JUNIMEA SI TITU MAIORESCU

Contextul istoric al apariiei societii-modernizarea societii romnesti n a 2 a

jumtate a sec al 19 lea- dup unirea din 1859;
context cultural-orientarea junimitilor spre cultura german, dup ce n perioada
paoptist intelectualitatea romn a ost inluenat de cultura rancez!
Intemeierea societii, etapele e acti!itate
"ocietatea a aprut in 18#$ la %ai ,mem&rii ei ondatori iind'
(!(!)arp,*!(ogor,%!+egruzzi,,-!.osetti si ,!/aiorescu ,ce de0ine mentorul gruprii!1in
18#2 asociaia are si o re0ist, Con!or"iri literare ,o tipograie si o li&rrie!1ireciile de
aciune ale 3unimii sunt' e#!oltarea spiritului critic,incura$area literaturii ori%inale
e !aloare, uni&icarea lim"ii literare, emanciparea poporului prin cultur!
Etapele acti!itii Junimii
Etapa iesean 418#$-18256 are un pronunat caracter critic si polemic;se ela&oreaz
principiile junimismului si se realizeaz educarea pu&licului prin preleciuni populare!
Etapa a' a 41825-18856 consolideaz directia nou in literatur ,acum airmndu-se
marii clasici' 7minescu,)reang, "la0ici, )aragiale!"piritul critic se diminueaz in
a0oarea judecilor de 0aloare-sunt ela&orate principalele studii maioresciene!"ocietatea
se mut la 8ucuresti ,dar re0ista rmne la %asi!
Etapa a ( a )"ucuresteana* incepe in 1885!.e0ista se mut i ea la 8ucuresti ;etapa are
un puternic caracter uni0ersitar,istoric si ilosoic!
Trsturile e&initorii ale $unimismului +spiritul critic, &iloso&ic, oratoric,clasic si
acaemic, ironia si autoironia, %n critica literar maiorescian se resimte inluena
ilosoiei germane, in special a ideilor lui 9ant si :egel!%n ceea ce pri0ete spiritul clasic,
,!*ianu airm ' gustul junimitilor este clasic si academic, ei iind inclinai a judeca
dup modele si a crede in valoarea canoanelor in arta. /em&rii societii sunt maetri ai
ironiei i ai oratoriei, arta discursul iind &ine cunoscut!
TMaiorescu este promotorul criticismului junimist ,indrumtorul cultural si literar al
epocii, primul nostru critic literar !
%n domeniul lim&ii, el susine inlocuirea ala&etului c-irilic cu cel latin, m&ogirea
le;icului cu neologisme din lim&ile latine r e;agerri ,principiul ortograiei onetice!
%n domeniul literaturii si esteticii pu&lic mai multe studii dintre care sunt &ine cunoscute
O cercetare critica asupra poe#iei romane e la -./0 si Comeiile -lui Cara%iale,
O cercetare critica1 realizeaz o analiz a poeziei romne a 0remii pe criterii estetice,
si amiliarizeaz creatorii de poezie cu noiuni estetice, punnd &azele esteticii literare! "e
deinete rumosul drept ideea manifestat in materie sensibil,se deose&ete arta de
stiin4 prima studiaz rumosul, a doua cerceteaz ade0rul6 si se analizeaz poezia pe
dou coordonate' coniiunea material si coniiunea ieal, Coniiunea
material)orma poeziei6 este aceea de a trezi prin cu0intele ei imagini sensibile in
fantezia auditoriului.)u0ntul este in 0iziunea lui ,!/! doar organ de comunicare si
pentru a-l tranorma in lim&aj poetic, creatorul apeleaz la le;eme concrete si iguri de
stil!<stel poetul creeaz imagini plastice conorm principiului -oraian ut pictura
poesis.Conitiunea ieala studiaz ondul poezie care tre&uie s ie un sentiment sau o
pasiune!/odalitile de realizare a condiiunii ideale sunt o mai mare repejune a micrii
ideilor, ampliicarea acestora si gradarea lor spre culminarea final.(oezia tre&uie s ie
astel concis, dar si sugesti0, dinamic,tensionat si cu un deznodamnt &ine
construit!%deile estetice sunt insoite de e;emple din literatura noastr , ,!/ realiznd o
critic normati0, necesar pt impunerea 0alorilor, a modelelor din literature auto-ton
4<lecsandri, 8olintineanu,<le;andrescu 6 si descurajarea mediocritilor!
Comeiile -lui Cara%iale analizeaz raportul artei cu realitatea i pro&lema moralitii
artei! <rta este moral prin emoia estetic trezit in suletul cititorului, deoarece aceasta
produce =at-arsis-ul-puriicarea suleteasc si inlarea in lumea iciunii ideale unde
omul ii uit propriul egoism, maniestare a 0oinei de a i din ilosoia lui "c-open-auer!
>perele lui )aragiale au in centrul lor tipuri din 0iaa social, din 0iaa real, dar
realitatea este tratat ideal-artistic fr nicio preocupare practic.
<lte studii' 2irecia nou in poe#ia 3i pro#a rom4n, Eminescu si poe#iile lui, 5oei si
critici,
In contra irecti!e e ast#i in cultura rom4n este un studiu in care ,!/!ormuleaz
cele&ra tez a &ormelor &r &on,/aiorescu arat c societatea romn se caracterizeaz
prin neadevr deoarece dup 182? ea se trezete din letargia oriental si se indreapt
spre cultura occidental creia ii preia prin imitaie, r discernamnt ormele culturale
care nu se potri0esc ondului auto-ton prea puin dez0oltat, deoarece se dorete
contemporaneizarea ei cu literatura si cultura >ccidentului!<stel acestea dau doar
aspectul e;terior, al societii romnesti ce se deinete prin supericialitate i neade0r
c-iar in istorie si ilologie4e;agerrile "colii <rdelene6, accentundu-se discrepana intre
clasele sociale superioare si rnime!)riticul susine c politica , tiina, presa,
academiile,colile,muzeele, literatur, teatrul e;istente in cultura auto-ton a 0remii sunt
doar pretenii fr fundament,stafii fr trup,iluzii far adevr si consider aceste orme
r ond noci0e dez0oltrii organice a culturii romne iindc in-i& speciicul
naional!7l nu este total mpotri0a prelurii ormelor culturale din e;terior, dar este de
prere c acestea tre&uie adaptate speciicului naional si c mediocritile tre&uie
descurajate de la 0iaa pu&lic!
%n secolul urmtor, 7!@o0inescu preia polemic aceast teorie artnd c ormele r ond
nu sunt neaprat noci0e, deoarece in timp ele ii creeaz ondul propriu si c dez0oltarea
societii romne moderne s-a realizat prin acest enomen
Opinia ,!/aiorescu este o personalitate cultural de mare importan in e0oluia
societii noatre, a0nd un rol co0ritor in reormarea ei!)riticul literar %!+egoiescu il
consider cel mai de seam pedagog al naiunii sale ,critica sa literar impregnat de
pedagogie integrndu-se in mai cuprinztoarea critic social creia I s-a dedicat cu
contiinciozitate maxim.