Tema si viziunea in poezia Floare Albastra

Poezia Floare Alastra aparuta in anul 1873 in Revista Convorbiri Literare

fundamenteaza motivul poetic al florii albastre intalnit si la romaniticii europeni pentru a
ilustra sentimentul de dragoste sau chipul iubitei.
Poezie romantica,Floare Albastra , face parte din tema iubirii si a naturii ,dar,spre
deosebire de alte poezii erotice,aceasta creatie este innobillata cu profunde idei
filozofice.Apartenenta operei la romantism este redata prin acordarea unei importante
deosebite sentimentelor(recte iubirii) dar si prin evadarea din realitate printr-un vins,intru
cadru natural nocturn.
Tema poeziei este reprezentata de iubirea absoluta imbinata cu tema naturii si a omului
de geniu deoarece natura vibreaza la starile sufletesti ale eului liric.Ideea poetica este redata
prin doua principii :principiul feminitatii ,al iubirii prin sentiment si pricipiul masculinitatii
,al iubirii prin gandire,al trairii prin cunoastere.
Titlul poeziei este unul metaforic ce ilustreaza defapt ideea poetica ,a implinirii absolute,
exprimata prin sintagma floare albastra in care cuvantul floarereprezinta
frumusetea,gingasia,trairea prin sentiment ,iar adjectivul albastru este simboului
profunzimii,al cerului ,martor al masculinitatii.
Structura poeziei se bazeaza pe patru secvente poetice grupate in functie de ceea ce
transmit fiecare.
Prima secventa este formata din primele trei strofe si reprezinta un monolog al iubitei care
incepe prin situarea iubitului intr-o lume superioara ,el fiind cufundat in stele.Totodata
reprezinta si o chemare in lumea sa , in lumea trairii prin sentiment ,lasand la o parte ideile
filosofice .Glasule ie se dovedeste a fi o mana intinsa iar cuvintele ei sunt o cale de urmat.
Cea de-a doua secventa este monologul liric al poetului prin care acesta da dovada de usor
,scepticism prin apelativul mititica,cuvant care cuprinde nu doar o forma de alint ci si una
de diminuare a capacitatii de intelegere a iubitei.Versul Ah!Ea spuse adevarul reprezinta
stare de regret a omului de geniu prin care recunoaste ca adevarul a fost spus de EA.
A treia secventa lirica este iarasi un monolog al fetei , o chemare de aceasta data intr-un
cadru natural concret alcatuit din motive specifice lui Eminescu:lacul ,codrul,prapastia;toate
acestea alcatuind un spatiu in care iubirea se simte protejata.Lacul ,oglinda a cerului , face
legatura dintre cele doua lumi diferite care pot coexista daca acest lucru se doreste.Tot aici
asistam la un adevarat joc al dragostei in care cele doua tipuri de percepere a iubirii
incearca sa se uneasca intr-un cadru nocturn,innobilat de lumina lunii.
Ultima secventa a poeziei regaseste eul liric lipsit de speranta.Verbul disparereprezinta
ideea faptului ca totul a fost doar un vis ,o aspiratie.Tot aici este redata starea de insatisfactie
a eului liric care nu isi poate depasi conditia ,care nu poate cobori in lumea iubirii prin
sentiment,ramanand aidoma unui stalp,fara miscare. Ultimul vers al poeziei Totusi este trist

in lume... reprezinta starea poetului care chiar daca este melancolic in creatiile sale ,lasa
mereu o urma de speranta pentru viitor.
Registrul stilistic este tipic romantismului ,este popular, prin formele verbale la viitor
care amplaseaza poezia intr-un cadru rustic si sugereaza optimismul eului liric privind
posibila implinire a iubirii absolute. Expresiile populare folosite de autor sugereaza
sentimentul de dragoste dintre un flacau si o fata de la tara : Pe carare-n bolti de
frunze/Apucand in sat spre vale.
Stilul poeziei erotice este mai colorat ,mai imagistic decat de obicei.Eul liric realizeaza
toate aceste printr-o multitudine de figuri de stil:epitet: prapastia mareata,personificare:
trestia cea lina,comparatia rosie ca marul.
Din punct de vedere al prozodiei textul are un ritm trohaic, masura versurilor de 7-8 silabe
iar rima este imbratisata.
In aceasta poezie Eminescu imbina ambele tipuri de lirism.Lirismul subiectiv care se
defineste prin marcile lexico-gramaticale reprezentate de verbele la persoana I si pronumele
la persoana I,iar lirisml obiectiv ale carui marci lexico-gramaticale sunte reprezentate de
verbe si pronume la persoana a II-a.
Inscrisa in Romantism Floare Albastranu este numai o poezie de dragoste ci si o
meditatie asupra iubirii absolute intrucat Eminescu suprapune peste tema erotica tema
timpului ,care este motivul fundamental al creatiei sale.

BUTE DANIEL