Perspectiva narativă subiectivă- model

Fragmentul “O moarte care nu dovedește nimic” de Anton Holbam este o creație literară al cărei
discurs epic aduce în ochii cititorului o imagine completă a psihologiei masculine la vârsta tinereții,
reliefând frământările interioare ale unui tânăr, conștient de defectele și calitățile sale
Perspectiva narativă subiectivă justificată de formele verbale și pronominale la persoana I: “eram”,
“am cunoscut”, “aveam”, “mele”, “-mi”, “mă credeam”, viziunea “împreună cu” și personaje care se
confesează cititorului oglindindu-și frământările sufletești care îi marchează existența. În conștiință se
reflectă propria imagine la vremea studentiei(“ eram tânăr de tot. Aveam toate defectele tinereții”).
Se observă faptul ca personajul narator este marcat de o anumită timiditate pe care o manifestă în
relația cu o fată (“ cu timiditate dezastruoasă mă oprea să fac primul pas.”), ceea ce îl împiedică să
lege o relație de prietenie, lucru care îl face să devină neliniștit: “vedeam în ciuda”
Prin prisma subiectivitati personajului se reflectă și o anumită mândrie care-l stăpânește în relația
cu ceilalți : “ mă credeam frumos”, “mă comparam cu ceilalți studenți”, “mă găseam cel mai bine”,
această mândrie se manifestă și în dragoste : “succesele mi se păreau indiscutabile “. Astfel, este vădit
faptul ca personajul narator ascileaza între mândrie și obsesie, ceea ce îi creionează un profil
psihologic dilematic

Perspectiva narativă obiectivă- model

Fragmentul “Doctorul Taifun” de Gala Galaction este o creație literară al cărei discurs epic aduce în
prim plan figura complexă a personajului masculin Doctorul Taifun, medic cardiolog și savant de
renume.
Perspectiva narativă obiectivă , justificată de forme verbale și pronominale de persoana a IIIa : “el”,
“se plimba “ , viziunea “din spate” și focalizare zero definesc punctul de vedere al naratorului obiectiv,
omniscient și omniprezent ce relatează acțiunea cronologic. Acesta vine la casa lui Vasilescu Plopu
pentru a consulta o bolnavă închipuită, fapt ce determină în conștiința savantului un conflict interior
între satisfacție și rușine. Omniscienta narativă este evidențiată prin prezentarea sentimentului
complex pe care doctorul îl încearcă: “un sentiment penibil și complex stăpânea cugetul savantului”.