Mihai Eminescu (1850-1889) s-a inscris in romantismul european prin tema iubirii si a naturii, care este predominanta in lirica

sa. Poezia acul, publicata la 1 septembrie 18!" in re#ista $on#orbiri literare, alaturi de Melancolie, $raiasa din po#esti, %orinta, se incadreaza in creatile erotice idilice, in care predomina natura cu cunoscutele ei elemente speci&ice eminescene ' lacul, codrul, iz#orul, luna etc.

irica erotica eminesteana imbina sentimentul dra(ostei pentru &inta iubita cu adoratia &ata de &rumusetile naturii, starea su&leteasca ia nastere, se impliniste sau se comsuma intr-un decor miri&ic, de basm, sau intr-un cadru dezolant, mohorat, in &unctie de natura sentimentelor e)primate.

Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural, lacul, deoarece ima(inea acestuia predomina in peisa*, in raport cu celelalte elemente+ trestiile, barca, luna, #antul etc.

,ema poeziei o constituie aspiratia poetului pentru o iubire ideala, cu o po#este de dra(oste ima(inata intr-un cadru natural rustic, cu care se contopeste trairea interioara a eului liric.

Eul liric se con&eseaza, este e)primata emotia poetului determinata de asteptarea &iintei iubite, natura participa la trairile eului liric, lacul este personi&icat, de#ine martor la iubirea poetului, contribuie la atmos&era de #ra*a, poezia incepe si se incheie simetric cu ima(inea lacului, care in &inal isi pierde din stralucire traind alaturi de poet su&erinta si tristetea.

$ontinutul poeziei. Poezia - acul. este alcatuita din cinci stro&e a cate patru #ersuri sau din cinci catrene, or(anizate (radat ca stare su&leteasca, de la speranta implinirii iubirii pana la tristetea s&asietoare din &inal. $ompozitional, poezia poate &i structurata pe doua planuri, unul real, e)terior care cuprinde tabloul descripti# al naturii si altul ideal, interior, al #isului de implinire a iubirii absolute.

/tro&a intai descrie cadrul naturii, decorul in care eul liric #a e)prima dorinta arzatoare de a simti in pro&unzime sentimentul de iubire absoluta. 0ma(inea #izuala, construita prin epitete cromatice, a lacului -albastru., incarcat de -nu&eri (albeni., este la inceput statica apoi creste in dinamism, in miscare, umanizandu-se, deoarece tresare emotional -in

cercuri albe.. ,abloul naturii anticipeaza, ast&el, emotia poetului in asteptarea nerabdatoare a iubitei.

/tro&a a doua compune spatial interior al trairii, al #isarii eului liric la iubirea ideala. Moti#ul asteptarii este rele#at prin #erbe ce e)prima nesi(uranta, incertitudinea -parcaascult., -parc-astept., stare accentuata si de repetitia acestora. 1erabdarea indra(ostitului de a-si intalni iubita este e)primata inca din primul #ers+ -/i eu trec de-a lun( de maluri.. 2olosirea #erbelor la con*uncti# su(ereaza speranta, #isul de implinire a iubirii, posibila &ericire &iind #izualizata prin (esturile tandre, man(aietoare+ -sa rasara., -sa-mi cada.. E#entualitatea implinirii #isului de iubire este in concordanta cu posibilul cuplu, realizat de poet prin doua pronume personale, -eu. si -ea., care su(ereaza, pe de o parte, con&esiunea poetului, iar pe de alta parte, unicitatea iubitei, pronumele &iind subliniat (ra&ic. 0ubita este, asadar, -ea., unica, sin(ura care ar putea sa-l &aca &ericit.

/tro&ele a treia si a patra ima(ineaza, in continuare, e#entuala po#este de iubire, idila, care se mani&esta ca un ritual incarcat de emotia posibilei intalniri+ -/a sarim in luntrea mica 3 0n(anati de (las de ape, 3 /i sa scap din mana carma, 3 /i lopetile sa-mi scape4.. 5erbele sunt tot la con*ucti#, pentru ca intalnirea nu este reala, ci ea se petrece numai in ima(inatia poetului, ca dorinta arzatoare a eului liric de contopire a cuplului de indra(ostiti, intr-o iubire ideala+ -sa sarim., -sa scap., -sa-mi scape., -sa plutim., -&osneasca., -sune.. 0ma(inile #izuale se impletesc cu ima(inile auditi#e, natura &iind participati#a la sentimentele pro&unde de iubire in e#entualitatea implinirii cuplului, idee su(erata prin personi&icarea -0n(anati de (las de ape-. 5izual, natura este dominata de -lumina blandei lune., Eminescu este astrul tutelar, care #e(heaza e#enimentele ce se petrec pe pamant. Elementele auditi#e sunt e)primate prin sinta(me su(esti#e pentru ipostaza naturii de participant acti# si sensibil la zbuciumul interior al eului liric, in dorinta de implinire a cuplului de indra(ostiti+ -in(anati de (las de ape., -#antu-n trestii lin &osneasca., -unduioasa apa sune6.. %in aceste stro&e se desprinde si ideea armoniei per&ecte intre planul real, al naturii si planul ideal, al #isului de iubire absoluta, dintre planul e)terior, al decorului natural si cel interior, al sentimentelor.

7ltima stro&a e)prima tristetea s&asietoare a eului liric, pro#ocata de neputinta implinirii #isului erotic si de solitudinea dureroasa si incarcata de su&erinta. %ezama(irea indra(ostitului este marcata de punctele de suspensie, asezate dupa cu#intele ce e)prima deceptia posibilei intalniri cu iubita+ -%ar nu #ine8-. /e &ace ast&el trecerea de la starea de #is, plina de &armec, la realitatea trista si solitara, iubirea ramanand numai o dorinta, un ideal neimplinit. Poetul e)prima la persoana 0, printr-o con&esiune lirica, durerea pro&unda, starea de deprimare pe care o simte si ramane tot sin(ur in mi*locul naturii+ -/in(uratic 3 0n zadar suspin si su&ar 3 an(a lacul cel albastru 3 0ncarcat cu &lori de nu&ar.. 1atura este aici numai un cadru, lacul nu mai tresare, &iind in armonie

desa#arsita cu melancolia din su&letul poetului.

%eoarece este o opera literara in #ersuri, in care este descris un tablou din natura in cadrul careia poetul isi mani&esta dorinta de implinire a iubirii ideale, poezia - acul. de Mihai Eminescu este o idila-pastel.