DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE

- S I N T E Z E-



Caracterul disciplinei: Opional
Anul de studiu: III - nvmnt zi, semestrul I
III - nvmnt frecven redus
Fond de timp: 28 de ore de curs
4 ore cursuri de sintez - frecven redus
Forma de evaluare: colocviu - curs de zi
examen - curs frecven redus







Universitatea SPIRU HARET
Facultatea de Drept
Catedra de drept privat

2



OBIECTIVE
Cunoasterea principalelor norme speciIice dreptului proprietii intelectuale,
a instituiilor ce deIinesc si caracterizeaz dreptul de autor si dreptul proprietii
industriale.

CONINUTUL PROGRAMEI

A. DREPTUL DE AUTOR
1. Dreptul de autor
1.1 Noiunea si caracterizarea dreptului de autor
1.2 Natura juridic a dreptului de autor. Teze privind natura juridic a
dreptului de autor
1.3 Subiectele dreptului de autor
1.4 Opera comun si opera colectiv
1.5 Regimul operelor postume
2. Protecia dreptului de autor
2.1 Obiectul proteciei dreptului de autor
2.2 Condiiile cerute pentru protecia dreptului de autor
3. Drepturile morale de autor
3.1 Caracterele juridice ale drepturilor morale de autor
3.2 Dreptul de divulgare
3.3 Dreptul la paternitate
3.4 Dreptul la nume
3.5 Dreptul la inviolabilitatea operei
3.6 Dreptul de retractare
4. Drepturile patrimoniale de autor
4.1 Caracterele juridice ale drepturilor patrimoniale de autor
4.2 Dreptul de valorificare a operei
4.3 Dreptul de suit
5. Drepturile conexe dreptului de autor
5.1 Drepturile artistilor interprei si executani
5.2 Drepturile productorilor de nregistrri sonore
5.3 Drepturile organismelor de radiodiIuziune si de televiziune
6. Aprarea drepturilor de autor si a drepturilor conexe
6.1 Diversitatea mijloacelor de aprare a dreptului de autor si a drepturilor
conexe
6.2 Competena instanelor de judecat si proba drepturilor



3

B. DREPTUL PROPRIETII INDUSTRIALE
7. Inveniile
7.1 Noiunea si caracterizarea dreptului proprietii industriale
7.2 DeIiniia inveniei
7.3 Necesitatea proteciei inveniei

8. Brevetul de invenie
8.1 Natura juridic a brevetului de invenie
8.2 Funciile brevetului de invenie
9. Subiectele proteciei prin brevet de invenie
9.1 Subiectele primare stricto-sensu
9.2 Subiectele primare lato-sensu
9.3 Subiectele derivate
9.4 Inventatorii salariai si obligaia de inIormare
10. Obiectul proteciei prin brevet de invenie
10.1 ClasiIicarea inveniilor. Enumerare
10.2 Inveniile nebrevetabile si inovaiile
11. Drepturile morale ale inventatorilor
11.1 Dreptul la calitatea de autor al inveniei
11.2 Dreptul la nume al inventatorului
11.3 Dreptul de a da publicitii invenia
11.4 Dreptul la protecia calitii de autor
11.5 Dreptul de prioritate stiiniIic
12. Drepturile patrimoniale ale inventatorilor si ale titularilor brevetelor de
invenie
12.1 Drepturile patrimoniale ale inventatorilor netitulari de brevet
12.2 Drepturile patrimoniale ale titularilor brevetelor de invenie
a. Dreptul de exploatare exclusiv a inveniei
b. Dreptul provizoriu de exploatare exclusiv
c. Dreptul de exploatare a inveniei de perIecionare
12.3 Limitele speciale ale dreptului de exploatare exclusiv
12.4 Licenele obligatorii si licenele din oIiciu
A. Licenele obligatorii
B. Licenele din oIiciu
1. Licenele din oIiciu instituite pe cale judiciar
2. Licenele din oIiciu instituite pe cale administrativ cu punere
n ntrziere
3. Licenele din oIiciu instituite pe cale administrativ Ir
punere n ntrziere
13. Condiiile de brevetare a inveniilor
13.1 Condiiile de brevetare a inveniilor de produse, procedee sau metode

4
13.2 Brevetarea inveniilor de perIecionare
13.3 Brevetarea inveniilor secrete
14. Procedura de brevetare a inveniilor
14.1 Coninutul si cerinele cererii de brevet
14.2 Dreptul de prioritate
a. Dreptul de prioritate convenional
b. Dreptul de prioritate de expoziie
14.3 Etapele procedurii de brevetare
a. Depozitul naional reglementar
b. Examinarea preliminar a cererii de brevetare
c. Publicarea cererii de brevetare
d. Examinarea n fond a cererii de brevetare
e. Eliberarea brevetului de invenie






























5

BIBLIOGRAFIE

Yolanda Eminescu Dreptul de autor. Ed. ,Lumina Lex', Bucuresti, 1997
Yolanda Eminescu Drepturile de autor - armonizarea european - directivele
europene. Ed. ,Lumina Lex', Bucuresti, 1995
Yolanda Eminescu ,Legea brevetelor de invenie - comentarii. Ed. Lumina
Lex', Bucuresti, 1993
Yolanda Eminescu ,Regimul juridic al creaiei intelectuale . Ed. ,Lumina
Lex', Bucuresti, 1997
Viorel Ros ,Dreptul proprietii intelectuale - curs universitar. Ed.
,Global Lex', Bucuresti, 2001
I. Macovei ,Protecia creaiei industriale. Ed. ,Junimea', Iasi, 1984
L. Mihai
R. Popescu
,Drepturile proprietii intelectuale - culegere de acte
normative. Ed. ,Coresi', Bucuresti, 1995
Florin Ciutacu ,Drept civil romn. Culegere de spee. Dreptul de autor si
dreptul de proprietate industrial. Legislaie. Ed. L.V.S.
Crepuscul, 2001
Vladimir Honga Calculatoarele n serviciul dreptului. Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 1996
Valeric Lazr ,InIraciuni contra drepturilor de proprietate intelectual.
Ed. ,Lumina Lex', Bucuresti, 2002
Ghe. Bucs
T. Popescu
,Dicionar ilustrat de proprietate intelectual. Buletinul
economic legislativ nr. 5/1998
Augustin
Ungureanu
,Protecia penal a drepturilor de autor si a drepturilor
conexe. Revista de drept comercial nr. 9, 10, 11/1996
O.M.P.I Introducere n proprietatea intelectual. Ed. ,Rosetti',
Bucuresti, 2001
*
Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile
conexe
*
Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenie
*
Ordonana Guvernului nr.41/1998 privind taxele n
domeniul proprietii industriale
*
Legea nr.35/1994 privind timbrul literar, cinematografic,
teatral, muzical, Iolcloric si al artelor plastice
*
Legea nr.121/2002 privind aprobarea Ordonanei
Guvernului nr.123/2000 pentru modiIicarea si completarea
Legii nr.35/1994
*
Ordonana Guvernului nr. 25/1998 privind protecia
provizorie a brevetelor de invenie
*
Legea nr. 111/1996 privind constituirea, organizarea si
Iuncionarea Depozitului legal de tiprituri si alte

6
documente graIice si audiovizuale

A. DREPTUL DE AUTOR

1. Dreptul de autor
DeIiniia dreptului proprietii intelectuale
- reprezint acea ramur de drept, care studiaz normele juridice care
reglementeaz; pe de o parte, creaiile intelectuale cu caracter literar, artistic si
stiiniIic si pe de alt parte, creaiile intelectuale cu aplicabilitate industrial;
- disciplina dreptului proprietii intelectuale are dou subramuri, si anume:
a) subramura dreptului de autor, care se ocup cu studiul proteciei
privind operele literare, artistice si stiiniIice;
b) subramura dreptului proprietii industriale, care cuprinde normele
juridice care reglementeaz creaiile intelectuale cu aplicabilitate industrial
precum si semnele unor astIel de activiti.

1.1 Noiunea yi caracterizarea dreptului de autor
- instituia ,dreptului de autor este reglementat n sistemul romnesc de
drept prin Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.
(Monitorul Oficial nr.60/14 martie 1996);
- prin ,drept de autor se nelege ansamblul normelor juridice care
reglementeaz relaiile sociale care se nasc din crearea, publicarea si valoriIicarea
operelor literare, artistice si stiiniIice;
- ,dreptul de autor este instrumentul de protecie a creatorilor si operelor
acestora;
- ,dreptul de autor protejeaz numai forma de exprimare a ideilor, nu si
ideile nsesi;
- apr titularul drepturilor asupra operelor sale mpotriva acelora care
,copiaz, adic mpotriva acelora care preiau si Iolosesc forma n care opera
original a Iost exprimat de autor.

1.2 Natura juridic a dreptului de autor.
Teze privind natura juridic a dreptului de autor
- a constituit si constituie obiect de controvers, cu toate c n privina
coninutului dreptului de autor marea majoritate a prerilor sunt n consens;
- n doctrin au Iost Iormulate mai multe teze cu privire la natura juridic a
dreptului de autor, acesta fiind calificat:
a) un drept de proprietate
b) un drept de clientel
c) un drept asupra bunurilor imateriale
d) un drept al personalitii


7

a) dreptul de autor - un drept de proprietate
- adepii acestei teorii consider creaia intelectual ca Iiind cea mai
personal, cea mai legitim, cea mai incontestabil si cea mai sacr dintre toate
proprietile;
- c exist o analogie clar ntre dreptul autorului de exploatare a operei si
dreptul proprietarului asupra bunurilor sale materiale;
- limitele tezei:
- nu poate justiIica protecia drepturilor nepatrimoniale ale autorilor
de opere;
- a desprit soluiile de protecie, care au urmat dou direcii distincte:
a) cea a dreptului continental - n care prioritare sunt drepturile
morale ale autorilor;
b) cea a sistemului de drept anglo-saxon - n care prioritare
sunt drepturile patrimoniale ale autorilor.

b) dreptul de autor - un drept de clientel
- n aceast orientare , drepturile autorului asupra operei sale au tendina de
a asigura acestuia exclusivitatea reproducerii creaiei;
- drepturile pot crea o clientel autorului, n sensul c i conIer anumite
avantaje si privilegii n raport cu concurena;
- critici ce i se aduc tezei:
- se Ioloseste de obiectul dreptului pentru a-i determina natura;
- Ioloseste o noiune de Iactur economic pentru a explica natura
juridic a unui drept.

c) dreptul de autor - un drept asupra bunurilor imateriale
- concepia se bazeaz pe constatarea c opera, creaie a spiritului este
imaterial, pur intelectual, proprie si original, chiar nainte de orice
materializare;
- protecia si drepturile recunoscute autorului se ntemeiaz pe utilitate
social si reprezint o recompens pentru serviciul social.

d) dreptul de autor - un drept al personalitii
- partizanii teoriei pleac de la constatarea c dreptul autorului si are
izvorul n activitatea de creaie intelectual, iar aceasta este o prelungire a
personalitii;
- critici:
- adversarii acestei teze susin c opera aparine autorului n
exclusivitate doar atta timp ct nu este materializat;
- din momentul n care mbrac o anumit Iorm, opera se desparte de
creatorul su, avnd o soart juridic proprie.

8

Natura complex a dreptului de autor
- nici una din tezele amintite nu are nsusirea de a explica n mod
corespunztor si complet natura juridic a drepturilor recunoscute autorilor;
- caracterul complex al dreptului de autor este consacrat n sistemul
Conveniei de la Berna (1886), Iiind nsuit cu unele rezerve, de ctre rile
membre ale Uniunii de la Berna;
- nsusirea nu a pus capt disputelor si concepiilor dihatomice n cadrul
concepiei privind natura complex a dreptului de autor Iiind conturate dou
teorii:
- teoria monist sau unitar, care susine c nu se poate Iace disociere
ntre drepturile morale si cele patrimoniale de autor;
- teoria dualist, care consider c drepturile morale si drepturile
patrimoniale au o existen si un regim juridic distinct.
- sistemul dualist al dreptului de autor este adoptat n aproape toate rile
Europei, cu excepia Germaniei, unde este consacrat soluia monist a dreptului
de autor.

1.3 Subiectele dreptului de autor
Trebuie Icut distincia ntre calitatea de autor si calitatea de subiect al
dreptului de autor.

A. Calitatea de autor
- o poate avea numai o persoan uman, persoan Iizic, pentru c numai ea
dispune de capacitatea de a crea;
- se prezum a Ii autor, pn la proba contrar, persoana sub numele creia
opera a Iost adus pentru prima dat la cunostin public;
- art. 3 alin.1) din Legea nr.8/1996 precizeaz c este autor persoana care a
acreat opera.

B. Calitatea de subiect al dreptului de autor
- e o calitate juridic, nscut din calitatea de autor si recunoscut ca atare
de lege tuturor creatorilor;
- rezult din art.1 alin.1) al Legii dreptului de autor: ,dreptul de autor,
respectiv calitatea de subiect al dreptului de autor asupra unei opere e recunoscut
si garantat potrivit legii dreptului de autor';
- regula general este aceea c cele dou caliti (de autor si de subiect al
dreptului de autor) sunt reunite n una si aceeasi persoan;
- pe cale de excepie, calitatea de subiect al dreptului de autor poate aparine
si altor persoane Iizice necreatoare sau chiar unor persoane juridice.



9

1.4 Opera comun yi opera colectiv
A. Opera comun
- este, potrivit art.5 alin 1) din Legea nr.8/1996, opera creat de dou sau
mai multe persoane n colaborare;
- calitatea de subiect al unei opere comune o are, n mod firesc, toi
realizatorii acesteia;
- este o oper unitar, a crei caracteristic decurge din pluralitatea de
autori;
- caracterul unitar nu nseamn n mod necesar si indivizibilitatea operei;
- n Iuncie de posibilitatea sau imposibilitatea determinrii contribuiei
Iiecrui coautor, opera comun poate Ii divizibil sau indivizibil. Indivizibilitatea
reprezint regula, divizibilitatea, excepia;
- exploatarea operei comune este guvernat de principiul acordului comun al
coaturilor, numit si regula unanimitii.

B. Opera colectiv
- este, potrivit art.6 alin. 1) din lege, acea oper n care contribuiile
personale ale coautorilor Iormeaz un tot, Ir a Ii posibil, dat Iiind natura operei,
s se atribuie vreun drept distinctiv vreunuia dintre autori asupra ansamblului
operei;
- este realizat din iniiativa, sub responsabilitatea si sub numele unei
persoane fizice, sau juridice care are rol coordonator, dar nu si calitatea de creator;
- se deosebeste de opera comun prin imposibilitatea atribuirii de drepturi
distinctive autorilor asupra ansamblului operei create;
- n lipsa unei convenii contrare, drepturile patrimoniale asupra operei
aparin persoanei organizatoare.

1.5 Regimul operelor postume
- prin expresia ,opere postume' se desemneaz, n mod nediIereniat,
operele care nu au Iost aduse la cunostina public n timpul vieii autorului lor;
iar acesta nu s-a maniIestat n nici un Iel cu privire la aducerea la cunostin
public a operei sale;
- operele de serviciu, adic acelea realizate de autorul salariat n cadrul
executrii contractului individual de munc, nu sunt supuse regimului operelor
postume;
- la Iel stau lucrurile si n ceea ce priveste cazul operelor realizate dup
comand pe care autorul nu le-a predat n timpul vieii ctre beneIiciar;
- n doctrina, jurisprudena si legislaia strin curentul de opinie este
Iavorabil publicrii operelor postume;
- dispoziiile legii romne nu sunt de natur s ngduie publicarea operelor
pentru care autorul nu si-a exercitat dreptul de divulgare n timpul vieii;

10
- opera poate Ii adus la cunostia public n cazul de mai sus, doar dup
expirarea perioadei de protecie, cnd opera cade n domeniul public.

2. Protecia dreptului de autor

2.1 Obiectul proteciei dreptului de autor
- include, totalitatea operelor, creaiei ale spiritului din domeniul literar,
artistic si stiiniIic, oricare ar Ii modul sau Iorma de exprimare a acestora;
- pentru a beneIicia de protecie, trebuie ca forma n care se exprim o oper
s Iie o creaie original a autorului, chiar dac ideile coninute n oper nu sunt
noi;
- legea romn, corelndu-se cu legislaiile adoptate n alte ri n ultimii
ani, prezint cu caracter exemplificativ, categoriile de opere, originale si derivate
care constituie obiect al proteciei dreptului de autor (art.7 si art.8 din Legea
nr.8/1996);
- Ia de Convenia de la Berna din 1886, legea romn a dreptului de autor
este mai cuprinztoare, ntruct enumer n obiectul proteciei si opere cum ar Ii
programele pe calculator, comunicrile, studiile, cursurile universitare, manualele
scolare, proiectele si documentaiile stiiniIice;
- legea romn, prevede, cu caracter limitativ (art.9) operele exceptate de la
protecia dreptului de autor:
- ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si inveniile coninute ntr-o
oper oricare ar Ii modul de preluare, de scriere, de explicare sau exprimare;
- textele oIiciale de natur politic, legislativ, administrativ, juridic
si traducerile oIiciale ale acestora;
- simbolurile oficiale ale statului, ale autoritilor publice si ale
organizaiilor cum ar Ii: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul,
insigna, ecusonul si medalia;
- mijloacele de plat;
- stirile si inIormaiile de pres;
- simple Iapte si date.

2.2 Condiiile cerute pentru protecia dreptului de autor
- legea romn nu prevede, n mod expres, ce condiii trebuie ndeplinite
pentru acordarea proteciei creaiilor intelectuale;
- n literatura de specialitate se arat c vocaia de protecie a dreptului de
autor este legat de ndeplinirea urmtoarelor condiii, ce rezult implicit din lege:
a) opera s mbrace o Iorm concret de exprimare, perceptibil
simurilor;
b) opera s Iie susceptibil de aducere la cunostin public;
c) opera s Iie original, rezultat al activitii de creaie a spiritului.


11

a) Condiia Iormei concrete de exprimare a operei
- pentru ca opera si autorul ei s se bucure de protecia legii, trebuie ca
opera s se exprime ntr-o Iorm concret, indiIerent de nuana Iormei de
exprimare.
b) Condiia susceptibilitii de aducere la cunostina public a operei;
- o oper este susceptibil de aducere la cunostina public prin reproducere,
executare, expunere, reprezentare sau orice alt mijloc, dar este recunoscut si
protejat indiIerent de aducerea ei la cunostin public;
- folosirea ideilor dintr-o oper preexistent este licit, deoarece ideile nu
sunt protejate, dar dac preluarea se extinde si la forma n care este mbrcat
ideea, trebuie autorizarea autorului.
c) Condiia originalitii operei
- originalitatea trebuie s se maniIeste la nivelul manierei de comunicare
ctre public a operei, cu alte cuvinte se are n vedere originalitatea expresiei;
- originalitatea nu se conIund cu noutatea, prima noiune Iiind un criteriu
subiectiv, cea de-a doua fiind un criteriu obiectiv de apreciere a operei;
- o oper poate Ii original chiar dac nu poart amprenta noutii.

3. Drepturile morale de autor
- reprezint expresia juridic a legturii existente ntre oper si creatorul ei;
- inIlueneaz dreptul de autor n asemenea msur nct nltur aplicarea
regulilor de drept comun;
- asigur protecia personalitii autorului.

3.1 Caracterele juridice ale drepturilor morale de autor
a) Caracterul legturii strict personale
- determin ca dreptul de autor s nu poat Ii exercitat dect de autorul
operei;
- se maniIest n general prin elementele sale pozitive, care constau n
dreptul autorului de a decide, dac, n ce mod si cum va Ii adus opera la
cunostin public, numele si retractarea operei divulgate.
b) Caracterul inalienabil si insesizabil
- inalienabilitatea drepturilor morale de autor:
- const n interzicerea vreunei renunri sau nstrinri avnd ca
obiect aceste drepturi.
- excepii de la principiul inalienabilitii:
1 - independena autorului de a-si publica opera sub pseudonim sau
Ir indicarea vreunui nume.




12
2 - n cazul autorilor salariai, al contractelor de comand si cnd
autorul si-a dat acordul cu privire la adaptarea operei sale, situaii n care
drepturile morale sunt supuse unei anumite nstrinri.
- caracterul insesizabil al drepturilor morale, nseamn c:
- drepturile morale nu pot Ii urmrite de creditorii autorului operei;
- creditorii autorului nu au dreptul de a impune divulgarea sau
exploatarea operei n scopul satisIacerii creanei lor;
- creditorii nu beneIiciaz de dreptul de a se substitui autorului pentru
a proceda ei nsusi la publicarea operei.
- excepie de la principiul insesizabilitii drepturilor morale: operele legate
indisolubil de suportul material (operele de art plastic), caz n care se poate
exercita o aciune n executare silit avnd ca obiect aceste categorii de opere.
c) Caracterul perpetuu al unor drepturi morale
- const n existena si exercitarea lor, dup ncetarea din via a
titularului, de ctre succesorii autorului ori de ctre teri;
- nu toate drepturile morale de autor au caracter perpetuu, ci numai
acelea al cror exerciiu, potrivit legii, este transmisibil prin mostenire:
dreptul la recunoasterea calitii de autor si dreptul la respectul integritii
operei.
d) Caracterul imprescriptibil al drepturilor morale
- const n exercitarea lor atta vreme ct opera rmne n memoria
oamenilor si Iace obiectul exploatrii;
- dreptul de aciune al autorului unei opere intelectuale pentru aprarea
drepturilor sale morale nu se stinge niciodat si poate Ii exercitat indiIerent
ct timp a trecut de la nclcarea lor.

3.2 Dreptul de divulgare
- ntlnit n doctrin si sub denumirea de dreptul la prima publicare;
- reprezint dreptul autorului de a decide dac, n ce mod si cnd va Ii adus
opera la cunostina public;
- este un drept absolut, exclusiv si direcionar;
- nclcarea dreptului de divulgare constituie inIraciune.

3.3 Dreptul la paternitate
- ntlnit n doctrin si sub titulatura de dreptul de a pretinde recunoasterea
calitii de autor al operei;
- reprezint o recunoastere oIicial a originalitii si a altor merite ce aparin
creatorului;





13
- const n posibilitatea autorului de a revendica oricnd calitatea de autor
precum si dreptul de a se opune oricrui act de constatare a acestei caliti de ctre
teri;
- se materializeaz prin obligaia corelativ a tuturor terilor de a indica
numele, prenumele sau pseudonimul autorului n cazul citrii si utilizrii de
fragment extrase din oper;
- nsusirea Ir drept a caliti de autor constituie inIraciune.

3.4 Dreptul la nume
- este dreptul autorului de a decide sub ce nume va Ii adus opera la
cunostin public;
- numele sub care autorul a decis publicarea operei, Iie c este un
pseudonim, trebuie reprodus, pe coperta operei, n forma cerut de autor;
- aducerea la cunostin public a operei sub alt nume dect acela decis de
autor constituie inIraciune.

3.5 Dreptul la inviolabilitatea operei
- e cunoscut si sub numele de dreptul la respectul operei;
- vizeaz protejarea creaiei si posibilitatea juridic a autorului de a se opune
oricrei atingeri aduse operei, care prejudiciaz onoarea sau reputaia autorului;
- nu nceteaz n cazul ccesionrii pe cale convenional sau legal a
exerciiului drepturilor patrimoniale asupra operei.

3.6 Dreptul de retractare
- const n posibilitatea autorului, recunoscut de lege, de a-si retrage opera
publicat;
- are caracter exclusiv, neIiind repus cenzurii instanei de judecat;
- legea recunoaste ns si terilor care exploateaz opera, prejudiciai prin
exercitarea retractrii, dreptul de a Ii despgubii;
- potrivit art.77 alin. 3) din Legea nr.8/1996, dreptul de retractare nu poate
opera n cazul programelor pentru calculatoare.

4. Drepturile patrimoniale de autor
- reprezint acele drepturi subiective a cror nastere este condiionat de
exercitarea de ctre autor a dreptului moral de divulgare a operei.

4.1 Caracterele juridice ale drepturilor patrimoniale de autor
a) Caracterul personal
- se degaj din coninutul art.1 al Legii nr.8/1996;


14
- n virtutea caracterului personal al drepturilor patrimoniale, acestea pot fi
concesionate de autor, att prin acte inter vivos, ct si prin acte mortis cauza, iar n
unele situaii ope legis.
b) Caracterul exclusiv
- mbrac dou aspecte;
- pe de o parte, dreptul suveran al autorului de a decide dac, n ce
mod si cnd va Ii exploatat opera sa, iar
- pe de a lt parte, dreptul de a hotr dac va exploata singur opera
sau va acorda consimmntul su altei persoane s o exploateze.
c) Caracterul temporar
- regula general nscris n art.25 din Legea nr.8/1996 stabileste c durata
drepturilor patrimoniale de autor, se ntinde pe durata vieii autorului, drepturile
putnd Ii transmise, dup moartea acestuia, prin mostenire, potrivit legislaiei
civile;
- perioada de protecie a drepturilor patrimoniale variaz n raport cu genul
operei, modul de aduce la cunostin public sau modul de realizare a operei.

4.2 Dreptul la valorificare a operei
- reprezint dreptul autorului de a ,Iolosi sau exploata opera' (art.13 din
Legea nr.8/1996);
- se poate exercita personal de autorul operei sau de ctre teri, cu
consimmntul autorului;
- valoriIicarea operei se poate Iace prin modaliti multiple: reproducere,
reprezentare, diIuzare (primar, secundar), rediIuzare, radiodiIuzare,
telediIuzare, locaiune, mprumut public etc.

4.3 Dreptul de suit
- denumit si dreptul pecuniar la un partaj echitabil;
- reprezint posibilitatea autorului de a primi o parte din preul revnzrilor
ulterioare ale operei sale precum si dreptul de a fi informat cu privire la locul unde
se aIl opera sa.

5. Drepturile conexe dreptului de autor
- denumite si drepturile vecine, reprezint drepturile recunoscute artistilor
interprei si executani, productorilor de Ionograme precum si organismelor de
radiodifuziune;
- drepturile conexe de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor operelor si
nici nu limiteaz n vreun Iel exerciiul dreptului de autor;
- drepturile patrimoniale recunoscute titularilor drepturilor conexe pot fi
transmise potrivit regulilor relative la cesiunea drepturilor patrimoniale de autor,
respectiv, potrivit dreptului comun.


15
5.1 Drepturile artiytilor interprei yi executani
A. Drepturile morale:
a) dreptul de a pretinde recunoasterea paternitii propriilor interpretri sau
execuii;
b) faptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul lor s Iie indicat ori
comunicat la fiecare spectacol si la Iiecare utilizare a nregistrrii;
c) dreptul de a pretinde respectarea calitii prestaiei lor si de a se opune
oricrei deIormri, IalsiIicri sau altei modiIicri substaniale a interpretrii ori
execuiei;
d) dreptul de a se opune oricrei utilizri a prestaiei lor, dac prin aceast
utilizare se aduc prejudicii grave persoanei acestora.

B. Drepturile patrimoniale
- dreptul exclusiv de a autoriza;
a) Iixarea prestaiei lor;
b) reproducerea prestaiei Iixate;
c) diIuzarea prestaiei Iixate prin vnzare, nchiriere, mprumut sau prin
orice alt mod de transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit;
d) prezentarea ntr-un loc public sau comunicarea public a prestaiei Iixate
ori nefixate pe un suport;
e) adaptarea prestaiei Iixate;
f) emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune ori prin televiziune a
prestaiei lor, Iixate sau neIixate pe un suport, retransmiterea prin mijloace Ir Iir,
prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar.

5.2 Drepturile productorilor de nregistrri sonore
- titularul drepturilor asupra Ionogramelor este productorul, adic persoana
Iizic sau juridic responsabil de organizarea si Iinanarea realizrii primei Iixri
a sunetelor;
- productorul de nregistrri sonore are dreptul moral de a-si nscrie numele
sau denumirea sa pe suportul nregistrrii (coperte, cutii sau alte suporturi
materiale de ambalare) alturi de de menionarea numelui autorului operei, al
artistului interpret sau executant, titlurilor operelor si datei realizrii lor;
- sub aspect patrimonial, productorul de Ionograme are dreptul exclusiv de
a autoriza:
a) reproducerea propriilor nregistrri sonore;
b) diIuzarea propriilor nregistrri sonore;
c) emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune sau televiziune a
propriilor nregistrri sonore, transmiterea prin mijloace Ir Iir, prin Iir,
prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar;
d) prezentarea ntr-un loc public a propriilor nregistrri sonore;
e) adaptarea propriilor nregistrri sonore;

16
f) importul, pe teritoriul Romniei al copiilor legal realizate ale
propriilor nregistrri sonore.

5.3 Drepturile organismelor de radiodifuziune yi televiziune
- organismele de radiodiIuziune si de televiziune au dreptul exclusiv de a
autoriza aceleasi operaiuni pe care le autorizeaz productorii de nregistrri
sonore, dar avnd ca obiect propriile programe de radio sau de televiziune, n loc
de nregistrri sonore.

6. Aprarea drepturilor de autor yi a drepturilor conexe

6.1 Diversitatea mijloacelor de aprare a drepturilor de autor yi a drepturilor
conexe
- potrivit art.54 din Decretul nr.31/1954 privind persoanele Iizice si
persoanele juridice, persoana care a suferit o atingere a dreptului la nume ori la
pseudonim, la denumire, la onoare, la reputaie, n dreptul personal nepatrimonial
de autor al unei opere, de inventator sau n orice alt drept personal nepatrimonial,
are la ndemn calea unei aciuni civile n instan prin care s solicite s dispun
ncetarea Iaptului care aduce atingere drepturilor sale si obligarea celui vinovat la
restabilirea dreptului nclcat;
- prin aciunea civil se pot apra drepturile morale de autor mpotriva unor
nclcri cum ar Ii:
- aducerea operei la cunostin public Ir acordul autorului;
- uzurparea prin orice procedeu a calitii de autor;
- denaturarea operei cu ocazia diIuzrii ori reprezentrii;
- difuzarea unei opere retractate de autor;
- deIormarea ori IalsiIicarea interpretrii;
- etc.
- potrivit art.139 din Legea nr.8/1996, titularul aciunii poate cere instanei
de judecat aplicarea unor msuri cum ar Ii: remiterea ncasrilor realizate prin
actul ilicit sau remiterea bunurilor rezultate din Iapta ilicit, distrugerea
mijloacelor care au servit la producerea actului ilicit, scoaterea din circuitul
comercial a copiilor efectuate ilegal, publicarea n mijloacele de comunicare n
mas a hotrrii judectoresti pe cheltuiala celui care a svrsit Iapta ilicit;
- dreptul la divulgare, dreptul la paternitate si dreptul la nume se bucur de
protecia legii penale;
- nclcarea drepturilor de autor si a drepturilor conexe este sancionat si
contravenional;

6.2 Competena instanelor de judecat yi proba drepturilor
- inIraciunile contra drepturilor de autor sunt de competena judectoriilor;

17
- cererile cu caracter civil n materie de creaie intelectual si de proprietate
industrial sunt de competena tribunalului;
- existena si coninutul drepturilor de autor se pot dovedi prin orice mijloc
de prob;
- n materia dreptului de autor si a drepturilor conexe opereaz prezumia
apartenenei acestor drepturi persoanelor care au ndeplinit Iormalitile de
nscriere a unor meniuni pe originalele sau pe copiile autorizate ale operelor;
- ndeplinirea Iormalitilor de nscriere a meniunilor nu condiioneaz
existena drepturilor recunoscute si garantate de lege, ci constituie condiii ad
probaionem.

B. DREPTUL PROPRIETII INDUSTRIALE

7. Inveniile

7.1 Noiunea yi caracterizarea dreptului proprietii industriale
- reprezint ansamblul de norme juridice care reglementeaz raporturile
privitoare la creaiile intelectuale cu aplicabilitate industrial precum si cele legate
de semnele distinctive ale activitii industriale;
- exercitarea acestui drept este limitat n timp si spaiu;
- acestui drept i corespunde obligaia corelativ de obinere a licenei
obligatorii precum si sanciuni speciIice n caz de nendeplinire a obligaiei, cum
ar Ii decderea din drept;
- nu e absolut necesar s existe identitate ntre calitatea de titular al dreptului
exclusiv de exploatare a operei si calitatea de creator al obiectului creaiei;
- are un coninut complex: creatorul operei se bucur de drepturi morale n
vreme ce titularul dreptului de exploatare are un drept patrimonial de Iolosin
exclusiv, opozabil erga omnes.

7.2 Definiia inveniei
- Legea nr.64/1991 privind brevetele, nu deIineste invenia;
- literatura de specialitate deIineste invenia ca Iiind un ansamblu de
cunostine sistematice, organizate n scopul obinerii unei soluii la o problem
practic din industrie, agricultur sau comer;
- a nu se conIunda invenia cu descoperirea stiiniIic, aceasta din urm
reprezentnd recunoasterea de Ienomene, proprieti ori legi ale universului
material, necunoscute anterior, dar apte de verificare. Nu ntotdeauna
descoperirile stiiniIice au si aplicabilitate industrial;
- n cazul inveniilor, caracterul aplicabilitii industriale reprezint o
condiie de existen a acestora.



18

7.3 Necesitatea proteciei inveniei
- legea oIer posibilitatea proteciei inveniei prin eliberarea brevetului;
- aceast soluie este adoptat n prezent n majoritatea statelor lumii;
- protecia inveniilor pe calea brevetului conIer securitate sporit
raporturilor juridice nscute n legtur cu crearea si succesiune a drepturilor
asupra acestor creaii;
- protecia prin brevet d posibilitatea inventatorului de a-si apra invenia
prin mijloace juridice specifice, cum ar fi, n principal, aciunea n contraIacere.

8. Brevetul de invenie

8.1 Natura juridic a brevetului de invenie
- potrivit art.1 si art.2 din Legea nr.64/1991, brevetul de invenie este
consacrat drept titlul unic de protecie pentru invenie;
- brevetul de invenie este titlul eliberat de ctre OIiciul de Stat pentru
Invenii si Mrci (O.S.I.M.), care conIer titularului si succesorilor acestuia un
drept exclusiv de exploatare;
- invenia brevetat nu poate Ii exploatat dect cu autorizaia titularului
brevetului;
- brevetul de invenie reprezint titlul de protecie speciIic eliberat de un
organ al administraiei de stat, la cererea inventatorului sau a succesorului su n
drepturi; el conIirm dreptul de prioritate al inventatorului si conIer un drept
patrimonial de exploatare exclusiv a inveniei pe durat limitat si pe un teritoriu
determinat.

8.2 Funciile brevetului de invenie
Funcii interne
1) de protecie juridic a inveniei Ia de teri;
2) de apropriere public a cunostinelor tehnice care Iac obiectul inveniei;
3) de stimulare a creativitii;
4) de ncurajare a inveniilor industriale;
5) de rspndire a inIormaiilor;
6) de aprare a industriei naionale;
7) de prevenire a dublei brevetri, etc.
Funcii externe
1) de protecie a comerului internaional si a cooperrii tehnico-stiiniIice;
2) de stimulare a tehnologiilor avansate.





19
9. Subiectele proteciei prin brevet de invenie

9.1 Subiectele primare stricto-sensu
- sunt acele subiecte care dobndesc brevetul de invenie direct de la stat,
prin OIiciul de Stat pentru Invenii si Mrci, n urma desIsurrii procedurii
legale;
- dreptul de a solicita eliberarea brevetului de invenie aparine urmtoarelor
subiecte primare stricto-sensu:
a) inventatorului independent - n ipoteza n care invenia s-a nscut
prin efortul creator si material propriu al unei persoane fizice;
b) inventatorului salariat - n situaia n care a realizat invenia n
cadrul unui contract individual de munc cu misiune inventiv, ncredinat
n mod explicit, iar contractul cuprinde o clauz prin care inventatorului i se
atribuie dreptul de a cere eliberarea brevetului n nume propriu;
c) mostenitorilor inventatorului - Ir a se opera nici un fel de
distincie, dup cum acestia aparin categoriei mostenitorilor legali sau
categoriei mostenitorilor testamentari;
d) cesionarilor dreptului la eliberarea brevetului;
e) unitii n care este angajat inventatorul, n anumite condiii.

9.2 Subiectele primare lato-sensu
- sunt subiecte intermediare, n sensul c obin brevetul de invenie doar
ntr-un mod subsidiar, dup ce un subiect primar stricto-sensu, nu si-a exercitat n
termen dreptul la eliberarea brevetului;
- subiect primar stricto-sensu poate fi: inventatorul salariat, n anumite
condiii.

9.3 Subiecte derivate
- sunt persoanele care devin titulare de brevet numai ntr-un mod
subsecvent, ca urmare a dobndirii acelei caliti prin intermediul unei operaiuni
de transmitere, de la un titular anterior;
- din categoria subiectelor derivate pot face parte:
a) mostenitorii inventatorului;
b) cesionarii contractului de cesiune avnd ca obiect transmiterea
brevetului de invenie.

9.4 Inventatorii salariai yi obligaia de informare
- inventatorii salariai reprezint regula n domeniul inveniilor;
- legea distinge mai multe ipoteze n care se pot aIla inventatorii salariai:
a) inventatorii salariai ncadrai cu misiune inventiv ncredinat n
mod expres;
b) inventatorii salariai care nu au ncredinate misiuni inventive;

20
c) inventatorii semnatari ai unor contracte de cercetare.
- inventatorul salariat, att cel ncadrat cu misiune inventiv ct si cel care
nu are aceast misiune prin contract, are obligaia legal de a inIorma, n scris si
imediat pe conductorul unitii asupra inveniei pe care a realizat-o n cadrul
acelei uniti;
- n termen de 60 de zile de la data nregistrrii inIormrii unitatea trebuie s
depun cererea de eliberare a brevetului.

10. Obiectul proteciei prin brevet de invenie

10.1 Clasificarea inveniilor. Enumerare
1. Dup obiectul inveniei distingem:
a) invenii care au ca obiect un produs;
b) invenii care au ca obiect procedee sau metode;
c) invenii care au ca obiect aplicaiile ntr-o Iorm nou a mijloacelor
cunoscute;
d) invenii care au ca obiect combinaia de mijloace cunoscute.
2. n raport cu criteriul complexitii obiectului inveniile se clasiIic n:
a) invenii simple, care au ca obiect un singur produs, mijloc sau
metod;
b) invenii complexe, care reclam Iolosirea conjugat a mai multor
elemente sau mijloace.
3. Dup gradul de independen Ia de alte invenii, distingem:
a) invenii principale, care au o existen de sine stttoare;
b) invenii complementare sau de perIecionare, care mbuntesc o
invenie anterioar, si Ir de care nu pot exista.

10.2 Inveniile nebrevetabile yi inovaiile
- Inveniile nebrevetabile sunt, potrivit legii (art.12), acele invenii contrare
ordinii publice si bunelor moravuri.
1. Sunt contracre ordinii publice, acele invenii care atunci cnd sunt
exploatate iraional pun n pericol viaa, linistea si sigurana cetenilor.
2. Sunt considerate contrare bunurilor moravuri acele invenii care
contravin principiilor de moral ale timpului si ale statelor.
3. Excluderea unor invenii de la brevetare este dictat si de raiuni
care in de asigurarea progresului stiinei prin nlturarea monopolului de
exploatare asupra unor descoperiri, teorii sau metode.
4. Unele invenii sunt excluse de la brevetare prin lege, Iiind prevzute
n mod expres (art.13 din Legea nr.64/1991).
- Inovaiile - reprezint acele realizri cu caracter de noutate si de utilitate la
nivelul unitii n care au Iost create.

21
- Inovaia mai poart numele si de realizare tehnic cu caracter de noutate
relativ, Iiind apreciat n raport cu stadiul local al tehnicii.
- Calitatea de inovator este atestat de unitatea care utilizeaz realizarea
tehnic cu caracter de inovaie.

11. Drepturile morale ale inventatorilor

11.1 Dreptul la calitatea de autor al inveniei
- calitatea de autor al unei invenii diIer de calitatea de inventator;
- calitatea de autor al unei invenii nebrevetate conIer titularului un drept de
prioritate stiiniIic, dar nu si dreptul exclusiv de exploatare;
. odat brevetat invenia, autorul devine inventator recunoscut juridic si
dobndeste calitatea de titular al dreptului exclusiv de exploatare;
- calitatea de autor si prioritatea stiiniIic nltur posibilitatea brevetrii
ulterioare a aceleiasi soluii de ctre o alt persoan, pentru motivul nendeplinirii
condiiei de noutate;
- aprarea calitii de autor si a prioritii stiiniIice se poate Iace prin:
a) aciunea n revocare administrativ a hotrrii de acordare a
brevetului (art.56 din Legea nr.64/1991);
b) aciunea n anularea brevetului (art.42 din Legea nr.64/1991).

11.2 Dreptul la nume al inventatorului
- const n posibilitatea inventatorului, conIerit prin lege, de a pretinde s
Iie menionat ca autor al inveniei;
- acest drept este supus principiului disponibilitii, autorul inveniei avnd
latitudinea de a aprecia si dispune n mod liber, potrivit voinei si constiinei
proprii asupra exercitrii dreptului de a cere s Iie menionat n brevet;
- n practica recent se maniIest tendina marilor concerne de a prezenta
inveniile realizate de angajai, sub numele Iirmei.

11.3 Dreptul de a da publicitii invenia
- reprezint posibilitatea recunoscut inventatorului, ca n limitele si Iormele
prescrise de lege s aduc la cunostin public invenia realizat;
- dreptul de divulgare se exercit n principal prin procedurile legale de
brevetare;
- este o excepie de la principiul netransmisibilitii drepturilor
nepatrimoniale;
- exerciiul dreptului de a da publicitii invenia este supus unor limitri
legale:
1. - inveniile pe care instituiile abilitate le-au calificat ca avnd
caracter secret;

22
2. - inventatorii salariai nu au dreptul de a da ei nsisi publicitii
invenia (n lipsa unor prevederi contractuale contrare).

11.4 Dreptul la protecia calitii de autor
- reprezint dreptul inventatorului de a solicita:
a) s i se menionaze numele, prenumele si calitatea n brevetul
eliberat, n carnetul de munc, n orice alte acte sau publicaii privind
invenia;
b) s i se elibereze, un duplicat al brevetului de invenie;
- acest drept are ca obligaie corelativ ndatorirea persoanelor care solicit
eliberarea brevetului de invenie, altele dect autorul inveniei, de a declara cine
este inventatorul.

11.5 Dreptul de prioritate ytiinific
- reprezint recunoasterea Iaptului c autorul unei invenii a fost primul care
a descoperit soluia tehnic pe care o reprezint invenia;
- acest drept se naste n momentul realizrii creaiei, dar devine opozabil,
numai n msura n care soluia care constituie invenie, este adus la cunostiin
public;
- prioritatea stiiniIic se deosebeste de prioritatea de depozit si de
prioritatea de expoziie; dup momentul nasterii, durata dreptului, gradul de
dependen de actul creaiei precum si dup Iorma de afirmare.

12. Drepturile patrimoniale ale inventatorilor yi ale titularilor brevetelor de
invenie

12.1 Drepturile patrimoniale ale inventatorilor netitulari de brevet
- inventatorii netitulari de brevet pot Ii independeni sau salariai;
- au dreptul, potrivit Legii nr.64/1991:
a) s li se elibereze un duplicat al brevetului de invenie (art.38);
b) s li se stabileasc drepturile patrimoniale pe baz de contract n
sum Iix sau proporional cu veniturile obinute din exploatarea inveniei
(art.39);
- inventatorii salariai, netitulari de brevet, au dreptul la o remuneraie
suplimentar, stabilit independent de salariul de ncadrare;
- totodat, inventatorilor salariai li se cuvin drepturi bnesti rezultate din
aplicarea inveniei, precum si redevene.

12.2 Drepturile patrimoniale ale titularilor brevetelor de invenie
a) Dreptul de exploatare exclusiv a inveniei
- reprezint posibilitatea juridic recunoscut titularului brevetului de
a exploata n mod exclusiv invenia;

23
- se aseamn cu un drept de monopol dar spre deosebire de acesta,
este limitat n timp si n spaiu;
- subiectul dreptului de exploatare exclusiv nu poate Ii dect titularul
de brevet;
- este un drept patrimonial, absolut, transmisibil, temporar si teritorial;
- ca orice drept real, asupra bunului se exercit urmtoarele
prerogative: jus possidendi, jus utendi, jus Iruendi si jus abutendi;
- aprarea dreptului de exploatare exclusiv a inveniei se realizeaz
prin:
a) aciunea n contraIacere,
b) aciunea n concuren neloial.
b) Dreptul provizoriu de exploatare exclusiv
- solicitantul titlului de protecie, beneIiciaz, pn la data eliberrii
brevetului, de dreptul provizoriu de exploatare exclusiv a inveniei;
- exercitarea acestui drept este supus unor condiii legale:
- cererii de brevet s i se Ii acordat dat de depozit;
- cererea de brevet s Ii Iost publicat.
- aprarea dreptului provizoriu se asigur prin aciunea n daune:
instana de judecat va obliga persoana care a exercitat n mod ilicit dreptul
provizoriu la plata daunelor ctre titularul dreptului, dar hotrrea judectoreasc
va putea Ii pus n executare numai dup ce dreptul a cptat valene deIinitive,
prin eliberarea brevetului de invenie.
c) Dreptul de exploatare a inveniei de perIecionare
- invenia de perIecionare reprezint acea invenie care
mbunteste o alt invenie principal protejat prin brevet dominant sau
principal;
- brevetul prin care se atest existena inveniei de perIecionare,
numit si brevet dependent d posibilitatea titularului s exploateze invenia
asupra creia poart;
- titularul brevetului unei invenii de perIecionare poate exploata
invenia sa, numai cu acordul titularului brevetului inveniei principale
perIecionate;
- reIuzul acordului poate Ii nlturat pe cale judectoreasc.

12.3 Limitele speciale ale dreptului de exploatare exclusiv
- n unele situaii, prevzute expres de lege, nvenia poate Ii exploatat de
ctre teri, Ir autorizarea titularului brevetului, ceea ce nseamn c limiteaz
exclusivitatea dreptului de exploatare a inveniei;
- aceste limite se maniIest n urmtoarele cazuri:
1. Folosirea inveniilor romnesti de ctre o persoan romn sau
strin n construcia si Iuncionarea vehiculelor terestre, aeriene precum si
la bordul navelor sau a dispozitivelor pentru Iuncionarea acestora.

24
2. Dreptul de Iolosire personal anterioar:
- de care beneIiciaz persoana care a creat aceeasi invenie
ca alt persoan, dar nu si-a constituit depozit reglementar si i se
recunoaste dreptul de a-si exploata propria invenie nainte de
eliberarea brevetului.
3. Dreptul de Iolosire personal ulterioar:
- const n posibilitatea terei persoane de a Iolosi, aplica ori
lua msuri eIective si serioase n vederea Iolosirii unei invenii n
perioada de la data decderii din drepturi a titularului de brevet pn
la data revalidrii brevetului.
4. Folosirea inveniilor n scop experimental
5. Epuizarea dreptului:
- potrivit teoriei epuizrii dreptului, odat ce un produs a Iost
pus n circulaie de ctre titular sau cu consimmntul su acesta
pierde protecia asupra produsului brevetat.
6. Licenele obligatorii si licenele din oIiciu.

12.4 Licenele obligatorii yi licenele din oficiu

A. Licenele obligatorii
- neexploatarea sau exploatarea insuIicient a inveniei de ctre titularul
brevetului atrag sanciunea licenei obligatorii;
- la cererea scris a oricrei persoane interesate, Tribunalul Municipiului
Bucuresti poate acorda o licen obligatorie, dac:
- solicitantul Iace dovada c acea invenie nu a Iost aplicat sau a
Iost aplicat insuIicient;
- titularul nu-si poate justiIica inactivitatea;
- solicitantul probeaz c a ncercat s ncheie cu titularul brevetului
un contract de licen sau de cesiune.
B. Licenele din oficiu
1. Licenele din oIiciu instituite pe cale judiciar
- cnd interesele sociale impun, brevetele de invenie din domeniul
sntii care nu sunt exploatate sau sunt exploatate insuIicient si pentru care
titularul nu-si poate justiIica inaciunea pot Ii supuse regimului de licen din
oIiciu, prin hotrre judectoreasc a Tribunalului Municipiului Bucuresti la
cererea Ministerului Sntii;
- hotrrea judectoreasc se comunic la O.S.I.M. care o aduce la
cunostin public;
- dup publicare, orice persoan interesat poate cere Ministerului Sntii
eliberarea unei licene de exploatare neexclusive.
2. Licenele din oIiciu instituite pe cale administrativ cu punere n ntrziere
- se acord pentru inveniile care intereseaz economia naional;

25
- ministerul de resort are dreptul s pun n ntrziere, oIicial, pe titularul
brevetului de invenie care nu-si exploateaz invenia sau o exploateaz
insuficient;
- dac punerea n ntrziere nu produce eIecte si neexploatarea aduce grave
prejudicii economiei naionale, ministerul de resort poate cere Guvernului
Romniei punerea inveniei respective n regim de licen din oIiciu;
- dup publicarea hotrrii Guvernului orice persoan interesat poate cere
ministerului de resort acordarea unei licene de exploatare neexclusiv.
3. Licenele din oIiciu instituite pe cale administrativ Ir punere n ntrziere
- inveniile de orice Iel care prezint interes pentru aprarea si sigurana
statului pot Ii trecute n regim de licen din oIiciu pe cale administrativ, Ir
punere n ntrziere;
- cererea de acordare a licenei din oIiciu se Iormuleaz de ministerul de
resort (M.Ap.N., M.I., S.R.I, S.I.E, etc.) si se adreseaz Guvernului Romniei care
o acord Iie direct solicitantului, Iie dac nu are capacitate de producie sau de
folosire a inveniei, unei alte uniti care va exploata invenia n Iavoarea
ministerului de resort solicitant;
- licena este netransmisibil si exclusiv.

13. Condiiile de brevetare a inveniilor

13.1 Condiiile de brevetare a inveniilor de produse, procedee sau metode
a) invenia s se ncadreze n domeniul de aplicaie al obiectelor ce pot Ii
brevetate:
- pentru a Ii brevetat, o invenie trebuie s nu Iie exclus din domeniul de
aplicaie al obiectelor ce pot Ii brevetate;
- regula general este aceea c protecia prin brevet este asigurat pentru
invenii n cadrul tuturor domeniilor tehnologice;
- pe cale de excepie, unele domenii tehnologice pot fi excluse din sfera de
aplicaie a obiectelor ce pot Ii brevetate (cu titlu de exemplu: descoperirile de
materiale sau substane deja existente n natur, metode de nvmnt, teoriile
stiiniIice sau metodele matematice, programele de calculator n sine, schemele,
regulile sau metodele de a ncheia aIaceri ori de a executa unele jocuri, reetele
culinare, realizrile cu caracter estetic, desenele si modelele industriale etc.
b) invenia s ndeplineasc condiia noutii
- potrivit art.8 alin.1) din Legea nr.64/1991, o invenie este nou dac nu
este cunoscut n stadiul tehnicii;
- stadiul tehnicii cuprinde toate cunostinele care au devenit accesibile
publicului pn la data nregistrrii cererii de brevet sau a prioritii recunoscute;
- noutatea unei invenii trebuie s Iie absolut n timp si spaiu;

26
- determinarea noutii unei invenii se realizeaz pe baza materialelor
documentare pertinente din stadiul tehnicii, care sunt comparate cu coninutul
inveniei ce urmeaz a Ii brevetat;
- dac materialul documentar pertinent conine caracteristicile inveniei,
dac anticipeaz obiectul creaiei tehnice, atunci documentul distruge noutatea
inveniei, care nu mai poate Ii brevetat;
- publicarea anterioritii distructive de noutate trebuie s Ii avut loc nainte
de data cererii de acordare a brevetului sau a prioritii recunoscute;
- aprecierea noutii trebuie s aib loc la momentul nregistrrii cererii de
eliberare a brevetului.
c) invenia s ndeplineasc cerina pasului inventiv
- potrivit art.9 din Legea nr.64/1991, o invenie este considerat ca
implicnd o activitate inventiv dac pentru o persoan care are abiliti obisnuite
n domeniu ea nu rezult n mod evident din cunostinele cuprinse n stadiul
tehnicii;
- o invenie ndeplineste condiia pasului inventiv numai atunci cnd un
specialist mediu din domeniu, avnd la ndemn toate documentele necesare, nu
va putea ajunge la aceeasi soluie tehnic ca si inventatorul dect dac, si el la
rndul lui va depune o activitate inventiv;
- aspectele reprezentative n ceea ce priveste evaluarea criteriului pasului
inventiv ar fi:
- existena unei probleme ce trebuie rezolvat;
- gsirea unei soluii adecvate la acea problem;
- obinerea unui rezultat garantat prin aplicarea acelei soluii.
d) invenia s ndeplineasc condiia aplicabilitii industriale
- este denumit si cerina caracterului industrial sau condiia utilitii;
- conine trei elemente: obiectul, aplicaia si rezultatul inveniei;
- obiectul inveniei conIer caracter industrial acesteia dac se situeaz n
sIera industriei, a utilului si nu n perimetrul creaiei artistice;
- aplicaia se reIer la susceptibilitatea inveniei de a Ii realizat n practic,
ea nu poate avea caracter pur teoretic;
- rezultatul inveniei se msoar prin eIectele pe care le produce.

13.2 Brevetarea inveniilor de perfecionare
- are loc n condiiile cerute pentru brevetarea celorlalte invenii, mai puin
condiia activitii inventive;
- brevetarea unei invenii de perIecionare trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
- condiia noutii inveniei de perIecionare;
- condiia existenei brevetului pentru invenia perIecionat;
- condiii relative la descrierea si revendicrile inveniei de
perIecionare.

27
13.3 Brevetarea inveniilor secrete
- potrivit legii, descrierile inveniilor din domeniul aprrii si siguranei
naionale create pe teritoriul Romniei, pot avea caracter secret, dac li s-a atribuit
acest caracter de ctre instituiile abilitate;
- instituirea caracterului secret se eIectueaz n termen de 15 zile de la data
depozitului reglementar, prin aplicarea pe documentaia cererii de brevet a
stampilei cu nscrisul ,SECRET' si prin semntura n clar (numele si prenumele)
a reprezentantului instituiei care a atribuit acest caracter (M.Ap.N. sau M.I.);
- instituia care a atribuit caracter secret unei cereri de invenie are
urmtoarele obligaii:
- s plteasc o tax anual de meninere n regim secret a inveniei;
- s inIormeze solicitantul cererii de brevetare cu privire la msura
luat;
- s acorde o compensaie material solicitantului brevetului de
invenie.
- ncetarea regimului secret are loc ca urmare a nendeplinirii obligaiei de
plat a taxei anuale corespunztoare meninerii n acest regim sau prin hotrrea
scris a instituiilor abilitate.

14. Procedura de brevetare a inveniilor

14.1 Coninutul yi cerinele cererii de brevet
- cererea de brevetare reprezint actul scris, adresat de solicitantul de
brevet OIiciului de Stat pentru Invenii si Mrci care conine solicitarea expres a
eliberrii brevetului de invenie;
- cererea de brevet de invenie trebuie Icut n limba romn, n trei
exemplare, pe Iormulare tipizate, n Iorma stabilit de O.S.I.M.;
- persoanele Iizice sau juridice strine pot depune cererea si ntr-o limb
strin cu obligaia ca n termen de 2 luni de la nregistrarea acesteia s depun o
traducere autentiIicat;
- cererea va cuprinde:
- meniuni obligatorii cum ar Ii: solicitarea expres de eliberare a
brevetului, identificarea solicitantului, identificarea inventatorului, titlul
inveniei (titlul inveniei principale), semntura solicitantului;
- meniuni cu caracter facultativ: invocarea unei prioriti,
solicitarea unei proceduri de brevetare accelerat.
- cererea de brevet trebuie s rspund unor cerine eseniale:
- s se reIere la o singur invenie sau la un grup de invenii care
Iormeaz un singur concept inventiv general (unitatea inveniei);
- s existe un rezumat care s sintetizeze coninutul esenial al
inveniei;
- s aib caracter de conIidenialitate.

28

14.2 Dreptul de prioritate
- se nelege situaia privilegiat recunoscut unei persoane care a efectuat
un depozit sau un act asimilat acestuia de a beneIicia de recunoasterea ntietii
n rezolvarea unei probleme;
a) Dreptul de prioritate convenional
- denumit si prioritate convenional sau prioritate unionist, reprezint
situaia privilegiat recunoscut unei persoane de a beneIicia de prioritatea
primului depozit efectuat ntr-o ar membr a Uniunii de la Paris, pentrue orice
alt cerere de brevet avnd ca obiect aceeasi invenie depus ulterior n oricare
alt ar membr a Uniunii;
- subiecii dreptului de prioritate convenional sunt:
- cetenii aparinnd oricrei ri membre a Uniunii de la Paris sau
persoanele asimilate acestora;
- succesorii n drepturi a primelor dou categorii de subiecte.
- primul depozit trebuie s ndeplineasc condiiile de Iorm sau de
regularitate care s-i conIere valoarea de depozit naional reglementar;
- depozitul ulterior trebuie s aib acelasi obiect ca si primul, adic s se
reIere la aceeasi invenie, Ir a exista identitate deplin si s conin n mod
expres revendicarea prioritii primului depozit;
- prioritatea convenional produce urmtoarele eIecte:
- data prioritii la care se va evalua caracterul de noutate al
inveniei si pasul inventiv va Ii data primului depozit;
- nltur posibilitatea terilor de a dobndi vreun drept de posesiune
sau de Iolosire personal anterioar, ntre data primului depozit si cea a
depozitului anterior;
- nlocuieste data depozitului ulterior cu cea a primului depozit si
astIel divulgrile ulterioare nu vor avea eIect distructiv asupra noutii
existente la data primului depozit.
b) Dreptul de prioritate de expoziie
- invocarea prioritii unei invenii ntr-o cerere de brevet se poate Iace si n
baza unui depozit creat n urma expunerii produsului realizat conIorm inveniei
ntr-o expoziie cu caracter internaional, organizat pe teritoriul Romniei sau al
altor state membre ale conveniilor la care Romnia este parte;
- n aceast situaie data n Iuncie de care se va stabili noutatea produsului
expus n expoziie pentru care s-a cerut brevetarea, va fi data introducerii
produsului n expoziie si nu cea a nregistrrii cererii de brevet;
- potrivit legii, este inadmisibil succesiunea de prioriti.





29
14.3 Etapele procedurii de brevetare
a) Depozitul naional reglementar
- cererea de brevetare nregistrat la O.S.I.M. dobndeste valoare de
depozit naional reglementar de la data depunerii tuturor documentelor n Iorma si
coninutul cerute de lege;
- potrivit art.14 din lege, cererea trebuie s Iie nsoit de urmtoarele
documente: descrierea inveniei, revendicrile, desenele explicative si dovada de
plat a taxelor prevzute de lege;
- acordarea de ctre O.S.I.M. a datei depozitului naional reglementar se
face n raport cu data cnd au fost depuse documentele care nsoesc cererea ori
cea care rezult din tratatele sau conveniile internaionale la care Romnia este
parte;
- dreptul de prioritate aparine persoanei care a primit mai nti dat de
depozit;
- data de depozit poate Ii opus oricrei persoane care ar ncerca s
constituie un depozit ulterior;
- data depozitului naional reglemetar reprezint momentul nasterii
dreptului patrimonial de exploatare exclusiv a inveniei.
b) Examinarea preliminar a cererii de brevetare
- n acest etap, O.S.I.M. veriIic ndeplinirea condiiilor prevzute de lege
cu privire la existena actelor necesare, calitatea solicitantului, declararea
inventatorului, corectitudinea invocrii prioritilor, respectarea unitii inveniei etc.;
- examinarea nu vizeaz condiiile de Iond necesare eliberrii brevetului;
- dac O.S.I.M. constat iregulariti, va notiIica solicitantul, acordndu-i
un termen pentru remedierea neregulilor;
- n aceast etap, O.S.I.M. procedeaz la clasiIicarea cererii de brevet pe
baza revendicrilor si obiectului inveniei.
c) Publicarea cererii de brevetare
- const Iie n depunerea cererii de brevet n sala de lectur a O.S.I.M., fie
n tiprirea unor documente editate de O.S.I.M. precum si a altor acte redactate de
solicitant;
- publicarea cererii de brevet are loc dup expirarea unui termen de 18 luni
de la data depozitului reglementar sau de la data prioritii invocate si
recunoscute;
- publicarea cererii de brevet are ca efect nasterea pentru solicitant a
acelorasi drepturi conIerite titularului de brevet;
- durata acestor drepturi este provizorie, ncepnd cu data constituirii
depozitului naional reglementar pn la eliberarea brevetului de invenie.
d) Examinarea n fond a cererii de brevetare
- presupune veriIicarea condiiilor de Iorm si de Iond privind prioritile,
unitatea inveniei, condiiile de existen ale inveniei (noutatea, pasul inventiv,
aplicabilitatea industrial);

30
- procedura de examinare poate fi ordinar (30 luni de la data depozitului
naional reglemntar) sau accelerat (la cererea solicitantului);
- soluia se pronun de un examinator prin ntocmirea unui Raport de
examinare si const n acordarea brevetului, respingerea cererii ori constatarea
retragerii acesteia;
- Raportul de examinare va fi analizat de o comisie Iormat din 3 membri,
din care nu poate face parte autorul Raportului de examinare;
- hotrrile comisiei de examinare, motivate, se nscriu n Registrul
naional al cererilor de brevet de invenie si se public n Buletinul OIicial de
Proprietate Intelectual;
- hotrrile Comisiei de examinare sunt supuse cilor de atac: contestaia si
cererea de revocare;
- att contestaia (exercitat de solicitantul cererii de brevet) ct si cererea
de revocare (exercitat de orice persoan interesat) se soluioneaz de o comisie
de reexaminare;
- mpotriva hotrrilor comisiei de reexaminare se poate Iace recurs la
Tribunalul Municipiului Bucuresti, a crui hotrre este irevocabil;
e) Eliberarea brevetului de invenie
- se acord de directorul general al O.S.I.M. n temeiul hotrrii de
acordare a comisiei de examinare, comisiei de reexaminare sau a Tribunalului
Municipiului Bucuresti, dup caz;
- brevetele se nscriu n Registrul naional al brevetelor de invenie;
- se plteste o tax de eliberare de brevet - n termen de 6 luni de la
publicare si o tax de meninere n vigoare a brevetului.










Decanul facultii
Prof. univ. dr.
Gheorghe Diaconescu
Lector drd.
Bujorel Florea