Simulare Hunedoara, bacalaureat+subiectul, rezolvare I și II

Subiectul I
1. Sensul secvenței ,,își dăduse seama’’ are înțelesul de observase/de conștientizase.
2. Două personaje din literatura română la care face referire G. Călinescu în cursurile sale sunt:
Coana Zoițica și Domnul Goe.
3. Reacția studenților la audierea cursurilor lui G. Călinescu este de uimire, așa cum reiese din
secvența ,,Studenții erau ahtiați după dizertațiile lui G. Călinescu, dar ei nu le
înțelegeau întotdeauna (...)’’.
4. Motivul pentru care G. Călinescu îi sugerează lui Dinu Pillat, în vederea susținerii doctoratului,
lucrarea cu titlul ,,Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat’’ este că doctorandul aduce detalii aparte
în legătură cu și despre viața tatălui său.
5. O trăsătură morală a lui G. Călinescu, așa cum reiese din textul dat, este perspicacitatea pe care
acesta o avea atunci când era admirat pentru ,,asociațiile neprevăzute’’, reușind să clarifice
anumite detalii ale unor opere literare devenite clasice. Această trăsătură devine esențială pentru
preocuparea literară pe care o avea.
B. Pasiunea pentru studiu reprezintă încântarea fiecărui om, care este preocupat să evolueze și să
cunoască multe noțiuni pe care nu le-a dobândit.
În opinia mea pasiunea pentru studiu este influențată de stilul de a preda al profesorului, având în
vedere faptul că acesta constituie un model/o sursă de inspirație și este demn de a transmite
cunoștințe și asocieri extravagante.
În primul rând, orice adolescent sau elev dobândește pasiunea pentru învățare, dacă are un sprijin
moral și un model intelectual, încât să-l inspire și să-l determine să fie preocupat de cunoaștere în
permanență. De exemplu, așa cum reiese din textul-suport ,,Ofrande-memorii’’, de Cornelia Pillat,
G. Călinescu constituie un model pentru studenții lui, fiind un erudit și perspicace pentru
asocierile pe care le făcea cu operele literare, devenite clasice. De asemenea, la cursurile acestuia,
din cauza înghesuielii anumite anumite studente leșinau, dorindu-și a-i asculta prelegerile, iar alții
erau ,,ahtiați după dizertațiile’’ profesorului.
În al doilea rând, un profesor are obligația de a se pregăti mereu pentru a descoperi și a fi la curent
cu noutățile din domeniul/disciplina pe care-l/pe care o predă, transmițând elevilor noțiunile de
care aceștia au nevoie pentru a se pregăti intens. De pildă, există profesori-model pentru elevi,
întrucât aceștia sunt pregățiti extraordinar la materia pe care o predau și, pe lângă acest aspect,
reușesc să-i inspire pe adolescenți prin valorile și prin principiile de care dau dovadă în
interacțiune. De-a lungul timpului, dascălii au constituit puncte de reper în dezvoltarea unui elev,
ajutându-l să-și aleagă și să-și descopere pasiunile cu ușurință, urmând un domeniu profesional
aparte și care să-i reprezinte.
În concluzie, pasiunea pentru studiu rămâne influențată de modul de predare al profesorului, mai
ales că el prima sursă de inspirație pentru un elev, din punct de vedere intelectual, și prin
deschiderea față de aceștia, inițiații îi ajută să deprindă drag de studiu și de evoluție intelectuală.
Subiectul al II-lea
Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic,
viziunea lui asupra lumii.
În textul-fragmentar ,,Întâmplări în irealitatea imediată’’, scris de M. Blecher, perspectiva narativă
este una subiectivă, întrucât narațiunea este homodiegetică, fiind scrisă la persoana I, așa cum
reiese din indicii morfologici: verbele la persoana I ,,trăiam’’, ,,regăseam’’, ,,să închipui’’,
pronumele la persoana I ,,mi’’ și adjectivul pronominal posesiv ,,meu’’. Datorită perspectivei
narative subiective, naratorul, care este și personaj și se concentrează asupra propriului univers
sufletesc, lumea prezentată cititorului se înfățișează dintr-un singur unghi. Textul are focalizare
internă și viziune ,,cu’’. Naratorul prezintă experiența pe care o are într-un cinematograf și
momentele pe care le trăiește cu o intensitate extraordinară, ajungând să fie fascinat de filme sau
de personaje, iar, alteori, are impresia că în atmosferă se află ceva precar și artificial.