Sunteți pe pagina 1din 4

GRILE DREPTUL FAMILIEI

1. Afinitatea creată între un soţ şi rudele celuilalt soţ constituie:


a) efect al căsătoriei
b) nu este dependentă de căsătorie sau rudenie firească
c) legătura dintre soţi şi rudele celuilalt soţ, întrucât durează numai pe
perioada cât durează căsătoria
2. Recunoaşterea maternităţii prezintă următoarele caractere:
a) este irevocabilă, mama neputând reveni asupra recunoaşterii
b) este irevocabilă, mama poate nega filiaţia prin act autentic
c) recunoaşterea trebuie făcută în formele anume prevăzute de lege
3. Capacitatea cerută pentru săvârşirea recunoaşterii de maternitate este:
a)capacitatea deplină de exerciţiu necesară altor acte juridice
b) stabilită prin discernământul necesar pentru a face mărturisiri
c) determinată de posibilitatea ca mama să-si dea seama de realitatea celui
cunoscut
4. Copilul din afara căsătoriei a cărui filiaţie a fost stabilită prin recunoaştere sau
prin hotărâre judecătorească, are faţă de părinte şi rudele acestuia, situaţie legală
(statut legal):
a) diferită faţă de copilul din căsătorie
b) identică cu a copilului din căsătorie
c) conform legii, diferită de la un caz la altul
5. Dreptul la acţiune în tăgada părintelui:
a) numai copilului
b) soţului mamei copilului
c) mamei copilului a cărei filiaţie a fost tăgăduita
6. Numele copilului din căsătorie este stabilit diferit, după cum urmează:
a) părinţii au nume de familie comun
b) părinţii au nume de familie diferite
c) în caz de neânţelegere între părinţi în privinţa numelui copilului
hotărăşte autoritatea tutelară
7. Din caracterul unilateral al recunoaşterii din filiaţie rezultă că:
a) pentru o recunoaştere valabilă este necesar şi acceptul autorităţii tutelare
care lucrează în interesul copilului
b) nu este necesar şi consimţământul celui recunoscut
c) prin această recunoaştere se confirmă un fapt anterior, naşterea
copilului
8. Recunoaşterea filiaţiei prin testament :
a) se face numai prin înscrisul testamentar prevăzut de lege pentru
testamentele ordinare şi pentru cele privilegiate
b) se realizează în orice mod ales de mama şi denumit de aceasta
,,testament’’
c) este revocabilă deoarece testamentul este un act eselţialmente revocabil
9. Dreptul la acţiune în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei se prescrie în
termen de:
a) 1 an de la naşterea copilului
b) 6 luni de la naşterea copilului
c) 1 an de la încetarea convieţuirii pretinsului tată cu mama copilului ori
a întreţinerii copilului
10. Legea nr. 288/2007 a modificat tăgada de paternitate sub următoarele aspecte:
a) calitate procesuală activă pentru a sta în justiţie în calitate de reclamant
s-a extins şi asupra altor personae decât a soţului mamei copilului
b) termenul pentru promovarea acţiunii testului de promovare a paternităţii
a fost prevăzut la 1 an de la naşterea copilului
c) termenul de promovare a acţiunii este de 3 ani de la naşterea copilului
11. Persoanele care nu au fost părţi în procesul de stabilire a maternităţii pot
contesta maternitatea :
a) prin declaraţia martorilor care au cunoscut relaţiile dintre părinţii
copilului
b) prin orice mijloace de probă admise de lege
c) oricând pot contesta maternitatea copilului
12. Contestarea în justiţie a maternităţii bazată pe hotărâre judecătorească în
stabilirea acesteia poate fi utilizat în următoarele condiţii:
a) în cazul acestei maternităţi, certificatul de naştere eliberat pe baza
acesteia nu este conform cu folosirea stării civile
b) orice persoană interesată poate contesta maternitatea
c) inclusiv părtile din procesul de stabilire a maternităţii
13. Acţiunea în contestarea maternităţii este:
a) prescriptibilă, în termen de 1 an de la stabilirea maternităţii
b) imprescriptibilă
c) dovedită prin orice mijloc de probă
14. Recunoaşterea voluntară de paternitate este făcută în următorul mod:
a) prin testament
b) prin declaraţie la serviciul de stare civilă
c) prin înscris autentic

15. Stabilirea maternităţii prin recunoaşterea voluntară a mamei intervine în


următoarele cazuri:
a) dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă, indiferent
de motiv
b) dacă copilul a fost trecut în registrul de stare civilă născut din părinţi
necunoscuţi (cazul copilului găsit)
c) când mama nu a declarat în timp legal naşterea copilului
16. Dreptul la acţiune în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei se prescriu în
termen de:
a) 1 an de la naşterea copilului
b) 6 luni de la naşterea copilului
c) 1 an de la încetarea convieţuirii pretinsului tată cu mama copilului ori a
întreţinerii copilului
17. Recunoaşterea de maternitate se poate face prin:
a) declaraţie la serviciul de stare civilă
b) înscris autentic
c) testament care poate fi revocat după voinţa testatoarei

18. Recunoaşterea prin act autentic se poate realiza:


a) numai prin înscris notarial
b) atât prin înscris autentic notarial cât şi prin orice alt fel de înscris
autentic
c) numai prin intervenţia instanţei judecătoreşti
19. Acţiunea pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă:
a) se prescrie în termen de 1 an de la naşterea copilului
b) nu se prescrie în timpul vieţii copilului(imprescriptibilă)
c) se prescrie în termen de 6 luni de la naşterea copilului
20. Recunoaşterea din maternitate prezintă următoarele caractere:
a) trebuie făcută în formele anume prevăzute de lege
b) este irevocabilă
c) este personală
21. Recunoaşterea din maternitate făcută prin testament este:
a) revocabilă
b) făcută în oricare din înscrisurile testamentare prevăzută în Codul civil
c) irevocabilă
22. Titularul acţiunii în stabilirea maternităţii este:
a) numai copilul
b) copilul dacă nu a împlinit 14 ani
c) copilul, dar se exercită dreptul la acţiune, de reprezentantul legal al
acestuia în situaţia în care acesta este pus sub interdicţie
23. Paternitatea copilului din căsătorie se stabileşte astfel:
a) prezumţia de paternitate a copilului născut în timpul căsătoriei
b) prezenţa de paternitate a copilului conceput în timpul căsătoriei
c) indiferent de împrejurările naşterii sau concepţiei copilului, soţul mamei
este considerat în toate cazurile tatăl copilului
24. Prezumţia de stabilire a timpului legal al concepţiei este:
a) relativă
b) absolută
c) ea nu poate fi combătută prin dovada contrarie
25. Tăgada paternităţii înseamnă:
a) negarea paternităţii prin răsturnarea prezumţiilor de paternitate pe cale
judecătorească
b) paternitatea poate fi negată dacă este cu ,,neputinţă’’ ca soţul mamei să
fie tatăl copilului
c) în termen de 3 ani de la naşterea copilului(de regulă) se poate promova
în justiţie acţiunea de înlăturare a prezumţiei de paternitate
26. Copilul dobândeşte cetăţenia română prin:
a) naştere
b) adopţie
c) repatriere
27. Acţiunea de tăgadă a paternităţii are ca titular pe următoarea persoană:
a) numai soţul mamei
b) copilul
c)mama şi presupusul tată al copilului
28. Reglementarea numelui copilului diferă după cum este vorba, de:
a) copilul din căsătorie
b) copilul din afara căsătoriei
c) copilul născut din părinţi necunoscuţi
29. Dispoziţiile art. 64 din Codul familiei distinge trei cazuri care sunt luate în
considerare în privinţa numelui copilului din afara căsătoriei:
a) cazul în care filiaţia a fost stabilită mai întâi numai faţă de unul dintre
părinţi când copilul v-a dobandi numele de familie al părintelui respectiv
b) cazul în care filiaţia a fost stabilită şi faţă de celalalt părinte, când
instanţa de judecată v-a putea da înştiinţare copilului să poarte numele
acestuia din urmă părinte
c) cazul în care copilul a fost recunoscut în acelaşi timp de către ambii
părinţi, când se vor aplica, datorită asemănării de situaţie dispoziţiilor
legale referitoare la numele copilului din căsătorie ai căror părinţi au nume
deosebite(diferite)
30. Locuinţa copilului minor se stabileşte în raport de următoarele împrejurări:
a) dacă părinţii nu locuiesc împreună, ei vor decide, de comun acord, la
care dintre ei v-a locui copilul
b) dacă părinţii care nu locuiesc împreună nu se înţeleg cu privire la
locuinţa copilului, v-a decide instanţa judecătorească, ţinând seama de
interesele copilului, în care scop v-a asculta autoritatea tutelară, precum şi
pe copil dacă a împlinit vârsta de 10 ani
c) autoritatea tutelară poate da încuviinţare copilului, care a împlinit vârsta
de 14 ani, la cererea acestuia, să aibă locuinţa pe care o cere desăvârşirea
învăţăturii ori pregătirii sale profesionale
31. Conform legii 21/1991 a cetăţeniei române, aceasta se poate dobândi prin:
a) acordarea ei la cerere
b) naştere
c) diferenţierea categoriei de copii adoptaţi, rezultaţi din căsătorie sau din
afara ei sunt criterii luate în considerare pentru a-i acorda cetăţenia româna