m

6





Genul dramatic cuprinde operele literare destinate reprezentării scenice. În operele
dramatice locul naratorului este luat de autor, cel care realizeză indicaţiile scenice, iar acestea
conţin informaţi despre decor, vestimentaţie, mişcare scenică, gesturi şi mimică. Personajele
trasmit direct mesajul operei prin intermediul replicilor. Textul dramatic este prezentat sub formă
de acte şi scene.
Modalitatea de expunere este dialogul care are şi rolul de a caracteriza personajele. În
caracterizare personajelor pe lângă modalităţile clasice există şi modalităţi specifice genului
dramatic: dialogul, monologul şi indicaţiile scenice. Subiectul operelor dramatice este construit
pe momentele subiectului literar, iar a celor moderne se bazează pe analiza unor idei, pasiuni.
Comedia este o specie a genului dramatic, care stârneşte râsul prin surprinderea unor
situaţi neaşteptatecu un final fericit.
Conflictul comic este realizat prin contrastul dintre esenţă şi aparenţă. Sunt prezente
formele comicului: umorul şi ironia şi diferite tipuri de comic: de situaţie, de caracter, de limbaj
şi de nume.
Ion Luca Caragiale este reprezentant al marilor clasici. Opera sa cuprinde comedi, nuvele
şi schiţe. Între anii 1878-1885 scrie comediile: ÄO noapte furtunoasă´, ÄConul Leonida, faţă cu
reacţiunea´, ÄO scisoare pierdută´ şi ÄD¶ale carnavalului´. Piesele sunt comedi de moravuri
realizate într-o viziune clasică şi într-un limbaj de un umor inconfundabil.
Comedia "O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale s-a jucat pentru prima dată pe scena
Teatrului Naţional din Bucureşti, la data de 13 noiembrie 1884.
Comedia ilustrează moravuri ale societăţii burgheze, dezvaluind viaţa publică şi de
familie a unor politicieni ajunşi la putere şi roşi de ambiţie.
Titlul piesei ÄO scrisoare pierdută´ reprezintă conflictul operei. Forma articulată cu
articolul nehotărât ÄO´ sugerează că este vorba de unul dintre cele mai utilizate texte în şantajul
politic. Lupta pentru putere se realizează printr-o luptă de culise, având ca obiect de şantaj o
scrisoare pierdută. Scrisoarea declanşează conflictul dramatic şi îl amplifică.
Comedia este structurată în acte şi scene: are patru acte şi 9, 14, 7, 14 scene, modalitatea
de expunere fiind dialogul.
Caragiale plasează acţiunea în timpul alegerilor pentru că în lupta pentru putere omul se
arată aşa cum este în realitate. Din această perspectivă electorală se observă o luptă de interese
personale. Critica literară crede că este vorba de anul 1883.
Acţiunea piesei se petrece într-un oraş de provincie, în capiatala unui judeţ de munte.
Intenţionat autorul nu precizează numele locului sugerând astfel că farsa alegerilor este aceeaşi
peste tot.
Intriga piesei este elementul care declanşeazp desfăşurarea acţiunii şi creează efectul de
ansamblu a textului.
Conflictul dramatic principal constă în confruntarea pentru puterea politică a două forţe
opuse: membri partidului aflat la putere (prefectul Ştefan Tipătescu, preşedintele grupării locale
a partidului Zaharia Trahanache şi Zoe soţia acestuia) şi gruparea independentă constituită în
jurul lui Nae Caţavencu, ambiţios avocat, proprietar al ziarului ÄRăcnetul Carpaţilor´
Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi- Brânzovenescu care se tem de
trădare prefectului.
Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situaţie în care sunt puse
personajele, conturate prin comicul de caracter şi limbaj.
 rxpoziţiunea prezintă personajele, locul şi timpul acţiunii şi cuprinde primele două scene
ale actului I. Pristanda Äpoliţaiul´oraşului discută cu prefectul Ştefan Tipătescu. rl îi aduce la
cunoştiinţă că Nae Caţavencu se află in posesia unei scrisori care-i poate asigura reuşita în
alegeri.
Caţavencu este în opoziţie, e avocat şi director-proprietar al ziarului ÄRăgnetul
Carpaţilor´. rl îi are de partea sa pe dascălii Ionescu şi Popescu.
Intriga este consemnată înainte de începerea acţiunii. Zoe Trahanache este soţia unui
important om din oraş, Zaharia Trahanache, preşedintele mai multor comitete şi Äcomiţii´, şi
amanta prefectului Ştefan Tipătescu. ra are ghinionul să piardă o scrisoare de dragoste pe cate
prefectul i-o dedicase.
Desfăşurarea acţiunii începe cu scena a III-a actului I şi continuă cu actul al doilea.
Tipătescu îi ordonă lui Pristanda să afle despre ce scrisoare este vorba. Zaharia şi Zoe sunt
ameninţaţi de Caţavencu cu publicare scrisorii. Tipătescu află de la Caţavencu despre ce
scrisoare este vorba şi devine îngrijorat. Scrisorea a fost sustrasă de Nae Caţavencu de la
Cetăţeanul turmentat. Pristanda le comunică celor aflaţi în cauză pretenţiile adversarului politic:
să i se acorde voturile la alegeri. Trahanache descoperă că Nae a falsificat o poliţă.
Farfuridi şi Brânzovenescu aflaţi şi ei la putere trimit o plângere la Bucureşti, acuzându-l
pe prefect de trădare. Zoe întâlneşte cu Caţavencu şi promite sprijinul în alegeri încercândsş.l
determine şi pe Tipătescu să facă acelaşi lucru. La început acesta refuză, apoi cedează. Între timp
de la centru se anunţă candidatura lui Dandanache.
Punctul culminant (actul al treilea) îi prezintă pe Farfuridi şi apoi pe Caţavencu,
rostiindu-şi discursurile caraghioase şi încercând să-şi atragă alegătorii.
La anunţarea candidaturii lui Agamemnon Dandanache, cele două taber se încaieră, iar
Caţavencu îşi pierde pălăria în căptuşeala căreia se află se afla scisoarea. Dandanache ajunsese să
fie desemnat candidat tot în urma unei scrisori compromiţătoare.
În deznodământ cetăţeanul turmentat găseşte pălăria cu scrisoarea pe care o înapoiază
Zoei. Caţavencu accepta să conducă festivităţile în cinstea noului ales. Totul se desfăşoară într-o
atmosferă de sărbătoare şi veselie.
Personajele sunt complexe , tipologice şi simple în acelaşi timp, etalându-şi de la o scenă
la alta o multitudine de faţete.
Comedia provoaca râsul prin diferite tipuri de comic : de situaţie. De moravuri de
caracter, de limbaj si de nume.
Comicul de situaţie este obţinut prin prinderea şi găsirea scrisoriide amor, prin felul în
care Caţavencu ajunge victimă din stăpân pe situaţie. Comică este şi situaţia finală când
adversarii se împacă şi al treilea câştigă.
Tot la comicul de situaţie putem încadra şi existenţa unor cupluri de personaje, Farfuridi
şi Brânzovenescu, sau a triunghiului amoros: Zoe, Tipătescu, Trahanache.
Comicul de moravuri este realizat prin înfăţişarea relaţiei