Alexandu Lăpușneanu

Semnificația titlului
În ceea ce privește titlul nuvelei „Alexandru
Lăpușneanul”, este foarte important să menționezi
faptul că acesta reprezintă numele personajului
principal. Acest lucru scoate în evidență faptul că
destinul lui Lăpușneanul se află în centrul nuvelei lui
Negruzzi.
Tema textului
Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca
medievala (in Moldova
la mijlocul secolului 16). Evocarea artistica a celei de-a
doua domnii
ale lui Alexandru Lapusneanul evidentiaza lupta pentru
impunerea
autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de
un domnitor
crud, tiran.
Acțiunea și conflictul
Principalul conflict ,de natura politica,se stabileste intre
domnitor si boieri in lupta pt pamant,in timp ce un altul
moral apare intre Lapusneanul si sotia sa,iar cel social
intre Motoc si popor.
Subiectul poate fi rezumat astfel:in expozitiune este
surprinsa intoarcerea lui Lapusneanul in fruntea unei
osti ,dorind sa recupereze tronul pierdut .Intriga este
declansata de hotararea lui Lapusneanul de a domni
impotriva vointei boierilor,in timp ce desfasurarea
actiunii cuprinde scena revenirii la tron,a razbunarii prin
arderea locuintelor boierilor si nu in ultimul rand
discursul ipocrit de la mitropolie.Uciderea celor 47 de
boieri si otravirea domnitorului de catre doamna
Ruxandra,la indemnul lui Stroici si Spancioc ,sugereaza
punctul culminant,iar deznodamantul inmormantarea
lui Lapusneanul la manastirea Slatina.
Prespectiva narativă
 Perspectiva narativa este una obiectiva, naratorul este
omniscient, omniprezent si omnipotent.
 Perspectiva narativă este obiectivă pentru că naratorul
nu se implică direct in cele povestite, omniscient pentru
că știe tot ce se intampla cu personajele și acțiunea,
omniprezent pentru ca se află unde se petrece actiunea
prioritara si omnipotent pentru ca are puteri depline
asupra actiunii si personajelor
Personajele și rolul lor
Alexandru Lăpuşneanul este personajul principal al
nuvelei, personaj romantic, excepţional, care acţionează
în situaţii excepţionale (de exemplu: scena uciderii
boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena morţii
domnitorului otrăvit). Întruchipează tipul domnitorului
tiran şi crud. 
Doamna Ruxanda este un personaj secundar, de tip
romantic, construit în antiteză cu Lăpuşneanul:
blândeţe - cruzime, caracter slab -caracter tare. Ea nu
acţionează din voinţă proprie nici când îi cere soţului
său să înceteze cu omorurile, nici când îl otrăveşte. Deşi
în evul mediu femeia -chiar soţie de domn - nu avea
prea multe drepturi, doamna Ruxanda înfăţişează în
nuvelă un caracter slab, care pune în lumină, prin
contrast, voinţa personajului principal.
Boierul Motoc reprezintă tipul boierului trădător,
viclean, laş, intrigant. Nu urmăreşte decât propriile
interese. De aceea îl trădase pe Lăpuşneanul în prima
domnie, iar la întoarcerea acestuia, după refuzul de a
renunţa la tron, îl linguşeşte „asemenea câinelui care în
loc să muşce, linge mâna care-l bate". Este laş în faţa
primejdiei, comportându-se grotesc în timp ce încearcă
să-1 determine pe domn să nu-l dea mulţimii.
Personajele episodice Spancioc şi Stroici reprezintă
boierimea tânără, „pre buni patrioţi", cu spiritul mai
treaz decât al marilor boieri, prevăzători, capabili să
anticipeze mişcările adversarului. Ei rostesc replica
premonitorie: „Spuneţi celui ce v-au trimis, strigă către
ei Spancioc, că ne vom vedea păn-a nu muri!". Sunt
personaje cu rol justiţiar.
O sfătuiesc pe doamna Ruxanda să-1 otrăvească pe
tiran şi asistă cu cruzime la ultimele clipe ale acestuia,
adresându-i o altă replică sugestivă: „învaţă a muri, tu
care ştiai numai a omorî."
Personajul colectiv, mulţimea revoltată de târgoveţi,
apare pentru prima dată în literatura noastră.
Psihologia mulţimii este surprinsă cu fineţe, în mod
realist: strângerea norodului la porţile curţii domneşti
din cauza unor veşti nelămurite, descumpănirea gloatei
care „venise fără să ştie pentru ce au venit şi ce vrea" în
faţa întrebării armaşului, glasurile izolate care
exprimă nemulţumirile, în sfârşit, rostirea numelui
Motoc, în care toţi văd un vinovat pentru toate
suferinţele: „- Motoc să moară! ~ Capul lui Motoc
vrem!". Se observă capacitatea lui Lăpuşneanul de
manipulare şi de dominare a gloatei.
Caracterizarea personajului principal:Pe Lapusneanu il
caracterizeaza cruzimea nemasurata,provenita dintr-o
ura fara margini,dusa aproape la paroxism fata de
boierimea tradatoare,lacoma de averi,spoliatoare a
taranimii. E viclean,ipocrit,de o inteligenta diabolica,isi
calca juramintele,e cinic si de un umor macabru,atunci
cand ii arata doamnei Ruxandra,piramida de capete
drept ‘’un leac de frica.’’
Nu este o simpla bruta insetata de sange,ci este un
monarh absolut,ce nu tolereaza opozitia boierilor.
Este lucid si prevazator,cere parerea altora si isi exprima
indoiala,este orgolios si darz,neabatut in hotararea
sa,nu cedeaza si nu renunta usor ,de aceea respinge
categoric si manios pretentia acestora de a nu intra in
țară
Două scene representative:
1.Scena cand invita pe boieri la un ospat la curtea lui, iar
intra mai multi soldati si ii omoara formand piramida de
capete dupa rang-ul fiecaruia.
2.Scena cand doamna Ruxanda il otraveste pe domnitor
din ordinul lui Spancioc si Stroici.
La relatia dintre doua personaje te poti referi la
Alexandru Lapusneanu si la sotia lui Ruxanda. Cei doi
erau in antiteza, domnitorul fiind dur, de temut, crud. In
schimb, doamna Ruxanda este "ca toate femeile", se
sperie, este sensibila, chiar lesina in secventa cu
piramida de capete formate din capetele boierilor
(leacul de frica promis).
Citat sugestiv:
Alexandru Lăpuşneanul: Să mă întorc? Mai degrabă-
şi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt.
Opinie critică:
„Negruzzi era un burghez cu legaturi in lumea feudala
prin mosie, relatii de familie si raporturi sociale, situat
ca inalt slujbas intr-o pozitie de dependenta fata de
autoritate; in ordinea spiritului, el incearca sa se
elibereze, insa, de ingerintele puterii si de lestul inertiei
conservatoare; voia sa mearga cu veacul si intelegea ca
inaintarea spre o oranduire noua e inevitabila; avea idei
mai limpezi sau mai tenebroase, cateodata nimerea
adevarul si alteori bajbaia sa-l descopere, dar prin
intreaga structura a mintii si prin telul cautarilor lui,
participa deplin la universul valorilor burgheze.”