iului conju!al , fapt ce provoac atitudinea
ferm si ofensiv a lui 2ra#anac#e-/n final, dup ce 6aavencu accept s conduc
serbarea popular, 2ra#anac#e are o atitudine apreciativ, binevoitoare si inele!toare
de-ai no&tri stimabile -
COMENTARIU
Contet Adramatur!ul se inspir din realitatea contemporan lui si exprim atitudinea
critic fa de formele fr fond ale societii vremii-%iesa are premiera in &''3 si este
publicat in *onvorbiri literare in &''B-
Inca$rare in -curent literar: piesa este inclus in realism prin spiritul critic-ironia
muctoare la adresa moravurilor societii vremii, prin obiectivitate, preocuparea pt
social,, veridicitate,te#nica detaliilor, caracterul de !eneralitate al situaiilor, tipolo!ia
personajelor, plasarea actiunii intr-un spaiu si timp concret-
- (en literar: textul se nscrie in (enul $ramatic prin structura
specific( acte, scene, prin conflictul dramatic, dialo!ul si monolo!ul ca
principale moduri de expunere,didascalii,unitatea de timp , spaiu,
aciune-
- S'ecie :textul este o comedie datorit prezenei comicului, conflictului
ce se dovedete slab, deznodmantul fericit,personajele ce aparin
stratului de mijloc sau pturii joase a societatii,limbajul cu !reeli,
familiar-
Tema 0 scrisoare pierdut este o comedie de moravuri care satirizeaz vicii ale societii
rom$nesti de la sf$ritul sec- al &G lea in viaa politic si familial, in prim 8plan apr$nd
bur!#ezia inalta si nu lumea ma#alalelor ca in celelalte piese de teatru ale dramatur!ului-
%i&iunea $es're lume este a unui moralist si in acelai timp a unui autor tra!ic-
0oralistul are convin!erea ca prin r$s se amelioreaz moravurile- Dramatur!ul ce
mrturisete simt enorm si vd monstrous creeaz personaje fr sens existenial,fr
valori sau principii morale(sunt amorale, victime ale propriilor automatisme si or!olii, cu
mania politicianismului,prefi!ur$nd astfel teatrul absurd-
Con-lictele
6onflictul principal antreneaz in plan politic,in timpul campaniei electorale, dou
tabere-membrii partidului la putere (2iptescu, 2ra#anac#e, Aoe si !ruparea
independent condus de 6aavencu-2ensiunea dramatic se acumuleaz treptat prin
te#nica bul!relui de zpada; un conflict secundar i are ca prota!oniti pe 7arfuridi si
:r$nzovenescu, obsedati de trdarea intereselor partidului de ctre conductorii
lui-"oluia final este mpcarea tuturor opozanilor dup ale!eri-
Titlul comediei numete obiectul care antreneaz personajele in conflicte exacerbate de
imixtiunea politicului in viata familial-Din obiect banal al unei relaii particulare,
scrisoarea devine instrument de antaj si pretext dramatic; importana obiectului este
amplificat de existena a dou scrisori de aceeai factur si cu acelai scop, una
c$ti!toare-la centru, si alta care st$rnete toate animozitile intre cele dou tabere,
put$nd s compromit aparena de moralitate si s distru! onorabilitatea persoanelor
importante din lumea oraului de provincie-"crisoarea are astfel -unc+ie actan+ial,.
Relatii tem'orale si s'atiale 5ciunea este plasat in capitala unui 2udet de munte,in
"ilele noastre si se desfoar pe parcursul a ) zile in mai multe locaii:casa lui 2iptescu,
sala mare a primriei, !rdina lui 2ra#anac#e-
Structura si su"iectul :3 acte cu nr variabil de scene;cuprinde momentele subiectului-
*xpozitiunea :prezint spaiul, timpul, personajele enumerate in lista persoanelor)
/ntri!a: pierderea scrisorii ,eveniment desfurat inainte de aciunea propriu-zis si
antajul politic -,initea triun!#iului amoros 2ra#anac#e, Aoe, 2iptescu este destrmat
de ameninarea lui +ae 6aavencu, directorul ziarului >cnetul *arpailor c va publica
scrisoarea lui 2iptescu adresat Aoei dac nu este susinut s obin postul de deputat-
Desfurarea aciunii infieaz modalitile diferite de a rspunde la antaj:#otr$rea lui
2ra#anac#e de a !si un mod de contracare a ameninrii, a!itaia lui 2iptescu ce ordon
arestarea lui 6aavencu, mijloacele de persuasiune ale Aoei care acioneaz asupra
prefectului pt a-l convin!e s-l susin pe 6aavencu, suspiciunea lui 7arfuridi si
:r$nzovenescu privitoare la trdare, promisiunea lui 2iptescu adresat lui 6aavencu,
impunerea de la centru a unui alt candidat--
%unctul culminant :adunarea electoral in care 7arfuridi si 6aavencu susin discursuri pe
mar!inea reviziurii 6onstituiei si in care este declarat candidat 5!amemnon
Dandanac#e-5cest anun este urmat de incercarea lui 6aavencu de a face public
coninutul scrisorii si de incerarea dintre susintorii rivalilor locali in care proprietarul
ziarului ii pierde plria cu scrisoarea-
Deznodm$ntul :Dandanac#e deconspir mijloacele prin care a ajuns candidat(antajul si
afirm ca va folosi scrisoarea la nesf$rsit;Aoe reprimete biletul pierdut, il iart pe
6atavencu si i cere sa conduc manifestaia in cinstea alesului;toat lumea se mpac si
lucrurile reintr in f!aul lor normal-
Comicul Aeste cate!oria estetic central a comediei, are la baz contrastul dintre
aparen si esen si ca efect rasul -2ipuri de comic: de situaie,de moravuri, de limbaj,de
caracter si nume(antroponomastic-
Comicul $e situatie este !enerat de incurcturile datorate drumului circular al scrisorii,
triun!#iului conju!al, cuplului comic,Oui pro Ouo-ului-"ituaiile comice create de
ncurcturi au in centru pe 6eteanul turmentat care are scrisoarea de 1 ori ; prima dat ,
dorete s o inapoieze destinatarei, dup ce l-a but pe 6aavencu si constat cu uimire c
nu o mai are, a doua oar o nm$neaz Aoei si il avertizeaz pe acelai 6aavencu o am n-
am pierdut-o.6omic este si situaia in care %ristanda, poliaiul oraului afl de
scrisoare-2riun!#iul conju!al alctuit din soii 2ra#anac#e si prefectul ca amant este
comic prin inversarea rolurilor (soul il calmeaz pe amantul a!itat , prin armonia
existent in cadrul lui convieuind de ' ani fr suprare,prin puterea pe care o are Aoe,
eliber$ndu-l pe 6aavencu din inc#isoare, prin revenirea in final la situaia iniial-6uplul
7arfuridi si :r$nzovenescu devine comic prin suspiciunea ce-i face s trimit o tele!ram
la :ucuresti pt a anuna trdarea-Pui pro Ouo este utilizat de dramatur! atunci c$nd
Dandanac#e i confund pe 2ra#anac#e si pe 2iptescu, in calitate de soi ai Aoei-
Comicul $e mora!uri ; scriitorul satirizeaz viciile lumii in care in care triete la nivel
social, politic si la nivel familial: adulterul, servilismul, prostia , incultura, infatuarea,
falsul patriotism, impostura, dema!o!ia, corupia ,mania notorietii-5le!erile sunt doar o
fars, antajul rezolv posturi c#iar dac politicianul este senil,funciile in jude se afl la
discreia forului conductor,poliistul ncalc le!ea, aresteaz abuziv,este omul de cas al
prefectului, familia se compune din so-soie-amant, soul ncuraj$ndu-l pe amant s-i in
de ur$t soiei mult mai tinere-
Comicul $e lim"a; rezid in: deformarea neolo!ismelor :docoment,endependant ,
nonsensul curat murdar ,cacofonii care va s "ic c nu le are truisme si fraze confuze,
stereotipe un popor care nu mer#e inainte ,st pe loc )unde nu e moral ,acolo e corupie
diminutive ridicole neicusorule, puicusorule , ticuri verbale avei puintic rbdare, eu cu
cine vote"6, curat relevante pt caracterul umanitii ce populeaz oraul de
provincie.5!ramatismul denot incultura personajelor, impostura, condiia lor de
parvenii , incapacitatea de intele!ere a unei lumi in proces de occidentalizare rapid-
Comicul $e caractere +oiunea de caracter preluat din clasicism denot #ipertrofierea
unei trsturi si confi!ureaz personajul in 1 modaliti :evidenierea unei monomanii
$ema(o(ul, a!arul, i'ocritul, (elosul, ser!ilul sau a rolului de compoziie amore&ul,
coc.eta, incornoratul, con-i$entul.%ersonajele plate , nonevolutive sunt incadrate in
tipurile comice :incornoratul-Aa#aria 2ra#anac#e,amore&ul-"tefan 2iptescu,coc.eta
a$ulterina-Aoe 2ra#anac#e,$ema(o(ul-+ae 6aavencu, 2ac#e 7arfuridi,cet,+eanul-
6eteanul turmentat,raissoneur-ul, slu;"asul umil-F#i %ristanda-0ajoritatea eroilor
reprezinta oameni infatuai,suficieni, dornici de parvenire, vanitoi, incapabili de a tri
dup principii sau re!uli morale si superficiali sau c#iar falsi in sentimente-
Onomastica este o sursa a comicului; Aa#aria 2ra#anac#e su!ereaz prin prenume cu
trimitere la za#r comportamentul dulcea!, amiabil, prietenos, afabil iar prin numele ce
provine de la trahana 8coc moale rbdarea, maleabilitatea si oportunismul-+ae
6aavencu exprim prin prenume populismul,familiaritatea si prin nume derivat de la
ca, dema!o!ia-2ac#e 7arfuridi si /ordac#e :r$nzovenescu au nume cu rezonan
culinar su!er$nd lic#elismul, prostia-%ristanda este numele unui dans moldovenesc in
care, sub comanda unui conductor, se fac pai la st$n!a si la dreapta rm$n$nd ns pe
loc si exprim condiia de supus, de slu! a personajului -5!amemnon Dandanac#e,
diminutivat 5!ami si Fa!ami su!ereaz cderea in derizoriu, senilititatea iar numele
provenind de la dandana 8incurctur exprim rolul de compoziie al
personajului-6eteanul turmentat este anonim simboliz$nd toi ale!torii derutai de
jocurile politice si de aranjamentele de culise-
*ersona;ul DAHARIA TRAHANACHE
A-2- este pe de o parte soul nelat(incornoratul si pe de alt parte politicianul abil,
perfect adaptat societii in care trieste, un personaj plat, nonevolutiv-
Mo$alitati $e caracteri&are *l este caracterizat $irect c#iar la nceput in didascalii prin
enumerarea ridicol a tuturor comitetelor si comisiilor pe care le conduce ,av$nd astfel
calitatea unic de president al *omitetului permanent,*omitetului electoral, *omitetului
scolar, *omiiului a#ricol, al altor comitete si comitia. 6aracterizarea iniial evideniaz
plcerea funciilor, dorina de putere, nevoia demnitilor publice ce trebuie aprate cu
orice prLt, deoarece le asociaz onorabilitii, succesului social-/n afara lor e !reu de
ima!inat eroul intruc$t el triete prin si pt ele-
6aracterizare direct de alte personaje: :r$nzovenescu:! tare, tare de tot,solid
brbat 6aavencu:venerabilul.
Caracteri&are in$irecta 'rin onomastica pune in valoare rbdarea, maleabilitatea,
oportunismul,disimularea,atitudinea protectoare-Fa'tele scot in eviden caracterul
calculat, eficient, calmul si diplomaia.A-2 nu-i pierde capul in faa amenirilor lui
6aavencu, actioneaz lucid , #otr$t si ferm convins c poate !si o modalitate de a
contracara antajul-%oliticianul demonstreaz abilitate si adaptabilitate,cunoaterea
societii in care trieste si a corupiei ce caracterizeaz sfera politicului-Lim"a;ul relev
incultura, instrucia superficial,v$rsta inaintat ;astfel el pronun !reit
neolo!ismele :docoment,cestiune,prinip, soietate repet cuvintele fiului su student
referitoare la societate :unde nu e moral acolo e corupie si o soietate fr prinipuri va
s "ic c nu le are exprim$ndu-se in truisme si cacofonii-4eplicile si ticul verbal
surprind disimularea, te#nica am$nrii pt realizarea scopului avei puintic rbdare.
Relatiile cu ceilalti relev dubla incadrare a eroului ca so inelat si ca politician
versat-6a so nelat adopt masca inocenei in ceea ce privete relaiile dintre Aoe si
2iptescu, accentueaz prietenia cu cel din urm si este protector fa de soia pe care o
consider simitoare.>iclean, practic si urmrindu-i scopurile, este un politician care se
bucur de poziia privile!iat din fruntea partidului pea i crui membri i conduce patern
si in fata crora se impune fiind respectat si c#iar admirat(7arfuridi ,:r$nzovenescu si
c#iar 6aavencu-4espect indicaiile de la centru si acioneaz conform intereselor
partidului care se identific cu propriile interese,dovedindu-se obedient atuci c$nd
enteresul o cere-7ata de 7arfuridi este protector si ncurajator c$nd ine discursul, pe
6aavencu il consider un inamic, un mi&el ,iar lui Dandanac#e i apreciaz
iretenia-"t$lp al puterii locale, el doreste pstrarea privile!iilor si a poziiei ceea ce si
reusete deoarece in final ii atin!e scopul si il felicit pe 6aavencu pt oportunismul
su-/n lupta electoral, A-2 se situeaz deasupra candidailor si de aceea tonul si mai ales
limbajul este dulcea!,condescendent, reuind s8i piard cumptul o sin!ur dat,n
adunarea electoral, atunci c$nd 6aavencu vrea sa fac public coninutul
scrisorii;atitudinea sa este fie real, sicera, fie trucat, artificial pt c acuzaia lui
6aavencu i-ar putea tirbi autoritatea i presti!iul
Scene /n actul & scena 3 este surprins relaia dintre A-2 si "tefan 2iptescu-2ra#anac#e
vine in casa prefectului pt a-i relata nt$lnirea matinal cu 6aavencu si preteniile
acestuia-*l calific antajul drept mi&elie,infamie,reproduce coninutul scrisorii, urmrind
atent reacia prefectului, afirm #otr$t c textul este un fals si consider c ale!erile sunt
lucrurile importante, apostrof$ndu-l c#iar pe 2ipatescu atunci c$nd acesta continu s se
a!ite si se comport impulsiv ei astmpr-te,omule, si las odat mofturile, avem lucruri
mai serioase de vorbit.De altfel, el sancioneaz impulsivitatea prefectului pe care il
consider din aceasta cauz incompatibil cu funcia pe care o deine si care implic
diplomaie.
/n actul al ) lea in scenele care prezint adunarea electoral, A-2-conduce edina in
calitate de president al *omitetului electoral , manipuleaz cu calm politienii si pe
susintorii lor printr-un limbaj familiar, dulce cu un ton afabil, man#aietor, binevoitor.*l
se comport cu bonomie, calm ,rbdare si obedien fa de centru /l ajut pe 7arfuridi s
nc#eie discursul prolix despre constituie, il trateaz cu politee pe 6aavencu si in final
rostete numele candidatului scris pe o #$rtie :5!amemnon Dandanac#e, provoc$nd furia
lui 6aavencu-, pe care l numete public un plasto#raf patentat.
Relatia $intre D.T. si Nae Cata!encu
+-6 este prezentat in pa!ina iniial prin toate funciile ca i A-2-:avocat, director-
proprietar al "iarului 7>cnetul *arpailor9 president-fondator al societii
enciclopedice-cooperative 7Aurora economic romn9 -Din descrierea iniial se
su!ereaz dema!o!ia prin numele ziarului, me!alomania prin numele si profilul
societii, se pune in eviden profesia si dorina de nou-Dac A-2 este un om vec#i un
politician varstnic, +6 se vrea un pro!resist ,un innoitor -2otodat el este si conductorul
!rupului independent sustinut de dsclime-6aavencu este un arivist pe c$nd 2ra#anac#e
vrea doar s-i conserve privile!iile si poziia in ierar#ia orasului de munte-+ 6 se
ncadreaz in tipolo!ia dema!o!ului si unul dintre mijloacele de caracterizare este
discursul-%t a demonstra c merit locul nt$i intre oamenii politici ai orasului ,avocatul
i re!izeaz intervenia in adunarea electoral- /a o poz, afecteaz emoia , rostete apoi
cuvinte le!ate de ri&oar si se caracterizeaz drept un susintor al pro!resului mi s-a
fcut imputarea c sunt foarte, c sunt prea, c sunt ultra-pro#resist,c sunt liber-
schimbist, c voi pro#resul cu orice pr?.,imbajul ii evidentiaza #istrionismul,
teatralismul, incultura, incapacitatea lo!ic prin utilizarea re!istrului retoric in
conversaii particulare cum este aceea cu %ristanda dup eliberarea din nc#isoare, prin
folosirea nonsensului si a neolo!ismelor nelese !reit:pn cnd s n-avem &i noi faliii
no&tri.Festurile la fel de artificiale denot adaptabilitatea lui pt c la nceput este demn,
inflexibil, afi$nd o ipostaza de martir ,iar apoi, dup ce pierde scrisoarea ,
pl$n!re,umil, slu!arnic-4elaia dintre cei doi este conflictual aproape pe tot parcursul
piesei- ,a inceputul aciunii, +-6 il c#eam pe A-2 si ii arat scrisoarea compromitoare
aplic$nd antajul-5poi Aoe afirm c +-6 este candidatul ei si al soului, dei acesta din
urm caut un obiect de contraantaj si !sete polia falsificat de 6aavencu,
motiv$ndu-se astfel apelativului de plasto#raf patentat./n adunarea electoral, conflictul
devine desc#is atunci c$nd avocatul vrea sa fac public adulterul si implicit poziia de so
nelat a lui 2ra#anac#e, ipostaz cunoscut de cei din jur;acest fapt ar putea avea urmri
!rave pt cei ) membri ai triun!#iului conju!al , fapt ce provoac atitudinea ferm si
ofensiv a lui 2ra#anac#e-/n final, dup ce 6aavencu accept s conduc serbarea
popular, 2ra#anac#e are o atitudine apreciativ, binevoitoare si inele!toare de-ai
no&tri stimabile -
O'inia
/n opinia mea piesa conine o ima!ine comic a moravurilor de!radate ale sf$rsitului sec-
al &G a ,dar personajele si situaiile sunt !eneral valabile-%e de alt parte, dei d in mod
realist iluzia vieii, 0scrisoare pierdut aduce in faa cititorului< spectatorului o lume de
marionete, fr ad$ncime psi#olo!ic, !uvernat de deviza mac#iavelic scopul scu"
mi2loacele pe care in mod eronat 6aavencu o atribuie nemuritorului =ambetta, o lume
de nonvalori, deci o lume pe dos-