Seminar: Dialogul social (09.03.

2021)
1. Sunt organisme tripartite:
a)Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
b)Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă,
c)Consiliul National Tripartit. (art. 75 Legea 62/2011)

2. Principalele domenii de acțiune ale partenerilor sociali:

a)negocierea și încheierea contractelor colective de muncă;
b)soluționarea grevei;
c)concilierea conflictelor individuale de muncă.

3. Parteneriatul social este :

a)o formă de colaborare între patronat și sindicate;
b)o formă de colaborare în care intervine statul;
c)rezultatul colaborării dintre patronat, sindicate, stat.

4. Corelația dintre dreptul colectiv al muncii și dreptul individual al

muncii.
Dreptul individual al muncii și dreptul colectiv al muncii vizează aceiași
subiecți de drept.
Ambele discipline reglementează efectul obligatoriu al actului juridic.
CIM și CCM cuprind drepturile și obligațiile salariaților.
CCM are un caracter general (se aplică tuturor CIM), pe când CIM are
un caracter special (respectă prevederile CCM).
1
5. Principiul tripartitismului:conținut, exemple.
Tripartitismul = dialogul social se desfășoară între sindicate sau
organizații sindicale, angajatori ori organizații patronale și autoritățile
administrației publice (sindicate + patronate + Guvern)
Dialogul social tripartit se realizează în mod instituționalizat, prin
organismele tripartite de dialog social.
Structurile tripartite reunesc reprezentanții statului, patronatelor și
sindicatelor, în condiții egale, pentru a dezbate probleme legate de forța
de muncă și politici de ocupare și protecție a acesteia.
Organisme tripartite: Consiliul Economic și Social, Consiliul Național
Tripartit pentru Dialogul Social, comisiile de dialog social, ANOFM,
CNAS, Casa Națională de Pensii Publice, Consiliul Național de Formare
Profesională a Adulților.
6. Reprezentarea colectivă a lucrătorilor prin intermediul platformelor
digitale și a aplicațiilor mobile:modalități, dificultăți.
Platformele digitale = platforme de intermediere, ce nu au calitatea de
angajator
Salariații aflați pe asemenea platforme = lucrători independenți
Aplicație mobilă: Uber = angajator

Seminar:Patronate (16.03.2021)
1)Personalitatea juridică a organizației patronale(la nivel patronal) se
dobândeşte de la data:
a)înscrierii în registrul special; [art. 59 alin. (3) Legea
62/2011]
b)data pronunţării hotărârii;
c)data comunicării hotărârii;
d)niciuna din variante.

2
2)Două organizații patronale (la nivel patronal) se pot asocia în :
a)federaţie; [art. 55 alin. (1) lit. b) Legea 62/2011]
b)confederaţie;
c)uniuni teritoriale;
d)niciuna din variante.

3) Dobandirea personalităţii juridice de către organizaţia patronală (la

nivel patronal) se acordă de către:
a)judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul organizația
patronală; [art. 58 alin. (3) Legea 62/2011]
b) judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul unitatea;
c) judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul structura la
care este afiliată organizația patronală;
d)niciuna din variante.
4)Uniunile patronale teritoriale se pot constitui din organizațiile
patronale ale:
a)federațiilor;
b)organizațiilor patronale(la nivel patronal);
c)confederațiilor;
d)niciuna din variante.

5)Patrimoniul structurilor patronale pot fi folosite:

a)în interesul acestora; (art. 65 Legea 62/2011)
b)sunt la dispoziția autorităților;
c)niciuna din variante.

3
6)Federația patronală dobândește personalitate juridică de la data:
a)înscrierii în registrul special de evidență a organizațiilor
patronale;
b)pronunțării hotărârii judecătorești;
c)niciuna din variante. (art. 60 Legea 62/2011)

7)Hotărârea de admitere sau respingere a cererii de dobândire a

personalității juridice a patronatului este supusă:
a)apelului; [art. 58 alin. (10) Legea nr. 62/2011]
b)recursului;
c)niciuna din variante.

8)Ce sunt patronatele?

a) Potrivit art. 227 al. 1 din Codul muncii, patronatele, denumite si
organizatii de angajatori, constituite în conditiile legii, sunt organizatii
ale angajatorilor, autonome, fãrã caracter politic, înfiintate ca persoane
juridice de drept privat, fãrã scop lucrativ.
b) sunt constituite de catre salariati pe baza dreptului de libera
asociere, în scopul promovarii intereselor lor profesionale, economice si
sociale, precum si al apararii drepturilor individuale si colective ale
acestora prevazute în contractele colective si individuale de munca sau
în acordurile colective de munca
c) de la implinirea vârstei de 16 ani, fãrã a fi necesara încuviintarea
prealabila a reprezentantilor lor legali.

9)Angajatorul este:
a) persoană juridică înmatriculată, persoană fizică autorizată
potrivit legii sau persoană care exercită potrivit legii o meserie ori
profesiune în mod independent, care administrează şi utilizează capital

4
în scopul obţinerii de profit în condiţii de concurenţă şi care angajează
muncă salariată;
b) persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze
forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă ori raport de
serviciu;
c) formă de structurare în vederea negocierii colective;
d)niciuna din variante.

10)Conținutul Statului organizației patronale.

Vezi art. 58 alin. (1) Legea 62/2011.
11)Drepturile și obligațiile organizațiilor patronale.
Art. 62 Legea 62/2011 - criterii de grupare: criteriile de activitate internă
/ externă; criteriul drepturilor și obligațiilor; criteriul responsabilității
economice; criteriul responsabilității sociale; criteriul naturii activității
etc.
12) Dizolvarea organizațiilor patronale.
Vezi art. 69-71 din Legea 62/2011
Patrimoniul = împărțit cu respectarea prevederilor statutului și ale
dreptului comun în materie (art. 245 NCC).
În termen de 15 zile de la dizolvare, reprezentantul mandatat al
organizației patronale sau lichidatorii patrimoniului sunt obligați să
solicite instanței judecătorești competente să facă mențiunea dizolvării.
Termenul de 15 zile = expirat => orice persoană interesată poate solicita
instanței judecătorești competente operarea mențiunea dizolvării

Seminar: Sindicatele (23.03.2021)

1) Instanța a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 , alin.2 din Legea dialogului
social nr. 62/2011

5
Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15
angajaţi din aceeaşi unitate.
Identificați soluția Curții Constituționale:
a)a admis excepția de neconstituționalitate pe considerentul că libertatea
sindicală este afectată prin impunerea unui număr minim de membri
pentru constituirea unui sindicat prin raportare la aceeaşi unitate, în
condiţiile în care statisticile la nivelul anului 2014 arată mărimea medie
a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 26 de salariaţi, în timp ce
în comerţ a fost de circa 5 salariaţi, așadar, se încalcă dispozițiile art.40
din Constituție,
b)a respins excepția de neconstituționalitate, constatând că la stabilirea
prin lege a unui anumit prag de reprezentativitate, Curtea Constituţională
a statuat constant, începând cu Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, că
"aprecierea oportunităţii unui anumit prag de reprezentativitate nu
este însă o problemă de constituţionalitate, cât timp pragul instituit nu
are ca efect suprimarea exercitării dreptului şi că acest criteriu ar putea fi
neconstituţional, dacă prin efectele sale ar duce la suprimarea dreptului
la asociere sau ar fi sinonim cu o asemenea suprimare
c)a respins excepția invocată cu motivarea că această Curte s-a mai
pronunțat prin Decizia nr. 574 din 4 mai 2011 care a decis că legiuitorul
dispune în temeiul art. 9 şi art. 40 din Constituţie, iar această condiţie
reglementată pentru înfiinţarea unui sindicat a fost calificată, ca fiind
justificativă sub aspectul unităţii de interese ce trebuie să caracterizeze
scopul înfiinţării unui sindicat, "pentru că, în caz contrar,
sindicatul nu ar mai contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea
intereselor profesionale economice şi sociale ale membrilor lor, ci numai
a unora dintre membrii lor."
(Decizia 62/2019)

2)Se pot sindicaliza:

a)membrii cooperatori; - art. 3 L. 62/2011
b)deputații;
6
c)pensionarii (excepție: e angajat și i se permite cumulul salariului cu
pensia)

3)Organizațiilor sindicale le este interzis prin lege:

a)să înființeze și să administreze societăți comerciale;
b)să desfășoare activități cu caracter politic; - art 2 alin (2)
c)să organizeze și să desfășoare cursuri de pregătire și formare
profesională.

4)Nu pot constitui și/sau adera la o organizație sindicală:

a)angajații din unitățile sistemului energetic național;
b)personalul civil din Ministerul Apărării Naționale;
c)personalul militar din Serviciul de Protecție și Pază. - art 4

5)Se pot sindicaliza:

a)magistrații;
b)avocații;
c)funcționarii publici.

6)Dobândirea personalităţii juridice de către organizaţia sindicală la

nivel de unitate se acordă de:
a)judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul sindicatul; - art. 14
alin. (1) și 15 alin. (4) din Legea nr. 62/2011
b) judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul unitatea;
c) judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul structura la care este
afiliat sindicatul;

7
d)nici una din variante.
7)Instanța a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, lit.u din Legea dialogului
social nr. 62/2011
organizaţie sindicală - denumire generică pentru sindicat, federaţie sau
confederaţie sindicală. Se constituie pe baza dreptului de liberă asociere,
în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, în
contractele colective şi individuale de muncă sau în acordurile colective
de muncă, precum şi în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la
care România este parte, pentru promovarea intereselor profesionale,
economice şi sociale ale membrilor săi;
art. 3, alin.1 din Legea dialogului social nr. 62/2011
Persoanele încadrate cu contract individual de muncă, funcţionarii
publici şi funcţionarii publici cu statut special în condiţiile legii,
membrii cooperatori şi agricultorii încadraţi în muncă au dreptul, fără
nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie şi/sau să adere la
un sindicat.
Identificați soluția Curții Constituționale:
a) a respins excepția pe motiv că din conţinutul art. 1, lit.u din Legea
Legea dialogului social nu rezultă că scopul activităţii sindicatelor ar
putea viza şi alte drepturi decât cele prevăzute de art. 9 din Constituţie şi
de art. 10 din Convenţia nr. 87 din 1948 privind libertatea sindicală şi
protecţia dreptului sindical, adoptată de Conferinţa generală a
Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
b)a admis excepția de neconstituționalitate cu motivarea că se încalcă
dispozițiile art. 10 din Convenţia nr. 87 din 1948 privind libertatea
sindicală şi protecţia dreptului sindical, adoptată de Conferinţa generală
a Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
c)a respins excepția de neconstituționalitate, constatând că dispozițiile
art. 3, alin.1 din Legea dialogului social nr. 62/2011 acordă persoanelor
care nu-şi desfăşoară activitatea profesională în cadrul unui raport de
muncă dreptul să adere la o organizaţie sindicală, "fără nici o

8
îngrădire sau autorizare prealabilă", prevedere de lege care nu
poate fi apreciată ca o restrângere a dreptului de asociere.
(Decizia nr.25/2003)

8)Instanța a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de

neconstituționalitate a dispozițiilor art. art. 22 alin.3 din din Legea
dialogului social nr. 62/2011
Pentru construirea de sedii proprii, confederaţiile şi federaţiile sindicale
reprezentative pot primi, în condiţiile prevăzute de lege, în concesiune
sau cu chirie, terenuri din proprietatea privată a statului ori a unităţilor
administrativ-teritoriale. Închirierea sau concesionarea se face prin act
administrativ emis de autoritatea competentă.
Identificați soluția Curții Constituționale:
a)a admis excepția de neconstituționalitate cu motivarea că obligaţia
impusă de art. 22
alin. (3) din Legea nr. 62/2011 aduce atingere însuşi caracterului
inalienabil al proprietăţii publice.
b)a respins excepția de neconstituționalitate, constatând că prevederile
art. 22 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 nu fac distincţie în ceea ce
priveşte natura bunurilor ce trebuie puse la dispoziţia sindicatelor de
către unităţi, respectiv dacă aceste bunuri sunt proprietate publică ori
privată.
c) a respins pe motivul că prin Decizia nr. 50 din 12 februarie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 26
februarie 2004, şi Decizia nr. 1.180 din 6 noiembrie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 decembrie 2008,
Curtea Constituțională a reţinut că restrângerea adusă acestui drept este
conformă prevederilor constituţionale şi este justificată de nevoia de a
garanta efectivitatea exercitării dreptului de asociere liberă a cetăţenilor
în sindicate, prevăzut de art. 40 alin. (1) din Constituţie.
(Decizia nr.1305/2009)

9
9)Instanța a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de
neconstituționalitate a art. 2 , alin.1 din Legea dialogului social nr.
62/2011
Persoanele încadrate în muncă şi funcţionarii publici au dreptul să
constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care
exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent,
membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de
calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să
adere la o organizaţie sindicală.
art. 2 , alin.2 din Legea dialogului social nr. 62/2011
Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de
cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi
desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi.
Identificați soluția Curții Constituționale:
a) a respins excepția de neconstituționalitate deoarece art. 40 alin. (1) din
Constituţie, republicată, prevede dreptul cetăţenilor de a se asocia liber
în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere
ţinându-se seama de situaţia obiectiv diferită a anumitor categorii de
persoane, fără a se aduce atingere prin aceasta principiului egalităţii în
drepturi, consacrat la art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicată.
b)a admis excepția invocată cu motivarea că dispozițiile criticate au
caracter discriminatoriu, categorii de persoane comparate aflându-se în
aceeași situație
(Decizia nr.469/2003)

10) Două sindicate de la nivel de unitate cu activitate diferită se pot

asocia în :

a)federaţie;
b)confederaţie;
10
c)uniuni teritoriale;
d)nici una din variante. - art. 41 din Legea 62/2011

Sindicatele (partea a II-a) - 30.03.2021

1)Convenţia O.I.M. nr.98/49 statuează asupra condiţionării:
a)angajării lucrătorului de apartenenţa la o structură
sindicală;
b)angajării lucrătorului de apartenenţa la un partid;
c) angajării lucrătorului de apartenenţa la o structură
sindicală susţinută financiar de angajator
d)niciuna din variante.

2)Sunt considerate acte de amestec în activitatea organizaţiei

sindicale următoarele:
a)crearea de organizaţii ale lucrătorilor dominate de cel
ce angajează;
b)susţinerea financiară a unor organizaţii de către
angajator;
c)crearea de condiţii favorabile desfăşurării activităţii
organizaţiei;
d)niciuna din variante.

3)Acţiunea în justiţie promovată de un sindicat în numele unui

membru de sindicat, poate fi introdusă sau continuată de
organizaţia sindicală, dacă cel în cauză se opune sau renunţă la
judecată?

11
 a)da;
b)nu. [art 28 alin. (2) Legea nr 62/2011]

4)Reorganizarea sindicatelor se realizează prin:

a)transformare;
b)fuziune;
c)divizare;
d)niciuna din variante.

5)Pot fi aleși ca reprezentanți ai salariaților cei care au

împlinit vârsta de:
a) 18 ani; art 222 alin. (1) CM
b)21 ani;
c)16 ani;
d)niciuna din variante.

6)Atribuțiile reprezentanților salariaților se referă la:

a)elaborarea regulamentului intern; [art. 223 lit. B Codul
muncii]
b)elaborarea normelor de muncă; (art. 123 CM)
c)de a formula acțiune în justiție în numele salariaților, în
baza unei împuterniciri exprese;
d)niciuna din variante.

7)Pot fi lideri de sindicat:

a)persoane apte de muncă;
12
 b)salariații membrii de sindicat;
c)salariații care au capacitatea deplină de exercițiu; [art. 8
Legea nr. 62/2011]
d)niciuna din variante.

8)Reprezentații salariaților pot:

a)să promoveze interesele salariaților referitoare la salariu,
condiții de muncă, timp de muncă. [art. 223 lit. C Codul muncii]
b)să negocieze contractul colectv de muncă, în condițiile legii;
[art. 223 lit. E Codul muncii]
c)fie invitați să participe la consiliul de administrație sau alt
organ similar acestuia la discutarea problemelor de interes
economic, profesional și social [art. 30 alin. (1) Legea nr. 62/2011]
d)niciuna din variante.

9)Un sistem democratic este fundamental pentru:

a)exercitarea liberă a drepturilor sindicale;
b) exercitarea controlată a drepturilor sindicale;
c)garantarea exercitării libere a drepturilor sindicale;
d)niciuna din variante.

10)Comitetul pentru Libertatea Sindicală a considerat că

maltratarea fizică și torturarea membrilor de sindicat trebuie să fie
rezolvate de către:
a)guvern(autorități);
b)conducerea sindicatului;
c)sesizarea organismelor internaționale competente;
d) niciuna din variante.
13
 11)Exilul forțat al liderilor și al membrilor de sindicat
constituie:
a)o încălcare gravă a drepturilor omului;
b)o încălcare gravă a drepturilor sindicale;
c)o necesitate pentru asigurarea ordinii de drept;
d)niciuna din variante.

12)Întrunirile sindicale la sediul sindicatului trebuie:

a)autorizate de către conducerea angajatorului;
b)autorizate de către autoritățile administrative;
c)aprobate de către conducerea sindicatului;
d)niciuna din variante.

13)Adoptarea unor reglementări de urgență autorizează

guvernul să impună restricții:
a)privind organizarea întrunirilor publice;
b) privind organizarea întrunirilor sindicale;
c)niciuna din variante.

14)Dreptul de a exprima opinii prin presă reprezintă un mijloc

esential al drepturilor și libertăților:
a)civile;
b)sindicale;
c)politice;
d)niciuna din variante.
14
 15)Autoritățile publice au puterea de a retrage:
a)licența acordată unui ziar local care publică articole
referitoare la interesele profesionale, economice, sociale ale
salariaților;
b)licența acordată unui ziar sindical;
c)niciuna din variante.

16) Poliția poate transmite salariaților dintr-o unitate un

chestionar pentru identificarea persoanelor care sunt instigator la
grevă:
a)poate deoarece are interesul de a asigura liniștea publică;
b)nu poate deoarece această atitudine creează presiunea
asupra colectivului;
c)este o ingerință în activitatea sindicatului;
d)niciuna din variante.

Negocierea colectivă, reprezentativitate (06.04.2021)

1)Negocierea colectivă este obligatorie:

a) în unităţi cu mai puţin de 21 salariaţi;
b) în unităţi cu peste 21 de salariaţi;
c) în toate unităţile indiferent de numărul salariaţilor;
d) niciuna din variante. [art. 129 alin. (1) L. nr. 62/2011]

15
2)La nivel naţional, pentru negocierea contractului colectiv de
muncă, asociaţiile patronale trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a)reprezintă patroni ale căror unităţi funcţionează în cel puţin
jumătate din numărul total al judeţelor;
b) reprezintă patroni ale căror unităţi cuprind 10% din numărul
salariaţilor din ramura respectivă;
c)sunt asociaţi în federaţii;
d)niciuna din variante. [art. 72 alin. (1) L. nr. 62/2011]
3)În unitățile în care există doar sindicat nereprezentativ și neafiliat
la o federație sindicală reprezentativă, negocierea colectivă se face
de către:
a)reprezentanții sindicatului;
b)reprezentanții salariaților, împreună cu cei ai sindicatului;
c)reprezentanții salariaților. [art. 135 alin. (1) lit. b) L. nr. 62/2011]
d)niciuna din variante.
4)Contractul individual de muncă al liderilor de sindicat în timpul
mandatului poate înceta:
a)pentru motive ce au legătură cu activitatea sindicală;
b)pentru motive imputabile pe care legea le lasă la aprecierea celui
care angajează dar numai cu acordul conform al organului de
conducere al sindicatului;
c)pentru motive neimputabile pe care legea le lasă la aprecierea
celui care angajează dar numai cu acordul consultativ al organului
de conducere al sindicatului;
d)nici una din variante.
5)Negocierea colectivă poate fi inițiată de angajator:
a) după cel puţin 12 luni de la data negocierii precedente neurmată
de încheierea contractului colectiv de muncă;

16
b) cu cel puţin 45 de zile calendaristice înainte de expirarea
perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiționale la
contractelor colective de muncă; [art. 129 alin. (3) L. nr. 62/2011]
c) cu cel puţin 45 de zile calendaristice înainte de expirarea
contractelor colective de muncă; (idem)
d) niciuna din variante.
6)Cererea prin care se solicită constatarea reprezentativităţii
reprezentantului salariaţilor, în vederea negocierii contractului
colectiv de muncă de la nivel de unitate este de competenţa:
a) judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi are sediul unitatea; [art.
51 alin. (2), art. 14 alin. (1) L. nr. 62/2011]
b) tribunalului în a cărei rază teritorială îşi are sediul unitatea;
c) Inspectoratul Teritorial de Muncă de la sediul unităţii; [art. 145
alin. (1) L. nr. 62/2011]
d) niciuna din variantele de mai sus.
7)Negocierea colectivă este:
a)facultativă la nivel national;
b)obligatorie la nivel de grup de unități;
c)facultativă la nivel de sector de activitate; (negocierea colectivă
este obligatorie doar la nivel de unitate, cu excepția cazului în care
unitatea are mai puțin de 21 de angajați; la celelalte nivele -grup de
unităţi, sector de activitate-, negocierea este doar facultativă,
partenerii sociali sunt cei care stabilesc procedura negocierii în
limitele legii şi a bunelor moravuri.)

d)niciuna din variante.

8) Negocierea este liberă dacă este :

a)voluntară;
b)supusă unei măsuri de constrângere din partea unei autorități
17
administrative;
c)asistată de către autorități administrative;
d)niciuna din variante.

Temă de dezbatere
1) Stabilirea unui prag numeric pentru reprezentativitate ca și
condiție de participare la negocieri colective sau recunoașterea
organizațiilor reprezentative de către angajator/patron
Este firesc să se stabilească un prag numeric pentru reprezentativitate,
deoarece numărul salariaților se datorează faptului că sindicatul
respectiv a acționat în apărarea drepturilor angajaților. Dacă există mai
mulți salariați, problematicile sunt mai complexe.

2) Obiectul negocierii colective

Art. 229 alin. (1) C. mun. conţine definiţia contractului colectiv de
muncă din conţinutul căreia identificăm obiectul negocierii, şi anume
condiţiile de muncă, salarizarea, drepturile şi obligaţiile ce decurg din
raporturile de muncă, obiect ce trebuie lărgit cu prevederi din legislaţia
naţională referitoare la măsurile ce se impun a fi stabilite pentru
promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în
vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de
sex în raporturile de muncă, şi la instituirea de măsuri privind
promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în munca a lucrătorilor
În cadrul procedurii de negociere colectivă drepturile pot fi negociate
numai în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege [art. 132 alin. (1) C.
mun.]. În acest sens considerăm că pot fi negociate:
a) drepturi ale căror limită minimă este stabilită prin acte normative
(salariul minim brut pe economie, durata concediului de odihnă etc.);
b) drepturi care nu sunt prevăzute în legislaţia muncii, dar a căror
exercitare nu încalcă limitele exercitării unui drept subiectiv, şi anume,
legea şi morala, limitele sale externe şi interne şi exercitarea cu bună
credinţă;

18
 c) drepturi superioare celor stabilite prin contractul colectiv de
muncă aplicabil încheiat la nivel superior întrucât acesta reprezintă izvor
de drept pentru cele încheiate la nivel inferior [art. 132 alin. (3) şi (4) din
Legea nr. 62/2011].

Contractul colectiv de muncă

1)Contractul colectiv de muncă se poate încheia:

a)pe o durată determinată care nu poate fi mai mică de 12 luni.
(art 141 LDS)
b)pe o durată nedeterminată.
c) pe durata unei lucrări.
d)niciuna din variante.

2)Medierea-etapă în soluţionarea conflictului colectiv de muncă este:

a) obligatorie;
b) facultativă,[art. 180 Legea nr. 62/2011]
c) niciuna din variante.

3)Modificarea clauzelor contractului colectiv de muncă presupune:

a) renegocierea acestora; [art. 149 LDS]
b) eliminarea din conţinutul contractului colectiv de muncă;
c) înregistrarea la autoritatea competentă;
d) niciuna din variante.

4)Nu se vor înregistra contractele colective de muncă încheiate la

19
 nivel de sector de activitate dacă:
a)părţile nu fac dovada îndeplinirii condiţiilor de
reprezentativitate; [art. 146 alin. (1) lit. A) + art. 143 alin. (2) lit. D)]
b)nu conţin clauze referitorare la salariu;
c)nu este indicat termenul în care intră în vigoare;
d)niciuna din variante.

5)Contractul colectiv de muncă nu produce efecte asupra salariaţilor:

a) care nu sunt membrii sindicali;
b) care s-au angajat după data încheierii lui;
c) care sunt membrii ai unui sindicat nereprezentativ;
d) niciuna din variantele de mai sus.

6)Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități se aplică:

a) tuturor salariaților din toate unitățile din grupul respectiv,
indiferent dacă sunt membri de sindicat sau nu;
b) numai acelor salariați ai unităților din grupul respectiv care
aderă la contract prin plata cotizației sindicale;
c) numai acelor salariați ai unităților din grupul respectiv, care sunt
membri ai organizațiilor sindicale semnatare ale contractului.
d)niciuna din variante.

7) Cum şi când se constată nulitatea ccm? Salariatul poate avea

calitate procesuală activă în acţiunea de constatare a nulităţii ccm?
Art. 142 LDS alin. (2)

20
 8) Care este modalitatea în care o clauză generică prevăzută în
cuprinsul ccm produce efecte asupra cim? (ex. Obligaţia partenerilor
sociali de a negocia plăţile compensatorii)
Acțiune în instanță respinsă
9) Stabiliți raportul dintre normele legale, clauzele contractului
colectiv de muncă, regulile de regulamentul intern și clauzele din
contractul individual de muncă.
Toate aceste elemente pot forma o structură piramidală: normele legale,
regulile de regulament intern, CCM (încheiat între toți angajații și
angajator), CIM (nu poate fi încheiat fără existența celorlalte 3
elemente).
10) Care este consecinţa în situaţia în care una dintre părţi îşi
pierde reprezentativitatea legală pe parcursul executării ccm?
Art. 222 alin. (3) LDS
Reprezentativitatea este o cerință pentru negociere.
Legiuitorul nu ar trebui să permită angajatorului să inițieze
renegocierea CCM, în cazul pierderii reprezentativității.
11) Drepturile consacrate într-un ccm trebuie considerate ca
drepturi câştigate la negocierea viitorului ccm?
Aceste drepturi nu sunt câștigate, fiind conferite cu respectarea limitelor
impuse de lege. Niciun drept dintr-un CCM expirat nu se perpetuează în
baza unui nou CCM.
12)Sindicatul reprezentativ S din cadrul SC D SRL solicită în instanţă
acordarea salariului minim pe unitate pentru luna ianuarie 2017, în baza
contractului colectiv încheiat la 15 ianuarie 2017 şi înregistrat la 1
februarie 2017 la inspectoratul teritorial de muncă. Arată că, la 31
decembrie 2016 expirase contractul colectiv de muncă anterior, încheiat
la nivelul unităţii.
Pronunțați și motivați soluția instanței.

21
01.02.2017 - data de la care CCM se aplică => între 01-31.01.2017,
salariatul primește salariul minim brut pe economie, întrucât CCM
anterior a expirat la 31.12.2016
13)Practică judiciară
Sub Dosar nr. xxx/85/2006 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu
acţiunea de dreptul muncii formulată de reclamantul Sindicatul Liber
ROMGAZ Mediaş în contradictoriu cu pârâta S.N.G.N. ROMGAZ
Mediaş având ca obiect obligarea pârâtei la:

-plata către fiecare salariat membru al Sindicatul Liber ROMGAZ

Mediaş din Sucursala Ploieşti a despăgubirilor decurgând din
neacordarea ajutorului material egal cu c/v a 111,11 mc gaze naturale la
preţul zilei aferent perioadei 20.09.2005 şi până în 30.09.2005 prevăzut
de CCM încheiat la nivel de unitate, art.192, pct.5; (capăt de cerere
admis)
-plata către fiecare salariat membru al Sindicatul Liber ROMGAZ
Mediaş din Sucursala Ploieşti a dobânzii pentru c/v a 111,11 mc de gaze
aferent perioadei 30.09.2005 şi până la 31.12.2005; (capăt de cerere
admis)
-plata către fiecare salariat membru al Sindicatul Liber ROMGAZ
Mediaş a 1000 lei despăgubiri morale datorate discriminării bazată pe
criterii de apartenenţă ori activitate sindicală; (capăt de cerere admis)
-plata către salariaţii membri ai Sindicatul Liber ROMGAZ Mediaş
de daune-interese a sumei de 312 ron reprezentând diferenţa dintre suma
încasată de 808 ron şi 1120 ron sumă ce ar fi trebuit încasată în baza
Sentinţei civile nr.868/25.08.2006 pronunţată de Tribunalul Sibiu în
dos.nr.1245/2006. (capăt de cerere respins - suma respectivă nu face
obiectul acestei cereri)
Reclamantul, în susţinerea acţiunii, invocă prevederile Contractului
de muncă, practică judiciară, arătând că societatea pârâtă avea obligaţia
de a executa clauzele C.C.M. iar referitor la penultimul petit reclamantul
arată că societatea ar fi trebuit să facă plata având în vedere preţul unui
22
metru cub de gaze naturale la momentul plăţii, invocând în susţinerea
acestui punct de vedere prevederile art.192, alin.7 din CCM încheiat la
nivel de unitate şi art.164, alin.4 C.M. Reclamantul solicită
admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată cu obligarea pârâtei la
suportarea cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta solicită respingerea acţiunii ca
fiind neîntemeiată şi nelegală pentru următoarele argumente:
-este invocată excepţia autorităţii de lucru judecat având în vedere că
ajutorul material prevăzut de art.192, pct.5 CCM pentru perioada
septembrie-decembrie 2005 a făcut obiectul Dos.nr.6435/85/2005 de
Tribunalul Sibiu .
-referitor la capătul de cerere privind obligarea unităţii la plata
dobânzii aferente ajutorului material pentru perioada septembrie-
decembrie 2005 conform art.192 CCM este invocată excepţia
inadmisibilităţii deoarece aceste dobânzi ar fi putut fi solicitate în cadrul
litigiului ce a format obiectul dos.nr.6435/85/2005 al Tribunalului Sibiu;
-referitor la daunele morale, pârâta consideră că este neîntemeiat şi
nelegal, mai mult reclamantul nu motivează în ce constă discriminarea şi
nu precizează modul de calcul al despăgubirilor.
Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
La dosarul cauzei s-au depus liste care confirmă sumele achitate cu
titlu de ajutor material de către societate salariaţilor membri ai
sindicatului pentru perioada 01-20 septembrie 2005 conform Sentinței
pronunțate în Dos.nr.6435/85/2005 de Tribunalul Sibiu și constată că
prin sentința mai sus menționată instanța de judecată nu s-a pronunțat
asupra ajutorului material pentru perioada 20-30 septembrie 2005
deoarece nu s-a formulat o cerere pentru această perioadă, și ca atare
ajutorul reprezentând c/v a 111,141mc de gaze naturale aferent perioadei
20 septembrie 2005-30 septembrie 2005 nu a fost acordat.
Ce soluție propuneți?

23
 Primele 3 capete de cerere vor fi admise, iar ultimul capăt de
cerere va fi respins, întrucât suma pusă în discuție nu face obiectul
acestei cereri.

1)Greva de solidaritate trebuie anunțată în scris conducerii

unității cu cel puțin:

a)24 de ore înainte de data încetării lucrului,

b)2 zile lucrătoare înainte de data încetării lucrului, [art. 186
alin. (2) L. nr. 62/2011]
c) 2 zile calendaristice înainte de data încetării lucrului,
d)niciuna din variante.

2)Pe durata unei greve declanşate într-o unitate de către

sindicatul reprezentativ:
a) pot înceta activitatea şi angajaţii unor subunităţi sau
compartimente care nu au participat iniţial la declanşarea
conflictului colectiv de muncă, [art. 191 alin. (2) L. nr. 62/2011]
b) pot înceta activitatea doar membrii de sindicat care au votat
declanșarea grevei:
c) pot înceta activitatea membrii sindicatului reprezentativ,
d) niciuna din variante.
3)Constatarea caracterului ilegal al grevei permite conducerii
unităţii:
a)să nu încadreze alţi angajaţi care să îi înlocuiască pe cei aflaţi
în grevă,
b)să încadreze alţi angajaţi care să îi înlocuiască pe cei aflaţi în
grevă,
24
 c)niciuna din variante.
4)Greva de avertisment cu încetarea lucrului,:
a) nu poate avea o durată mai mare de două ore,
b) trebuie să preceadă cu cel puţin două zile lucrătoare greva
propriu-zisă, (art. 185 L. nr. 62/2011)
c) trebuie să preceadă cu cel puţin cinci zile lucrătoare greva
propriu-zisă,
d) niciuna din variante.
5)La nivel naţional, pentru negocierea contractului colectiv de
muncă, asociaţiile patronale trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a)reprezintă patroni ale căror unităţi funcţionează în cel puţin
jumătate din numărul total al judeţelor,
b) reprezintă patroni ale căror unităţi cuprind 10% din numărul
salariaţilor din ramura respectivă,
c)sunt asociaţi în federaţii;
d)niciuna din variante.
6)Pot declara grevă:
a) salariaţii din unităţile bugetare;
b) personalul angajat de forţele armate străine staţionate pe
teritoriul României; (art. 202 L. nr. 62/2011)
c) funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului
de Interne; (idem)
d) niciuna din variante.

7)Greva încetează când:

a) 1/2 din numărul membrilor de sindicat hotărăsc încetarea
grevei;

25
 b)1/2 din organul de conducere al sindicatului hotărăşte
încetarea grevei;
c) 1/4 din salariaţi societăţii hotărăsc încetarea grevei;
d) niciuna din variante. (art. 189 din L. nr. 62/2011)

8)Tribunalul poate hotărî:

a) încetarea grevei; [art. 200 alin. (1) lit. B L. nr. 62/2011]
b) suspendarea grevei;
c) suspendarea începerii grevei;
d) niciuna din variante.

9)Nu pot declara grevă:

a)personalul militar şi personalul cu statut special din cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, (art. 202 L. nr. 62/2011)
b) personalul militar şi personalul cu statut special din cadrul
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, (idem)
c)personalul civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
d)niciuna din variante.

10)Care sunt situaţiile care pot determina caracterul nelegal al

grevei?
a)nu au fost epuizate, în prealabil, posibilitățile de soluționare a
conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute
de Legea 62/2011, după desfășurarea grevei de avertisment și dacă
momentul declanșării acesteia nu a fost adus la cunoștința
angajatorilor de către organizatori cu cel puțin două zile lucrătoare
înainte,
b)refuzul suspendării grevei pe perioada negocierilor,

26
 c)încălcarea de către organizatori a obligației de a proteja
bunurile unității,
d)niciuna din variante.

Speță

Prin acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamantul CR în

contradictoriu cu pârâta S.C. Petrom S.A. Bucureşti s-a solicitat
obligarea acesteia la plata sumei de 6043 lei în valoare actualizată la
data plăţii, reprezentând drepturi salariale suplimentare de Paşti şi
de Crăciun începând cu decembrie 2004 până în iulie 2007, cu
cheltuieli de judecată. Acțiunea a fost depusă la data de 02.07.2008.
În motivare reclamantul arată că a fost angajatul pârâtei până la
data de 02.07.2007 , iar în baza art.168(1) din Contractul colectiv de
muncă trebuia să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor
salariale de sărbătorile de Paşti şi de Crăciun în cuantum de un
salariu de bază mediu pe Petrom S.A., aşa cum prevede expres acest
text.
Această clauză nu a fost modificată până la data încetării
contractului individual de muncă, dar drepturile suplimentare au
fost acordate numai pe anul 2003 în modalitatea includerii acestora
în salariul de bază al fiecărui angajat.
Executarea contractului colectiv de muncă fiind obligatorie
pentru părţi conform art. 30 din Lg.130/1996(act normativ abrogat,
Legea nr.62/2011 conține o asemenea reglementare) reclamantul
consideră că se impune obligarea pârâtei la plata sumelor datorate
cu acest titlu, în cuantumul total menţionat.
În drept invocă dispoziţiile art.27, 155, 166 din C. muncii, art.30,
31 din Lg.130/96 raportat la art.168 din C.C.M.
Anexează practică judiciară, copie după carnetul de muncă,
contracte colective de muncă pe anii 2004 – 2007 în copie extras,
adrese privind cuantumul salariului de referinţă.
27
 Prin întâmpinare pârâta invocă excepţia prescripţiei acţiunii pe
considerentul că fiind întemeiată pe neexecutarea contractului
colectiv de muncă, cererea putea fi formulată în termen de 6 luni de
la data naşterii dreptului la acţiune conform art.283 alin.1 lit. e C.
muncii(actualul art.268, alin.1, lit. e din Codul muncii). Pe fond
susţine că acţiunea este neîntemeiată, iar dacă se va considera că
este fondată, arată că se impune recalcularea sumelor solicitate în
raport de salariul de bază mediu pe S.N.P. Petrom S.A. conform
adresei nr. 2022/2007 emisă de societate.
Depune anexe la Contractul colectiv de muncă încheiat pe anii
2003 –2007, decizia nr.5140/2007 a Comisiei paritare, adrese,
practică judiciară.
Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
Reclamant CR a fost salariatul pârâtei S.C. Petrom S.A.
Bucureşti până la data de 02.07.2007 aşa cum rezultă din carnetul
de muncă depus în copie la dosar.
Potrivit art.168 alin.1din contractul colectiv de muncă la nivel de
societate pe anul 2004 salariaţii vor beneficia cu ocazia sărbătorilor
de Paşti şi de Crăciun de câte o suplimentare a drepturilor salariale
în cuantum de un salariu de bază mediu pe S.N.P. Petrom S.A. Cu
minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă
suplimentările vor începe negocierile cu F.S.L.I. Petrom în vederea
stabilirii valorii concrete, modalităţii de acordare, condiţiilor,
criteriilor şi beneficiarilor.
La alineatul 2 al aceluiaşi articol este prevăzut că în anul 2003
suplimentările prevăzute la alin. 1 se vor introduce în salariul de
bază al fiecărui salariat, conform modalităţii şi în condiţiile
negociate cu F.S.L.I. Petrom.
În Contractele colective pe anii 2005 – 2007 se menţine întocmai
textul art.168 alin.1, iar conţinutul alin.2 apare modificat în sensul
că „în anul 2003 suplimentările salariale prevăzute de alin.1 al
prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui
salariat” Comisia paritară a hotărât că dispoziţiile art.168 alin.1 din
contractele colective pe anii 2004 – 2007 au rămas fără obiect, având
28
în vedere că începând cu anul 2003 primele au fost introduse în
salariile de bază ale angajaţilor.
Ce soluție va pronunța instanța?
Excepția va fi respinsă, deoarece veniturile puse în discuție sunt
asimilate salariului. Astfel, termenul de prescripție va fi de 3 ani, și nu
de 6 luni, întrucât nu este vorba despre neexecutarea CCM [art. 268 alin.
(1) lit. e) CM], ci despre plata unor drepturi salariale neacordate către
salariat [art. 268 alin. (1) lit. c) CM].
Problemă legată de fondul cauzei: inexistența unei negocieri a
contractului colectiv de muncă

29