Lasa-ti lumea

Mihai Eminescu

Inclusa in unicul volumul antum de vesuri al poetului (Poesii,1883),
figurand intr-un prim manuscris datat 1876, creatia lirica Lasa-ti lumea a
fost definitiata la !ucuresti si se pastreaa in 8 manuscrise si vreo 18
versiuni" #minescologul $imitrie %atamiuc apreciaa ca& ,,Poeia ridica o
pro'lema interesanta" (ituata, prin ela'orare, in epoca 'ucuresteana, prin
peisa) si atmosfera, ne indruma spre Iasi**" Incadra'ila, prin tonul elegiac si
prin muicalitatea versurilor in specia ,,ramantei conta'ile**, poeia denota o
atmosfera senina, increatoare in iu'irea impartasita su' semnul indemnului
voluptuous& ,,Lasa-ti lumea ta uitata**" +ot ce o separa pe femeia indragita
de ursitul sau tre'uie aruncat in uitare, caci singura realitate semnificativa
nu mai este a ei sau a lui, ci alor ca perec,e" $ragostea lui atotputernica o
paeste de orice rau si de orice intruiune nedorita in intimitatea suficienta
siesi a cuplului ferict"
Precum in $orinta ori in -loarea al'astra, indemnul este acela de a
,,rataci** pe cararile intortoc,eate ale ,,vec,ilor paduri**- martore unice,
alaturi de stele- la ta'loul idilic al im'ratisarii perpetue" %ersurile-refren din
primele trei strofe sunt aproape identice si converg spre nevoia
indragostitului de a ocroti fiinta adorata& ,,.ime-n lume nu ne stie**, ,,.ime-
lume nu ne vede**"
/rta iu'irii este cele'rate intr-un d0cor fa'ulos, care vi'reaa de
glasul ,,tanguios** al 'uciumului ce rasuna indelung, ecoul sau a)ungand pana la
urec,ea perec,ii inlantuite" +otul in )ur capata reonanta vi'rarilor
sentimentale& padurea ii ocroteste par1a in mod constient pe indragostiti,
stelele stralucesc cu farmec, melodia prelungita pana departe a 'uciumului
rasuna cu drag, pe cer isi face aparitia ,,dulcea luna**, ivindu-se ,,dintr-o
rariste de fag**" Ileana 2osaneana din visurile celui indragostit are parul lung
si 'ogat, iar suvitele 'alaie ,,se desprind** si ii invaluie pe amandoi, precum
crengile salciilor pletoase" #a se desface din im'ratisarea 'ar'ateasca ,,c-o
dulce sila**, semn ca n-o respinge, cid oar o amana, amplificand voluptatea
asteptarii" 2,ipul ei delicat seamana cu cel al unui 3*inger dragalas**, ai carui
oc,i e4prima ,,mila** si intelegerea pt o iu'ire atat de adanca" 5ila este un
sentiment profound, care anga)eaa total spiritul fiintei impresionate sa
constate ca devenise- pt cel ce o divinia- un verita'il o'iect cult, o icoana in
fata careia adoratorul se inc,ina ca in preenta divinitatii"
6rupa)ul strofelor a %III-a, a I7-a, a 7-a formeaa, in structura
poematica, o capodopera de erotomorfism& lacul, melancoliat de iu'irea
perec,ii umane care-i sta in prea)ma, se insufleteste si este in stare sa
presimta fiorii pasiunii8astfel, se uneste si el cu raele lunii, care-i ating cu
voluptate suprafata limpede ,,poleindu-l** cu lumina lor8 stralucirea selenara
nu mai este rece- ca de o'icei in lirica eminesciana, ci se intensifica si
3*stra'ate** lacul pana in adancuri8 elementul acvatic treit la dragostea
lunatica, veg,eaa sin u mai poate ,,sa adoarma**" 9nirea cosmosului cu
teluricul se realieaa prin intermediul luminii astrului nocturn, preferat de
romanticul #minescu in asa masura, incat 6" 2alinescu numeste fenomenul
,,lunatism**" La adapostul noptii, lacul personificat ,,simte-a lui singuratate** si
sufera ca o fiinta nera'datoare sa-si manifeste trairile intense"
#rotomorfismul este un proces de empatie, o comunitate sipatetica cu un
element caruia ii atri'uim propriile stari caracteristice" /ceasta consta in
faptul ca eul l:ric trasmite lacului propria stare sufleteasca si elementul
natural are satisfactie de a rasfrange in undele sale un c,ip adora'il de
femeie" 9n gest ritualic similar are loc in poemul 2raiasa din povesti, cand
fata isi contempla frumusetea- precum miticul .arcis- in limpeimea
acvatica" $ar in Lasa-ti lumea, #minescu merge mai departe si isi imagineaa
o scena magica in care numai 'ar'atul menit iu'irii contempla spledoarea
femeii, ci lacul insusi este inamorat de ea" (eductia viuala se produce intr-
un du'lu sens8 fata este impresinata de limpeirea fara cusur a lacului in care
isi intreareste trasaturile si formele perfecte, iar acesta, la randul sau, se
reflecta cu voluptate in oglinda c,ipului feminin desavarsit" .u se poate
inc,ipui un elogiu mai mare adus femeii careia .atura- ea insasi sim'ol al
perfectiunii- sa ii recunoasca splendoarea a'soluta" +onul poetic este cald,
inim, familiar, sugerand dialogul pasional dintre cei doi indragostiti" Poetul
recurge intentionat la forme le4icale uuale, la e4presii populare, iar
sintactic apeleaa atat la simple propoitii principale, enuntiative si
interogative, cat si la su'ordonate eliptice si uneori inversate"
2el ce iu'este simte nevoia unui spatiu cat mai larg in care sa poata
respire in voie, cu tot sufletul lui incarcat de atatea sentimente ce-si cauta
loc propice de e4primare" ;idicand privirile, cei doi tineri contempla
,,inaltimile al'astre** care im'ratiseaa, la randul lor, ,,area** necuprinsa a
dealurilor iar repetitia simetrica, cu valoare aspatiala, ,,stele-n ceruri**,
,,stele-n valuri** sugereaa tocmai elemental luminos care stra'ate cu iuteala
fulgeratoare spatiile intergalactice si uneste cerul cu pamantul"
In mi)locul #denului natural, in armonia elegiaca a cantecului prelung din
'ucium, in mireasma patrunatoare a tailor din ,,cranguri**, intr-o solitudine
deplina, cei doi se simt ,,atat de fericiti**, incat iu'irea pamanteasca devine
nemuritoare si capata accente divine" (ingura indiscretie o comite lumina
lunii, care ,,varsa apelor vapaie** si, in stralucirea ei pasionala, isi rasfrange
raele asupra cuplului ingemanat intr-o singura fiinta& ,,(i te afla stransa-n
'rate,< $ulce dragoste 'alaie**
Tema iubirii este cea mai des intalnita tema in literatura lumii, cu atat mai mult in
poezia lirica. Cei care au nuantat poezia iubirii, surprinzand toate aspectele ei, au
fost poetii romantici, visatori si cautatori ai absolutului si in plan sentimental.
La Mihai Eminescu, poet prin excelenta romantic, iubirea apare ilustrata ca un
sentiment inaltator, care proiecteaza fiinta umana in eternitate, pentru ca iubirea
este privita ca mijloc de implinire si elevare spirituala. Daca scriitorii clasici aveau ca
model cuplul adamic, romanticii isi imaginau cuplul uman intro concordanta perfecta
cu ritmurile lumii cosmice.
!n aceasta poezie, natura apare ca o aspiratie, ca o dorinta, aceasta fiind si esenta
poeziei eminesciene" tendinta catre fericire, fericire la care se poate ajunge doar prin
iubirea impartasita.
#oetul surprinde laboratorul sufletului uman din care izvorasc sentimente de gingasie
si puritate, in cadrul naturii care tainuieste sii ocroteste pe cei doi indragostiti.
$emeia iubita apare ca o fiinta tandra si calda, frumusetea ei oglindinduse in luciul
apei. Ea se deda cu inocenta, dar si cu o incantare disimulata jocurilor specifice ale
dragostei, cu apropieri si retrageri succesive.
#oezia este o c%ntare plin& de pasiune a iubirii 'n tot ce are ea mai omenesc, mai
cald si mai fermec&tor. (cenele de dragoste dintre cei doi tineri se petrec 'n acela)i
cadru minunat al peisajului eminescian, caracteristic acestei perioade a poeziei lui de
iubire.