Sunteți pe pagina 1din 2

Paralela,,Luceafarul’’ de Mihai Eminescu si ,,Riga Crypto...

’’De Ion
Barbu

Prin surprinderea iubirii a două fiinţe aparţinând unor lumi diferite (reală şi
fantastică) textul se pretează la comparaţia cu alte două capodopere ale literaturii române:
“Luceafărul” de M.Eminescu şi “Riga Crypto şi lapona Enigel” de Ion Barbu.
Primul surprinde iubirea imposibilă dintre o fată de împărat şi un astru.
Problematica geniului este dezbătută de poet din perspectiva filozofiei lui
Schopenhauer. Cunoaşterea lumii este accesibilă numai omului de geniu, singurul capabil să
depăşească sfera strâmtă a subiectivităţii şi să se obiectiveze, aplicându-se exclusiv
domeniului cunoaşterii. Spre deosebire de el, omul obişnuit nu-şi poate depăşi condiţia
subiectivă, nu poate ieşi din marginile acestui dat. Eminescu tălmăceşte artistic doctrina
schopenhaueriană, înzestrându-şi eroul nu numai cu atributele cunoaşterii raţionale, ci şi cu o
mare capacitate afectivă. Această capacitate afectivă a Luceafărului, devenit simbol al
omului de geniu, este punctul generator al alegoriei în poemul eminescian.
Fata de împărat este pentru Hyperion nu numai obiectul cunoaşterii sale, ci şi iubita
sa, obiectul unei pasiuni arzătoare. Mistuitoarea sete de iubire îl determină să se hotărască la
sacrificiu: abandonarea condiţiei sale de fiinţă nemuritoare. Hotărârea devine simbol al iubirii
văzute ca ideal tangibil doar prin credinţă, devotament şi spirit de sacrificu. În ordinea
alegorică a poemului, ea echivaleazăcu puterea lui de a-şi depăşi condiţia şi de a se consacra
exclusiv obiectului cunoaşterii.
Nu tot aşa reacţionează fata. Deşi îl doreşte şi îl invocă de două ori, tot de atâtea ori îl
respinge pentru că nu-l înţelege şi pentru că apropierea lui o sperie. După ce depăşeşte criza
provocată de nostalgia necunoscutului revine la condiţia comună tuturor celor deopotrivă cu
ea.
Izolat prin chiar calităţile sale excepţionale, Hyperion- geniul va rămâne “nemuritor”
prin forţa gândirii, dar “rece” în plan afectiv.
Al doilea poem, “Riga Crypto…” a fost numit chiar de autorul lui drept “un
Luceafăr întors”, deoarece fiinţa superioară este de această dată feminină, iar cea inferioară
– masculină.

Pagina 1 din 2
Poemul este o alegorie a incompatibilităţii dintre regnuri. Riga Crypto şi lapona
Enigel nu pot “nunti”, fiinţele lor sunt ireconciliabile, aspiraţiile nu coincid. Regele-ciupercă
tinde să pătrundă în lumea laponei, smulgându-se dintr-un orizont limitat, din “teluricul său
trai”; fata aspiră spre soare, spre spaţiul luminii, nelimitat. În lunga călătorie spre soare,
întâlnirea cu Riga Crypto e doar o capacană, pe care o ocoleşte cu luciditate.
Crypto şi Enigel sunt simboluri ale unui sistem polarizat în care contrariile se atrag,
dar contactul este imposibil, datorită structurii incompatibile a celor două personaje. Pentru
Crypto, ieşirea din “cerul lui strâmt” , ca să folosim o expresie eminesciană, înseamnă
mutaţia dintr-un regn în altul, adică moartea. Pentru Enigel, aspiraţia spre soare, spre
spiritualitate e o firească evoluţie spre un ţel mai înalt a chiar fiinţei umane, pentru că numai
ea are “fântână-n piept”, adică posibilitatea de reflectare, deci numai ea are conştiinţa prin
care omul îşi depăşeşte marginile fatale ale propriei sale zidiri fizice. Pentru fiinţele
inferioare, “pahar e gândul, cu otravă”, “ca la nebunul rigă Crypto”; aspirând să-şi depăşească
condiţia, prin iubire, a intrat în spaţiul ucigător al soarelui. Riga devine o ciupercă otrăvitoare,
finalul fiind o subtilă aşezare în legendă a destinului plantelor otrăvitoare care ar fi fiinţe
alienate, “nebune”, doborâte de o aspiraţie mult prea mare faţă de mărginita lor putere.
Totuşi, drama este a lui Enigel, nu a lui Crypto. Acesta apare în visul fiinţei
superioare, este deci problema ei, reprezintă tentaţia sau tot ceea ce stinghereşte omul în
aspiraţia lui spre înalt.

Deşi tema este comună, ca şi motivul visului, cele doua opere sunt diferite prin
maniera de abordare, care se pretează unor curente literare diferite: romantism,
modernism şi ermetism sau onirism şi suprarealism.

Pagina 2 din 2

S-ar putea să vă placă și