GRILE SEMINAR DIP

SEMINAR 1

1. Raporturile de drept international privat sunt:

a. raporturi de drept privat
    b. raporturi de drept penal
    c. raporturi de drept administrativ

    2. Raporturile de drept international privat sunt:

    a. raporturi civile fara element de extraneitate
    b. raporturi de drept privat cu element de extranietate
    c. raporturi de drept financiar

    3. Raportul juridic civil cu element de extranietate este format din:

    a. Subiect, obiect si element de extranietate.
    b. Element de extranietate, obiect si continut.
    c. Subiect, obiect si continut.

    4. Elementul de extranietate este caracterizat prin faptul că:

    a. Un raport juridic care aparţine dreptului intern este susceptibil de a fi
guvernat de două sau mai multe legi care emană de la legiuitorii unor
state diferite.
    b. Elementul de extraneitate se referă la unul dintre elementele de
structură ale unui contract 
    c. Este responsabil pentru situaţia în care se aplică în mod direct, nu o
lege care aparţine unui stat anume (în sensul de drept substanțial), ci
normele juridice europene ori dispoziţiile convenţiilor internaţionale.

    5. Care dintre raporturile enumerate mai jos sunt raporturi de

drept international privat:
    a. Incheierea de catre doua parti, unul cetatean german, iar celalalt
cetatean francez, a unui contract de vanzare cumparare a unui bun imobil
aflat in Italia.
    b. Savarsirea de catre un cetatean sirian a infractiunii de trecere ilegala
a frontierei statului Roman. 
    c. Executarea unui contract de antreprinza pe teritoriul Austriei de catre
o persoana juridica romana in beneficiul unei persoane juridice austriece.

   
 6. Raportul de drept international privat se diferentiaza de
raportul de drept intern prin:
    a. existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitate
    b. obiect
    c. continut

    7. Care dintre variantele de mai jos sunt adevarate:

    a. Normele care reglementeaza raporturile juridice de drept
international privat sunt norme sanctionatorii constitutionale. 
    b. Normele care reglementeaza raporturile juridice de drept
international privat sunt norme conflictuale. 
    c. Minoritar. normele care reglementeaza raporturile juridice de drept
international privat sunt norme de aplicație imediată. 

    8. Ce rol au normele materiale ?

    a. indica doar legea competenta
    b. reglementeaza direct si nemijlocit raportul juridic cu element de
extranietate
    c. nu se aplica în niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu
element strain

    9. Norma conflictuala este formata din:

    a. continut 
    b. legatura
    c. sanctiune

    10. Rolul normelor conflictuale este:

    a. Sa faca trimitere la hotarari ale consiliului local pentru dezlegarea
unui raport juridic civil. 
    b. Sa faca trimitere la legi nationale sau internationale care sa indice
legea aplicabila in cazul unui raport de drept civil cu element de
extranietate
    c. Sa stabileasca legea aplicabila adoptiei unui copil cetatean francez
de catre un cetatean roman. 
 SEMINAR 2

1. Capacitatea deplina de exercitiu a persoanei fizice se dobandeste:

a. La data majoratului.
b. la varsta de 16 daca minorul se casatoreste.
c. prin dobandirea capacitatii depline anticipate.

2. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice poate fi restransa:

a. In cazurile prevazute expres de lege.
b. prin stipularea acestui fapt intr-un contract de donatie.
c. prin renuntare.

3. Incetarea capacitatii depline de exercitiu poate avea loc:

a. Prin deces.
b. Prin anularea casatoriei in cazul sotului de rea-credinta.
c. Punerea sub interdictie judecatoreasca.

4. Care din urmatoarele dispozitii legale reprezinta norme conflictuale:

a. Persoanele juridice străine cu scop lucrativ, valabil constituite în
statul a cărui naţionalitate o au, sunt recunoscute de plin drept în
România.
b. Condiţiile de fond cerute pentru încheierea promisiunii de căsătorie
sunt determinate de legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi la data
încheierii promisiunii.
c. Existenţa şi conţinutul drepturilor inerente fiinţei umane sunt supuse
legii naţionale a persoanei fizice.

5. In vederea punerii sub interdictie judecatoreasca a unui cetatean

spaniol care a implinit varsta de 18 ani si care are resedinta in Romania,
instanta romana investita cu solutionarea actiunii, va aplica:
a. Legea nationala a cetateanului spaniol.
b. Legea nationala a instantei.
c. Legea resedintei temporare a cetateanului spaniol.

6. In cazul unei persoane juridice cu sediul in Anglia:

a. Nationalitatea acesteia este una mixta, fiindca asociatii locuiesc in
state diferite.
b. Nationalitatea este determinata de statul pe al carui teritoriu si-a
stabilit sediul social.
c. Nationalitatea este determinata de primul sediu infiintat in cazul in
care aceasta detine mai multe sedii.
 7. In vederea declararii judecatoresti a mortii cetateanului italian, se va
aplica:
a. Legea Nationala a instantei.
b. Legea Nationala a cetateanului italian.
c. Legea Nationala a casatoriei.

8. In vederea stabilirii legii nationale a unei persoane fizice care detine

cetatenia romana si cetatenia maghiara:
a. Se va stabili in functie de prima cetatenie dobandita la nastere.
b. Este legea maghiara daca resedinta obisnuita este pe teritoriul
Ungariei cu toate ca detine bunuri de mica valoare in Romania.
c. Va fi legea maghiara daca a incheiat casatoria in Ungaria dar
domiciliul obisnuit este in Romania.

9. Cetateanul care a pierdut cetatenia germana, devenind astfel apatrid,

in vederea stabilirii legii nationale, instanta va lua in considerare:
a. Legea germana fiindca acolo a incheiat casatoria.
b. Legea germana fiindca acolo are resedinta obisnuita.
c. Legea germana fiindca ultima sa cetatenie a fost cea germana.

10. Care Problemele ridicate de raportul juridic cu element de

extraneitate
a) determinarea instantei competente a solutiona litigiul.
b) determinarea legii aplicabile raportului juridic respectiv si a legii
procedurale aplicabile.
c) Determinarea efectelor hotararilor judecatoresti straine ori a
sentintelor arbitrare straine.

11. In cazul unei norme conflictuale chemate sa solutioneze conflictul

de legi aplicabile unui raport juridic dintre un roman si un arab care face
trimitere la o lege araba care stipuleaza ca in cazul neexecutarii cu rea
credinta a obligatiilor contractuale se vor aplica tratamente de violenta
fizica, atunci instanta:
a. Va aplica intocmai legislatia straina in vederea echilibrarii raportului
juridic.
b. Va inlatura aplicarea legii straine.
c. Va aplica legea romana cu privire la neexecutarea cu rea credinta a
obligatiilor contractuale.
 12. Hotararea definitiva prin care instanta belgiana recunoaste calitatea
de succesibil a lui A, cetatean Belgian, in raport de B, defunct, cetatean
roman:
a. Este recunoscuta in Romania doar daca aceasta este tradusa de un
traducator autorizat.
b. Drepturile castigate in tara straina sunt respectate in orice caz in
Romania.
c. Drepturile castigate in tara straina sunt respectate in Romania numai
daca acestea nu sunt contrare ordinii publice in dreptul international
privat roman.

13. In cazul unei societati austriece recunoscute in Romania care

desfasoara activitati pe teritoriul acesteia din urma:
a. Legea aplicabila activitatii desfasurate este legea austriaca.
b. Legea aplicabila activitatii desfasurate poate fi aleasa intre cea
romana si cea austriaca.
c. Legea aplicabila activitatii desfasurate nu poate fi cea romana
datorita nationalitatii austriece.

14. Elementul de extraneitate este:

a. element de structură a raportului juridic;
b. o circumstanță care afectează unul din elementele de structură ale
raportului juridic;
c. clauză în contractul comercial internațional.

SEMINAR 3

1. Bifaţi afirmaţia corectă:

A. Printre     exemplele unui raportul juridic de drept privat
international se     numara si o plangere a unui cetatean strain
impotriva unei unitatati     administrativ teritoriale
B. efectele generale ale căsătoriei     sunt guvernate de lex    
causae     care se determină în cascadă
C. părţile     sunt obligate să     desemneze legea aplicabilă    
în materia contractului
 2. Bifaţi afirmaţia corectă:
A. falsificarea  unui înscris este una dintre condiţiile fraudării
legii în raporturile juridice cu element de extraneitate
   
B. cetatenia unei persoane străine     este obiect de studiu al
dreptului internaţional     privat român
   
C. legea nationala aplicabila in cazul unei persoane fizice este
determinata     prin interpretarea unei norme conflictuale
complexe.

3. Bifaţi afirmaţia corectă:

    a. în materia statutului organic al persoanei juridice, sediul
social este punctul de legătură principal
    b. regimul matrimonial este determinabil, în principal, prin
vointa părtilor
    c. elementul de extraneitate este parte a structurii raportului
juridic de drept internaţional privat

4. Enuntul „Forma încheierii căsătoriei este supusă legii

statului pe teritoriul căruia se celebrează. Căsătoria care se
încheie în fata agentului diplomatic sau a func?ionarului
consular al României în statul în care acesta este acreditat este
supusă formalitătilor prevăzute de legea română”:
    a. contine două norme conflictuale
    b. reglementează conflictul de jurisdictii
    c. reglementează conflictul de legi

5. Bifaţi afirmaţia corectă:

A. dacăpersoana nu are nicio cetăţenie, legea naţională se
determină prin aplicarea legii statului de domiciliu
 B. Codul civil (Cartea a VII-a) conţine calificarea legii
nationale
C. înlăturarea aplicării legii străine     se va face atunci cand
aceasta incalca ordinea publica de drept international privat roman
sau daca legea straina respectiva a devenit competenta prin fraudarea
legii romane.

    6. Elementul de extraneitate:

        a. este acea parte a raportului juridic aflata in strainatate sau sub
incidenta unei legi straine.
        b. este acea parte a raportului juridic aflata in strainatate sau sub
incidenta legii nationale ale instantei
        c. este acea parte structurala a raportului juridic de drept
international privat.
   
    7. In cazul unui raport de extraneitate, instanta chemata sa
solutioneze aspectele care tin de acel raport:
        a. Este chemata sa solutioneze un conflict de legi.
        b. Este chemata sa aplice cu prioritate legea romana.
        c. Este chemata sa solutioneze raportul juridic prin intermediul
normelor materiale.

    8. Ramurile in care pot aparea conflicte de legi in solutionarea

unui raport juridic de drept international privat sunt:
        a. Dreptul familiei
        b. Dreptul comercial international
        c. Dreptul administrativ

    9. Art. 2.569 alin. (2) NCC precizeaza ca daca o persoana are mai
multe cetatenii se va aplica legea statului de care este cel mai strans
legata, in special prin resedinta sa obisnuita. Alegeti variantele
corecte:
        a. Continutul normei este stabilit de fraza “Se va aplica legea
statului de care este cel mai strans legata”
        b. Legatura normei este stabilit de fraza “daca o persoana are
mai multe cetatenii”
        c. Punctul de legatura este stabilit de fraza “in special prin
resedinta obisnuita”

    10. Resedinta reprezinta un punct de legatura in urmatoarele

cazuri:
        a. In vederea stabilirii legii aplicabile unui contract de vanzare
cumparare incheiat intre doi cetateni romani cu privire la un imobil
aflat in judetul Cluj, dar care a fost incheiat in Paris.
        b. In vederea stabilirii legii aplicabile unui contract de locatiune
a unui imobil din Madrid incheiat intre doi spanioli.
        c. In cazul instantei chemate sa stabileasca legea nationala a
unei persoane cu dubla cetatenie (germana si poloneza)

    11. Printre cele mai importante puncte de legatura le putem

identifica in regimul juridic:
        a. al mobilelor şi imobilelor privite ut singuli
        b. Starea civilă, capacitatea şi statutul familial
        c. pentru desfacerea căsătoriei prin divorţ

    12. Este adevarat ca exemple ale unei legaturi unice sunt:
        a. Moştenirea este supusă legii statului pe al cărui teritoriu
defunctul a avut, la data morţii, reşedinţa obişnuită (art. 2633 C.
civ.).
        b. cetăţenia să fie guvernată de legea naţională a persoanei;
        c. forma încheierii căsătoriei să fie cârmuită de legea locului
celebrării căsătoriei;

    13. Este adevarat ca legaturile complexe (in cascada) sunt:

        a. în cazul în care soţii nu aleg legea aplicabilă divorţului, se
vor aplica, în ordine: legea statului pe teritoriul căruia soţii au
reşedinţa obişnuită comună la data introducerii cererii de divorţ;
divorţ; în lipsa reşedinţei obişnuite comune, legea statului pe
teritoriul căruia soţii au avut ultima reşedinţă obişnuită comună; in
lipsa reşedinţei obişnuite comune, se va aplica legea cetăţeniei
comune a soţilor la data introducerii divorţului; în lipsa cetăţeniei
comune, se va aplica legea ultimei cetăţenii comune a acestora
        b. chemate sa evite situaţiile în care să nu poată fi identificată
nicio lege aplicabilă raportului juridic.
        c. Legea aplicabila adoptiei este legea pe al carui stat are loc
procesul de adoptie.

    14. Reprezinta o legatura constanta:

    a. Locul unde se afla bunul imobil.
    b. Locul savarsirii faptului ilicit
    c. locul unde se afla bunul mobil

    15. Reprezinta legatura variabila :

    a. cetăţenia
    b. locul incheierii actului
    c. resedinta obisnuita.

    16. Normele de aplicaţie imediată :

    a. Exclud conflictul de legi.
    b. aparţin dreptului intern al statului forului se aplică prioritar
raportului juridic cu element străin, înlăturând de la aplicare norma
conflictuală.
    c. ea va înlătura de la aplicare norma conflictuală, ceea ce
înseamnă că se exclude şi posibilitatea aplicării legii străine.

    17. Calificarea primară :

    a. acea operaţiune de calificare care are ca obiect determinarea
legii aplicabile raportului juridic cu element de extraneitate.
    b. De rezultatul calificării depinde legea competentă să guverneze
raportul juridic.
    c. Calificarea primară are loc conform legii forului.

    18. Calificarea secundară

    a. subsecventă calificării primare şi nu influenţează desemnarea
lex causae.
    b. Calificarea secundară intervine după momentul la care s-a făcut
calificarea primară şi este o problemă care aparţine dreptului intern.
    c. determina dacă un contract are natură civilă sau comercială,

SEMINAR 4

1. Pentru a determina legea aplicabila raportului juridic cu element de

extraneitate trebuie stabilita legea ce are legatura cu acel raport prin:

a) Determinarea continutului normei conflictuale

b) Determinarea tipului de raport juridic concret caruia trebuie sa i se

aplice o norma conflictuala

c) Determinarea punctului de legatura.

 2. Notiunea de calificare:

a) este o operatiune logico-juridica de determinare a sensului notiunilor

juridice cuprinse in continut si legatura

b) permite aplicarea unei norme (continutul si legatura) unui raport

juridic concret.

c) este o operatiune logico-juridica prin care partile determina

continutul raportului juridic civil cu element de extraneitate.

3. Care sunt factorii care impun calificarea:

a) Sensurile diferite ale notiunilor si termenilor din normele

conflictuale ale diverselor state si incadrarea juridica diferita a unor
situatii.

b) Existenta unor institutii juridice sau notiuni cu aplicatie doar in

anumite sisteme de drept

c) Existenta diferitelor modalitati pentru a obtine acelasi rezultat de

catre diverse sisteme de drept.

4. Calificarea primara:

a) Are ca scop stabilirea legii aplicabile unui raport juridic reglementat

de o anumita norma conflictuala

b) Are ca scop inalturarea elementului de extraneitate din raportul

juridic civil

c) Se face intotdeauna in baza unei legi straine

5. Regimul matrimonial:

a) Ca urmare a calificarii, legea aplicabila in cazul acesta poate fi cea

cu privire la regimul juridic al coproprietatii

b) Ca urmare a calificarii, legea aplicabila in cazul acesta poate fi cea

cu privire la efectele casatoriei
 c) Ca urmare a calificarii, legea aplicabila in cazul acesta poate fi cea
cu privire la modalitatile de stingere ale regimului matrimonial.

6. Enunt: Un cetățean olandez testează în Franța, în formă olografă.

Legea olandeză interzicea, la acel moment, forma olografă a
testamentului (art. 992 din Codul civil), în timp ce legea franceză o
considera valabilă. Aici a intervenit problema calificării: caracterul
olograf al testamentului – considerat problemă de formă, conducea la
aplicarea legii franceze, ca lege a locului întocmirii actului juridic. În
consecință, actul ar fi fost privit ca valabil. Dacă, dimpotrivă, caracterul
olograf era privit ca o chestiune de capacitate, era aplicabilă legea
olandeză, ca lex patriae a testatorului, iar testamentul ar fi fost nul.

Intrebare: De ce s-a ales calificarea franceza si nu cea olandeza.

RĂSPUNS: Calificarea este dată de legea franceză (legea forului).

7. Enunt: Doi soti cu numele Bartholo, casatoriti in Malta, unde au avut

primul domiciliu conjugal, emigreaza in Algeria, unde sotul dobandeste
imobile si ulterior decedeaza. Vaduva introduce actiune la instanta
franceza, reclamand o parte din imobile. Dupa legea malteza, aceste
pretentii erau considerate avantaj matrimonial (efecte ale regimului
matrimonial) si antrenau aplicarea legii malteze (ca lege a primului
domiciliu conjugal) care conferea vaduvei un sfert din averea sotului.
Dupa legea franceza, pretentiile erau calificate ca drept succesoral si
determinau competenta legii franceze (ca lege a locului situarii
imobilelor) dupa care sotiei supravietuitoare nu i se atribuie nimic.

Intrebare: Care lege a fost aplicata de catre instanta de judecata?

RĂSPUNS: Calificarea este dată de legea franceză (legea forului).

8. Enunt : Prescriptia extinctiva si compensatia sunt calificate in

sistemul common law drept probleme de procedura, in timp ce in dreptul
roman sunt aspecte de fond tinad de exemplu de domeniul contractual.

Intrebare: Daca instanta engleza a fost chemata sa stabileasca

momentul curgerii unui termen de prescriptie, intr-un contract incheiat
intre un cetatean roman si un cetatean englez, care calificare s-ar fi aplicat
in acest caz, cea engleza sau romana?

RĂSPUNS: Calificarea este dată de legea engleză (legea forului).

 9. Instanta romana sesizata cu o actiune de divort a unui cetatean
roman si a unui cetatean strain va califica divortul dupa:

a) Legea straina

b) Legea Romana

c) La alegere intre legea romana sau legea straina.

10. Care din urmatoarele sunt exceptii de a aplicarea legii forului in cazul
efectuarii calificarii primare:

a) Hotararile straine.

b) Notiunea de copil.

c) Notiunea de resedinta obsinuita a societatilor si a persoanelor fizice

autorizate.

Intrebare Bonus: Calificarea data de catre parti la momentul incheierii

actului poate fi aplicata cu prioritate fata de legea nationala a partilor?

11. In cazul in care instanta romana este chemata sa stabileasca

conditiile de valabilitate pentru infiintarea unui trust:

a) Se va aplica legea romana

b) Se va aplica legea straina

c) Se vor lua in considerare ambele legi completandu-se reciproc acolo

unde una nu prevede o reglementare expresa.

12. In masura in care este admisa retrimiterea catre o lege straina:

a) Calificarea notiunilor folosite de norma care retrimite se face

intotdeauna de legea romana.

b) Calificarea notiunilor folosite de norma care retrimite se face in baza

a lex cause.(notiunea va fi calificata dupa aceasta din urma lege)

c) Calificarea notiunilor folosite de norma care retrimite se face

conform principiului lex fori.
 13. Retrimiterea:

a) Se aplica atunci cand lex fori trimite la un sistem de drept strain.

b) Se aplica atunci cand lex fori trimite la un sistem de drept strain, iar
legea straina nu primeste competenta atribuita, facand trimitere numai
inapoi la legea forului.

c) Se aplica atunci cand lex fori trimite la un sistem de drept strain, iar
legea straina nu primeste competenta atribuita, facand trimitere inapoi la
legea forului sau la o alta lege a unui stat tert.

Speta Forgo: Un cetatean bavarez a trait cel mai mult timp in Franta
unde nu a dobandit insa nici cetatenia, nici domiciliul legal (nu îndeplinea
condiţiile cerute de statul francez), avand aici doar un domiciliu de fapt.
La moartea sa a lasat o succesiune imobiliara importanta, iar rudele
colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze o petiţie
ereditară in revendicarea succesiunii. In fata instantei s-a pus problema
dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea. Potrivit normelor
conflictuale franceze, succesiunea imobiliara era supusa legii cetateniei
defunctului astfel incat se trimitea la dreptul bavarez. Instanta franceza a
constatat insa ca in dreptul bavarez exista o normă conflictuală conform
careia succesiunea imobiliara era supusa legii domiciliului de fapt al
defunctului. Cu alte cuvinte, dreptul francez a trimis la sistemul de drept
strain (cel bavarez), dar acesta nu a primit trimiterea, trimitand inapoi.

Solutia pe fond in aceasta speta: conform legii franceze sfera rudelor

era mult mai restransa ca in dreptul bavarez, astfel incat rudele colaterale
care introdusesera actiunea nu aveau vocaţie succesorală, deci statul pe
teritoriul caruia se aflau bunurile, cel francez, a cules moştenirea).

14. In cazul spetei Forgo:

a) Retrimiterea este una de gradul II

b) Retrimiterea este una de gradul I

c) Este vorba de retrimiterii atat de gradul I cat si de gradul II.

15. Bifati varianta corecta:

a) Legea romana permite doar retrimiterea de gradul I.

 b) Legea romana permite doar retrimiterea de gradul II

c) Legea romana permite ambele grade de retrimiteri.

16. Incalcarea caror principii atrage inlaturarea aplicarii legii straine in

vederea respectarii ordinii publice de drept international privat:

a) Principiile fundamentale ale dreptului Roman

b) Principiile Fundamentale ale dreptului Uniunii Europene

c) Drepturile fundamentale ale omului.

17. Caracterul juridic denumit “Variabilitatea” ordinii publice de drept

international privat se refera la:

a) Se analizeaza din punct de vedere spatial si temporal.

b) Faptul ca se va aplica intotdeauna aceeasi lege la raporturi juridice

diferite.

c) Faptul ca pentru a stabili daca o lege straina incalca principiul

ordinii publice de drept international roman se va analiza in raport de
principiile sistemului de drept din care provine legea straina.

18. Caracterul “Actual” al ordinii publice de drept international privat

se refera la:

a) Faptul ca se va lua in considerare legea actuala la momentul

incheierii actului.

b) Faptul ca se va lua in considerare legea la momentul solutionarii

litigiului.

c) Faptul ca se va lua in considerare legea mai favorabila astfel incat

partile sa nu fie dezavantajate.
 19. Care din urmatoarele variante prezinta asemenari ale ordinii
publice de drept international privat cu cele ale ordinii publice de drept
intern:

a) Sub aspectul izvoarelor.

b) Sub aspectul scopului.

c) Sub aspectul finalitatii.

20. Care din urmatoarele variante prezinta asemenari ale institutiei

ordinii publice de drept international privat si institutia retrimiterii:

a) Ambele prezinta existenta unei neconcordante intre sistemul juridic

al tarii forului si sistemul juridic strain

b) in ambele cazuri se aplica legea romana

c) in ambele cazuri este vorba de deosebiri esentiale intre legea

materiala a forului si legea straina.

21. Care din urmatoarele variante prezinta asemenari ale institutiei

ordinii publice de drept international privat cu normele materiale:

a) Au ca izvor comun dreptul intern.

b) Au aceeasi finalitate, adica inlatura de la aplica o lege straina.

c) In ambele cazuri se aplica legea romana.

SEMINAR 5

1. Solutionarea conflictului in timp al normelor conflictuale ale forului se

face:
a) Potrivit regulilor dreptului tranzitoriu intern
b) Aplicandu-se in anumite cazuri retroactivitatea legii
c) Intotdeauna aplicandu-se legea noua unui raport juridic care s-a nascut
sub imperiul acesteia
    2. In cazul unui conflict al unui raport juridic cu element de
extraneitate nascut in anul 2012,dezbatut de instanta in anul 2013, legea
aplicabila solutionarii litigiului este:
a) De regula, legea in vigoare la data solutionarii conflictului
b) De regula, legea in vigoare la data nasterii conflictului
c) Instanta poate alege fie aplicarea legii la momentul solutionarii, fie la
momentul nasterii conflictului in functie de care profita mai mult partilor.

    3. Solutionarea unui conflict in timp al unor norme care apartin unui
sistem de drept strain:
a) Se face numai conform legi forului care a facut trimitere la legea
straina.
b) Se face prin aplicarea dreptului tranzitoriu strain
c) Se poate aplica si legea forului in anumite cazuri.

4. Daca raportul juridic cu element de extraneitate s-a nascut sub imperiul

unei legi X intrata in vigoare in 2013 care prevede expres ultractivarea
legii Y in cazul unui asemenea raport juridic:
a) Nu se va aplica legea Y deoarece legea X incalca principiul
neretroactivitatii legii civile
b) Se va aplica legea Y deoarece nu incalca principiul ultraactivitatii legii
civile
c) Se va aplica o alta lege fiindca legea Y nu este aplicabila, incalcandu-
se principiul ultraactivitatii legii civile.

    5. In cazul unui raport juridic cu element de extraneitate care a luat

fiinta in 2012, partile pot:
a) Sa solutioneze un conflict iscat in 2014 prin aplicarea legii in vigoare
in anul 2014 prin care s-a abrogat legea din 2012.
b) Sa solutioneze un conflict prin aplicarea legii sub imperiul caruia s-a
nascut raportul juridic. 
c) Sa modifice contractul cu respectarea legii in vigoare la momentul
modificarii acestuia.

    6. Conflictul in timp al normelor materiale straine care constituie lex

cause:
    a. Al unui raport juridic care s-a nascut in perioada de valabilitate a
unor norme tranzitorii va fi reglementat de acestea.
    b. Daca partile desemneaza aplicarea unei anumite legii la data
incheierii actului, iar la data solutionarii ligitiului nascut intre acestea este
in vigoare o lege care a abrogat legea desemnata, legea aplicabila
solutionarii va fi legea desemnata de parti.
    c. Se solutioneaza conform legii forului daca noua lege straina
contravine ordinii publice de drept international privat.

   
    7. In cazul unor norme din sisteme de drept diferite care se declara
competente ca solutioneze un conflict in spatiu sunt in ipoteza unui:
a) Conflict de legi in spatiu in forma pozitiva
b) Conflict de legi in timp
c) Conflict de legi in timp si spatiu. 

    8. In cazul unor norme din sisteme de drept diferite se declara

necompetente sa reglementeze un raport cu element de extraineitate:
a) Suntem in prezenta unui conflict de legi in spatiu in forma negativa
b) Sunt in prezenta unui conflict de legi in spatiu in forma pozitiva
c) Nu este reglementata o astfel de situatie. 

    9. Identificati tipul de conflict (forma pozitiva sau negativa) din

urmatoarele texte:

    1. Daca un cetatean roman, cu ultimul domiciliu in Franta, moare in

aceasta tara lasand o avere mobiliara, se pune intrebarea ce lege va
reglementa succesiunea - legea romana, ca lege nationala pe care o avea
persoana la data mortii sau legea franceza, ca lege a statului ultimului
domiciliu?
    Solutia difera in raport de instanta (romana sau franceza) in fata careia
se iveste litigiul. Instanta sesizata va aplica propria norma conflictuala.
    Ce fel de conflict se naste in urma acestui fapt?

    2. In privinta statutului personal al unui cetatean engleza domiciliat in

Romania sunt susceptibile de aplicare legea engleza, ca lege nationala si
legea romana, ca lege a domiciliului. Potrivit art. 2572, Starea civila si
capacitatea persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, daca prin
dispozitii speciale nu se prevede astfel. Prin urmare legea romana trimite
la legea engleza. Norma conflictuala engleza indica, pentru aceeasi
materie legea domiciliului. Asadar legea engleza trimite la legea romana. 
    Ce fel de conflict se naste in urma acestui fapt?

    10. Instanta chemata sa solutioneze un litigiu cu privire la un raport

juridic cu element de extraneitate ale caror efecte sunt reglementate de o
norma materiala nationala si de o norma materiala straina, aceasta va
aplica:
a) Legea materiala nationala
b) Legea materiala straina
c) Oricare dintre cele doua legi

    11. Atunci cand efectele unui raport juridic  nascut, modificat sau stins
sub incidenta sistemului de drept al unui stat sunt invocate intr-un alt stat:
a) Este vorba de un conflict in timp si spatiu
b) Este vorba doar de un conflct in spatiu
c) Este vorba doar de un conflict in timp

    12. Sunt forme ale conflictului de legi in timp si in spatiu al unui raport
cu element de extraneitate: 
a) Atunci cand Raportul juridic se naste, se modifica, se stinge in dreptul
intern al unei tari si se invoca in alta tara(tara forului)
b) Atunci cand raportul juridic se naste, se modifica, sau se stinge in
dreptul international privat  al unei tari si se invoca intr-o alta tara
c) Atunci cand raportul juridic se naste, se modifica, sau se stinge in
dreptul intern si se invoca tot in dreptul intern.

    13. Care forma a conflictului de legi in timp si spatiu a unui raport cu
element de extraneitate regasiti in urmatoarele exemple:

1. Doi cetateni austrieci se casatoresc in Austria dupa care solicita in

Romania recunoasterea efectelor juridice ale casatoriei. (drept intern)

2. Un cetatean spaniol si un cetatean portughez se casatoresc in Spania

dupa care solicita recunoasterea efectelor acestei casatorii in Romania
(drept internațional privat)

3. Pronuntarea divortului in Spania a unui cetatean roman si unul spaniol

a caror efecte se solicita a fi recunoscute in Romania. (drept internațional
privat)

    14. Efectele divortului pronuntat in Spania, poate fi recunoscute in

Romania daca:
    a) Divortul a fost pronuntat cu respectarea legii străine.
    b) Sa fie vorba de dreptul castigat in spania (divort) si nu de un alt
drept
    c) divortul sa nu fie contrar ordinii publice de drept international privat
roman

    15. Conflictul mobil de legi:

a) Presupune un conflict de legi in timp si spatiu
b) presupune schimbarea punctului de legatura al normei conflictuale
c) presupune supunerea raportului juridic in mod succesiv la doua sisteme
de drept diferite.

    16. Conflictul mobil de legi poate avea la baza:

a) Norme conflictuale fixe
b) Norme conflictuale mobile
c) norme confictuale fixe, dar si mobile

    17. Conlictul mobil de legi poate sa apara in urmatoarele domenii:

a) Statutul personal al persoanei fizice
b) Locul situarii unui imobil
c) Forma testamentului

    18. Punct de discuti. Lista completa a domeniilor in care poate sa apara
conflictul mobil de legi:
1. Statutul personal al persoanei fizice
2. Statutul organic al persoanei juridice
3. Statutul real mobiliar
4. drepturile creditorilor asupra patrimioniului debitorului, cand acestea
sunt guvernate de legea domiciliului sau a resedintei obisnuite a
debitorului
5. forma testamentului.

    19. Solutionarea conflictului mobil de legi:

a) Se face dupa legea veche
b) se face dupa legea noua
c) se poate aplica si legea mai favorabila.

    20. In cazul in care statul pe al carui teritoriu trebuie dezbatuta

succesiunea dispare, dupa regulile a carei lege se va face dezbaterea:
a) Legea noului stat daca desfiintarea statului a fost facuta prin
constrangere si in conditii abuzive
b) Legea noului stat asa cum este reglementata de tratatul de unificare
c) Legea vechiului stat in orice situatie. 

    Intrebare. Ce se intampla daca noul stat nu este recunoscut de

comunitatea internationala? 

SEMINAR 6

1. In cazul determinarii legii aplicabile capacitatii persoanei fizice a unei

persoane apatride:
a. Este suficient sa se verifice legea sa nationala
b. Trebuie sa se determine resedinta obisnuita
c. Este legea spaniola daca resedinta obisnuita este in Madrid.

2. Normele care stabilesc legile aplicabile starii civile a persoanei

fizice:
a. Sunt compuse din norme conflictuale cu legatura fixa, dar si cu
legaturi mobile
b. Sunt doar norme conflictuale cu legatura fixa
c. Sunt compuse din norme materiale si norme conflictuale cu
legaturi complexe dar si cu legatura fixa.

3. In 31.12.2016, persoana fizica Xulescu, cetatean elvetian,

dobandeste cetatenia austriaca. Pentru a stabili legea aplicabila capacitatii
civile la data 31.12.2015, trebuie sa se tina cont de:
a. Statul cu a carui cetatenie are o legatura cel mai strans legata
b. nationalitatea pe care a dobandit-o prima data.
c. nationalitatea pe care a dobandit-o cea din urma.

4. In 04.02.2019 domiciliul persoanei fizice Xulescu jr. cetatean al

statului german si francez, este in Roma, pe strada Vittorio Emanuelle nr.
2. La data de 29.10.2019 datorita unor infractiuni acesta pierde cetatenia
franceza. In 01.05.2020 acesta pleaca in Maroc.

a. La data 04.06.2020 in vederea aplicarii masuri de ocrotire a

persoanei, instanta germana va lua in considerare legea Marocului.
b. La data 04.06.2020 legea care va guverna capacitatea civila este
cea Germana
c. La data 04.04.2019 legea care reglementeaza capacitatea civila
este cea a statului cu care are legaturile cele mai stranse.

5. Pentru a stabilii legatura de afinitate, intre G.G. Ecali persoana fizica

fara cetatenie cu o alta persoana, M. Acron, cetatean francez:
a. Pentru a stabilii legatura de afinitate, pentru G.G. Ecali se va lua
in considerare legea determinata de resedinta sa obisnuita.
b. Pentru a stabili legatura de afinitate pentru M. Acron se va lua in
consi derare legea determinata de cetatenia acestuia.
c. Legea aplicabila va fi cea a ultimei cetatenii a lui G.G. Ecali.

6. Pe teritoriul statului roman, in vederea declararii judecatoresti a

mortii, a unei persoane fizice a carei cetatenii nu poate fi stabilita,
instanta romana va aplica legea:
a. Legea Romaniei
b. Legea Ungariei
c. Legea Spaniei.

7. O persoana cetatean Spaniol cu resedinta in Anglia doreste sa i se

aplice legea franceza ca lege nationala pentru a dobandi drepturi sociale
in Franta:
a. Nu poate deroga de la norma care reglementeaza legea nationala
deoarece aceasta este o norma supletiva.
b. I se va da o derogare astfel incat acestuia sa I se aplice legea
franceza.
c. Derogarea de la normele care reglementeaza starea civila si
capacitatea acestuia nu este posibila, fiind norme imperative si de ordine
publica.
 8. Ceteanul francez si cetateanul englez incheie o casatorie pe teritoriul
Poloniei. In vederea stabilirii validitatii actului de casatorie, se va
verifica:
a. Legilor personale ale sotilor
b. Legea locului incheierii actului de casatorie
c. Legea stabilita de comun acord de catre soti.

9. Cetateanul American Donald T. Rump, cu varsta de 19 de ani,

incheie un act de vanzare cumparare cu un cetatean roman prin care se
preda celui dintai o masina cu plata pretului la un termen ulterior. La
termenul stabilit pentru plata pretului, americanul Donald T. Rump,
invoca nulitatea relativa a contractului deoarece conform legii sale
nationale, acesta nu are capacitate deplina de exercitiu, aceasta fiind
dobandita doar la 21 de ani si precizeaza faptul ca masina a vandut-o la
randul sau unei alte persoane.
In acest caz instanta romana va decide:
a. Admite actiunea formulata de Donald T. Rump si anuleaza actul
pentru lipsa capacitatii.
b. Respinge actiunea formulata de Donald T. Rump
c. Se desesizeaza fiindca nu este competenta pentru solutionarea
actiunii.

10. Alegeti variantele corecte:

a. Prin resedinta obisnuita se intelege numai acel loc declarat si
inregistrat la autoritatile competente in baza unor obligatii personale ale
cetateanului.
b. Prin resedinta obisnuita se intelege locuinta principala a
cetateanului, pentru care s-au efectuat procedurile de inregistrare.
c. Prin resedinta obisnuita se intelege locuinta principala a cetateanului
chiar daca nu a indeplinit formalitatile legale de inregistrare.

11. Bifaţi afirmaţia corectă:

In Romania, recunoaşterea de drept operează pentru persoanele juridice
străine fără scop lucrativ
dreptul român reglementează un caz în care legea străină competentă nu
se aplica.
ordinea publică și fraudarea legii sunt situații în care raportul juridic cu
element de extraneitate este guvernat de legea străină (în conflictele de
legi)

12. Bifaţi afirmaţia corectă:

a. recunoaşterea, în România, a divorţului pe cale unilaterală implică
respectarea cerinţelor
care îl convertesc în divorţ din culpa unuia dintre soţi
b. voinţa persoanei fizice este punct de legătură principal în materia
statutului individual
c. lex causae aplicabilă formei testamentului se determină în funcţie de
autoritatea care îndeplineşte procedura de transmitere a bunurilor
moştenite

13. Bifați afirmația corectă:

a. statutul individual și statutul familial recurg la reședința obișnuită, ca
punct de legătură principal
b. conform legii române, doi cetățeni italieni se pot căsători în România,
cu respectarea numai a condițiilor de formă prevăzute de legea română
c. legea mai favorabilă este o soluție a conflictului mobil de legi,
reglementată în materia statutului individual și în materia statutului
familial

14. Enunțul „Schimbarea legii naționale a persoanei nu aduce atingere

majoratului dobândit potrivit legii aplicabile la momentul dobândirii”:
a. reprezintă o situație de aplicare a convenției de alegere a legii
aplicabile capacitatii civile
b. reprezintă o excepție în materia legii aplicabile ocrotirii majorului
c. conține puncte de legătură (comune) utilizate la determinarea legii
aplicabile efectelor căsătoriei

15. resedinta obisnuita este punct de legatura pentru:

a. Stabilirea legii aplicabile in scopul impunerii unor masuri de ocrotire
a majorului.
 b. Pentru a determina statul in care persoana juridica isi are
stabilimentul principal
c. stabilirea de fiecare data a conditiilor de fond ale casatoriei

16. Modul in care persoana juridica de nationalitate franceza, si

organele ei raspund fata de terti:
a. In acest sens se aplica legea romana daca este recunoscuta de statul
roman si activitatea economica este desfasurata pe teritoriul Romaniei
b. In acest sens se verifica legea nationala a persoanei juridice
c. Nu reprezinta un caz in care se aplica legea de la sediul persoanei
juridice.

17. Legea nationala:

a. Se aplica in cazul statutului organic al sucursalei infiintate de catre o
persoana juridica legea tarii pe al carui teritoriu se regaseste sediul real al
persoanei juridice.
b. In cazul filialei deschisa intr-o alta tara, este legea nationala a
persoanei juridice care a infiintat-o.
c. Carmuieste modificarea actelor constitutive.

18. Bifaţi afirmaţia corectă:

a. legea aplicabilă existenţei şi conţinutului drepturilor personalităţii se
determină în funcție de cetățenie și de reședința obișnuită
b. în materia statutului familial sunt reglementate conflicte mobile de
legi
c. conflictul de legi în timp şi spaţiu are ca soluție alternativă aplicarea
legii vechi sau aplicarea legii noi

19. Bifaţi afirmaţia corectă:

a. incapacitatea (specială) de a încheia un contract de donaţie este
guvernată de legea naţională a donatorului
b. convenţia de alegere a legii aplicabile divorţului trebuie încheiată în
scris, semnată şi datată de soţi
c. în conflictele de legi, încălcarea ordinii publice de drept internaţional
privat a forului se invocă pentru motivele expres menţionate de Codul
civil
 20. Inceputul si incetarea personalitatii persoanei fizice:
a. Sunt intotdeauna carmuite de legea resedintei in cazul unui cetatean
Spaniol in cazul in care acesta are legaturi mai stranse cu un anumit stat.
b. Sunt carmuite potrivit legii nationale ale persoanei fizice, daca prin
lege nu se prevede altfel.
c. Sunt carmuite de legea statului pe al carui teritoriu sunt bunurile
daca este vorba de o incapacitate de folosinta si actul a fost incheiat pe
acelasi teritoriu.

SEMINAR 7

1. Cu privire la conditiile de fond in vederea incheierii casatoriei a doua

persoane, cetateni Romani, pe teritoriul Spaniei, se va tine cont de:
a. Legea Spaniola care reglementeaza conditiile de fond ale casatoriei
incheiate pe teritoriul acesteia.
b. Legea Austriaca fiindca este legea domiciliului al unuia dintre
cetateni.
c. Legea Romana, fiindca sunt cetateni ai Romaniei.

2. Cu privire la determinarea conditiilor de fond in vederea incheierii

casatoriei a doua persoane, una cetatean francez, iar alta cetatean Spaniol
se va lua in considerare:
a. Legea Romana daca casatoria se incheie pe teritoriul acesteia
b. Legea Spaniola deoarece partile au ales sa aplice conditiile de fond
ale acestei legi la momentul incheierii casatoriei.
c. Legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti.

3 . Cu privire la verificarea conditiilor de fond in vederea incheierii

casatoriei intre doua persoane, una majora, cetatean polonez si una
minora cetatean roman:
a. Daca legea spaniola nu prevede, ca si conditie de fond, existenta
autorizatiei parintelui sau a ocrotitorului legal si a instantei de tutela,
casatoria se poate incheia legal.
b. Minorului ii este necesara autorizatia prealabila din partea parintilor
sau a tutorelui dar si a instantei de tutela.
c. Majorul se poate casatori doar daca are autorizatia prealabila a
parintilor sau a tutorelui precum si a instantei de tutela.
4. Articolul 2586 alin.(1) ”Condiţiile de fond cerute pentru încheierea
căsătoriei sunt determinate de legea naţională a fiecăruia dintre viitorii
soţi la momentul celebrării căsătoriei. ”:
a. Reprezinta o norma conflictuala
b. Reprezinta o norma materiala
c. Reprezinta o norma cu legatura fixa

5. In vederea respectarii principiul ordinii pulbice de drept international

roman:
a. Casatoria unui cetatean olandez cu o persoana care detine doua
cetatenii, romana si olandeza, ambii soti avand acelasi sex, este
recunoscuta pe teritoriul Romaniei
b. Parteneriatul civil intre doua persoae, cetatean francez si cetatean
roman incheiat pe teritoriul frantei poate fi recunoscut in Romania
c. Casatoria unei persoane, cetatean belgian, cu o persoana de sex opus,
cetatean roman, incheiata in Belgia, poate fi recunoscuta in Romania.

6. Casatoria:
a. Intre o persoana cetatean englez, de sex masculin si o persoana,
cetatean roman, nascut barbat, dar care a suferit o schimbare de sex, este
valabila in romania in orice conditie.
b. este recunoscuta in Romania daca este respectata conditia de fond in
ceea ce priveste diferenta de sex
c. Este asimilata parteneriatului civil.

7. Conditiile de forma, spre deosebire de conditiile de fond pentru

incheierea casatoriei vor fi stabilite de:
a. locus regit actum
b. vor fi dictate legea romana atunci cand este incheiata la oficiul
consular sau misiunea diplomatica a Romaniei
c. Vor fi cele stabilite de legea romana daca casatoria se incheie la
Oficiul Consular al Romaniei din Paris daca unul dintre soti este cetatean
roman.

8.Cetateanul Roman aflat in strainatate se poate casatorii in fata:

a. Autoritatii locale competente
b. Agentului diplomatic al Romaniei
c. Functionarul consular al statului a carui cetatenie o are celalalt sot.
 9. In vederea incheierii casatoriei pe teritoriul Romaniei a unui cetatean
Roman si a unui cetatean Elvetian, aceasta poate fi incheiata in fata:
a. In fata ofiterului de stare civila competent
b. In fata agentului diplomatic al Elvetiei in Romania
c. In fata Ofiterului de stare civila din Elvetia.

10. Legea nationala a sotilor:

a. Este cea care stabileste nulitatea in cazul nerespectarii conditiilor de
fond ale casatoriei.
b. Este reglementata de o norma juridica cu legatura fixa
c. este cea care califica casatoria putativa si sanctiunea care intervine in
cazul nerespectarii ei.

11. Legea locului incheierii casatoriei:

a. Reglementeaza sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii
conditiilor de forma ale casatoriei.
b. Se poate aplica legea romana in cazul in care casatoria se incheie in
strainatate
c. Reglementeaza sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii
varstei matrimoniale.

12. In vederea stabilirii legii aplicabile efectelor casatoriei dintre doi

soti:
a. Daca ambii soti sunt cetateni germani, dar resedinta unuia dintre ei
este in Austria, iar a ceiluilalt este in Germania, se va aplica legea
Austriaca.
b. Daca ambii soti au cetatenii diferite, dar au resedinta comuna pe
statul Spaniol, se va aplica legea Spaniola.
c. Daca ambii soti au cetatenii si resedinte obisnuite diferite, se va
aplica legea franceza daca casatoria a fost celebrata in Paris.

13. Modificarea numelui ca efect al casatoriei:

a. Este un aspect care este reglementat de legea aplicabila efectelor
casatoriei
b. Este un aspect care este reglementat numai de legea nationala a
sotilor
c. Este un aspect care este reglementat si legea resedintei obisnuite si
comune a sotilor.
 14. Capacitatea unei persoane de a se casatorii inainte de majorat:
a. Reprezinta o conditie rezultata din determinarea legii aplicabile
efectelor generale ale casatoriei
b. Reprezinta o conditie rezultata din aplicarea legii nationale ale
sotului minor.
c. Reprezinta o conditie rezultata din aplicarea legii locului incheierii
casatoriei.

15. Conform legii aplicabile efectelor casatoriei, aceasta se aplica si:

a. Bunurilor mobile a doi soti indiferent de cetatenia acestora daca au
fost dobandite in timpul casatoriei.
b. drepturilor sotilor francezi asupra locuintei comune
c. obligatia de a purta numele comun declarat la momentul incheierii
casatoriei

16. Conventia matrimoniala:

a. Este aceea care guverneaza raporturile patrimoniale si
nepatrimoniale dintre soti si dintre acestia si terti
b. Poate fi incheiata chiar daca cetatenii nu doresc sa se casatoreasca
c. Poate fi incheiata si inainte de incheierea casastoriei.

17. Daca doua persoane, unul cetatean roman, iar celalalt cetatean francez
incheie o casatorie in Franta:
a. Acestia pot stabili ca legea care se va aplica regimului matrimonial
este legea Italiana daca pe acel stat au prima resedinta obisnuita comuna.
b. Nulitatea relativa intervenita pentru lipsa consimtamantului la
momentul incheierii casatoriei a cetateanului roman poate fi stabilita
conform legii locului unde se incheie casatoria.
c. Nulitatea absoluta a regimului matrimonial poate fi stabilita de legea
franceza daca sotii dispun astfel.

18. Doi viitori soti, unul cetatean portughez, iar celalalt cetatean
roman, se afla in fata primarului din Cristian, jud. Sibiu in vederea
incheierii casatoriei. Acestia au stabilit ca legea care reglementeaza
efectele regimului matrimonial sa fie legea portugheza. Precizati daca
urmatoarele variante de raspuns sunt corecte:
a. Conditiile de forma cerute pentru incheierea regimului matrimonial
vor fi supuse numai legii portugheze.
b. Conditiile de forma cerute pentru incheierea regimului matrimonial
pot fi stabilite si de o alta lege decat legea portugheza
 c. Conditiile de forma cerute pentru incheierea regimului matrimonial
pot fi stabilite fie de legea portugheza fie de legea Romana.

19. Doi soti, unui cetatean suedez, iar celalalt cetatean roman au stabilit
ca legea care va guverna efectele casatoriei sa fie legea suedeza deoarece
resedinta comuna se afla in Suedia. Precizati variantele corecte:
a. In cazul in care acestia nu au ales o lege care sa guverneze regimul
matrimonial aceasta se va stabili de drept ca fiind legea nationala
cetateanului strain.
b. Regimul matrimonial va fi guvernat de legea suedeza.
c. Metodele de publicitate si de opozabilitate a regimului matrimonial
vor fi stabilite de legea suedeza.

20. Exista doi soti, un cetatean roman si un cetatean norvegian, a caror

resedinta obisnuita comuna este in Olso (Norvegia) si a caror lege care
guverneaza efectele castoriei este stabilita dupa criteriul resedintei
comune, atunci:
a. In cazul in care unul dintre soti isi schimba resedinta obisnuita, se va
aplica in continuare efectelor casatoriei legea romana, fiind un criteriu
legal de determinare a legii aplicabile efectelor casatoriei conform art.
2594, alin.(1) lit. c.
b. Reprezinta un conflict mobil de legi, caz in care se va aplica legea
romanului.
c. Daca sotii nu au prevazut o lege care sa se aplice regimului
matrimonial, iar unul dintre soti isi stabileste resedinta intr-un alt stat,
legea care va reglementa in continuare regimul matrimonul este legea
norvegiana.

SEMINAR 8

1. Bifaţi afirmaţia corectă:

a. recunoaşterea, în România, a divorţului pe cale unilaterală implică
respectarea cerinţelor care îl convertesc în divorţ prin acord
b. începutul personalității juridice (pentru persoana fizică) este guvernat
de lex causae determinabilă în cascadă
c. resedinta obisnuita este punct de legătură, în unele materii ale statutului
familial

2. Bifați afirmația corectă:

a. condiţiile de fond ale încheierii căsătoriei sunt determinate de legea
naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi la data încheierii căsătoriei
b. următorul enunţ include un conflict mobil de legi: „Dacă una dintre
legile străine astfel determinată prevede un impediment la căsătorie
care, potrivit dreptului român, este incompatibil cu libertatea de a
încheia o căsătorie, acel impediment va fi înlăturat ca inaplicabil în
cazul în care unul dintre viitorii soţi este cetăţean român şi căsătoria se
încheie pe teritoriul României”
c. existenţa şi conţinutul drepturilor personalităţii sunt supuse legii
domiciliului titularului acestor drepturi

3. In orasul Cluj Napoca, se afla resedinta obisnuita a doi soti, Primus,

cetatean roman si secundus cetatean portughez, detinand aceasta
resedinta timp de doi ani si 6 luni. Cu ocazia zilei indragostitilor
Primus invoca lipsa sentimentelor fata de Secundus, solicitandu-i celui
din urma sa desfaca casatoria prin divort. In acest caz:
a. Sotii pot solicita ca legea aplicabila divortului sa fie legea romana
deoarece acestia au locuit cel putin 3 ani pe teritoriul acestui stat.
b. Sotii pot solicita aplicarea legii romane, chiar daca unul dintre soti
si-a mutat resedinta intr-un alt stat
c. Sotii pot solicita aplicarea legii portugheze, daca sotul portughez nu
detine aceasta cetatenie la momentul incheierii conventiei de alegere a
legii aplicabile divortului.

4. Doi soti, Chanel, cetatean francez si Marcel, cetatean Roman, aflati pe

holul judecatoriei Sibiu asteptand sa inregistreze dosarul de divort la
registratura instantei. In acest caz :
a. Daca conventia prin care partile aleg legea ca franceza fiind
aplicabila divortului este depusa ulterior inregistrarii, aceasta produce
efecte.
b. Daca sotii modifica conventia, in sensul de a inlatura de la aplicare
legea franceza in vederea desfacerii casatoriei, se va aplica numai legea
statului pe al carui teritoriu se afla instanta.
c. Sotii pot sa stabileasca prin conventie ca legea aplicabila divortului
sa fie legea statului pe al carui teritoriu se afla resedinta obisnuita
comuna, dar pana cel tarziu la al doilea termen.

5. La primul termen stabilit de instanta pentru solutionarea dosarului de

divort a doi soti, Kleopatra, cetatean german si Cezar, cetatean roman,
acesta din urma precizeaza ca a depus la dosar conventia scrisa de acesta
la calcultator, semnata personal de el, dar si datata, prin care a ales singur
aplicarea legii statului roman pentru solutionarea divortului :
a. Instanta se va scuza ca nu a observat conventia, si va admite ca legea
care reglementeaza divortul sa fie legea romana conform conventiei.
b. Instanta va analiza actul si va refuza aplicarea legii romane in baza
conventiei.
c. Instanta va ignora actul si va aplica legea statului german daca
locuinta obisnuita comuna a sotilor este pe statul respectiv.

6. În materia statutului familial si al persoanei fizice:

a. soții au libertatea să aleagă legea aplicabilă filiației copilului născut din
căsătoria lor.
b. problemele de competență internațională presupun rezolvarea
conflictelor mobile de legi prin următoarele soluții: legea veche, legea
nouă, legea veche sau legea nouă, legea mai favorabilă;
c. ocrotirea persoanelor majore este supusă legii care se poate determina
conform punctelor de legătură mobile.

7. Conținutul normei conflictuale:

a. este diferit pentru filiația copilului din căsătorie și filiația copilului din
afara căsătoriei
b. face trimitere la drepturile personalității, în materie de statut individual
c. se referă la ocrotirea terților, în materia persoanei fizice

8. Sunt determinate in cascada:

a. Legea aplicabila divortului
b. Legea aplicabila efectelor promisiunii de casatorie
c. Legea aplicabila nulitatii casatoriei.

9. Condițiile de fond ale încheierii căsătoriei:

a. se determină, în principal, în funcție de reședința obișnuită a viitorilor
soți
b. presupun puncte de legătură comune cu efectele generale ale căsătoriei
c. presupun puncte de legătură comune cu regimul matrimonial

10. Bifaţi afirmaţia corectă:

A. reşedinţa obişnuită a persoanei fizice este o noțiune de fapt.
B. încetarea personalității (persoanei fizice) este supusă legii care
guvernează numele de familie.
C. următorul enunţ include două conflicte mobile de legi: „Condiţiile de
fond ale încheierii căsătoriei sunt determinate de legea naţională a
fiecăruia dintre viitorii soţi la data încheierii căsătoriei. Dacă una dintre
legile străine astfel determinată prevede un impediment la căsătorie care,
potrivit dreptului român, este incompatibil cu libertatea de a încheia o
căsătorie, acel impediment va fi înlăturat ca inaplicabil în cazul în care
unul dintre viitorii soţi este cetăţean român şi căsătoria se încheie pe
teritoriul României”.

11. In cazul lui Augustus, cetatean italian dar si francez, casatorit cu

Maria, cetatean roman si italian, cel dintai avand resedinta obisnuita in
Italia, iar cea din urma avand resedinta obisnuita in Romania. In acest
caz:
a. Pentru ambii soti, legea care reglementeaza efectele casatoriei este
legea statului italian.
b. Daca casatoria a fost incheiata in Italia, nulitatea acesteia pentru
incalcarea unei conditii de forma poate fi ceruta in Romania chiar daca
legea romana nu prevede un asemenea caz de nulitate
c. Legea nationala care se aplica cetateanului Augustus in vederea
verificarii respectarii conditiilor de fond la momentul casatoriei este legea
statului francez.

12. Ca urmare a unei promovari, cetateanul roman Ion, casatorit cu

Joanna, cetatean german, stabileste de comun acord cu sotia ca resedinta
obisnuita comuna sa fie in Koln (Germania), datorita noului post ocupat
de Ion. In acest caz:
a. Legea aplicabila regimului matrimonial ramane neschimbat fiindca
se va aplica legea veche in cazul acestui conflict mobil de legi.
b. Legea aplicabila regimului matrimonial va fi legea Germana, chiar
daca sotii au incheiat o conventie prin care au ales legea aplicabila
regimului matrimonial ca fiind legea romana.
c. Legea aplicabila regimului matrimonial ramane neschimbata daca
sotii au incheiat o conventie prin care au ales legea aplicabila regimului
matrimonial ca fiind legea romana.

13. Elementul de extranietate este caracterizat prin faptul că:

 a. Un raport juridic care aparţine dreptului intern este susceptibil de a fi
guvernat de două sau mai multe legi care emană de la legiuitorii unor
state diferite.
b. Elementul de extraneitate se referă la unul dintre elementele de
structură ale unui raport juridic.
c. Este responsabil pentru situaţia în care se aplică în mod direct, nu o
lege care aparţine unui stat anume (în sensul de drept substanțial), ci
normele juridice europene ori dispoziţiile convenţiilor internaţionale.

14. Statul pe al carui teritoriu:

a. Are resedinta obisnuita un apatrid determina legea nationala a
acestuia.
b. Se incheie casatoria determina conditiile de forma ale casatoriei.
c. Se afla resedinta obisnuita a unui sot, poate determina legea
aplicabila regimului matrimonial

15. Cetatenia persoanei fizice poate:

a. impreuna cu conditiile de forma cerute de legea statului pe al carui
teritoriu se incheie casatoria sa determine incheierea valabia a acesteia.
b. Reprezenta un reper in vederea alegerii legii care se va aplica
regimului matrimonial.
c. Reprezinta un factor care determina aplicarea legii romane daca
legea astfel determinata (dupa cetatenia comuna) nu permite divortul.

16. In cazul in care opereaza retrimirea:

a. Exista posibilitatea ca in Romania sa se aplice legea unui stat tert,
altul decat la cel la care a retrimis norma conflictuala din dreptul
international privat roman
b. Calificarea se face dupa legea straina care a retrimis la legea romana.
c. Calificarea bunurilor mobile si imobile se face dupa legea romana
care a trimis la legea straina.

17. Determinarea legii aplicabile desfacerii casatoriei :

a. Este subiectiva atunci cand legea aplicabila desfacerii casatoriei este
determinata conform art. 2600.
b. Este obiectiva atunci cand legea aplicabila desfacerii casatoriei este
determinata conform art. 2597.
c. Poate fi atat subiectiva cat si obiectiva.
18. La Cluj Napoca s-au intalnit reprezentantii a doua persoane juridice,
una avand nationalitate olandeza, iar cea de a doua romana. In acest caz :
a. Daca doresc dizolvarea, trebuie respectate in mod cumulativ
conditiile prevazute de ambele legi nationale ale acestora.
b. Daca reprezentantul persoanei juridice olandeze, va infiinta o filiala
a acesteia in Cluj Napoca, legea care se va aplica statului organic al
acesteia va fi tot legea olandeza.
c. In cazul infiintarii unei succursale in Cluj Napoca a persoanei
juridice olandeze, statului organic al acesteia i se va aplica legea
olandeza.

19. Bifati varianta corecta:

a. Numele persoanei fizice este carmuit numai de legea pe al carui
teritoriu s-a nascut.
B. Legea aplicabila conditiilor de forma a conventiei matrimoniale
poate fi numai legea statului a carui cetatenie o are oricare dintre ei la
data alegerii sau legea statului pe al carui teritoriu se incheie.
C. Dovada resedintei obisnuite se poate face cu orice mijloc de proba.

SEMINAR 9

1. Persoana fizica A, cetatean roman si portughez cu resedinta obisnuita

in Romania, s-a casatorit in Portugalia cu cetateanul german B, care are
resedinta obisnuita in Germania. Dupa trei luni de la incheierea casatoriei
acestia isi stabilesc resedinta comuna obisnuita in Portugalia. Acestia au
stabilit printr-o conventie anterioara incheierii casatoriei ca legea
aplicabila regimului matrimonial sa fie legea spaniola.
Dupa un an de casatorie, sotii s-au despartit in fapt, fiecare dintre ei
revenind la resedintele obisnuite dinaintea casatoriei. Cetateanul A,
doreste sa invoce nulitatea casatoriei pentru nerespectarea conditiilor de
forma prevazuta de legea portugheza, aceasta reglementand faptul ca sotii
trebuie sa semneze un proces verbal de constatare de incheiere a
casatoriei, procedura care nu s-a implinit la momentul incheierii
casatoriei.
Stabiliti daca sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a. Legea nationala a cetateanului A este legea portugheza deoarece
legaturile cu acest stat sunt mai puternice decat cu statul Roman, legea
portugheza aplicandu-se inclusiv conditiilor de fond in vederea incheierii
casatoriei de catre cetateanul A.
b. Ca urmare a separarii in fapt a sotilor, legea aplicabila regimului
matrimonial este legea spaniola deoarece sotii au incheiat un act prin care
au stabilit legal si de comun acord legea aplicabila regimului
matrimonial.
c. recunoasterea nulitatii casatoriei incheiate in Portugalia si solicitata
in Romania este posibila deoarece aceasta prevede conditia de forma care
reglementeaza faptul ca sotii trebuie sa semneze un astfel de proces
verbal.

2. Art. 2590: “Legea aplicabilă regimului matrimonial

(1) Legea aplicabilă regimului matrimonial este legea aleasă de soţi.
(2) Ei pot alege:
a) legea statului pe teritoriul căruia unul dintre ei îşi are reşedinţa
obişnuită la data alegerii;
b) legea statului a cărui cetăţenie o are oricare dintre ei la data
alegerii;
c) legea statului unde îşi stabilesc prima reşedinţă obişnuită comună
după celebrarea căsătoriei.”

a. Este adevarat faptul ca art. 2590 reprezinta o norma conflictuala,

prin care se determina obiectiv alternativ legea aplicabila, determinare
care se face de catre soti.
b. Prezinta puncte de legatura comune cu determinarea obiectiva a
regimului matrimonial.
c. Daca conventia matrimoniala este incheiata anterior casatoriei intr-o
alta tara decat cea in care s-a incheiat casatoria, legea aplicabila
conditiilor de forma a conventiei este numai legea locului unde este
incheiata casatoria.

3.Bifati variantele corecte:

A. Daca legea aplicabila efectelor casatoriei este stabilita dupa criteriul
locului incheierii casatoriei, inseamna ca sotii nu au cetatenii comune sau
resedinta obisnuita comuna, iar legea locului inchierii casatoriei va
reglementa si numele copilului nascut din casatorie daca este acelasi
teritoriu.
B. Daca unuia dintre soti ii sunt impuse masuri de ocrotire, legea
aplicabila este legea statului pe al carui teritoriu are resedinta obisnuita la
data luarii acestei masuri.
C. Drepturile sotilor asupra locuintei familiei, sunt supuse legii locului
unde locuinta este situata.

4. Legea nationala:
a. Este legea care carmuieste statutul organic al persoanei juridice.
 b. Este legea care reglementeaza drepturile cu privire la viața, sănătatea
și integritatea fizică și psihică a oricărei persoane juridice.
c. va fi determinata pentru cetateanul apatrid in functie de legaturile
cele mai stranse cu unul dintre statele a caror cetatenii le detine.

5. Conform Art. 2568:

(1) Legea naţională este legea statului a cărui cetăţenie o are persoana
fizică sau, după caz, legea statului a cărui naţionalitate o are persoana
juridică.
(2) Dacă persoana are mai multe cetăţenii, se aplică legea aceluia dintre
state a cărui cetăţenie o are şi de care este cel mai strâns legată, în special
prin reşedinţa sa obişnuită.
(3) În cazul persoanei care nu are nicio cetăţenie, trimiterea la legea
naţională este înţeleasă ca fiind făcută la legea statului unde are reşedinţa
obişnuită.
(4) Prevederile alin. (3) sunt aplicabile şi în cazul refugiaţilor, potrivit
dispoziţiilor speciale şi convenţiilor internaţionale la care România este
parte.
Precizati daca sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. Reprezinta o norma conflictuala care nu este determinata in cascada

deoarece determinarea in cascada trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu
expresia “In lipsa”.
B. Este o norma prin care se reglementeaza o situatie in care se evita
neaplicarea unei legi in vederea stabilirii legii nationale a persoanei
fizice.
C. Prezinta puncte de legatura fixe, deoarece statul pe al carui teritoriu
se afla resedinta obisnuita este interpretat ca un imobil.

6. În dreptul international privat, ordinea publica:

a. împiedica aplicarea legii straine
b. implica aplicarea legii straine
c. reprezinta ansamblul normelor imperative interne

7. Speța Beauffremont (Curtea de casație franceză, 1878)[35], cu o

vechime considerabilă, este binecunoscută și ilustrează fraudarea legii.
Prințesa de Beauffremont, cetățean francez, dorea să obțină divorțul
pentru a se recăsători cu prințul Bibescu. Întrucât legea franceză
interzicea, la acea epocă, divorțul, ea și-a schimbat cetățenia, devenind
cetățean al ducatului de Saxe-Attembourg, a divorțat și apoi s-a
recăsătorit la Berlin cu prințul Bibescu. Instanțele franceze au considerat
că schimbarea cetățeniei s-a făcut în frauda legii franceze și, în
consecință, au constatat nulitatea divorțului și a căsătoriei ulterioare.
8. Speța Bertola ridică problema fraudării legii de către doi cetățeni
italieni domiciliați în București, care au introdus acțiune de divorț la
instanța română. Făcând aplicarea art. 2 alin. 2 din Codul civil, atunci în
vigoare, instanța a respins cererea deoarece legea italiană (lex patriae)
interzicea divorțul. Ulterior, cei doi au îndeplinit formalitățile cerute de
legea italiană și au devenit apatrizi. Au introdus o nouă acțiune de divorț
la instanța română – acțiune admisă, aplicându-se legea română ca lege a
domiciliului comun (legea română admitea desfacerea căsătoriei prin
divorț)

9. In cazul separatiei de corp:

a. Sotii pot solicita instantei pronuntarea divortului in baza acestui fapt.
b. Se aplica legea care carmuieste divortul, determinata subiectiv sau
obiectiv.
c. Este o institutie prezenta in statele care interzic divortul.

10. Instanta chemata sa solutioneze divortul sotilor A si B, A cetatean

spaniol si roman, iar B cetatean spaniol va dispune urmatoarele:
A. Va admite ca fiind legea aplicabila divortului legea spaniola cu toate
ca la data depunerii cererii de divort, cetateanul A a pierdut cetatenia
spaniola si sotii nu au detinut o resedinta obisnuita comuna.
B. Va respinge conventia prin care sotii au ales legea aplicabila
divortului daca aceasta este intocmita pe o ciorna de hartie care este
datata si semnata de soti daca este depusa dupa inregistrarea cererii dar
pana la primul termen de judecata
C. Sotii vor determina obiectiv legea aplicabila divortului daca acestia
aleg de comun acord legea romana.

11. Sotilor A si B, li se va aplica legea germana pentru a guverna

efectele casatoriei incheiate in Germania, aceasta inseamna ca:
a. Sotii nu au resedinta obisnuita comuna sau cetatenie comuna, legea
germana fiind si legea care se aplica regimului matrimonial in cazul in
care acestia isi stabilesc prima resedinta comuna dupa casatorie intr-un
oras din Germania.
b. Legea germana este si legea care va reglementa sanctiunile pentru
incalcarea conditiilor de forma necesare pentru incheierea valabila a
casatoriei.
 c. Casatoria acestora s-ar fi putut incheia la oficiul consular al
Romaniei din Germania, dar si la oficiul consular al Germaniei din
Romania

12. Sotii A si B, casatoriti pe teritoriul Poloniei, A cetatean Roman si

polonez, iar B cetatean slovac si polonez, avand resedinta obisnuita
comuna in Polonia, urmeaza sa aiba un copil, in acest caz:
a. filiatia copilului nascut din casatorie, se va face conform legii
poloneze doarece ambii soti detin cetatenia poloneza, chiar daca sotii
divorteaza inainte de nasterea copilului.
b. legea aplicabila filiatiei copilului din casatorie se face in baza legii
nationale a sotului care a nascut copilul.
c. determinarea legii aplicabile filiatiei copilului din casatorie este una
obiectiva.

13. Începutul capacității de folosință a persoanei fizice:

a. este guvernat, prin excepție, de legea locului nașterii persoanei
b. se determină prin puncte de legătură diferite de capacitatea de exercițiu
c. Se determină prin puncte de legătură comune cu filiația copilului din
căsătorie

14. Enunțul „Convenția de alegere a legii aplicabile divorțului trebuie

încheiată în scris, semnată și datată de soți”:
a. se referă la determinarea subiectivă a legii aplicabile divorțului
b. se referă la desemnarea legii aplicabile și la modificarea acesteia
c. este expresia autonomiei de voință

15. Bifaţi afirmaţia corectă:

a. ordinea publică nu este prezentă în materia statutului familial
b. reglementarea repudierii unilaterale este o situație în care operează
frauda la lege
c. convenția matrimonială se raportează la lex loci actus

16. Bifaţi afirmaţia corectă:

a. capacitatea persoanei juridice se determină prin puncte de legătură
mobile
b. legea aplicabilă regimului matrimonial cu element de extraneitate poate
fi determinată de către unul dintre soți
c. declararea judecătorească a morții este guvernată numai de legea care
reglementeaza capacitatea de exercitiu.
 SEMINAR 10

1. La data de 10.09.2018, X cetatean roman cu resedinta obisnuita in

Belgia, decedeaza pe teritoriul Germaniei ca urmare a unui accident auto.
La 23.09. 2017 acesta a intocmit un testament olograf, scris, semnat si
datat de acesta in timpul unei vizite de lucru in Ungaria. La data
15.09.2018, familia se prezinta la un notar public din Romania cu
testamentul intocmit de X. In acest caz:
a) Legea care se va aplica formei testamentului este intotdeauna legea
Romana fiindca este prezentat notarului public din Romania si acesta este
obligat sa aplice legea sa nationala.
b) Legea care se va aplica formei testamentului este si legea Ungariei
deoarece actul de ultima vointa a fost incheiat pe teritoriul acesteia.
c) Legea care se va aplica formei testamentului este lex fori daca
partile se razgandesc sa mearga la notar fiindca nu se inteleg cu privire la
modul de impartire a bunurilor succesorale si prefera in acest scop sa
introduca o actiune la instanta competenta.

2. Mostenirea lui Y, cetatean Roman cu resedinta obisnuita in Spania,

decedat din cauze naturale, pe teritoriul Frantei la data de 27.02.2019,
este guvernata de:
a. Legea Spaniola deoarece este singura lege care se poate aplica in
acest caz mosternirii lui Y.
b. Legea Spaniola deoarece Codul civil prevede posibilitatea lui Y de a
alege aplicarea legii statului pe al carui teritoriu a avut ultima resedinta
obisnuita.
c. Legea spaniola, legea franceza sau legea romana, legea franceza
putand fi aplicabila deoarece a decedat pe teritoritoriul Frantei.

3. Pentru a determina daca P, cetatean roman cu resedinta obisnuita in

Anglia, a avut discernamant si prin urmare consimtamantul sau a fost
valabil exprimat la momentul semnarii testamentului olograf prin care
acesta stabileste legea aplicabila mostenirii ca fiind legea statului pe al
carui teritoriu a avut resedinta obisnuita la data mortii, trebuie sa aplicam:
a. Legea Romana fiindca deoarece este legea s-a nationala si nu putem
deroga de la aceasta.
 b. Legea Angliei in toate cazurile cand acesta are resedinta obisnuita pe
teritoriul acestui stat
c. Legea Angliei numai in cazul in care este si cetatean englez si
resedinta obisnuita este pe teritoriul acestei tari.

4. Daca X cetatean Roman, avand resedinta obisnuita in Franta doreste

sa stabileasca legea care ii va guverna mostenirea ca fiind legea statului
pe al carui teritoriu are resedinta obisnuita, atunci:
a. Declaratia de alegere a legii aplicabile mostenirii trebuie sa
indeplineasca, in ceea ce priveste forma, conditiile unei dispozitii pentru
cauza de moarte.
b. Declaratia de alegere a legii aplicabile mostenirii poate fi cuprinsa in
cadrul unui testament autentic.
c. Este posibil ca declaratia sa fie cuprinsa intr-un testament redactat la
calculator, dar semnat si datat olograf de catre testator, daca legea locului
unde actul a fost intocmit permite acest fapt.

5. Legea aplicabila mostenirii lui X va influenta:

a. Conditiile pe care Y trebuie sa le indeplineasca pentru a-l mostenii
pe X.
b. Forma si termenul legal in care Z trebuie sa isi exprime dreptul de
optiune succesorala.
c. Momentul si locul deschiderii mostenirii.

6. In cadrul devolutiunii legale, cotitatea disponibila din patrimoniului

succesoral al lui B, cetatean Spaniol cu resedinta obisnuita in Romania,
va putea fi determinata:
a. Conform legii spaniole daca B nu a stabilit altfel.
b. Conform legii romane daca B a ales ca legea aplicabila mostenirii sa
fie a statului pe al carui teritoriu a avut resedinta obisnuita la un moment
dat.
c. fie de legea romana, fie de legea spaniola.

7. X cetatean francez, cu resedinta obisnuita in Romania, decedeaza la

02.04.2019, lasand in patrimoniul sau bunuri de o valoare insemnata pe
teritoriul Frantei, dar si pe teritoriul Romaniei. Conform legii statului
francez, aleasa de catre x sa ii guverneze mostenirea, acesta nu are
mostenitori astfel ca succesiunea este declarata vacanta. In acest caz:
a. Bunurile imobile de pe teritoriul Romaniei se cuvin statului Francez
deoarece aceasta este si legea care guverneaza mostenirea.
b. Bunurile imobile de pe teritoriul Romaniei se cuvin statului Roman.
c. Bunurile se vor acorda aceluia dintre state in care va fi demarata
prima data procedura succesorala.

8. In cazul stabilirii legii aplicabile conditiilor de fond ale actului

juridic cu element de extraneitate putem:
a. Este posibila doar determinarea subiectiva a legii aplicabile.
b. Este posibila doar determinarea obiectiva a legii aplicabile.
c. Este posibila determinarea subiectiva dar si obiectiva a legii
aplicabile.

9. Daca actul juridic a fost incheiat intre X cetatean roman si Y ceatean

olandez, conditiilor de fond li se vor aplica:
a. Legea Romana daca X a stabilit singur ca aceasta lege se va aplica
cu toate ca Y nu a fost de acord.
b. Legea romana daca X a stabilit impreuna cu Y in mod expres acest
fapt.
c. Legea olandeza daca partile au incheiat actul in Olanda si acestea nu
au prevazut aplicarea unei alte legi in acest sens.

10. Bifati varianta corecta:

a. A si B pot determina ca o anumita lege sa fie aplicabila doar cu
privire la drepturile partilor nu si cu privire la obligatiile acestora.
b. Modificarea ulterioara a legii aplcabile conditiilor de fond ale actului
juridic va produce efecte retroactive si se va aplica intotdeauna cu privire
la toate aspectele rezultate din incheierea actului respectv.
c. In cazul unei oferte de recompensa facuta de catre Y, se va putea
aplica conditiilor de fond legea stabilita de catre X.
 11. Lex Voluntatis:
a. Se aplica exceptional si reprezinta expresia autonomiei de vointa a
partilor, in vitutea careia autorul (partile) pot sa stabileasca continutul si
sistemul de drept aplicabil ca lex cause.
b. Va avea o aplicare restransa in cazul contractelor contractelor de
asigurare.
c. Lex voluntatis cuprinde doar normele de drept material.

12. Clauza contractuala prin care partile isi manifesta vointa in sensul
alegerii legii aplicabile poarta denumirea de:
a. Pactum de lege utenda
b. Electio juris
c. Electio lex.

13. Alegerea tacita a partilor in vederea stabilirii legii aplicabile

conditiilor de fond poate fi facuta:
a. prin utilizarea unor denumiri sau referirea contractuala la un contract
– tip, uzanta, conditii generale aplicabile numai intr-un anumit sistem de
drept.
b. utilizarea in actul juridic a unor institutii juridice sau notiuni
cunoscute numai intr-un anumit sistem de drept.
c. utilizarea clauzelor exprese prin care partile determina legea
aplicabila.

14. X cetatean Roman si Y cetatean Italian au incheiat un contract de

locatiune cu privire la un bun imobil aflat in Romania. Acestia pot stabilii
legea aplicabila conditiilor de fond ale contractului de locatiune:
a. Anterior incheierii contractului de locatiune
b. La momentul incheierii contractului de locatiune
c. La un moment ulterior prevazut de parti.

15. In cazul incheierii unei donatii in limba engleza pe teritoriul

Spaniei intre A si B, A cetatean Roman si Englez, iar B cetatean spaniol
se vor aplica conditiilor de fond:
a. reglementarile statului englez chiar daca partile au determinat ca
acestui act I se va aplica legea spaniola
b. reglementarile statului spaniol daca partile nu au prevazut o lege si
actul nu are legaturi mai stranse cu legea unui anumit stat.
 c. Legea Romana chiar daca partile nu au prevazut ca legea romana se
va aplica conditiilor de fond ale actului