LITERATURA ROMN POSTBELIC

LITERATURA SUB COMUNISM

Instalarea regimului comunist in ara noastr a insemnat intervenia si controlul
politicului asupra tuturor compartimentelor vieii sociale, culturale.In aceast perioad s-a
observat subordonarea lieraturii fa de politic,fa de conducerea partidului comunist.
Se poate vorbi despre o literatur aservita politicului ce se caracterizeaz prin:
indrumarea acesteia de ctre partidul comunist, utilizarea unor specii literare pt slujirea
ideologiei comuniste(ex. da! , impunerea unor scriitori si critici literari fideli regimului,
sancionarea si eliminarea celor ce se abteau de la linia partidului unic.
In perioada comunist se pot observa mai multe etape ale dezvoltrii literaturii:
-perioada de continuare a literaturii interbelice si c"iar un nou val suprarealist :#$%&-
#$%'(
- etapa stalinist #$%'- #$)%(
- etapa relativei liberalizri #$)%- #$*#(
- etapa comunismului naionalist #$*#- #$'$.
Etapa stalinist este determinat de regimul politic de tip fundamentalist si de
sovietizarea impus de Stalin in +omania(literatura trebuie s impun ideologia partidului
si idealul comunist( pt a denumi acest tip de literatur au fost preluate , formule:
proletcultismul si realismul socialist.
Proletcultismul -denumirea are ca punct de plecare organizaia numit Proletcult
(cultura proletar! , o organizaie a muncitorilor din +usia.
Realismul socialist desemneaz concepia despre art de tip doctrinar , preluarea critic a
trecutului, eliminarea elementelor retrograde ale vec"ii societi-burg"ezia( realismul
socialist devine si la noi dupa model sovietic metoda fundamental de creaie definind
arta in serviciul revoluiei proletariatului si rolul scriitorului de a educa publicul in
spiritul socialismului.
In etapa stalinist au fost interzi.i un numr destul de mare de scriitori, s-au epurat
bibliotecile publice si particulare ,au fost arse si confiscate cri. /oezia era una de
agitaie comunist legat de omul nou si cu un limbaj accesibil tuturor.0ormula
consacrat era aceea a poemelor narative de tipul baladei populare sau a versului
eminescian sau co.bucian./roza trebuia s prezinte realizrile de pe santiere sau de la
sate-colectivizarea , frumusetea eroului comunist dup un tipar facil al antitezei bine-ru.
Etapa relatiei li!erali"ri se caracterizeaz prin diminuarea controlului ideologic
asupra literaturii. 1emele impuse de partid nu mai sunt obligatorii( in proz se abordeaz
, teme predilecte: lupta dintre nou si vec"i, istoria naional.
Etapa comunismului nationalist aduce in atenia publicului imaginea activistului de
partid si continu proza de inspiraie istoric.
2xist ins si realizri valoroase din punct de vedere estetic ca romalele lui 3./reda,
/.4umitriu sau poezia generaiei saizeciste .
PRO#A
ROMANUL MOROMETII$ M% PRE&A
Sc'i(
5pariie -#$&& volumul #(#$)* volumul al , lea.
Conte)t perioada postbelic, primul vol. apr6nd in plin epoca a realismului socialist.
*ene"a-intentia scriitorului de a realiza o tetralogie in care include Morometii +$, si
&elirul + $,- in .iata ca o pra/$ roman autobiografic, 3./. explic geneza primului
volum amintind sc"ia intitulat Salc0mul ca punct de pornire al crii.
3odelul protagonistului primului volum este tatl scriitorului, 1udor 7lra.u dupa cum
mrturise.te 3./.:eroul preferat,Moromete, care a existat in realitate ,a fost tatl meu.
Inca/rare #.-ca formul narativ -roman doric (realist, postbelic.
4in punctul de vedere al perspectiei naratie dindrt, cu narator omniscient,
omiprezent (ubicuu! se remarc limitarea ominscienei prin prezena persona1elor
re2lector:Ilie 3oromete in vol.# si 8iculae 3oromete, fiul su cel mic in
vol.,.0ocalizarea este intern-universul luntric al protagonistului.Se remarc de
asemenea prezena persona1elor in2ormatori, ce relateaz din perspectiva martorilor
anumite evenimente. 5ce.tia se deosebesc de personajele reflector prin faptul c relateaz
faptele fr s le interpreteze,fr s le treac prin propria con.tiin-viziunea 9din afara:.
,.4in punctul de vedere al epocii literare, aparine ciclului romanelor
moromeiene alturi de Marele sin3uratic$&elirul%
;.1ematic, este un roman rural-romanul deruralizrii satului (8. 3anolescu!.
Se realizeaz o imagine fresc a satului de c6mpie in preajma rzboiului -5l 4oilea
3ondial( este .i un roman al 2amiliei destrmat din cauza lipsei comunicrii( se
constituie .i ca roman al rela(iei in/ii/ului cu istoria-libertatea individual in lupt
cu fatalitile istoriei (2.Simion!.
.i"iunea /espre lume /entru 3./., literatura si mai ales romanul reprezint reflectarea
unor sentimente ale scriitorului in anumite momente ale existenei sale.In epoc, romanul
aduce o viziune original .i oarecum <ndrznea asupra istoriei recente.
Compo"itia -vol.# are , planuri -al familiei si al satului(
-; pri cu ritm gradat al narrii, in relatie direct cu
imaginea timpului -rbdtor la inceput= nerbdtor in final.
/rima parte cuprinde actiuni desf.urate de s6mbt seara-venirea familiei lui Ilie
3oromete de la camp- p6n duminic noaptea-fuga /olinei, fiica lui >losu ,cu
>iric.+itmul naraiunii este lent in perfect consonan cu iluzia protagonistului
referitoare la timp.
5 doua a parte se desf.oar pe perioada a dou sptm6ni-de la plecarea lui 5c"im cu
oile la >ucuresti p6n la serbarea .colar ca6d 8iculae ia premiul int6i.
5 treia parte nareaz fapte de la seceri. p6n la plecarea fiilor din prima
cstorie,/arasc"iv .i 8il, la >ucuresti .
Structura este circular simetric ,deoarece romanul se desc"ide si se inc"ide cu motivul
timpului rbdtor= nerbdtor.
Relatii temporale si spa(iale-aciunea se desf.oar in satul Sili.tea-?umesti din
76mpia 4unrii pe parcursul unei veri, cu ; ani <nainte de <nceperea celui de-al , 4oilea
+zboi 3ondial,cronotop exact ,concret, specific romanului doric. 1impul pare <ns a se
dilata la inceputul crii c6nd 3oromete trieste iluzia ca se poate sustrage necazurilor si
crizelor profunde, c poate menine relaiile familiale .i de munc tradiionale precum .i
propria lini.te interioar.
Con2licte 4 in 2amilie 7onflictul tatlui cu bietii mai mari, din cauza atitudinii diferite
fa de existent: fiii vor avere si i.i acuz pe tatl de situaia financiar a familiei.
7onflictul lui 3oromete cu ?uica, sora lui care ar fi vrut ca el s
nu se cstoreasc a doua oar si ca ea s ii ingrijeasc bieii mai mari pentru a avea un
sprijin la btr6nee. 2a ese intrigi, <i instig pe cei ; fii mai mari ai familiei impotriva
mamei vitrege, a tatlui ,a surorilor si a fratelui mai mic.
7onflictul lui 3oromete cu 7atrina ,soia lui creia ii promite c
pune casa pe numele ei .Se acutizeaz in vol., c6nd 7atrina <l prse.te pe Ilie .i se mut
la fiica ei din prima cstorie.
7onflictul lui 3oromete cu 8iculae din cauza atitudinii diferite
fa de .coal:fiul vrea s invete si s scape astfel de condiia de ran (si fraii mai mari
renun la ea c6nd se mut in capitala!in timp ce tatl ii ironizeaz pasiunea, de.i in
primul volum conflictul se inc"eie cu acceptarea de ctre 3oromete a plii taxelor si a
plecrii copilului la .coal( conflictul trece in prim- plan in vol ,.
In sat-conflictul lui @ugurlan cu autoritile(
-conflictul /olinei si al lui >iric cu tatl si fratele fetei(
5pare si conflictul interior al lui 3oromete intre iluzie si realitate.2l semnific lupta
omului cu timpul, istoria care distruge individul si apoi colectivitatea fc6nd din individ o
1ucrie a /estinului% +omanul are un substrat tragic si anticipeaz problematica din Cel
mai iu!it /intre pm0nteni%
.Incipitul In cmpia Dunrii ,cu civa ani naintea celui de-al Doilea zboi Mondial,
se pare c timpul avea cu oamenii nesfr!it rbdare"viaa se scur#ea aici fr conflicte
mari fixeaz in mod realist exact timpul si spaiul aciunii, face referire la relaia omului
cu timpul-istoria si sugereaz prin verbul se pare c ideea timpului rbdtor, c6nd omul
poate fi ocolit de necazuri mari, de impactul puternic al istoriei aparine protagonistului,
Ilie 3oromete.+omanul va contrazice aceasta afirmaie iniial, va demonstra ca ea este o
iluzie si c timpul, mai ales o perioad de criz, distruge lini.tea interioar a fiinei umane
contemplative. Incipitul evideniaz totodat suprapunerea viziunii naratorului omniscient
cu cea a personajului reflector precum si tema familiei, deoarece sunt descri.i membrii
familiei lui Ilie care vin de la camp dup o zi de munc:bieii mai mari, /arasc"iv,
5c"im , 8ila ale cror gesturi exprim oboseala si sugereaz o oarecare lene, fetele,1ita
si Ilinca, iar apoi 3oromete pe stnoa#a podi!tei intr-o atitudine contemplativ si
a.tept6nd un partener de discutie.5stfel, este introdus prima imagine a personajului
principal in opozitie cu ceilalti steni. Spre deosebire de ceilali, 3oromete are o via
interioar bogat, vrea s cunoasc si s ineleag lumea in care trie.te , universul lui
fiind satul pe care il contempl de pe stnoaga..Se pune in valoare de la inceput limitarea
omniscienei naratorului care nu ptrunde in g6ndurile personajului, ci le descifreaz
doar de pe figura lui, viziunea ABdin afaraBB(a martorului! si se anticipeaz conflictul prin
atitudinea lui 3oromete in dialogul cu >losu: el i.i va apra pe tot parcursul aciunii
senintatea si iluziile,luptnd cu o ironic inteli#en contra ameninrilor
(8.3anolescu!
5inalul este construit simetric cu incipitul: imaginea lui 3oromete, motivul timpului
nerbdtor care distruge concepia tradiional asupra vieii, lini.tea interioar a omului
contemplativ, gospodria trneasc .Istoria este clar una de criz- rzboiul si ea
afecteaz pe toti oamenii ,nu numai familia 3oromete./rozatorul face gradat trecerea de
la individul infr6nt de istorie la colectivitatea rural si apoi la intreaga societate suger6nd
c omul in general este o fiin vulnerabil, fragil o $ucrie a timpului nemilos si fr
rbdare.Incipitul si finalul asigur caracterul sferic al textului, introduc si apoi scot din
faa cititorului imaginea protagonistului-nepstor ,calm , comunicativ si contemplativ la
inceput, insingurat, inc"is, introvertit ,lucid si disimulat , intr-o stare depresiv la sf6rsit .
4in personajul care i.i apr iluziile, rm6ne doar imagine exterioar- c"ipul de lut ,iar
adunrile din poian, semn al vieii lini.tite din care semtimentul crizei lipse.te, inceteaz
s se desf.oare, autorul suger6nd amploarea impactului timpului nerbdtor asupra
oamenilor-colectivitii ce nu-.i mai permit s-.i manifeste spiritul ludic si ironic. Se
anticipeaza rzboiul ca o concretizare a istoriei necrutoare distrugtoare.
Su!iectul In prim-planul vol. # se afl familia 3oromete al crei conductor, Ilie
incearc s pstreze intreg pm6ntul pt a-l transmite copiilor, cu preul unui trai
modest.0amilia se destram odat cu plecarea fiilor lui 3oromete din prima cstorie la
>ucure.ti.1atl este obligat s v6nd din pam6nt pt plti datoriile.in al doilea plan se
nareaz activiti din lumea satului: serbarea .colar, adunrile din poiana lui Iocan,
seceri.ul si relaiile din cadrul altor familii: boala lui >oog"ina, conflictul /olinei cu tatl
su 1udor >losu,datorat lcomiei celui din urm si iubirii fetei pt biatul srac, >iric,
necazurile si revolta lui @ugurlan.
In vol. al doilea aciunea se concentreaz asupra reformei agrare din #$%& si
transformarea 9socialist: a agriculturii, vzut ca fenomen abuziv.Satul tradiional intr
intr-un ireversibil proces de disoluie. 4estrmarea familiei continu cu moartea lui 8il
in rzboi, <nstrinarea lui 8iculae , plecarea 7atrinei la 5lboaica.3oromete moare de
btr6nee si dispariia lui semnific sf6r.itul unei lumi.
Persona1ul Citate critice Moromete este cel din urm ran in acest roman al
deruralizrii satului6N%Manolescu7
Statutul persona1ului este personaj exponenial-cel din urm ran, simbol al concepiei
tradiionale despre familie, pm6nt .
Mo/alit(i /e caracteri"are
+7 caracteri"are /irect 4narator, detalii fizice: acum avea acea vrst intre
tineree si btrnee cnd numai nenorociri sau bucurii mari mai pot sc%imba
firea unui om
ima3inea 2i"ic : faa i se ascuise si se inne#rise ,iar in
cele cateva minute parc se subiase -reacia fizic marc"eaz transformarea
luntric atunci c6nd afl de fuga baieilor ceea ce semnific renunarea la
autoiluzionare.
3lasul 8diferit in functie de situaie si interlocutor este un
mijloc de caracterizare. In adunrile duminicale din poiana fierarului.glasul
demonstreaz "istrionismul personajului care este si protagonist al acestor int6lniri.
Naratorul /e"luie trans2ormarea $iesirea /in ilu"ie4Dar cu toat aparenta sa
nepsare, nu mai fu vzut stnd ceasuri intre#i pe prisp sau la drum pe stanoa#.&u
mai fu auzit rspunznd cu multe cuvinte la salut nu mai fu auzit povestind
.Persona1e : 7atrina :'ovi-o-ar moartea de vorb de care nu te mai saturi, Ilie()oat
ziua stai de vorb si bei tutun.
Autocaracteri"are :Domnule,*+,eu totdeauna am dus o via independent.
,7 caracteri"are in/irect :fapte ,gesturi, limbaj, atitudini, relaiile cu celelalte
personaje, mediu.
Trsturile persona1ului Specificul, originalitatea eroului: de.i este un ran ,
3oromete se dovede.te un spirit contemplati si re2le)i cruia ii place sa admire lumea
de pe stnoaga podi.tei( este totodat si un ran cruia ii place conversaia, s comunice
cu oameni inteligeni ca prietenul su 7oco.ila sau cei din poiana lui Iocan ,atitudine care
o supr pe 7atrina. Individualitatea lui 3oromete este evideniat c"iar din incipitul
crii c6nd naratorul il introduce in scen intr-o atitudine diferit de cea comun a
stenilor: -ttea pe stnoa#a podi!tei si se uita peste drum.-ttea de#eaba, nu se uita in
mod deosebit ,dar pe faa lui se vedea ca n-ar fi ru dac s-ar ivi cineva+
Ilie 3oromete are capacitatea /e a se ilu"iona$ stp0nire /e sine$ /emnitate social
si uman$ in/epen/en(a si li!ertatea /e a 30n/i /incolo /e 3ri1ile "ilnice$ puterea /e
a me/ita si /e a contempla. Ironia este o trstur ce reiese din discuiile cu unii dintre
steni si cu membrii familiei ,ca in scena tierii salc6mului cand il indeamn pe 8il s
aduc atelajul l6ng salc6m sa fie dobor6t de copac.Cistrionismul si spiritul ludic sunt
vizibile at6t in poiana lui Iocan c6t si in scena int6lnirii cu Dupuitul in care ranul se
preface ca nu ii vede pe agenii fiscali, strig dup membrii familiei, de.i .tie c nu se va
arta nimeni, ii las pe cei doi perceptori sa taie c"itana ,cere o igar si doar apoi le d o
parte din bani, bucuros c poate pstra restul.Inteli3en(a <i asigur tatlui capacitatea de a
vedea lucruri care tuturor celorlali le scap si darul de a istorisi ce il atrage pe 8iculae,
care are impresia ca acele cltorii la munte pentru vinderea cerealelor sunt ni.te aventuri
deosebite. /m6ntul este valoros pentru ranii din Sili.tea ?umesti doar in msura in
care produce bani. /entru 3oromete banii nu sunt f importani si una dintre iluziile lui
este aceea ca poate tri patriar"al in timp ce fiii, m6nai de dorina de inavuire si lcomie,
il invinuiesc c nu este destul de activ si mai puin priceput in afaceri ca vecinul >alosu.
7omerul, forma de afaceri la care apeleaz ranii nu il atrage pe 3oromete ce rm6ne
un nostalgic aprtor al ordinii vec"i, o utopie in care lumea ar putea tri fr bani
,poziia lui fiind aceea a ranului patriar"al sau a ultimului ran (8.3anolescu!.
7eea ce consider valoros si demn de a fi aprat este lini.tea interioar, dimensiunea
spiritual a existenei si nu cea material repezentat de >losu si c"iar de fiii lui a cror
lcomie o consider o boal" il si numeste pe /arasc"iv bolnavule de avere.2l lupt pt
meninerea integritii loturilor de pm6nt pe care urmeaz sa le dea copiilor ca garant al
lini.tii si ec"ilibrului luntric ,dar nu face un scop in via din agonisire ca Ion sau ca
vecinul lui, >losu./e tot parcursul crii eroul apr un mod superior de existen in care
totul poate fi pus sub lumina vie a minii si in care poate sa-si pastreze bucuriile oferite de
contemplaie, cunoa.tere ,jocul inteligenei care de altfel ii aduce respectul stenilor.4e
aceea tot ce ine de domeniul financiar, datorii, impozite sunt o continu ameninare pe
care in stilul su 3oromete incearc sa o evite sau sa o am6ne.Eolumul <nt6i se inc"eie
intr-o atmosfer sumbr nu numai din pricina destrmrii familiei si insingurrii tatlui
care trieste drama paternitii rnite ,ci si din cauza continuitii acestor ameninri in
ciuda rezolvrii lor de moment.
In volumul al doilea, dup plecarea bieilor mai mari, personajul se sc"imb si devine
activ, face afaceri i.i reface loturile v6ndute si comportamentul lui este caracterizat
de cuv6ntul beneficiu, ins aceast sc"imbare nu denot atracia lui 3oromete pt
valorile materiale, ci este motivat de dorina secret de a-.i aduce bieii acas
.2.ecul in incercarea de a reface ec"ilibrul familial si implicit a celui interior este
amplificat de conflictul cu soia lui, 7atrina, ce spore.te insingurarea protagonistului
prsit si de fiul cel mai mic. 1reptat, el isi pierde prestigiul in sat, c"iar dac in
propria curte organizeaz o nou adunare a stenilor, lipsit de strlucirea acelora din
poiana lui Iocan./6n in finalul vieii, acest ultim ran continu sa cread in rostul
su si nu accept dispariia rnimii, cum nu accept sa nu-si pun intrebri sau sa
nu g6ndeasc prin intermediul unor monologuri adresate unui interlocutor imaginar
pn in clipa din urm omul e dator s in la rostul lui ,c%it ca rostul asta cine stie
ce s-o ale#e de el( Fa btr6nee, nu-si pierde plcerea de a vedea lumea-satul si
moare afirm6ndu-si independena, stingerea sa av6nd semnificaia prbu.irii unei
lumi-cea patriar"al ,dar .i cea care poate avea incredere in raiune ,o lume opus
evenimentelor pline de viclenie din cei patruzeci de ani comuni.ti ai istoriei
postbelice.
Scene +omanul este construit pe baza te"nicii decupajului - scene care au rol important
in ceea ce prive.te tema familiei, portretul protagonistului, viaa satului
interbelic.1ema familiei si raporturile dintre membrii ei apar in scena cinei%
Cina Morome(ilor este o scen antologic din incipitul crii.
4escrierea modului in care sunt asezai in jurul mesei vec"i membrii familiei ilustreaz
relaiile dintre ei si anticipeaz conflictele:bieii din prima cstorie stau spre exterior,
gata de plecare -anticipare a fugii la >ucuresti si a aversiunii fa de mama vitreg si
fraii mai mici( 7atrina, care se teme c fiii cei mari ai lui 3oromete o vor da afar din
cas, st l6ng vatr, simbol al dorinei de a avea certitudinea unui adpost stabil si a
faptului c gospodria cade pe umerii ei( copiii din a doua cstorie stau l6ng mam, din
nevoia de protecie si parc pentru a se opune celor mari. Singurul nepstor sau cel puin
aparent nepstor la tensiunile din familie este tatl care are o atitudine senin,
dominatoare, autoritar, un tata dintr-o familie patriar"al in timpuri moderne in care
relaiile se sc"imb. 3asa joas ,mic si plin de arsuri sugereaz nepsarea fa de
treburile gospodre.ti minore, precum si iluzia lui 3oromete c poate gestiona conflictele
si poate conduce autoritar familia. /ozitia sa pe prag sugereaz si superioritatea tatlui
fa de copii( cei mari, inferiori intelectual .i m6nai de resentimente, cel mai mic dintre
baieti fiind singurul care mostene.te inteligena vie a lui 3oromete! precum si atitudinea
contemplativ, preocuparea protagonistului pentru viata lui interioar si cunoa.terea
lumii.
Tierea salc0mului
2ste o scen cu valoare simbolic in ansamblul romanului suger6nd destrmarea familiei
tradiionale, drama protagonistului si distrugerea satului patriar"al.3oromete taie
salc6mul intr-o duminica diminea pentru a avea banii necesari plii fonciirii, de care ii
aminteste >losu atunci cand ii cere sa i-l v6nd.3omentul ales este cel al apariiei
luminii,dar inainte de rsritul soarelui: zorile se albeau si undeva un cocos cnta
prelun# si insistent ,iar fundalul sonor il reprezint pl6nsul femeilor din cimitir anticip6nd
caracterul distructiv al evenimentelor.Salc6mul este f. important pentru sat, deoarece
reprezint stabilitatea, axis mundi-legtura cu sacrul, in jurul lui desf.ur6ndu-se viata
colectivitii, mai ales a copiilor, simbol al puritii si naivitii./rin rotaia anotimpurilor
se pune in valoare, pe l6ng valoarea salc6mului si trecerea inexorabil a
timpului.7derea colpacului se desf.oar cu zgomot asurzitor urmat de o tcere de
sf6r.it de lume. 4upa prbusirea lui totul apare mic, nesemnificativ pentru ca s-a rupt de
ordinea sacr a lumii, suger6ndu-se distrugerea valorilor tradiionale de ctre un timp
agresiv: -alcmul tiat str$uia ins prin inlimea si coroana lui stufoas toat partea
aceea a satului" acum totul se fcuse mic..rdina, caii, Moromete insu!i artau
bicisnici./erul desc%is si cmpia npdeau impre$urimile.Gltima propoziie sugereaz
vulnerabilitatea lumii lui 3oromete care nu rezist in faa timpului nerbdtor.7iorile
care dau t6rcoale locului gol avertizeaz si ele asupra pericolelor ce p6ndesc familia
ranului, iar 7atrina are presimiri si temeri pe care incearc sa le ascund.1ierea
salc6mului uimeste si supr nu numai familia, ci si pe stenii care au parte doar de
explicaia ironic pe care 8il o preia de la tatl su :ca sa se mire pro!tii.
Relatia cu un alt persona1 Ilie si Niculae
Gna dintre modalitile de caracterizare indirect este relaia cu un alt personaj, fiul su
cel mic, singurul care mo.tene.te inteligena patern, dar pe care nu o insoe.te cu
senintatea tatlui.
8iculae nu apare in prima pagin a romanului si ivirea lui este anticipat de glasul cu
care-i rspunde tatlui.Grmeaz portretul fizic Pe poarta #radinii intra un baiat de vreo
doisprezece ani .0vea capul #ol si camasa de pe el era ferfenita.Picioarele #oale erau
pline de z#arieturi vec%i cu urme de san#e inc%e#at cu praf ce surprinde v6rsta, aspectul
srccios .i vulnerabilitatea biatului obligat s se ocupe de oile familiei.8ecazul cu oile
si dorina de a inva il caracterizeaz c"iar din primul moment si aceasta din urm va
persista pe tot parcursul volumului int6i, reprezent6nd cauza instrinrii de tatl su in
volumul al doilea.7opilul este obosit, iritat c"iar agresiv ,trebuie sa fac fa glumelor si
ameninrilor fratilor si surorilor mai mari ,trebuie s gseasc singur soluii la
problemele sale av6nd-o ca aliat doar pe mam. 3oromete nu-i intelege zbuciumul, nici
nu d importan .colii pentru c nu concepe ca fiii s devin altceva dec6t rani asa c
ironizeaza dorina de studiu a mezinului si nu il sprijin in efortul su, pentru c nu ii
cumpr cri si nu il las la .coal,dup cum mrturise.te copilul in discuia cu
7atrina.1atl isi iube.te copiii ,dar nu isi manifest acest sentiment si nici nu isi explic
gesturile, inteniile, faptele , una dintre iluziile pe care le trie.te fiind aceea c este
ineles de cei din jur, a.a c nu .tie c fiul cel mic are friguri si nici nu realizeaz
profunzimea dorinei lui de a inva, singura posibilitate de a prsi condiia aspr de
ran.Fa serbarea .colar, 3oromete este uimit de performana lui 8iculae la invtur,
apoi se simte nelini.tit c6nd copilul are o criz provocat de boal si sting"er in gesturi
c6nd il aduce in brae acas. 5cum isi pune cu vinovaie intrebri referitoare la acest copil
mai mic si inteniile sale, pe parcursul verii ls6ndu-se convins s il trimit la .coala, de.i
este obligat s v6nd o parte din pm6ntul familiei.In volumul al doilea ins, av6nd
intentia nemrturisit de a-i aduce acas pe bieii de la >ucuresti, tatl il retrage pe
mezin de la scoal oferindu-i o explicatie ridicol, jignitoare si ironic in acelasi timp: c
nu aduce beneficiu.5stfel, fiul se instrineaz, devine adeptul noii ideologii comuniste pe
care o imbri.eaz ca pe o religie si in urma unei .coli de partid ajunge activist
raional.In aceast calitate este trimis in satul natal sa supraveg"eze str6ngerea cotelor in
perioada seceri.ului, experient sortita esecului. 3oromete incearc prin discuii sa si-l
apropie, il provoac si nu crede ca fiul su c rostul ranului s-a inc"eiat.2l, de altfel, i.i
recunoa.te gre.eala de a-l fi retras de la scoal, dar regretele nu aduc impcarea dintre cei
doi. 5ceasta vine t6rziu, dup moartea batranului, la a crui inmorm6ntere fiul afl c
decesul tatlui s-a produs din cauza btr6neii., si impcarea se realizeaz in visul lui
8iculae care este auzit r6z6nd in somn dup f mult timp.
Comentariu
5pariie -#$&& volumul #(#$)* volumul al , lea.
Conte)t perioada postbelic, primul vol. apr6nd in plin epoca a realismului socialist.
*ene"a-intentia scriitorului de a realiza o tetralogie in care include Morometii +$, si
&elirul + $,- in .iata ca o pra/a$ roman autobiografic, 3./. explic geneza primului
volum amintind sc"ia intitulat Salc0mul ca punct de pornire al carii:
Salc0mul era un cod care nu trebuia divul#at.-cena cu doborrea lui mi aprea acum
ca o poart pe care, dac !tiam s-o desc%id,intram pe un teritoriu in care tria o lume
misterioas pe care o cuno!team si pe care o puteam povesti.
.3odelul protagonistului primului volum este tatl scriitorului, 1udor 7lra.u dupa cum
mrturise.te 3./.:eroul preferat,Moromete, care a existat in realitate ,a fost tatl meu.
Inca/rare #.-ca formul narativ -roman doric (realist, postbelic.
4in punctul de vedere al perspectiei naratie dindrt, cu narator
omniscient,omiprezent(ubicuu! se remarc limitarea ominscienei prin prezena
persona1elor re2lector-Ilie 3oromete in vol.# si 8iculae 3oromete, fiul su cel mic in
vol.,.0ocalizarea este intern-universul luntric al protagonistului.Se remarc de
asemenea prezena persona1elor in2ormator9, ce relateaz din perspectiva martorilor
anumite evenimente. 5ce.tia se deosebesc de personajele reflector prin faptul c relateaz
faptele fr s le interpreteze,fr s le treac prin propria con.tiin. Povestesc ce au
vzut nu ce au trit ei in!i!i.epet inuntrul romanului situaia naratorului care nu !tie
mai mult dect persona$ele sale sau nu are acces la con!tiina lor(n.3anolescu!-viziunea
9din afara:.
,.4in punctul de vedere al epocii literare, aparine ciclului romanelor
moromeiene alturi de Marele sin3uratic$&elirul-
;.1ematic, este un roman rural-romanul deruralizrii satului (8. 3anolescu!. Se
realizeaz o imagine fresc a satului de c6mpie in preajma rzboiului -5l 4oilea 3ondial
este .i un(roman al familiei deoarece aduce in faa cititorului destrmarea familiei,
determinat de concepia diferit asupra lumii si de criza comunicrii(se constituie .i ca
roman al relaiei individului cu istoria-libertatea individual in lupt cu fatalitile
istoriei (2.Simion!.
.i"iunea /espre lume /entru 3./., literatura si mai ales romanul reprezint reflectarea
unor sentimente ale scriitorului in anumite momente ale existenei sale.In epoc, romanul
aduce o viziune original .i oarecum <ndrznea asupra istoriei recente.
Temele cr(ii sunt :conditiaranului in istorie, a familiei si a modului de existen
patriar"al. 5lte teme sunt criza comunicrii, timpul viclean -relatia individului cu istoria.
Compo"itia -vol.# are , planuri -al familiei si al satului(
-; parti cu ritm gradat al narrii, in relatie direct cu
imaginea timpului -rbdtor la inceput= nerbdtor in final.
/rima parte cuprinde actiuni desf.urate de s6mbt seara-venirea familiei lui Ilie
3oromete de la camp- p6n duminic noaptea-fuga /olinei, fiica lui >losu ,cu >iric -
.i scene semnificative pentru familie si destinul ei cina, tierea salc6mului, <nt6lnirile
duminicale de la fierria lui Iocan(ritmul naraiunii este lent in perfect consonan cu
iluzia protagonistului referitoare la timp.
5 , a parte se desf.oaa pe perioada a dou sptm6ni-de la plecarea lui 5c"im cu oile
la >ucuresti p6n la serbarea .colar ca6d 8iculae ia premiul int6i.
5 treia parte nareaz fapte de la seceri. p6n la plecarea fiilor din prima
cstorie,/arasc"iv .i 8il, la >ucuresti .
Structura este circular simetric ,deoarece romanul se desc"ide si se inc"ide cu motivul
timpului rbdtor= nerbdtor.
Relatii temporale si spa(iale-aciunea se desf.oar in satul Sili.tea-?umesti din
76mpia 4unrii pe parcursul unei veri, cu ; ani <nainte de <nceperea celui de-al , 4oilea
+zboi 3ondial,cronotop exact ,concret, specific romanului doric. 1impul pare <ns a se
dilata la inceputul crii c6nd 3oromete trieste iluzia ca se poate sustrage necazurilor si
crizelor profunde, c poate menine relaiile familiale .i de munc tradiionale precum .i
propria lini.te interioar.
Con2licte 4 in 2amilie 7onflictul tatlui cu bietii mai mari, din cauza atitudinii diferite
fa de existent: fiii vor avere si i.i acuz pe tatl de situaia financiar a familiei.
7onflictul lui 3oromete cu ?uica, sora lui care ar fi vrut ca el s
nu se cstoreasc a doua oar si ca ea s ii ingrijeasc bieii mai mari pentru a avea un
sprijin la btr6nee. 2a ese intrigi, <i instig pe cei ; fii mai mari ai familiei impotriva
mamei vitrege, a tatlui ,a surorilor si a fratelui mai mic.
7onflictul lui 3oromete cu 7atrina ,soia lui creia ii promite c
pune casa pe numele ei .Se acutizeaz in vol., c6nd 7atrina <l prse.te pe Ilie .i se mut
la fiica ei din prima cstorie.
7onflictul lui 3oromete cu 8iculae din cauza atitudinii diferite
fa de .coal:fiul vrea s invete si s scape astfel de condiia de ran (si fraii mai mari
renun la ea c6nd se mut in capitala!in timp ce tatl ii ironizeaz pasiunea, de.i in
primul volum conflictul se inc"eie cu acceptarea de ctre 3oromete a plii taxelor si a
plecrii copilului la .coal( conflictul trece in prim- plan in vol ,.
in sat-conflictul lui @ugurlan cu autoritile(
-conflictul /olinei si al lui >iric cu tatl si fratele fetei(
interior al lui 3oromete intre iluzie si realitate.2l semnific lupta omului cu
timpul, istoria care distruge individul si apoi colectivitatea fc6nd din individ o 1ucrie a
/estinului% +omanul are un substrat tragic si anticipeaz problematica din Cel mai iu!it
/intre pm0nteni%5pare opozitia intre lumina vie a minii-ra(iunea care incearc s
gaseasc un sens existenei si intunericului lumii instinctuale ce trie.te in orbire si
nepsare.'umina eterna a zilei de var semnific at6t nostalgia autorului dup o lume
apus care prea a se sustrage timpului c6t si iluzia personajului c relaiile tradiionale,
patriar"ale si ec"ilibrul interior pot fi pstrate.
.Incipitul In cmpia Dunrii ,cu civa ani naintea celui de-al Doilea zboi Mondial,
se pare c timpul avea cu oamenii nesfr!it rbdare"viaa se scur#ea aici fr conflicte
mari fixeaz in mod realist exact timpul si spaiul aciunii, face referire la relaia omului
cu timpul-istoria si sugereaz prin verbul se pare c ideea timpului rbdtor, c6nd omul
poate fi ocolit de necazuri mari, de impactul puternic al istoriei aparine
protagonistului,Ilie 3oromete.+omanul va contrazice aceasta afirmaie iniial, va
demonstra ca ea este o iluzie si c timpul,mai o perioad de criz, distruge lini.tea
interioar a fiinei umane contemplative.Se sugereaz de asemenea conflictul intre
g6ndirea si atitudinea patriar"al, ale crei valori sunt aprate de 3oromete,si omul
adaptat modernitii ce nu mai ine cont de ele.Incipitul evideniaz totodat suprapunerea
viziunii naratorului omniscient cu cea a personajului reflector precum si tema familiei,
deoarece sunt descri.i membrii familiei lui Ilie care vin de la camp dup o zi de
munc:bieii mai mari,/arasc"iv,5c"im ,8ila ale cror gesturi exprima oboseala si
sugereaz o oarecare lene , fetele ,1ita si Ilinca ,iar apoi 3oromete pe stnoa#a podi!tei
intr-o atitudine contemplativ si a.tept6nd un partener de discutie: -ttea de#eaba, nu se
uita in mod deosebit ,dar pe faa lui se vedea c n-ar fi ru dac s-ar ivi cineva +
1amenii ins aveau treab prin curi ,nu era timpul de ie!it la drum.Din mna lui fumul
i#rii se ridica drept in sus ,fr #rab si fr scop.5stfel, este introdus prima imagine
a personajului principal in opozitie cu ceilalti steni. Spre deosebire de ceilali, 3oromete
are o via interioar bogat, vrea s cunoasc si s ineleag lumea in care trie.te ,
universul lui fiind satul pe care il contempl de pe stnoaga..Se pune in valoare de la
inceput limitarea omniscienei naratorului care nu ptrunde in g6ndurile personajului, ci
le descifreaz doar de pe figura lui, viziunea ABdin afaraBB(a martorului! si se anticipeaz
conflictul prin atitudinea lui 3oromete in dialogul cu >losu: el i.i va apra pe tot
parcursul aciunii senintatea si iluziile ,luptnd cu o ironic inteli#en contra
ameninrilor(8.3anolescu!
5inalul este construit simetric cu incipitul: imaginea lui 3oromete, motivul timpului
nerbdtor care distruge concepia tradiional asupra vieii, lini.tea interioar a omului
contemplativ, gospodria trneasc .Istoria este clar una de criz- rzboiul si ea
afecteaz pe toti oamenii ,nu numai familia 3oromete./rozatorul face gradat trecerea de
la individul infr6nt de istorie la colectivitatea rural si apoi la intreaga societate suger6nd
ca omul in general este o fiin vulnerabil , fragil o $ucrie a timpului nemilos si fr
rabdare.Incipitul si finalul asigur caracterul sferic al textului, introduc si apoi scot din
faa cititorului imaginea protagonistului-nepstor ,calm , comunicativ si contemplativ la
inceput, insingurat, inc"is, introvertit ,lucid si disimulat , intr-o stare depresiv la sf6rsit .
4in personajul care i.i apr iluziile, rm6ne doar imagine exterioar- c"ipul de lut ,iar
adunrile din poian, semn al vieii lini.tite din care semtimentul crizei lipse.te, inceteaz
s se desf.oare, autorul suger6nd amploarea impactului timpului nerbdtor asupra
oamenilor-colectivitii ce nu-.i mai permit s-.i manifeste spiritul ludic si ironic. Se
anticipeaza rzboiul ca o concretizare a istoriei necrutoare distrugtoare.
Su!iectul In prim-planul vol. # se afl familia 3oromete al crei conductor,Ilie incearc
s pstreze intreg pm6ntul pt a-l transmite copiilor, cu preul unui trai modest.0iii cei
mari, /arasc"iv, 5c"im, 8il i.i doresc independena economic si se simt nedreptii pt
c tatl s-a <nsurat a doua oar si c are inc trei copii, 1ita, Ilinca si 8iculae.Indemnai
de ?uica, sora lui Ilie 3oromete ei plnuiesc pe ascuns s plece la >ucuresti pt a-.i face
un rost la ora. .3ai int6i pleac 5c"im cu oile familiei, promi6ndu-i tatlui c-i va
trimite bani. dat ajuns in capital, el vinde oile si a.teapt sosirea celorlali
frai.5ce.tia fug cu caii si cu o parte din zestrea fetelor ,d6nd o mare lovitur familiei,
tatl fiind obligat s v6nd o parte din pm6nt pt a plati datoriile,foncierea si a-.i reface
gospodaria.In al doilea plan se nareaz activiti din lumea satului ( serbarea .colar,
adunrile din poiana lui Iocan, seceri.ul si relaiile din cadrul altor familii: boala lui
>oog"ina, conflictul /olinei cu tatl su 1udor >losu,datorat lcomiei celui din urm si
iubirii fetei pt biatul srac, >iric, necazurile si revolta lui @ugurlan.In vol. al doilea
aciunea se concentreaz asupra reformei agrare din #$%& si transformarea 9socialist: a
agriculturii, vzut ca fenomen abuziv.Satul tradiional intr intr-un ireversibil proces de
disoluie.3oromete are ali prieteni, inferiori celor din perioada interbelic, se apuc de
nego si c6.tiga bani frumo.i ,aciunea lui fiind menit a-i convinge pe fiii plecai s
revin in sat. Incercarea lui e.ueaz si destrmarea familiei continu cu moartea lui 8il
in rzboi, <nstrinarea lui 8iculae , plecarea 7atrinei la 5lboaica. 8iculae sluje.te noul
regim ,este trimis s supraveg"eze seceri.ul si s str6ng cotele in satul natal, aciune
inc"eiat tragic cu moartea unui ran. 2l este destituit si se retrage din viaa
politic.3oromete moare de btr6nee si dispariia lui semnific sf6r.itul unei lumi.
Persona1ul Citate critice Moromete este cel din urm ran in acest roman al
deruralizrii satului6N%Manolescu7
-ntatea moral nu inseamn pentru Moromete a avea bani nici c%iar a avea
pmnt,ci a putea tri senin cu acele bucurii ale spiritului in care s-a refu#iat , ca intr-o
iluzie protectoare ,dorina, nostal#ia dup o elaie calitativ cu lumea28.3anolescu!
Statutul persona1ului este personaj exponenial-cel din urm ran, simbol al concepiei
tradiionale despre familie, pm6nt .
Mo/alit(i /e caracteri"are
:7 caracteri"are /irect 4narator, detalii fizice: acum avea acea vrst intre
tineree si btrnee cnd numai nenorociri sau bucurii mari mai pot sc%imba
firea unui om
ima3inea 2i"ic : faa i se ascuise si se inne#rise ,iar in
cele cateva minute parc se subiase -reacia fizic marc"eaz transformarea
luntric atunci c6nd afl de fuga baieilor ceea ce semnific renunarea la
autoiluzionare
3lasul 8diferit in functie de situaie si interlocutor este un
mijloc de caracterizare. In adunrile duminicale din poiana fierarului.glasul
demonstreaz "istrionismul personajului care este si protagonist al acestor
int6lniri:Incepu apoi sa citeasc ,deodat, cu un #las sc%imbat si necunoscut ,parc
ar fi inut el un discurs celorlali.0vea intr-adevr in #las ni!te #rosimi si subirimi
ciudate cu opriri care scormoneau inelesuri nemrturisite sau inc%eieri definitive
care trebuiau sa zdrobeasc de convin#ere pe cei care ascultau. Narator;
trans2ormarea $iesirea /in ilu"ie4Dar cu toat aparenta sa nepsare, nu mai fu
vzut stnd ceasuri intre#i pe prisp sau la drum pe stanoa#.&u mai fu auzit
rspunznd cu multe cuvinte la salut nu mai fu auzit povestind .Persona1e :
7atrina :'ovi-o-ar moartea de vorb de care nu te mai saturi, Ilie()oat ziua stai de
vorb si bei tutun. Autocaracteri"are :Domnule,*+,eu totdeauna am dus o via
independent.
<7 caracteri"are in/irect :fapte ,gesturi, limbaj, atitudini, relaiile cu celelalte
personaje, mediu.
Trsturile persona1ului Specificul, originalitatea eroului: de.i este un ran ,3oromete
se dovede.te un spirit contemplati si re2le)i cruia ii place sa admire lumea de pe
stnoaga podi.tei (este totodat si un ran caruia ii place conversaia, sa comunice cu
oameni inteligeni ca prietenul su 7oco.ila sau cei din poiana lui Iocan ,atitudine care o
supr pe 7atrina, fc6nd-o s-l admonesteze: 'ovi-o-ar+Individualitatea lui 3oromete
este evideniat c"iar din incipitul crii c6nd naratorul il introduce in scen intr-o
atitudine diferit de cea comun a stenilor :mas sin#ur in mi$locul
btaturii,Moromete,tatl,trsese crua sub umbra mare a celor doi salcmi de ln#
poarta #rdinii si apoi ie!ise si el la drum cu i#area in #ur.*+,-ttea pe stnoa#a
podi!tei si se uita peste drum.-ttea de#eaba, nu se uita in mod deosebit ,dar pe faa lui
se vedea ca n-ar fi ru dac s-ar ivi cineva+1amenii ins aveau treab prin curi ,nu
era acum timpul de ie!it in drum.Din mna lui fumul i#rii se ridica drept in sus, fr
#rab si fr scop.
Ilie 3oromete are capacitatea de a se iluziona,stp6nire de sine, demnitate social si
uman , independena si libertatea de a g6ndi dincolo de grijile zilnice, puterea de a
medita si de a contempla. Ironia este o trstur ce reiese din discuiile cu unii dintre
steni si cu membrii familiei ,ca in scena tierii salc6mului cand il indeamn pe 8il sa
aduc atelajul l6ng salc6m sa fie dobor6t de copac.Ironia este prezent si in scena c6nd
merge la >losu(vecinul pe care il detesta ca si pe fiul acestuia care a renunat la viaa si
condiia de ran! si dialog"eaz cu Eictor, naratorul subliniind tonul zeflemitor care
insoe.te cuvintele personajului &oi obi!nuim( -puse Moromete puin absent,rotun$ind si
splnd cuvintele intocmai ca feciorul lui 3losu . 1onul, limbajul exprim intenia
critic si parodic a lui 3oromete care practic disimularea de dragul jocului sau ca arm
de aprare.Cistrionismul si spiritul ludic sunt vizibile at6t in poiana lui Iocan c6t si in
scena int6lnirii cu Dupuitul in care ranul se preface ca nu ii vede pe agenii fiscali, strig
dup membrii familiei, de.i .tie c nu se va arta nimeni, ii las pe cei doi perceptori sa
taie c"itana ,cere o igar si doar apoi le d o parte din bani, bucuros c poate pstra
restul, atitudine ce il uimeste pe >losu care nu inelege conportamentul vecinului
su.Inteli3en(a ,tatlui <i asigur capacitatea de a vedea lucruri care tuturor celorlali le
scap si darul de a istorisi ce il atrage pe 8iculae, care are impresia ca acele cltorii la
munte pentru vinderea cerealelor sunt ni.te aventuri deosebite.+ealitatea ii infirm
prerile anterioare si copilul rm6ne dezamgit de evenimentul in sine./m6ntul este
valoros pentru ranii din Sili.tea ?umesti doar in msura in care produce bani si aceste
cltorii sunt o surs de venit care exprim contradicia dintre tat si fiii mai mari,ce il
invinuiesc ca nu este preocupat de prosperitatea familiei. /entru 3oromete banii nu sunt f
importani si una dintre iluziile lui este aceea ca poate tri patriar"al in timp ce fiii,
m6nai de dorina de inavuire si lcomie, il invinuiesc ca nu este destul de activ si mai
puin priceput in afaceri ca vecinul >alosu. 7omerul, forma de afaceri la care apeleaz
ranii nu il atrage pe 3oromete ce rm6ne un nostalgic aprtor al ordinii vec"i, o utopie
in care lumea ar putea tri fr bani ,pozita lui fiind aceea a ranului patriar"al sau a
ultimului ran (8.3anolescu!.5.a cum arat prozatorul insu.i, banul este considerat de
personaj un atac brutal la adresa iluziei c el, cu pmntul lui si copiii lui, cu ce are
poate continua sa triasca lini!tit .7eea ce consider valoros si demn de a fi aprat este
lini.tea interioar, dimensiunea spiritual a existenei si nu cea material repezentat de
>losu si c"iar de fiii lui a cror lcomie o consider o boal"il si numeste pe /arasc"iv
bolnavule de avere.2l lupt pt meninerea integritii loturilor de pm6nt pe care urmeaz
sa le dea copiilor ca garant al lini.tii si ec"ilibrului luntric ,dar nu face un scop in via
din agonisire ca Ion sau ca vecinul lui, >losu./e tot parcursul crii eroul apr un mod
superior de existen in care totul poate fi pus sub lumina vie a minii si in care poate sa-si
pastreze bucuriile oferite de contemplaie, cunoa.tere ,jocul inteligenei care de altfel ii
aduce respectul stenilor.4e aceea tot ce ine de domeniul financiar, datorii, impozite sunt
o continu ameninare pe care in stilul su 3oromete incearc sa o evite sau sa o
am6neEolumul <nt6i se inc"eie intr-o atmosfer sumbr nu numai din pricina destrmrii
familiei si insingurrii tatlui care trieste drama paternitii rnite ,ci si din cauza
continuitii acestor ameninri in ciuda rezolvrii lor de moment: cu banii luai
Moromete i!i cumpr doi cai, plti fonciirea, rata anual la banc,datoria lui 0ristide
si taxele de internat ale lui &iculae, rmnnd ca necunoscut soluia acestor probleme
pentru viitor4din nou rata la banc ,din nou fonciirea, din nou &iculae.
In volumul al doilea, dup plecarea bieilor mai mari, personajul se sc"imb si devine
activ, face afaceri i.i reface loturile v6ndute si comportamentul lui este caracterizat
de cuv6ntul beneficiu, ins aceast sc"imbare nu denot atracia lui 3oromete pt
valorile materiale, ci este motivat de dorina secret de a-.i aduce bieii acas
.2.ecul in incercarea de a reface ec"ilibrul familial si implicit a celui interior este
amplificat de conflictul cu soia lui, 7atrina, ce spore.te insingurarea protagonistului
prsit si de fiul cel mai mic. 1reptat, el isi pierde prestigiul in sat ,situaie observat
de 8iculae il vezi cum ii ia altul vorba din #ura fr niciun respect si el las fruntea
$os si nu mai zice nimic c"iar dac in propria curte organizeaz o nou adunare a
stenilor ,lipsit de stralucirea acelora din poiana lui Iocan./6n in finalul vieii,
acest ultim ran continu sa cread in rostul su si nu accept dispariia rnimii,
cum nu accept sa nu-si pun intrebri sau sa nu g6ndeasc prin intermediul unor
monologuri adresate unui interlocutor imaginar pn in clipa din urm omul e dator
s in la rostul lui ,c%it ca rostul asta cine stie ce s-o ale#e de el( Fa btr6nee, nu-si
pierde plcerea de a vedea lumea-satul si moare afirm6ndu-si independena, stingerea
sa av6nd semnificaia prbu.irii unei lumi-cea patriar"al ,dar .i cea care poate avea
incredere in raiune ,o lume opus evenimentelor pline de viclenie din cei patruzeci
de ani comuni.ti ai istoriei postbelice.
Scene +omanul este construit pe baza te"nicii decupajului - scene care au rol important
in ceea ce prive.te tema familiei, portretul protagonistului, viaa satului
interbelic.1ema familiei si raporturile dintre membrii ei apar in scena cinei%
7I85 3+321IF+ este o scen antologic din incipitul crii.
4escrierea modului in care sunt asezai in jurul mesei vec"i membrii familiei ilustreaz
relaiile dintre ei si anticipeaz conflictele:bieii din prima cstorie stau spre exterior
,gata de plecare -anticipare a fugii la >ucuresti si a aversiunii fata de mama vitreg si
fraii mai mici( 7atrina, care se teme c fiii cei mari ai lui 3oromete o vor da afar din
cas ,st l6ng vatr, simbol al dorinei de a avea certitudinea unui adpost stabil si a
faptului c gospodria cade pe umerii ei( copiii din a doua cstorie stau l6ng mam,din
nevoia de protecie si parc pentru a se opune celor mari. Singurul nepstor sau cel puin
aparent nepstor la tensiunile din familie este tatl care are o atitudine senin,
dominatoare, autoritar, un tata dintr-o familie patriar"al in timpuri moderne in care
relaiile se sc"imb. 3asa joas ,mic si plina de arsuri sugereaz nepsarea fa de
treburile gospodre.ti minore, precum si iluzia lui 3oromete c poate gestiona conflictele
si poate conduce autoritar familia. /ozitia sa pe prag sugereaz si superioritatea tatlui
fa de copii, cei mari, inferiori intelectual .i m6nai de resentimente,( cel mai mic dintre
baieti este singurul care mostene.te inteligena vie a lui 3oromete! precum si atitudinea
contemplativ, preocuparea protagonistului pentru viata lui interioar si cunoa.terea
lumii.
1HI2+25 S5F753GFGI
2ste o scen cu valoare simbolic in ansamblul romanului suger6nd destrmarea familiei
tradiionale, drama protagonistului si distrugerea satului patriar"al.3oromete taie
salc6mul intr-o duminica diminea pentru a avea banii necesari plii fonciirii, de care ii
aminteste >losu atunci cand ii cere sa i-l v6nd.3omentul ales este cel al apariiei
luminii,dar inainte de rsritul soarelui: zorile se albeau si undeva un cocos cnta
prelun# si insistent ,iar fundalul sonor il reprezint pl6nsul femeilor din cimitir anticip6nd
caracterul distructiv al evenimentelor.Salc6mul este f. important pentru sat, deoarece
reprezint stabilitatea, axis mundi-legtura cu sacrul, in jurul lui desf.ur6ndu-se viata
colectivitii, mai ales a copiilor, simbol al puritii si naivitii./rin rotaia anotimpurilor
se pune in valoare, pe l6ng valoarea salc6mului si trecerea inexorabil a
timpului.7derea colpacului se desf.oar cu zgomot asurzitor urmat de o tcere de
sf6r.it de lume. 4upa prbusirea lui totul apare mic, nesemnificativ pentru ca s-a rupt de
ordinea sacr a lumii, suger6ndu-se distrugerea valorilor tradiionale de ctre un timp
agresiv: -alcmul tiat str$uia ins prin inltimea si coroana lui stufoas toat partea
aceea a satului" acum totul se fcuse mic..rdina, caii, Moromete insu!i artau
bicisnici./erul desc%is si cmpia npdeau impre$urimile.Gltima propoziie sugereaz
vulnerabilitatea lumii lui 3oromete care nu rezist in faa timpului nerbdtor.7iorile
care dau t6rcoale locului gol avertizeaz si ele asupra pericolelor ce p6ndesc familia
ranului, iar 7atrina are presimiri si temeri pe care incearc sa le ascund.1ierea
salc6mului uimeste si supr nu numai familia, ci si pe stenii care au parte doar de
explicaia ironic pe care 8il o preia de la tatl su :ca sa se mire pro!tii.
/I585 FGI I758
5dunrile duminicale ale stenilor sunt in perfect concordana cu iluzia lui 3oromete c
poate pstra ec"ilibrul lumii sale si al bucuriilor interioare. /rozatorul realizeaz o nou
imagine a ranului care nu mai este doar o fiin instinctual obsedat de pm6nt, ci un
om capabil de ironie, comportament ludic, plceri gratuite .4uminica, ranii din Sili.tea
se adun in poiana fierriei pentru a citi ziarele si a le comenta. 5ctorul principal este
3oromete, a.teptat cu nerbdare de ceilali steni. 2l ins trece pe la frizerie,
,pregtindu-se pentru aceasta activitate de duminic si abia apoi ajunge in poian unde se
comport "istrionic prefc6ndu-se ca nu .tie motivul adunrii constenilor. 2l este cel
care citeste articolele din ziarul, adus cu grij de prietenul 7oco.il.
In poiana lui Iocan, unde au loc ca intr-o stoa 2portic,aici-pia public5 antic
dezbaterile pe teme de interes #eneral, spiritul lui Ilie Moromete se manifest prin ironie
si prin demersul metodic deductiv25l./aleologu!
0 face politic, a aparine unuia sau altuia din partidele mai mult sau mai puin istorice
ale vremii*+,reprezint pentru ace!ti rani o form de evadare in ficiunea unei alte
viei,cu !edine parlamentare, brbati de stat si discursuri.6 o $oac de oameni mari ceea
ce fac ei adunandu 7se la fierria lui Iocan ,micul lor parlament, dar o $oac
fundamental compensatorie care le permite sa intre in pielea unor impozante
persona$e ,sa respire in spaiul altor existene28./ristea5
324I151I5 /2 /I51+5 42 C15+
2ste o scen din partea de final a primului volum si exprim drama patern.Satul cu
poiana lui Iocan in mijloc pare a fi centrul lumii-centrum mundi- locul esentei, cel puin
pt 3oromete care are o imagine subiectiv, unic asupra lui (putem spune c exist ,
imagini ale satului, una exterioara ce apartine tuturor si care este guvernata de regula
trecerii timpului si de conventiile sociale ce o ancoreaz realist intr-o epoca exact si una
mentala,interioar a lui I. 3.care trie.te dupa alte reguli si are trsturile lumii rurale
traditionale!(de aceea personajul se retrage in afara satului pt a privi mai obiectiv,acesta
fiind momentul asumat al ie.irii din iluzie. 4up ce afl de la Scmosu inteniile fiilor
mai mari ,3oromete se retrage in lini.tea si singurtatea c6mpului pentru a medita si a
inelege c ec"ilibrul familiei a fost unul iluzoriu.2l se simte agresat de lume si incearc
s se regseasc ,s-si regseasc linistea anterioar prin inelegerea situaiei sale, a
faptului ca totul a fost o iluzie, c lumea nu este prietenoas, ci amenintoare ,vinovat
de instrinarea bieilor.2a aparine celor care triesc in orbire si nepsare, existen care
se opune contemplaiei si inelegerii raionale pe care o are 3oromete.2l isi analizeaz
calitatea de parinte, relaia cu copiii mai mari ,dar rm6ne fidel concepiei sale despre
lume :-i dac lumea e a!a cum zic ei si nu e a!a cum zic eu, ce mai rmne de fcut9(&-
au dect sa se scufunde( Inti lumea si pe urma si ei cu ea.7u toata aceast atitudine
orgolioas, eroul se sc"imb, semn al faptului c este invins de istorie, c este o victim
a timpului nerbdtor si a lumii care nu este prietenoas.
Relatia cu un alt persona1 Ilie si Niculae
Gna dintre modalitile de caracterizare indirect este relaia cu un alt personaj, fiul su
cel mic, singurul care mo.tene.te inteligena patern, dar pe care nu o insoe.te cu
senintatea tatlui.
8iculae nu apare in prima pagin a romanului si ivirea lui este anticipat de glasul cu
care-i rspunde tatlui.Grmeaz portretul fizic Pe poarta #radinii intra un baiat de vreo
doisprezece ani .0vea capul #ol si camasa de pe el era ferfenita.Picioarele #oale erau
pline de z#arieturi vec%i cu urme de san#e inc%e#at cu praf ce surprinde v6rsta, aspectul
srccios .i vulnerabilitatea biatului obligat s se ocupe de oile familiei.8ecazul cu oile
si dorina de a inva il caracterizeaz c"iar din primul moment si aceasta din urm va
persista pe tot parcursul volumului int6i, reprezent6nd cauza instrinrii de tatl su in
volumul al doilea.7opilul este obosit, iritat c"iar agresiv ,trebuie sa fac fa glumelor si
ameninrilor fratilor si surorilor mai mari ,trebuie s gseasc singur soluii la
problemele sale av6nd-o ca aliat doar pe mam. 3oromete nu-i intelege zbuciumul, nici
nu d importan .colii pentru c nu concepe ca fiii s devin altceva dec6t rani asa c
ironizeaza dorina de studiu a mezinului si nu il sprijin in efortul su, pentru c nu ii
cumpr cri si nu il las la .coal,dup cum mrturise.te copilul in discuia cu 7atrina:
&ici Citirea n-a vrut sa mi-o cumpere tata.*+,Dac m-ar lsa s m duc la !coal+
1atl isi iube.te copiii ,dar nu isi manifest acest sentiment si nici nu isi explic gesturile,
inteniile, faptele , una dintre iluziile pe care le trie.te fiind aceea c este ineles de cei
din jur, a.a ca nu .tie c fiul cel mic are friguri si nici nu realizeaz profunzimea dorinei
lui de a inva, singura posibilitate de a prsi condiia aspr de taran.Fa serbarea .colar,
3oromete este uimit de performana lui 8iculae la invtur, apoi se simte nelini.tit
c6nd copilul are o criz provocat de boal si sting"er in gesturi c6nd il aduce in brae
acas. 5cum isi pune cu vinovaie intrebri referitoare la acest copil mai mic si inteniile
sale, pe parcursul verii ls6ndu-se convins s il trimit la .coala, de.i este obligat s
v6nd o parte din pm6ntul familiei.In volumul al doilea ins, av6nd intentia
nemrturisit de a-i aduce acas pe bieii de la >ucuresti, tatl il retrage pe mezin de la
scoal oferindu-i o explicatie ridicol, jignitoare si ironic in acelasi timp: c nu aduce
beneficiu.5stfel, fiul se instrineaz, devine adeptul noii ideologii comuniste pe care o
imbri.eaz ca pe o religie si in urma unei .coli de partid ajunge activist raional.In
aceast calitate este trimis in satul natal sa supraveg"eze str6ngerea cotelor in perioada
seceri.ului, experient sortita esecului. 3oromete incearc prin discuii sa si-l apropie, il
provoac si nu crede ca fiul su c rostul ranului s-a inc"eiat.2l, de altfel, i.i
recunoa.te gre.eala de a-l fi retras de la scoal, dar regretele nu aduc impcarea dintre cei
doi. 5ceasta vine t6rziu, dup moartea batranului, la a crui inmorm6ntere fiul afl c
decesul tatlui s-a produs din cauza btr6neii., si impcarea se realizeaz in visul lui
8iculae care este auzit r6z6nd in somn dup f mult timp.
Opinia 7onsider c romanul lui 3./.surprinde iluzia c viaa isi poate continua cursul in
tiparele tradiionale c"iar dac istoria nemiloas modific si c"iar distruge aceste tipare
existeniale.In acela.i timp textul aduce in faa cititorului un personaj original un don
Iuijote auto"ton, demn si independent, superior celor din jur si de multe ori ne<nteles.
NIC=ITA STANESCU
4up 2minescu, >laga, >arbu, Stnescu este al patrulea poet roman care
aelaborat o cosmologie poetic cu o structur vizionar ce concureaz6 in limbaj
metap"oric modelele filosofice si .tiinifice.
/entru poet hemografia scrierea cu tine insui este o form de subimare a
propriei personae istorice intr-o opera atemporal.(7orin >raga!
Leoaica tanara$ iu!irea
Sc'i(
/oezia aparine vol. 1 viziune a sentimentelor ce aduce in prim plan un univers
nou creat prin iubire, erosul fiind o for universal.
Inca/rarea in curent 1extul aparine neomodernismului prin ambiguitate,
subiectivitatea puternic, viziunea asupra lumii, limbajul metaforic insolit, concretizarea
imaginilor abstracte.
.i"iunea asupra lumii este viziunea sentimentelor ce concretizeaza intoarcerea
poeziei spre intimitatea si profunzimea fiinei umane dup o perioad de confiscare a ei
de ctre politic. 4e asemenea se remarc influene romantice ca preferina pt metafizic-
dep.irea contingentului prin dragoste si tendina spre ontologie, proiectia eului in centrul
discursului si lumii, el fiind subiect al cunoa.terii ,dar av6nd si dimensiune divin.
Tema si motie: iu!irea, geneza, universul pulsatoriu, in miscare, cercul,
privirea, auzul.
Tipul /e lirism-lirism subiectiv deoarece textul conine mrcile eului: verbe,
pron. mi, ma,am dus.(pers #! iar discursul poetic are caracter confesiv, fiind un monolog
liric .
Structura :trei secvene lirice in care poetul renun la elementele prozodice
clasice.
Titlul contine tema textului si metafora central leoaica tnr ce surprinde
caracterul puternic, agresiv, dar nobil, superior al sentimentului( forma feminin poate
accentua importanta sentimentului, posesivitatea dragostei care ia in stp6nire fiina
uman
Incipitul este reluarea titlului urmat de confesiunea eului in ceea ce prive.te
receptarea sentimentului de ctre indrgostit a srit in fa, colii albi mi i-a nfipt in fa,
m-a mu!cat leoaica azi de fa. 4e.i iubirea este un dat al omului, destinul su fiind intim
legat de acest sentiment m pndise-n incordare mai demult, int6lnirea cu ea este
surprinztoare si violent( prin verbe de mi.care si prin metafora colii albi caracterul
agresiv si surprinztor al dragostei este puternic reliefat, eul fiind cel ce inregistreaz
pasiv aciunea erosului asupra sa. 5lternana intre trecut-formele verbale a srit, a infipt
a mu!cat -si present-azi- surprinde continuitatea sentimentului, fora lui universal.
Iubirea a.teapt rbdtoare s ia in stp6nire omul, s il acapareze, s il supun si s il
metamorfozeze. Fimbajul metaforic si ludic d o not de spontaneitate discursului.
Secvena a doua surpinde metamorfoza universului si a eului dominat de fora
sentimentului. 5stfel iubirea se asociaz cu geneza, iar confesiunea prime.te un caracter
reflexiv.Int6lnirea, de altfel inevitabil cu erosul, il plaseaz pe eul liric in ipostaza de
indrgostit in centrul unui nou univers asemenea celui primordial, rotund, perfect
,pulsatoriu : si deodat-n $urul meu natura: se fcu un cerc de-a dura: cnd mai lar#,
cnd mai aproape: ca o strn#ere de ape.Iubirea transform realul , existena banal, ii d
un sens major, fiind posibil aspiraia spre <nalt a simurilor, simbol al spiritualizrii lor(
privirea si auzul au o mi.care ascensional, o existen de sine stttoare, independent,
suger6nd identitatea eului indragostit, starea lui de jubilaie, beatitudine :-i privirea-n sus
t!ni,: curcubeu tiat in dou,si auzul o-ntlni : tocmai ln# ciocrlii.3i.carea este
rapid (!ni5, in relaie cu starea de extaz materializat in motivul zborului asociat
c6ntecului, suger6ndu-se astfel armonia universului creat prin iubire. Simurile cu
mi.carea lor ascendent exprim ie.irea din sine a fiinei, prsirea granielor materiale
ale trupului si integrarea intr-o lume diafan, armonioas simbolizat de metafora
curcubeu tiat in dou, cu mare for expresiv, dar si concretizare a ambiguitii
limbajului poeziei moderne./urcubeul devine, in contextul discursului liric, simbol al
frumusetii, unitii dintre material si spiritual ,c"iar dac poart urmele instrinrii pt ca
iubirea ins.i este o modalitate de alienare , de pierdere a unitii sinelui.
7ea de a treia secven poetic se construie.te in jurul metaforelor mna, tmpla,
brbie, de!ert in strlucire.5utocunoasterea se realizeaza la nivel senzorial-pipitul, dar
indrgostitul nu mai recunoa.te vec"ile contururi, nu se mai regse.te mna nu le mai
!tie ,deoarece fiina sa se identific cu fora sentimentului, intr intr-o stare de graie
superioar existenei banale. 5ceast nou condiie este sugerat de metafora de!ert in
strlucire asociat altei metafore cu mare capacitate de sugestie: leoaica armie. 4up
primul moment de uimire deplin, iubirea domin fiina uman, reconstruie.te universul
exterior, dar si pe cel interior d6nd iluzia eternitii inc-o vreme :si-nc-o vreme.7"iar
dac omul este efemer, iubirea ca for universal este etern.
Lim!a1ul poetic este original remarc6ndu-se la nivel lexico-semantic prin
amestecul de cuvinte cu sens conotativ si lexeme din sfera colocvialului :de-a dura,
ne!tire .
Fa nivel morfologic se observ amestecul timpurilor verbale: perfect compus am
dus, perfect simplu se fcu ,t!ni si prezent ca sugestie a eternitii dragostei alunec,
trece, precum si prezena unor adverbe de timp: azi cu sens durativ, deodata marc6nd
momentul metamorfozei.
Fa nivel sintactic se remarc raportul de coordonare realizat prin si, dar, iar la
nivel stilistic metaforele noi, insolite: leoaica, desert, cerc.
Fa nivel prozodic, discursul poetic este structurat in ; secvene, cuprinz6nd
versuri cu msura variabil. .
Uniersul poetic
8ic"ita Stnescu s-a impus ca unul dintre cei mai interesani .i valoro.i creatori
de poezie modern,lirica lui av6nd un caracter reflexiv. 7a o recunoa.tere a valorii
creaiei sale, i s-a conferit <n #$*&, la Eiena, premiul Cerder, iar <n #$',, <n Iugoslavia,
premiul 97ununa de 5ur:.
. 7ritica literar consider c de la Ion >arbu, poezia rom6neasc nu a mai
cunoscut o asemenea capacitate de abstractizare ca <n cazul lui 8ic"ita Stnescu.
/oetul, prin tendina de a ajunge p6n la esena liricului, se apropie de 2minescu
su >laga( prin fora inovaiei la nivelului limbajului artistic, se apropie de 5rg"ezi( prin
capacitatea de <ncifrare a mesajului <n formule de maxim abstractizare, se apropie de Ion
>arbu.
4e-a lungul <ntregii sale creaii se disting <ncercri de a defini concepia proprie
despre cunoa.tere prin art, despre relaia poetului cu cuv6ntul. /oezii pe aceast tem:
90rs poetica:, 90rta poeziei:, 90rta poetic:, 90rta scrisului:, 90utoportret:, 9Poezia:,
9Poetul ca !i soldatul:, 9/utarea tonului:, 9Poetul:, 9)onul:, 9)imbrul:.
7orin >raga, in .&.-tnescu,orizontul ima#inar, caracterizeaza poezia lui prin )
elemente specifice care il incadreaz at6t in modernism-neomodernism c6t si in
postmodernism, artistul dep.ind, ca toi marii creatori una sau alta dintre orientri.In
viziunea criticului clujean, lirica stnesciana are ca trsturi definitorii: poetica
meta2oric din modernism, specific doar volumelor de p6n la ;;6le#ii ,i"iunea
meta2i"ic ce const in preferina poetului pt reverie intr-un spaiu supra-real, dincolo de
contingent, trstura ce il apropie de romantici,deoarece poezia modern se
caracterizeaz mai mult printr-un ni%ilism metafizic 2Dumnezeu a
murit 5,materialism,pierderea <simtului metafizic.+eintoarcerea spre romantism este mai
degrab una din caracteristicile postmodernismului numit de un critic al generatiei 'J
9romantism intors:. a treia trstura este neo-rationalismul ,ins poezia sa este una
total si nu exclude viaa interioar cu toate laturile ei, con.tiente si incon.tiente.7a si
moderni.tii, el parcurge experiena alteritii si contrapune alienrii metafizice 9o
antimetafizica a regsirii de sine 9.4e aici mi.carea pulsatorie intre poli opu.i(sus-
jos,abstract-concret! -alternana regimurilor imaginare. 5 patra caracteristic este
ten/in(a spre ontolo3ie4 poezia guvernat de un principiu cosmologic se na.te din
proiecia eului ca divinitate , aceasta trstur apropiindu-l de 3.2minescu.5l cincilea
element specific este i"iunea asupra cu0ntului :: prin cuplarea principiului ontologic
cu con.tiinta semiotic ia nastere viziunea stnescian a cuvintelor ca fpturi reale
,palpabile .5 .asea trstura este 1ocul interte)tual specific generatiei 'J.:3imetismul,
pasti.a si autopasti.a ,KLM manierisul ludic si ironic sunt modaliti postmoderne de
recuperare a mo!tenirii inainta.ilor.
/rima etap, lirica sentimentelor, adolescentin, se defineste prin
predominana subiectivitii, poetul revalorific6nd o component romantic: subiectul
cunoa.terii este eul liric <n jurul cruia se circumscrie lumea real, el -eul se afla in
centrul poeziei.
Nn primele dou volume (9Sensul iubirii:, 9 viziune a sentimentelor:!,
majoritatea textelor au ca tem dragostea( erosul este un prilej de a comunica
frm6ntatele <nt6mplri ale fiinei interioare, care sunt mai puternice dec6t ale condiiei
fizice date. Iubirea produce o senzaie de plutire, zborul se na.te din dragoste ca o
coloan a infinitului <ntre pm6nt .i cer.
Iubirea este o stare liric complex, este o ie.ire din somn, motivul fundamental
fiind cel al rsritului si se asociaza strii de extaz sau jubilaie o $ubilaie necenzurat in
faa unui univers in plin #enez(2.Simion!.
5 doua etap, lirica necuvintelor,a maturitii creatoare <ncepe cu volumul
94reptul la timp:. Eizionarismul lui 8ic"ita Stnescu se abstractizeaz, poetul este
preocupat de tema timpului ,a creatiei, textele au un caracter filosofic, remarc6ndu-se
preferina pentru interpretarea si reinterpretarea miturilor .
3iturile nu apar doar cu sensurile lor iniiale, ci sunt un pretext pentru a transmite
o stare liric complex.
Eolumul 9## 2legii: este considerat cea mai bun carte a lui 8ic"ita Stnescu si
cuprinde #, poeme(#, este cifra totalitatii temporale-anul cu cele #, luni si spatiale -
cerul cu #, figuri ale zodiacului! deoarece celor ## elegii li se adauga poezia 1mul 7
fanta.
2legiile sunt 9definiii: filosofico-lirice ale unor concepte fundamentale ale
existenei poetului. Nn elegii tema este suferina de diviziune, t6njirea dup unitate:
9Durere a ruperii n dou a lumii : /a s-mi ptrund prin oc%ii, doi : Durere a ruperii
n dou a sunetelor : 'umii, : /a s-mi loveasc timpanele, dou: (96le#ia =:!.
+efacerea unitii primordiale nu este posibil p6n c6nd poetul nu va .ti limba ierbii, a
s6mburilor, a stelelor.
. 5ventura cunoasterii propune pe r6nd o dispozitie abstractizant, raional, un
regim intelectiv al imaginarului poetic si .opus acesteia ,intoarcerea spre concret,
material, un regim senzorial numit de poet antimetafizica .
Nn ultima etap, numit lirica frigului, tema fundamental este moartea.
Eolumele de poezii din aceast etap sunt 93reia frigului:, 98oduri .i semne:, 92pica
3agna:, 9perele imperfecte:. 3oartea este o experien limit, <nsemn6nd <ntoarcerea
<n mit, <n necuv6nt. 3oartea este o <nc"eiere metaforic a aventurii spirituale a eului
poetic <n spaiul cunoa.terii,iar /tolemeu este inlocuit de Sisif sugestie a sentimentului
zadarniciei.
7riticul literar 5urel 3artin consemna c universul liricii lui 8ic"ita Stnescu
este 9o pdure de simboluri:. 7a toi marii poei, 8ic"ita Stnescu a fost fascinat de
esene, de ceea ce exprim sau ascunde fenomenalul si poate fi considerat cel de-al
patrulea poet roman vizionar ,dupa 2minescu,>laga,>arbu construind o adevarata
cosmologie lirica.
. Fimbajul su poetic este abstract, bazat pe metafor .i parabol.
Nn volumul 97artea de recitire:, poetul distinge trei moduri de a crea poezia:
fonetic - bazat pe sonoritatea sunetelor, pe aliteraie
morfologic - bazat pe mobilitatea cuv6ntului, la fel ca la 5rg"ezi
sintactic - bazat pe construciile sintetice ca <n cazul lui >arbu.
8ic"ita Stnescu experimenteaz un lirism semantic prin cultivarea simbolurilor
existeniale( el realizeaz mutaii de sens prin construcii sintactice aparent absurde, prin
sc"imbarea valorii gramaticale a cuvintelor (vzul m6inilor!.
4icionar
ntologie- ramur a filosofiei care studiaz existena
/asti.- imitaie, copie
Semiotic=semiologie- ramur a logicii simbolice care studiaz semnele si
comunicarea
-simptomatologie
3anierism- lips de naturalee, artificialitate, afectare, formalism in realizarea
unei opera de art rezultat mai ales din folosirea mecanic si repetat a anumitor
procedee.
>n /ulcele stil clasic
Inca/rare /oezia In dulcele stil clasic aparine volumului omonim si poart
semnele ambiguitii specifice poeziei moderniste si neomoderniste alturi de ironie,
spiritul ludic, limbajul neconvenional, inedit ,muzicalitate ,alte elemente care o
incadreaz in curent si anticipeaz poezia postmodernist.
Conte)tEolumul este caracterizat de 8.3anolescu in Istoria+7riticul arat c
sunt cuprinse texte ce trdeaza anxietatea, nelini.tile si intrebrile maturitii sau poezii
de dragoste, madrigaluri ,cantece trubadure.ti in maniera ludic,ironic-sentimental ce
dezvluie o imens inventivitate fonetic,morfolo#ic,sintactic si ,nu in ultimul rnd
,semantic ,textul ce d titlul volumului aparin6nd celei de-a doua categorii.
Structural$ iscursul liric este alctuit din cinci catrene construite pe monorim si
un vers izolat cu rol de concluzie, unitatea textului fiind asigurat de elementele de
recuren:pasul, domni!oara.
Tema este fie erotica, fie cea a creaiei, prin asociere cu titlul ,metafora
domni!oar simboliz6nd iubita=iubirea sau poezia, fapt ce incadreaza textul in r6ndul
artelor poetice alturi de 6u nu strivesc corola de minuni a lumii, )estament, >lori de
muci#ai, Din ceas dedus2?oc secund5
Titlul$ alctuit dint-un substantive, dou adjective si o prepoziie anticipeaz
caracterul de art poetic si exprim nostalgia eului liric in ipostaza de creator dup
absolutul poetic, aspiraia spre limbajul perfect ce poate concura Fogosul fiind o
constant a liricii moderne.Interpret6nd textul ca poezie de dragoste, titlul are dimensiune
ludica suger6nd indepartarea fiinei umane de idealul erotic si totodata jindul dup starea
de extaz, jubilatie ce caracterizeraz lirica de tineree a poetului c6nd iubirea avea
caracter inaugural, crea un nou univers si se asocia cu creaia poetic: /e bine c esti,ce
mirare c sunt(:Dou cntece diferite,lovindu-se amestecndu-se,:dou culori ce nu s-au
mai vzut niciodata,:una foarte de $os, intoars spre pmnt,:una foarte de sus, aproape
rupt:in infri#urata,neasemuita lupt: a minunii c esti,a-ntmplrii c sunt.
1extul se poate interpreta si ca parodie la idile, madrigaluri, romane din secolul al
#$-lea si c"iar de la inceputul poeziei rom6nesti sau ca ca parodie a intelegerii
iubirii=condiiei poetului-poeziei de-a lungul timpului, discursul cuprinz6nd trimiteri la
romantism, simbolism.
/rin prezena mrcilor eului poetic 2stau,tu,eu5 creaia se inscrie in lirismul
su!iecti ,iar prin meditaia asupra creatorului sau asupra condiiei umane care
inregistreaza degradarea sentimentelor, a lumii ce-si evideniaz caracterul finit si lipsit
de mreie pentru omul modern lucid, textul capt caracter reflexiv,dar si autoironic .
Incipit /rimele dou catrene au in centru laitmotivul pasul tu de domni!oar in
care substantivul pasul este simbol al inefabilului poeziei=iubirii, dar si al devenirii
continue ce define.te tot ce exist, adjectivul posesiv marc"eaz o invocare, adresare
direct iar domni!oar, lexem cu conotaie ludic si ironic semnific poezia, muza
,creaia sau iubita=iubirea la care se raporteaz eul liric./e parcursul discursului poetic,
pasul este inlocuit de mersul tu pentru a accentua caracterul trector al tuturor lucrurilor,
sentimentelor ,experienelor, relativitatea ce caracterizeaza omul modern constient de
ve.nica trecere.Sintagma laitmotiv se asociaz cu verbul coboar ce face legatura cu
elementele universului-realului la care se relaioneaz pasul de domni!oar4bolovan,
,frunz verde,pal ,inserarare-n sear, pasre amar,cuvinte cu valoare metaforic,
,semnificative pentru ambiguitatea liricii moderniste si neomoderniste.5stfel bolovanul
devine un simbol al mineralului din care timpul pare a se fi retras, piatra suger6nd
materia inert, etern in opoziie cu oximoronul frunz verde, pal,expresie a naturii in
ve.nicul ei circuit, accentu6nd motivul timpului concretizat de repetiia inserare-n
sear.Se face in acest fel si trimitere la dou din caracteristicile poeziei romantice-in
perfecta relatie cu atmosfera nostalgic -fals nostalgica -sugerata de titlu: nocturnul ca
timp al meditaiei, creaiei ,iubirii si natura, spaiu protector al eului romantic
melancolic,vistor. Pasre amar, ultimul dintre elementele ce definesc poezia=iubirea
sugereaz legatura dintre transcendent si contingent amintind cele dou coordonate ale
atractiei eului din 6le#ii si poezia simbolist,mai ales cea bacoviana unde imaginea
citadin este uneori intretiat de zborul diametral al unui corb.
.7ele dou catrene sugereaz si raportul intre realitate si creatie=ficiune, procesul
de sublimare a realitii in poezie,dac avem in vedere aceast tem a textului
.In ceea ce prive.te erosul, primele strofe se constituie ca preambul al relaiei
eului cu idealul erotic inrtrezrit in und.3omentul revelaiei este infim o secund,o
secund si posibil doar prin oglindire, amintind conceptia barbian a poeziei ca $oc
secund si aspiraia romantic spre absolut. Impactul asupra eului este profund si
persistent a.a cum sugereaz versul cu iz ironic dar si ar"aic, voit ar"aic inima incet mi-
afund precum si sintagmele urmtoare ce conin invocaia retoric prin care eul incearc
sa prelungeasc momentul revelatoriu al creaiei sau iubirii, ambele fiind, din punct de
vedere sufletesc, cov6rsitoare /ci imi este foarte ru.1impanul, simbol al auditivului,al
cunoa.terii senzoriale ca si vzul, dar inferior acestuia, devine legtura dorit cu
iubirea=creatia revelat pentru o clip si in acela.i timp simbol al eului care se simte
blestemat si semizeu, din nou suger6ndu-se relaia cu poezia anterioar prin trimiterea la
lirica romantic si modernist a ipostazei geniale sau damnate a poetului. 2ul are
sentimentul superioritii prin accesul la revelaie, dar si suferina provocat de
imposibilitatea prelungirii momentului ei.Starea de ru se manifest prin atitudinea
contemplativ stau intins si lun# dar si prin tcere pentru c dincolo de momentul
revelatoriu, cuvintele sunt ineficiente sau eul s esimte lipsit de inspiraie. Strofele
demonstreaz si aspectul ludic, ironic al poeziei prin accentuarea semantismului si
trimiteri livre.ti blestemat, semizeu.
5inalul pune in eviden o stare elegiac sau mimarea ei, daca citim textul in
c"eie ludic, o atitudine lucid in care eul se dovede.te con.tient de limitele universului
in care fiineaz si pe care nu le poate sc"imba.1otul este mic, fr strlucire autentic
,fragmentar suger6nd melancolia si opozitia cu frumuseteta iubirii=poeziei revelate
4soarele pitic:aurit si mozaic.5ceast lume ins este asumat de eul liric con.tient de
limitele omului, cunoasterii, existentei, aspiratiei: Pasul trece ,eu rmn./entru fiina
umana a sf6rsitului secolului al OO lea ,iubirea, sau poezia perfect rm6n in stare ideal,
aspiraie si jind, textul amintind in directia lui erotic de versul arg"ezian unde implinirii
reale ,concrete a iubirii ii este preferat starea de reverie, aspiraia spre eros..Solitudinea
si melanc"olia, luciditatea si spiritul ludic definesc poetul neomodernist asa cum apare el
in aceasta poezie.
Lim!a1ul poetic imbin elemente ale registrului stilistic colocvial ,ar"aic si
neologic, <nveste.te cuvintele obi.nuite cu valoare metaforic, iar la nivel morfologic
apeleaz la present, timp durativ al continuitii si pefectul compus regional si ar"aic am
fost zrit.
Opinia1extul invit la lecturi si interpretri multiple,fiind reprezentativ at6t
pentru neomodernism c6t si pentru anticiparea atitudinii postmoderne.
Leoaica tanara$ iu!irea
Comentariu
/oezia aparine vol. 1 viziune a sentimentelor ce aduce in prim plan un univers
nou creat prin iubire, erosul fiind o for universal.
Inca/rarea in curent 1extul aparine neomodernismului prin ambiguitate,
subiectivitatea puternic, viziunea asupra lumii, limbajul metaforic insolit, concretizarea
imaginilor abstracte.
.i"iunea asupra lumii este viziunea sentimentelor ce concretizeaza intoarcerea
poeziei spre intimitatea si profunzimea fiinei umane dup o perioad de confiscare a ei
de ctre politic. 4e asemenea se remarc influene romantice ca preferina pt metafizic-
dep.irea contingentului prin dragoste si tendina spre ontologie, proiectia eului in centrul
discursului si lumii, el fiind subiect al cunoa.terii ,dar av6nd si dimensiune divin.
Tema si motie: iu!irea, geneza, universul pulsatoriu, in miscare, cercul,
privirea, auzul.
Tipul /e lirism-lirism subiectiv deoarece textul conine mrcile eului: verbe,
pron. mi, ma,am dus.(pers #! iar discursul poetic are caracter confesiv, fiind un monolog
liric .
Structura :trei secvene lirice in care poetul renun la elementele prozodice
clasice.
Titlul contine tema textului si metafora central leoaica tnr ce surprinde
caracterul puternic, agresiv, dar nobil, superior al sentimentului( forma feminin poate
accentua importanta sentimentului, posesivitatea dragostei care ia in stp6nire fiina
uman
Incipitul este reluarea titlului urmat de confesiunea eului in ceea ce prive.te
receptarea sentimentului de ctre indrgostit a srit in fa, colii albi mi i-a nfipt in fa,
m-a mu!cat leoaica azi de fa. 4e.i iubirea este un dat al omului, destinul su fiind intim
legat de acest sentiment m pndise-n incordare mai demult, int6lnirea cu ea este
surprinztoare si violent( prin verbe de mi.care si prin metafora colii albi caracterul
agresiv si surprinztor al dragostei este puternic reliefat, eul fiind cel ce inregistreaz
pasiv aciunea erosului asupra sa. 5lternana intre trecut-formele verbale a srit, a infipt
a mu!cat -si present-azi- surprinde continuitatea sentimentului, fora lui universal. Iubirea
a.teapt rbdtoare s ia in stp6nire omul,s il acapareze, s il supun si s il
metamorfozeze. Fimbajul metaforic si ludic se bazeaz pe conotaiile cuvintelor din
registrul colocvial in care este exprimat confesiunea t6nrului care capt astfel o not
de spontaneitate.
Secvena a doua surpinde metamorfoza universului si a eului dominat de fora
sentimentului. 5stfel iubirea se asociaz cu geneza , ca in poezia blagiana 'umina ,iar
confesiunea prime.te un caracter reflexiv.Int6lnirea, de altfel inevitabil cu erosul, il
plaseaz pe eul liric in ipostaza de indrgostit in centrul unui nou univers asemenea celui
primordial, rotund, perfect ,pulsatoriu : si deodat-n $urul meu natura: se fcu un cerc
de-a dura: cnd mai lar#, cnd mai aproape: ca o strn#ere de ape.Iubirea transform
realul ,existena banal, ii d un sens major, fiind posibil aspiraia spre <nalt a simurilor,
simbol al spiritualizrii lor( privirea si auzul au o mi.care ascensional, o existen de
sine stttoare, independent, suger6nd identitatea eului indragostit, starea lui de jubilaie,
beatitudine :-i privirea-n sus t!ni,: curcubeu tiat in dou,si auzul o-ntlni : tocmai
ln# ciocrlii.3i.carea este rapid (!ni5, in relaie cu starea de extaz materializat in
motivul zborului asociat c6ntecului, suger6ndu-se astfel armonia universului creat prin
iubire. Simurile cu mi.carea lor ascendent exprim ie.irea din sine a fiinei, prsirea
granielor materiale ale trupului si integrarea intr-o lume diafan, armonioas simbolizat
de metafora curcubeu tiat in dou, cu mare for expresiv, dar si concretizare a
ambiguitii limbajului poeziei moderne./urcubeul devine, in contextul discursului liric,
simbol al frumusetii, unitii dintre material si spiritual ,c"iar dac poart urmele
instrinrii pt ca iubirea ins.i este o modalitate de alienare , de pierdere a unitii sinelui.
7ea de a treia secven poetic se construie.te in jurul metaforelor mna, tmpla,
brbie, de!ert in strlucire.5utocunoasterea se realizeaza la nivel senzorial-pipaitul ,dar
indrgostitul nu mai recunoa.te vec"ile contururi, nu se mai regse.te mna nu le mai
!tie ,deoarece fiina sa se identific cu fora sentimentului, intr intr-o stare de graie
superioar existenei banale. 5ceast nou condiie este sugerat de metafora de!ert in
strlucire asociat altei metafore cu mare capacitate de sugestie: leoaica armie. 4up
primul moment de uimire deplin, iubirea domin fiina uman, reconstruie.te universul
exterior, dar si pe cel interior d6nd iluzia eternitii inc-o vreme :si-nc-o vreme.7"iar
dac omul este efemer, iubirea ca for universal este etern.
Lim!a1ul poetic este original remarc6ndu-se la nivel lexico-semantic prin
amestecul de cuvinte cu sens conotativ si lexeme din sfera colocvialului :de-a dura,
ne!tire .
Fa nivel morfologic se observ amestecul timpurilor verbale: perfect compus am
dus, perfect simplu se fcu ,t!ni si prezent ca sugestie a eternitii dragostei alunec,
trece, precum si prezena unor adverbe de timp: azi cu sens durativ, deodata marc6nd
momentul metamorfozei.
Fa nivel sintactic se remarc raportul de coordonare realizat prin si, dar, iar la
nivel stilistic metaforele noi, insolite: leoaica, desert, cerc.
Fa nivel prozodic, discursul poetic este structurat in ; secvene, cuprinz6nd
versuri cu msura variabil. .
Opinia /oezia exprim intr-un limbaj nonconformist, incitant starea de graie
provocat de momentul indrgostirii ce-l face pe om s se considere un demiurg, o fiin
etern capabil s redescopere si s reordoneze datele realitii.
&RAMATUR*IA IONA$ M%SORESCU
Sc'i(
7a si in cazul prozei si poeziei, evoluia dramaturgiei este marcat pe de o parte de
constr6ngerile ideologice specifice regimului comunist, iar pe de alt parte de
diversificarea spectacolului dramatic, de prezena noilor forme ale dramaturgiei care nu
mai respect caracteristicile tradiionale.5nii A )J crora le aparin scriitori valoro.i ca
8.Stnescu si 3arin Sorescu aduc desc"iderea at6t in plan tematic cat si in ceea ce
priveste modalitile de constructie a pieselor de teatru si c"iar a spectacolelor.
3arin Sorescu se afirm mai int6i in poezie si apoi in dramaturgia postbelic prin teatrul
parabola, istoric si comedie.
Conte)t /iesa Iona cu subtitlul 9tragedie in patru tablouri:aparine trilogiei -etea
muntelui de sare ,alturi de Paracliserul si Matca ,piese considerate de autorul,
insu.i ca av6nd caracter filosofic si constituindu-se ca o replic modern la tragedia
antic(asa cum arat subtitlul!.
.i"iunea /espre lume este exprimat in 6xtemporal despre mine si prefaa piesei. 3.S
mrturise.te c in teatrul pe care-l scrie exist o doza mare de nelini!te, anxietate, c%iar
un vuiet de intrebri puse si nerezolvate( c pornind de la sine va ajunge la restul lumii si
la problemele cele mai acute.In prefat, dramaturgul pune in valoare, tratarea inedit,
original a mitului, caracterul simbolic al personajului si accentul asupra singurtii
omului modern.
Apartenenta la 3en si specie textul apartine genului dramatic prin modul de expunere-
monologul, didascalii, structura in tablouri, conflictul dramatic.Subintitulat tra#edie in
patru tablouri , piesa este o drama modern, o parabol dramatica ce cultiv alegoria si
metafora.
Tema condiia omului modern intr-o lume inc"is in care aspir zadarnic spre libertate si
alungarea singurtii.4ramaturgul pleac de la mitul biblic si construieste un text
parabol, modern,meditativ,un teatru de idei, in care personajul este un simbol al omului
pierdut intr-un univers absurd, iraional.
Apartenenta la teatrul mo/ern
1extul aparine formelor moderne ale dramaturgiei prin personajul generic, allegoric:Iona
il simbolizeaz pe autor, dar isi intreaga condiie uman Iona este omul in condiia lui
uman in fata vieii si a morii( prin conflictul derizoriu in opoziie cu cel traditional care
se mut din exterior in interior si aduce in prim plan infruntarea cu un destin potrivnic si
in acelasi timp o experienta iniiatic, prin deznodm6ntul imprevizibil, amestecul
registrelor stilistice:grav, oral-popular, ironic, metaforic, prin elementele decorului-
abstract simbolic, formula monologului dialogat ,amestecul comicului si tragicului,
pateticului si ironiei.
*ene"a te)tului -fragmentul biblic referitor la profetul Iona .
Sorescu mrturiseste ca a citit textul biblic, dar ca a construit o drama modern cu
multiple semnificaii : -tiu numai c am vrut s scriu ceva despre un om sin#ur,
nemaipomenit de sin#ur.
Con2lictul este unul interior-drama existenial a protagonistului provocat de
discrepana dintre real si ideal, dintre aspiraie si ne<mplinire, dintre libertate si condiia
de damnat intr-un univers inc"is.
Su!iectul In tabloul int6i Iona , ce st fr s .tie in gura unui pe.te uria. si cu nvodul
aruncat peste cercurile de cret a.teapt s prind pe.tele cel mare( pt a pcli soarta
potrivnic el i.i aduce de acas un acvariu cu pe.ti captivi. In timp ce pescuie.te trieste
drama pierderii ecoului. Se simte f singur si inspim6ntat mai ales c in final este ing"itit
de c"it.In tabloul al doilea Iona se afl in interiorul /estelui #, este derutat , dar se
familiarizeaz treptat cu specificul noului univers, isi aminteste prima parte a mitului,
cea cu omul ing"iit de c"it si viseaz sa construiasc o banc in mijlocul mrii.In tabloul
urmtor eroul se afl succesiv in interiorul /estilor , si ;, int6lne.te doi pescari mui,
incearc zadarnic s comunice cu ei, taie ferestre in pereii burii c"itului, mai int6i cu un
cuit , apoi cu ung"ia, isi aminteste de mama sa, scrie o scrisoare pe o bucat din propria
piele pe care vrea sa o trimit in be.ica pe.telui, ca naufragiaii, dar pe care o calc din
nebgare de seam si astfel are impresia c prime.te el scrisoarea.In tabloul % Iona se afl
pe ceva ca o plaj, crede c s-a eliberat, are un moment de exaltare, dar constat c
eliberarea nu este posibil, c omul este captiv intr-un univers inc"is deoarece orizontul
este format din nenumrate buri de pe.te. +ealizeaz <ntr-un moment de iluminare c
trebuie s se <ndrepte spre interior .i i.i spintec propria burt rostind optimist rzbim noi
cumva la lumin.
Interpretari ale piesei
7reaia lui 3.S.poate fi considerat o dram existenial, filosofic despre condiia
omului in lume.5ceasta se caracterizeaz prin alienare si insingurare datorate prsirii de
ctre divinitate si a confruntrii cu neantul. Nn acelasi timp drama este o concretizare a
temei aspiraie spre absolut, pe.tele cel mare, fiind simbol al idealului absolut, ca in
opera prozatorului 3elville. In 6xtemporal despre mine autorul consider textul o 9carte
de filosofie:.4e altfel, piesa conine elemente din filosofia existenialist: problema
libertii, confruntarea cu neantul, sugestia mitului lui Sisif, absurdul existenei,
imposibilitatea comunicrii, necesitatea angajrii in act= fapt ,deoarece omul ,aleg6nd
liber, devine responsabil de propria existen.
alt interpretare este aceea de dram psi"ologic ar"etipal: int6mplrile lui Iona
sunt corelativi exteriori ai evenimentelor interioare: prbusirea in sine, dedublarea,
pulverizarea personalitii.
4in punct de vedere social-politic, textul se constituie ca o parabol a regimului
communist, o critic <n limbaj metaforic a regimului care macin existenele asemenea
pantecelui uria. al balenei.
Structura4 % tablouri( modul de expunere este monologul( sunt prezente didascaliile( ce
fixeaz la inceputul fiecrui tablou elementele de dPcor: gura cascat a c"itului care il
p6nde.te pe Iona, p6ntecele balenelor succesive in care intr, moara de v6nt, de care se
ferete, ceva ca o pla$, gura ultimului pe.te spintecat.
Titlul face trimitere la mitul biblic si are valoare de simbol. /escarul Iona este omul
modern dornic de cunoa.tere, con.tient de singuratatea si de limitele lui.
Comentariu pe ta!louri
In primul tablou, personajul se afl in gura pe.telui fr sa fie con.tient de acest pericol,
se indeletnice.te cu pescuitul si are alturi un acvariu cu pestisori, sugestie a unui univers
inc"is, propriul univers de care inc nu este con.tient-.i <n care omul nu poate gsi
libertatea .In tablourile , si ; Iona este surprins in interiorul mai multor monstri-trimitere
la c"itul biblic( legea acestor spaii concentraionare este ve!nica mistuire parafraz
ironic la vesnica mntuire, trecerea continua de la via la moarte,fr sens si mai ales
fara a oferi fiintei umane posibilitatea de a ajunge la cunoasterea absolut sau a propriului
destin.7onditia omului modern apare astfel in opozitie cu cea a omului antic, deoarece
eroii tragediei antice grecesti luptau cu un destin impus de zei in timp ce eroul teatrului
modern e dominat de o soarta derizorie ,fr sens, ce face din el o fiin captiv.Gn
element important al decorului este moara de vant de care Iona se fereste.2a sugereaz pe
de o parte c eroul este constient de propria conditie, drumul prin spatiul inc"is al
balenelor si situatia limita in care se gseste avand caracter initiatic si aspir spre
cunoastere aceast atitudine av6nd drept consecin faptul c nu se lasa angrenat intr-o
existenta fara sens. /e de alt parte, moara trimite la 4on Quijote, personajul lui
7ervantes ce simbolizeaz vistorul, fiina umana ce doreste sa dep.easc existenta
anodin ,concret ,mesc"in.In tabloul al % lea ,didascaliile indica nu numai decorul
(burta ultimului peste spintecat,:ceva ca o plaja:!,ci si elemente portretistice -barba lui
Iona asemanatoare celei a sfntilor ,sugerandu-se astfel trecerea timpului si procesul
spiritualizarii eroului .efortul cunoasterii si inelegerii conditiei umane. 2xistenta absurd
e sugerat de ing"itirea lui Iona si traversarea succesiv a p6ntecelor balenelor, construit
simetric cu aspiratia spre ideal -pestele cel mare -exprimata in primul tablou.In universul
inc"is al pestilor ,simbol al labirintului si al tragismului conditiei umane personajul
actioneaz pentru a se elibera si in acela.i timp mediteaz asupra vietii, mortii, rostului
omului in lume. Singurtatea absolut specific omului modern, e ilustrat at6t de
destinul eroului c6t si de modalitatea de construcie a piesei-monolog dialogat-,sugestie a
alienrii si dorintei de recuperare a sinelui.Singuratatea inseamna lupta cu un destin
absurd, simbolizat de intunericul p6ntecelor animalelor marine si imposibilitatea
comunicrii ,preluata de autor din teatrul absurd si intruc"ipata de cei doi pescari muti ce
poarta o barna in spate, metafor a greutii destinului pe care Iona il infrunt curajos at6t
faptic, tind ferestre in burile pestilor cat si prin meditatiile ce <i insotesc drumul
cunoasterii./e masur ce traveseaz spaiul inc"is al fiecrui peste, Iona devine constient
de tragismul conditiei sale simbolizata la inceput de pierderea ecoului,simbol al
singurtii absolute, urmat de intrarea in spatiul inc"is in care incearc sa se acomodeze
. 5stfel el mediteaz asupra existentei creia omul incearc zadarnic sa ii gseasc un
sens pierz6ndu-si viata in efortul de a face le#turi intre subiect si predicat, asupra
relaiei dintre oameni sesiz6nd opoziia dintre sentimentul solidaritaii si alienarea,
singurtatea absolut, dragostei si comunicrii cu ceilali. Iona incearca sa trimita o
scrisoare, dar intenia nu se finalizeaz, se g6ndeste la soie si apoi la mam ajung6nd la o
mama primordial, ar"etipal, simbol al nevoii de a sc"imba destinul ,de a rena.te.4e
aceea amintirea acestei mame unice este urmat de indemnul patetic na!te-m
mereu./ersonajul ajunge la concluzia c lumea este un spatiu inc"is ce nu permite
realizarea aspiratiilor trim si noi cum putem inuntru si isi dore.te sa construiasc o
banc in mijlocul mrii, metafor a libertii si stabilitii spre care tinde omul modern
pentru care existenta religioasa nu mai este o solutie. 3area devine spatiul incert al
libertii pline de primejdii 4 nade frumos colorate ,iar Iona se identific la un moment
dat cu pestii( de asemenea el trieste un profund sentiment de spaim simindu-se agresat
de puii monstrului. In tabloul al % lea eroul are la inceput senzatia ca s-a eliberat si
traieste o stare de exaltare ,de frenezie aproape dionisiac, ins observ c vede aceiasi
oameni, cei doi pescari, c universul este alctuit din nenumarate burti de peste ,sugestie
a imposibilitii eliberrii..
.4e aceea se simte ca un Dumnezeu care nu mai poate nvia si exprim dramatic
nostalgia dup /aradisul pierdut, dupa eternitate c noi oamenii numai atta vrem4un
exemplu de inviere.Intr-un moment de iluminare Iona isi regseste identitatea-sinele
pierdut- amintindu-si treptat elemente ce il ancoreaza in umanitate (universul, casa,
scoala ,familia! si inelege ca soluia nu se gseste in exterior ,ci in sine totul e
invers.Soluia spintecrii propriului p6ntece are valoare simbolic si sugereaz c omul
poate sa se regseasc si sa se elibereze de conditia tragica intorcandu-se spre sine si
renun6nd la materialitatea limitatoare.0inalul desc"is cuprinde gestul sinucigas si
afirmaia optimist rostita de personaj:rzbim noi cumva la lumin .Fumina devine un
ideal si un simbol al cunoa.terii absolute, al libertatii sau a recuperrii conditiei originare
prin moarte.
Persona1ul
Statutul initial pescar, personaj generic, simbol al conditiei umane Imi vine pe limb s
spun c Iona sunt eu *+,Iona este omul in conditia lui uman in faa vieii si in faa
morii.
Mo/alitatile /e caracteri"are sunt specific genului dramatic: didascalii, replici, relatiile
cu ceilalti, actiune.
&i/ascaliile ofer elemente portretistice conturate de dramaturg, gesturi ,ton ,mimic
toate acestea contribuind la caracterizarea eroului ce se remarc prin complexitate.
Iona nu are un statut social f concret delimitat datorit faptului ca teatrul modern aduce in
prim plan personaje generice, cu valoare de simbol( statutul de pescar poate sugera
apropierea de conditia omului biblic:Iisus este numit pescar de suflete, /etru a fost
pescar sau conditia primordial a fiinei umane( de la inceput dramaturgul stabile.te
singurtatea si dedublarea eroului :/a orice om f sin#ur ,Iona vorbe!te tare cu sine
insusi. -e dedubleaz. Indicatia sugereaz alienarea omului modern urmat de pericolul
ce il p6ndeste :Iona st in #ura pe!telui nepstor" in tabloul al doilea didascaliile
surprind starea de derut, spaima, rul existential provocat de spatiul inc"is: Iona in
picioare ,cu minile dibuind nuc" mer#e intr-o direcie pn se izbe!te de limit" ii e ru
.In tablourile urmtoare se dau detalii in ceea ce prive.te tonul, simbol al con.tientizrii
conditiei, al iluminrii pentru gasirea solutiei ontice :ru#tor, exaltat, nucit, vesel,
speriat ,suspicios, in#rozit "precum si detalii de ordin fizic ce evideniaz trecerea
timpului si procesul spiritualizrii eroului:la #ura #rotei rsare barba lui Iona .'un# si
ascuit 7vezi barba sc%ivnicilor de pe fresce.
Replici -personajul vorbeste cu sine pentru a intelege situatia limita, conditia de
instrainat si captiv, a exprima dorinta de comunicare :&umai ca eu trebuie sa stri# .-a-l
c%em. Pe Iona. De fapt Iona sunt eu.Se autocaracterizeaza vorbind despre sine atat la
persoana intai cat si la persoana a treia Iona n-are noroc si pace( contureaza idealul
absolut spre care tinde zadarnic precum si conditia umana derizorie, dar dornica de
fericire in timpul scurt care ii este dat:De mult pandesc eu pestele asta.'-am si visat.
0pa asta e plina de nade ,tot felul de nade frumos colorate.&oi pestii,inotam printre
ele ,atat de repede incat parem #ala#iosi.
&e punem in #and o fericire, o speranta, in sfarsit ceva frumos,dar peste cateva clipe
observam mirati ca ni s-a terminat apa.
In captivitate replicile au menirea sa incurajeze abordarea cu luciditate si curaj a condiiei
de incarcerat ,sa exprime revolta impotriva propriei condiii si increderea in sine: sunt
in#%itit" fac ce vreau.8orbesc.5pare legtura cu mitul care si-a pierdut semnificatia pt
omul modern, deoarece Iona isi aminteste doar prima parte, nu si relatia cu divinul. 5stfel
conditia omului modern cu un destin derizoriu se contureaz in dimensiunea sa dramatica
,iar atitudinea este una ironica si patetica in acelasi timp: Povestea ce zice ,ce ne inva9
&u stiu ,c-am auzit numai partea asta, intia care ne inva clar ca poi fi in#%itit de un
pe!te .
)are curios a! fi s !tiu dac-a mai iesit omul acela din c%it. Iona isi exprim dorina de
stabilitate si ec"ilibru intr-o lume mereu instabil, plina de pericole care agreseaz
individul uman : 0r trebui s se pun un #ratar la intrarea in orice suflet.
Dac as avea mi$loace, n-a! face nimic altceva dect o banca de lemn in mi$locul mrii.
Se identific cu o ung"ie, suger6nd dorina de evadare si nevoia de libertate, curajul de a
dep.i condiia de incarcerat, isi manifest dureros aspiratia spre sc"imbarea destinului
prin relatia cu mama Mam ,i-as scrie,mi s-a intamplat o mare nenorocire. Mai na!te-m
o dat(...&a!te-m mereu.
In ultimul tablou isi asuma lucid condtia, singurtii si limitei -unt ca un Dumnezeu care
nu mai poate invia isi spune propria poveste, se autocaracterizeaz drept naiv, deoarece a
incercat sa gaseasc solutia action6nd in exterior, se regseste pe sine afirm6nd, simetric
cu tabloul int6i , 6u sunt Iona si exprim speranta ca drumul interior este soluia dep.irii
destinului dup regsirea de sine Plec din nou. De data asta te iau cu mine. /e conteaz
daca ai sau nu noroc9 6 #reu s fii sin#ur.zbim noi cumva la lumin.
5apte -Iona este nu numai o fiin contemplative, ci si un om activ care face eforturi
pentru a-si implini idealurile si a se elibera din situatia dramatic .2l incearc sa lupte cu
flcile monstrului marin, taie ferestre in peretii c"itului, scrie o scrisoare cu propriul
s6nge pe pielea podului palmei ,o mrturie adresat umanitatii asupra conditiei sale
tragice, arunc apoi scrisoarea, incuraj6ndu-se ca nu se teme de singurtate.Isi spinteca in
final propria burta,gest simbolic al regsirii de sine si al cutarii soluiei in interior.
Relatiile cu cei /oi 2i3uranti accentueaz singurtatea, nevoia de comunicare, absurdul
existentei, egoismul societii moderne si conditia de ins care vrea sa cunoasca a lui Iona.
Spre deosebire de cei doi figurani, personajul principal nu <si accept conditia si lupt
pentru inelegerea si dep.irea ei.
Scene In tabloul al treilea Iona isi aminte.te de mam, simbol al creatiei, vietii pt a
exprima dorina sc"imbrii destinului deoarece oamenii pierd sensul existenei, sau
existena ins.i se dovede.te lipsita de <neles, absurd( simindu-se f singur, Iona isi taie
o bucata de piele de la m6na st6nga si scrie o scrisoare pe care o pune in be.ica pe.telui,
incerc6nd sa se salveze sau sa comunice cu umanitatea.1esteaz grosimea pereilor burii
c"itului si ii compar cu zidurile 8avilonului pt a accentua dramatismul conditiei umane.
5poi calca din imprudenta be.ica pestelui, dramaturgul suger6nd astfel imposibilitatea
comunicrii. ?sind scrisoarea, pescarul are impresia ca a primit-o el , c emitorul este
un altul, sugestie a instrinarii si damnrii conditiei umane moderne. Fimbajul ironic si
familiar surprinde drama omului care a pierdut sensul vietii si mretia tragediei , fiind
doar o fiin insingurat care l-a pierdut pe 4umnezeu n-o s mi!te nimeni nici mcar un
de#et. &imeni din sat. &imeni de pe pmnt. &imeni din cer.

Comentariu
7a si in cazul prozei si poeziei, evoluia dramaturgiei este marcat pe de o parte de
constr6ngerile ideologice specifice regimului comunist, iar pe de alt parte de
diversificarea spectacolului dramatic, de prezena noilor forme ale dramaturgiei care nu
mai respect caracteristicile tradiionale.5nii A )J crora le aparin scriitori valoro.i ca
8.Stnescu si 3arin Sorescu aduc desc"iderea at6t in plan tematic cat si in ceea ce
priveste modalitile de constructie a pieselor de teatru si c"iar a spectacolelor.
3arin Sorescu se afirm mai int6i in poezie si apoi in dramaturgia postbelic prin teatrul
parabola, istoric si comedie.
Conte)t /iesa Iona cu subtitlul 9tragedie in patru tablouri:aparine trilogiei -etea
muntelui de sare ,alturi de Paracliserul si Matca ,piese considerate de autorul,
insu.i ca av6nd caracter filosofic si constituindu-se ca o replic modern la tragedia
antic(asa cum arat subtitlul!.
.i"iunea /espre lume este exprimat in 6xtemporal despre mine si prefaa piesei. 3.S
mrturise.te c in teatrul pe care-l scrie exist o doza mare de nelini!te, anxietate, c%iar
un vuiet de intrebri puse si nerezolvate( c pornind de la sine va ajunge la restul lumii si
la problemele cele mai acute.In prefat, dramaturgul pune in valoare, tratarea inedit,
original a mitului, caracterul simbolic al personajului si accentul asupra singurtii
omului modern.
Apartenenta la 3en si specie textul apartine genului dramatic prin modul de expunere-
monologul, didascalii, structura in tablouri, conflictul dramatic.Subintitulat tra#edie in
patru tablouri , piesa este o drama modern, o parabol dramatica ce cultiv alegoria si
metafora.
Tema condiia omului modern intr-o lume inc"is in care aspir zadarnic spre libertate si
alungarea singurtii.4ramaturgul pleac de la mitul biblic si construieste un text
parabol, modern,meditativ,un teatru de idei, in care personajul este un simbol al omului
pierdut intr-un univers absurd, iraional.
Apartenenta la teatrul mo/ern
1extul aparine formelor moderne ale dramaturgiei prin personajul generic, allegoric:Iona
il simbolizeaz pe autor, dar isi intreaga condiie uman Iona este omul in condiia lui
uman in fata vieii si a morii( prin conflictul derizoriu in opoziie cu cel traditional care
se mut din exterior in interior si aduce in prim plan infruntarea cu un destin potrivnic si
in acelasi timp o experienta iniiatic, prin deznodm6ntul imprevizibil, amestecul
registrelor stilistice:grav, oral-popular, ironic, metaforic, prin elementele decorului-
abstract simbolic, formula monologului dialogat ,amestecul comicului si tragicului,
pateticului si ironiei.
*ene"a te)tului -fragmentul biblic referitor la profetul Iona .
0iu al lui 5mitai, Iona este insrcinat s propovduiasc cuv6ntul lui 4umnezeu in
cetatea 8inive unde oamenii erau f pcto.i.Iona nu ascult cuv6ntul divin si pleac pe o
corabie la 1arsis, ins 4umnezeu il pedepseste pentru fapta lui si trimite un puternic v6nt
ceresc ./entru a potoli furtuna Iona este aruncat de marinari in ad6ncul mrii, unde este
ing"iit de un c"it in p6ntecele cruia petrece ; zile si ; nopti in rugciune si pocin
dupa care este eliberat ( din porunca divina c"itul il arunc pe uscat!
Sorescu mrturiseste ca a citit textul biblic, dar ca a construit o drama modern cu
multiple semnificaii :0m fost intrebat dac burta c%itului simbolizeaz cltoria in
cosmos sau sin#urtatea intrauterin. In ce msur Iona e primul sau ultimul om9Dac
dau o acceptie freudist sau,mistic, politic ori cabalistic experienei acestui
persona$9-i mai ales ,ce semnificaie are #estul final si dac nu mi-e mil de umanitate9
&u pot s v rspund nimic 2+5)otul mi se incurc in memorie. -tiu numai c am vrut s
scriu ceva despre un om sin#ur, nemaipomenit de sin#ur.
Con2lictul este unul interior- drama existenial a protagonistului provocat de
discrepana dintre real si ideal, dintre aspiraie si ne<mplinire, dintre libertate si condiia
de damnat intr-un univers inc"is.
Su!iectul In tabloul int6i Iona , ce st fr s .tie in gura unui pe.te uria. si cu nvodul
aruncat peste cercurile de cret a.teapt s prind pe.tele cel mare( pt a pcli soarta
potrivnic el i.i aduce de acas un acvariu cu pe.ti captivi. In timp ce pescuie.te trieste
drama pierderii ecoului. Se simte f singur si inspim6ntat mai ales c in final este ing"itit
de c"it.In tabloul al doilea Iona se afl in interiorul /estelui #, este derutat , dar se
familiarizeaz treptat cu specificul noului univers, isi aminteste prima parte a mitului,
cea cu omul ing"iit de c"it si viseaz sa construiasc o banc in mijlocul mrii.In tabloul
urmtor eroul se afl succesiv in interiorul /estilor , si ;, int6lne.te doi pescari mui,
incearc zadarnic s comunice cu ei, taie ferestre in pereii burii c"itului, mai int6i cu un
cuit , apoi cu ung"ia, isi aminteste de mama sa, scrie o scrisoare pe o bucat din propria
piele pe care vrea sa o trimit in be.ica pe.telui, ca naufragiaii, dar pe care o calc din
nebgare de seam si astfel are impresia c prime.te el scrisoarea.In tabloul % Iona se afl
pe ceva ca o plaj, crede c s-a eliberat, are un moment de exaltare, dar constat c
eliberarea nu este posibil, c omul este captiv intr-un univers inc"is deoarece orizontul
este format din nenumrate buri de pe.te. +ealizeaz <ntr-un moment de iluminare c
trebuie s se <ndrepte spre interior .i i.i spintec propria burt rostind optimist rzbim noi
cumva la lumin.
Interpretari ale piesei
7reaia lui 3.S.poate fi considerat o dram existenial, filosofic despre condiia
omului in lume.5ceasta se caracterizeaz prin alienare si insingurare datorate prsirii de
ctre divinitate si a confruntrii cu neantul. Nn acelasi timp drama este o concretizare a
temei aspiraie spre absolut, pe.tele cel mare, fiind simbol al idealului absolut, ca in
opera prozatorului 3elville. In 6xtemporal despre mine autorul consider textul o 9carte
de filosofie:.4e altfel, piesa conine elemente din filosofia existenialist: problema
libertii, confruntarea cu neantul, sugestia mitului lui Sisif, absurdul existenei,
imposibilitatea comunicrii, necesitatea angajrii in act= fapt ,deoarece omul ,aleg6nd
liber, devine responsabil de propria existen.
alt interpretare este aceea de dram psi"ologic ar"etipal: int6mplrile lui Iona
sunt corelativi exteriori ai evenimentelor interioare: prbusirea in
sine,dedublarea,,pulverizarea personalitii.
4in punct de vedere social-politic, textul se constituie ca o parabol a regimului
communist, o critic <n limbaj metaforic a regimului care macin existenele asemenea
pantecelui uria. al balenei, scriitorul fiind alturi, in aceast directive, de mari creatori ai
literaturii universale: rRell, SafTa.
Structura4 % tablouri( modul de expunere este monologul( sunt prezente didascaliile( ce
fixeaz la inceputul fiecrui tablou elementele de dPcor: gura cascat a c"itului care il
p6nde.te pe Iona, p6ntecele balenelor succesive in care intr, moara de v6nt, de care se
ferete, ceva ca o pla$, gura ultimului pe.te spintecat.
Titlul face trimitere la mitul biblic si are valoare de simbol. /escarul Iona este omul
modern dornic de cunoa.tere, con.tient de singuratatea si de limitele lui.
Comentariu pe ta!louri
In primul tablou, personajul se afl in gura pe.telui fr sa fie con.tient de acest pericol,
se indeletnice.te cu pescuitul si are alturi un acvariu cu pestisori, sugestie a unui univers
inc"is, propriul univers de care inc nu este con.tient-.in care omul nu poate gasi
libertatea .In tablourile , si ; Iona este surprins in interiorul mai multor monstri-trimitere
la c"itul biblic( legea acestor spaii concentraionare este ve!nica mistuire parafraz
ironic la vesnica mntuire, trecerea continua de la via la moarte,fr sens si mai ales
fara a oferi fiintei umane posibilitatea de a ajunge la cunoasterea absolut sau a propriului
destin.7onditia omului modern apare astfel in opozitie cu cea a omului antic,deoarece
eroii tragediei antice grecesti luptau cu un destin impus de zei in timp ce eroul teatrului
modern e dominat de o soarta derizorie ,fr sens ,ce face din el o fiin captiv.Gn
element important al decorului este moara de vant de care Iona se freest.2a sugereaz pe
de o parte c eroul este constient de propria conditie, drumul prin spatiul inc"is al
balenelor si situatia limita in care se gseste avand caracter initiatic si aspir spre
cunoastere aceast atitudine av6nd drept consecin faptul c nu se lasa angrenat intr-o
existenta fara sens. /e de alt parte, moara trimite la 4on Quijote, personajul lui
7ervantes ce simbolizeaz vistorul, fiina umana ce doreste sa dep.easc existenta
anodin ,concret ,mesc"in.In tabloul al % lea ,didascaliile indica nu numai decorul
(burta ultimului peste spintecat,:ceva ca o plaja:!,ci si elemente portretistice -barba lui
Iona asemanatoare celei a sfntilor ,sugerandu-se astfel trecerea timpului si procesul
spiritualizarii eroului .efortul cunoasterii si inelegerii conditiei umane. 2xistenta absurd
e sugerat de ing"itirea lui Iona si traversarea succesiv a p6ntecelor balenelor, construit
simetric cu aspiratia spre ideal -pestele cel mare -exprimata in primul tablou.In universul
inc"is al pestilor ,simbol al labirintului si al tragismului conditiei umane personajul
actioneaz pentru a se elibera si in acela.i timp mediteaz asupra vietii, mortii, rostului
omului in lume. Singurtatea absolut specific omului modern, e ilustrat at6t de
destinul eroului c6t si de modalitatea de construcie a piesei-monolog dialogat-,sugestie a
alienrii si dorintei de recuperare a sinelui.Singuratatea inseamna lupta cu un destin
absurd, simbolizat de intunericul p6ntecelor animalelor marine si imposibilitatea
comunicrii ,preluata de autor din teatrul absurd si intruc"ipata de cei doi pescari muti ce
poarta o barna in spate, metafor a greutii destinului pe care Iona il infrunt curajos at6t
faptic, tind ferestre in burile pestilor cat si prin meditatiile ce <i insotesc drumul
cunoasterii./e masur ce traveseaz spaiul inc"is al fiecrui peste, Iona devine constient
de tragismul conditiei sale simbolizata la inceput de pierderea ecoului,simbol al
singurtii absolute, urmat de intrarea in spatiul inc"is in care incearc sa se acomodeze
. 5stfel el mediteaz asupra existentei creia omul incearc zadarnic sa ii gseasc un
sens pierz6ndu-si viata in efortul de a face le#turi intre subiect si predicat, asupra
relaiei dintre oameni sesiz6nd opoziia dintre sentimentul solidaritaii si alienarea,
singurtatea absolut, dragostei si comunicrii cu ceilali. Iona incearca sa trimita o
scrisoare, dar intenia nu se finalizeaz, se g6ndeste la soie si apoi la mam ajung6nd la o
mama primordial, ar"etipal, simbol al nevoii de a sc"imba destinul ,de a rena.te.4e
aceea amintirea acestei mame unice este urmat de indemnul patetic na!te-m
mereu./ersonajul ajunge la concluzia c lumea este un spatiu inc"is ce nu permite
realizarea aspiratiilor trim si noi cum putem inuntru si isi dore.te sa construiasc o
banc in mijlocul mrii, metafor a libertii si stabilitii spre care tinde omul modern
pentru care existenta religioasa nu mai este o solutie. 3area devine spatiul incert al
libertii pline de primejdii 4 nade frumos colorate ,iar Iona se identific la un moment
dat cu pestii( de asemenea el trieste un profund sentiment de spaim simindu-se agresat
de puii monstrului. In tabloul al % lea eroul are la inceput senzatia ca s-a eliberat si
traieste o stare de exaltare ,de frenezie aproape dionisiac, ins observ c vede aceiasi
oameni, cei doi pescari, c universul este alctuit din nenumarate burti de peste ,sugestie
a imposibilitii eliberrii..
.4e aceea se simte ca un Dumnezeu care nu mai poate nvia si exprim dramatic
nostalgia dup /aradisul pierdut, dupa eternitate c noi oamenii numai atta vrem4un
exemplu de inviere.Intr-un moment de iluminare Iona isi regseste identitatea-sinele
pierdut- amintindu-si treptat elemente ce il ancoreaza in umanitate (universul, casa,
scoala ,familia! si inelege ca soluia nu se gseste in exterior ,ci in sine totul e
invers.Soluia spintecrii propriului p6ntece are valoare simbolic si sugereaz c omul
poate sa se regseasc si sa se elibereze de conditia tragica intorcandu-se spre sine si
renun6nd la materialitatea limitatoare.0inalul desc"is cuprinde gestul sinucigas si
afirmaia optimist rostita de personaj:rzbim noi cumva la lumin .Fumina devine un
ideal si un simbol al cunoa.terii absolute, al libertatii sau a recuperrii conditiei originare
prin moarte.
Persona1ul
Statutul initial pescar, personaj generic, simbol al conditiei umane Imi vine pe limb s
spun c Iona sunt eu *+,Iona este omul in conditia lui uman in faa vieii si in faa
morii.
Mo/alitatile /e caracteri"are sunt specific genului dramatic: didascalii, replici, relatiile
cu ceilalti, actiune.
&i/ascaliile ofer elemente portretistice conturate de dramaturg, gesturi ,ton ,mimic
toate acestea contribuind la caracterizarea eroului ce se remarc prin complexitate.
Iona nu are un statut social f concret delimitat datorit faptului ca teatrul modern aduce in
prim plan personaje generice, cu valoare de simbol( statutul de pescar poate sugera
apropierea de conditia omului biblic:Iisus este numit pescar de suflete, /etru a fost
pescar sau conditia primordial a fiinei umane( de la inceput dramaturgul stabile.te
singurtatea si dedublarea eroului :/a orice om f sin#ur ,Iona vorbe!te tare cu sine
insusi. -e dedubleaz. Indicatia sugereaz alienarea omului modern urmat de pericolul
ce il p6ndeste :Iona st in #ura pe!telui nepstor" in tabloul al doilea didascaliile
surprind starea de derut, spaima, rul existential provocat de spatiul inc"is: Iona in
picioare ,cu minile dibuind nuc" mer#e intr-o direcie pn se izbe!te de limit" ii e ru
.In tablourile urmtoare se dau detalii in ceea ce prive.te tonul, simbol al con.tientizrii
conditiei, al iluminrii pentru gasirea solutiei ontice :ru#tor, exaltat, nucit, vesel,
speriat ,suspicios, in#rozit "precum si detalii de ordin fizic ce evideniaz trecerea
timpului si procesul spiritualizrii eroului:la #ura #rotei rsare barba lui Iona .'un# si
ascuit 7vezi barba sc%ivnicilor de pe fresce.
Replici -personajul vorbeste cu sine pentru a intelege situatia limita, conditia de
instrainat si captiv, a exprima dorinta de comunicare :&umai ca eu trebuie sa stri# .-a-l
c%em. Pe Iona. De fapt Iona sunt eu.Se autocaracterizeaza vorbind despre sine atat la
persoana intai cat si la persoana a treia Iona n-are noroc si pace( contureaza idealul
absolut spre care tinde zadarnic precum si conditia umana derizorie, dar dornica de
fericire in timpul scurt care ii este dat:De mult pandesc eu pestele asta.'-am si visat.
De cativa ani il am in cap,numai ca nu pot sa-l pun in navod.
0pa asta e plina de nade ,tot felul de nade frumos colorate.&oi pestii,inotam printre
ele ,atat de repede incat parem #ala#iosi.
8isul nostru de aur e sa in#%itim una,bineinteles pe cea mai mare.&e punem in #and
o fericire, o speranta, in sfarsit ceva frumos,dar peste cateva clipe observam mirati
ca ni s-a terminat apa.
In captivitate replicile au menirea sa incurajeze abordarea cu luciditate si curaj a condiiei
de incarcerat ,sa exprime revolta impotriva propriei condiii si increderea in sine: sunt
in#%itit" fac ce vreau.8orbesc.5pare legatura cu mitul care si-a pierdut semnificatia pt
omul modern, deoarece Iona isi aminteste doar prima parte, nu si relatia cu divinul. 5stfel
conditia omului modern cu un destin derizoriu se contureaz in dimensiunea sa dramatica
,iar atitudinea este una ironica si patetica in acelasi timp: Povestea ce zice ,ce ne inva9
&u stiu ,c-am auzit numai partea asta, intia care ne inva clar ca poi fi in#%itit de un
pe!te .
)are curios a! fi s !tiu dac-a mai iesit omul acela din c%it. Iona isi exprim dorina de
stabilitate si ec"ilibru intr-o lume mereu instabil, plina de pericole care agreseaz
individul uman : 0r trebui s se pun un #ratar la intrarea in orice suflet Dac as avea
mi$loace, n-a! face nimic altceva dect o banca de lemn in mi$locul mrii./onstrucie
#randioas de ste$ar #eluit sa respire pe ea, in timpul furtunii, pescru!ii mai la!i.
Se identific cu o ung"ie, suger6nd dorina de evadare si nevoia de libertate, curajul de a
dep.i condiia de incarcerat, isi manifest dureros aspiratia spre sc"imbarea destinului
prin relatia cu mama Mam ,i-as scrie,mi s-a intamplat o mare nenorocire. Mai na!te-m
o dat(...&a!te-m mereu.
In ultimul tablou isi asuma lucid condtia, singurtii si limitei -unt ca un Dumnezeu care
nu mai poate invia isi spune propria poveste, se autocaracterizeaz drept naiv, deoarece a
incercat sa gaseasc solutia action6nd in exterior, se regseste pe sine afirm6nd, simetric
cu tabloul int6i , 6u sunt Iona si exprim speranta ca drumul interior este soluia dep.irii
destinului dup regsirea de sine Plec din nou. De data asta te iau cu mine. /e conteaz
daca ai sau nu noroc9 6 #reu s fii sin#ur.zbim noi cumva la lumin.
5apte -Iona este nu numai o fiin contemplative, ci si un om activ care face eforturi
pentru a-si implini idealurile si a se elibera din situatia dramatic .2l incearc sa lupte cu
flcile monstrului marin, taie ferestre in peretii c"itului, scrie o scrisoare cu propriul
s6nge pe pielea podului palmei ,o mrturie adresat umanitatii asupra conditiei sale
tragice, arunc apoi scrisoarea, incuraj6ndu-se ca nu se teme de singurtate.Isi spinteca in
final propria burta,gest simbolic al regsirii de sine si al cutarii soluiei in interior.
Relatiile cu cei /oi 2i3uranti accentueaz singurtatea, nevoia de comunicare, absurdul
existentei, egoismul societii moderne si conditia de ins care vrea sa cunoasca a lui Iona.
Spre deosebire de cei doi figurani, personajul principal nu <si accept conditia si lupt
pentru inelegerea si dep.irea ei.
Scene In tabloul al treilea Iona isi aminte.te de mam, simbol al creatiei, vietii pt a
exprima dorina sc"imbrii destinului deoarece oamenii pierd sensul existenei, sau
existena ins.i se dovede.te lipsita de <neles, absurd( simindu-se f singur, Iona isi taie
o bucata de piele de la m6na st6nga si scrie o scrisoare pe care o pune in be.ica pe.telui,
incerc6nd sa se salveze sau sa comunice cu umanitatea.1esteaz grosimea pereilor burii
c"itului si ii compar cu zidurile 8avilonului pt a accentua dramatismul conditiei umane.
5poi calca din imprudenta be.ica pestelui, dramaturgul suger6nd astfel imposibilitatea
comunicrii. ?sind scrisoarea, pescarul are impresia ca a primit-o el , c emitorul este
un altul, sugestie a instrinarii si damnrii conditiei umane moderne. Fimbajul ironic si
familiar surprinde drama omului care a pierdut sensul vietii si mretia tragediei , fiind
doar o fiin insingurat care l-a pierdut pe 4umnezeu n-o s mi!te nimeni nici mcar un
de#et. &imeni din sat. &imeni de pe pmnt. &imeni din cer.
Opinia 4rama are un caracter general si alegoric , personajul intruc"ip6nd umanitatea
care incearc sa <nving destinul potrivnic dovedind tenacitate si curaj, inteligen si
capacitatea de a se iluziona.Impresionante sunt demitizarea, simbolurile, sugestiile,
metaforele si cutarea de sine.