DPI1

I. Considera]ii introductive I.1.

Obiectul dreptului de proprietate intelectual`

Prin proprietate intelectuala se intelege totalitatea drepturilor referitoare la drepturile artistice, stintifice si drepturile conexe, drepturi privind inventiile, marcile si indicatiile geografice, dreptul privind desenele si modelele industriale, drepturile privind combaterea concurentei neloiale, precum si orice alt drept referitor la creatii intelectuale. Dreptul de proprietate intelectual` reprezint` ansamblul normelor prin care se protejeaz` crea]ia intelectual`. Natura raportului juridic din domeniul dreptului de proprietate intelectuale a suscitat controverse \n literatura de specialitate: raportul juridic este de natur` patrimonial` [i are ca obiect crea]ia intelectual`; dreptul de proprietate intelectual` este un drept sui generis, cu o natur` proprie; Raportul juridic are dou` laturi: una patrimonial` [i una nepatrimonial`. S-au sus]inut mai multe puncte de vedere privind importan]a laturii patrimoniale sau a celei nepatrimoniale \n acest domeniu. Dreptul de crea]ie intelectual` prive[te dou` domenii distincte: dreptul de autor; dreptul de proprietate industrial`.

I.2.

Izvoarele dreptului de proprietate intelectual`

proprietate intelectual` are izvoare interne [i

Dreptul de interna]ionale.

I.2.1.

Izvoare interne Legea nr. 11/1991 privind combaterea concuren]ei neloiale; Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inven]ie; Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor [i drepturile conexe; Legea nr. 129/1992 privind protec]ia desenelor [i modelelor industriale; Legea nr. 84/1998 privind m`rcile [i indica]iile geografice.

Izvoare interna]ionale Protec]ia crea]iei intelectuale este asigurat` \n form` unitar` pe plan interna]ional prin: Conven]ia de la Paris asupra crea]iei industriale (1883) A luat fiin]` prin acordul a 11 state fondatoare [i s-a constituit ca o conven]ie deplin`. Romnia a aderat la Conven]ie printr-un Decret lege din 1920, ratificat \n 1924. Este condus` de Adunarea general`, \n care fiecare ]ar` este reprezentat` de un delegat asistat de un consilier. Fiecare ]ar` membr` este obligat` s` organizeze un serviciu special de proprietate industrial` [i s` editeze o publica]ie periodic` de specialitate. Diferendele dintre ]`ri cu privire la problemele de proprietate intelectual` s\nt rezolvate de Curtea Interna]ional` de Justi]ie

I.2.2.

DPI2 numai \n m`sura \n care nu au putut fi solu]ionate pe calea negocierilor. A suferit modific`ri succesive, fiecare stat put\nd adera la o anumit` form`. Conven]ia de la Berna pentru prote]ia operelor literare [i artistice (1886) A intrat \n vigoare \n 1887. A fost \nfiin]at` de 9 state fondatoare [i a suferit mai multe revizuiri. Romnia a aderat printr-o lege din 1926.

I.3.

Principiile dreptului de proprietate intelectual`

Dreptul de proprietate intelectual` este guvernat de patru principii fundamentale: 1. principiul tratamentului na]ional 2. principiul dreptului de prioritate 3. principiul independen]ei brevetelor 4. principiul independen]ei m`rcilor Pe baza respect`rii acestor principii, ]`rile membre ale celor dou` conven]ii au libertatea s` reglementeze, prin legisla]ia na]ional`, protec]ia propriet`]ii intelectuale. Principiul tratamentului na]ional Este prev`zut \n art. 2 al Conven]iei de la Paris. Potrivit acestui principiu, resortisan]ii din ]`rile membre beneficiaz` \n celelalte ]`ri de acelea[i drepturi ca [i na]ionalii, put\ndu-se bucura de avantajele pe care legisla]iile interne le acord` \n prezent sau le vor acorda propriilor cet`]eni. |n mod practic, resortisan]ii vor beneficia de aceea[i protec]ie ca [i na]ionalii, vor putea folosi acelea[i mijloace de ap`rare \mpotriva atingerii dreptului lor. Tratamentul na]ional stabile[te egalitatea resortisan]ilor numai \n domeniul dreptului interna]ional privat. |n conformitate cu prevederile Conven]iei de la Paris, s\nt considera]i ca fiind resortisan]i [i cet`]enii ] `rilor care fac parte din Conven]ie, dar care au domiciliul sau o \ntreprindere industrial` sau comercial` real` [i serioas` pe teritoriul uneia dintre ]`rile membre. Apartenen]a unui resortisant la o ]ar` a uniunii se va stabili dup` legea statului al c`rui cet`]ean se declar` a fi persoana respectiv`. Principiul dreptului de prioritate Prin drept de prioritate se \n]elege situa]ia privilegiat` a unei persoane care a efectuat \ntr-o ]ar` a Uniunii un prim depozit reglementar pentru a depune cereri cu acela[i obiect pentru ob]inerea protec]iei \n mai multe ]`ri membre. Dreptul de prioritate este prev`zut \n Conven]ia de la Paris \n forma revizuit` \n 1934, la Londra. Conform acestor prevederi, resortisantul care a depus \n una din ]`rile Uniunii o cerere av\nd ca obiect un drept de proprietate intelectual`, va beneficia de un drept de prioritate pentru a efectua depozitul \n celelalte ]`ri membre. Pentru a exista acest drept de prioritate, primul depozit trebuie s` aib` valoarea unui depozit na]ional, care \ndepline[te condi]iile prev`zute \n legisla]ia na]ional` a fiec`rei ]`ri membre sau a conven]iilor interna]ionale \ncheiate \ntre ]`rile membre ale Uniunii. Depozitul na]ional reglementar este orice depozit care este suficient pentru a stabili data la care a fost depus` cererea \n ]ara

I.3.1.

I.3.2.

DPI3 respectiv`, oricare ar fi soarta ulterioar` a cererii. |n func]ie de aceste dispozi]ii, rezult` c` primul depozit trebuie s` se efectueze \ntr-o ]ar` membr` a Uniunii, iar depozitul s` fie reglementar. Principiul independen]ei brevetelor Presupune c` cererile de brevete pentru aceea[i inve]ie \n diferite ] `ri ale Uniunii s` fie independete unele de altele. Acest principiu este consacrat \n Conven]ia de la Berna. Potrivit acestui principiu, brevetele cerute de ]`ri din cadrul Uniunii, de cet`]eni din cadrul Uniunii, s` fie independente de brevetele ob]inute \n celelalte ]`ri. Brevetele ob]inute cu beneficiul priorit`]ii vor avea \n diferite ]`ri al Uniunii o durat` egal` cu aceea pe care ar avea-o dac` ar fi cerute f`r` beneficiul priorit`]ii. Principiul independen]ei m`rcilor Dupa inregistrarea intr-o ]ar` membr` a Uniunii, marca nu mai depinde de marca de origine sau de marca \nregistrat` \n celelalte ]`ri ale Uniunii. Acest principiu este consacrat de Conven]ia de la Paris \n forma revizuit` \n 1958 la Lisabona. Conform acestor prevederi, condi]iile de depunere [i de \nregistrare a m`rcilor vor fi stabilite \n fiecare ]ar` a Uniunii prin legea intern`. O marc` depus` de un resortisant al unei ]`ri a Uniunii va putea fi refuzat` sau invalidat` pe motiv c` nu a fost depus`, \nregistrat` sau re\nnoit` \n ]ara de origine. Marca \nregistrat` \n una din ]`rile Uniunii este independent` de marca \nregistrat` \n celelalte ]`ri.

I.3.3.

I.3.4.

II. Dreptul de autor si drepturile conexe

Evolu]iile culturale [i existen]a interesului pentru cultur` au subliniat necesitatea g`sirii unor modalit`]i de protejare a dreptului de autor. |n doctrin` s-a subliniat existen]a a dou` probleme majore: 1. tendin]a activit`]ii culturale de a deveni o industrie cultural`, fapt generat [i de necesitatea unor investi]ii pentru crearea [i difuzarea operelor; 2. acordul autorului individual este mai pu]in evident \n m`sura \n care unele opere s\nt rezultatul mai multor creatori care \[i desf`[oar` activitatea \n cadrul anumitor \ntreprinderi. Pentru aceste motive se caut` solu]ii pentru protejarea adev`ra]ilor creatori, care s\nt autorii propriu-zi[i. Implic\ndu-se \n solu]ionarea acestor probleme, Organiza]ia Mondial` pentru Proprietate Intelectual` a elaborat un protocol la Conven]ia de la Berna pentru asigurarea unui sistem de drepturi de autor \n concordan]` cu cerin]ele actuale. Pe plan interna]ional exist` dou` mari sisteme juridice \n materia drepturilor de autor: sistemul european sistemul de copyright specific sistemului american. Principala deosebire dintre cele dou` sisteme rezult` din preocuparea prioritar`: \n dreptul european protec]ia intereselor autorului; \n dreptul american protec]ia intereselor industriale [i respectarea unor formalit`]i. Dup` o relativ` izolare, SUA a aderat \n 1989 la Conven]ia de la Berna, ceea ce a determinat consacrarea a dou` principii menite s` asigure coexisten]a acestor dou` sisteme: Conven]ia se limiteaz` la operele spirituale, f`r` a se extinde asupra produc]iilor;

DPI4 legisla]ia american` trebuie s` evolueze [i spre o recunoa[tere minimal` a dreptului moral, urm\nd a se distinge \ntre dreptul de autor [i drepturile conexe. Existen]a unor forme noi de exprimare a crea]iilor intelectuale impune l`rgirea sferei operelor care au voca]ia de a fi protejate juridic. |n acela[i timp, se impune [i extinderea sferei subiectelor dreptului de autor. Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului de autor const` \n recunoa[terea calit`]ii de autor numai persoanei fizice, deoarece numai acestea au aptitudinea de a realiza o crea]ie intelectual`. Cu titlu de excep]ie, calitatea de autor se recunoa[te [i persoanei juridice, \n principal ca o consecin]` a dezvolt`rii artei cinematografice. Aceast` excep]ie opereaz` [i \n cazul editurilor, cu referire la operele de sintez` sau de mare amploare, care dep`[esc posibilit`]ile unui singur autor. Probleme deosebite decurg [i din realizarea unor opere \n cadrul obliga]iilor de serviciu, reglement`rile \n acest domeniu fiind variate. Dreptul de autor trebuie s` fac` fa]` [i problemelor legate de utilizarea liber` a operelor [i limitele dreptului exclusiv al autorului. |n baza unui principiu general admis, utilizarea unei opere poate urm`ri [i realizarea unei opere noi.

II.1.

Scurt istoric al dreptului de autor

Recunoa[terea [i protejarea dreptului de autor reprezint` o realizare ??? a dreptului. |n antichitate, dreptul de autor era ignorat de legisla]ia timpului, interes manifest\ndu-se numai cu privire la drepturile privind manuscrisul operei. Aceast` situa]ie confuz` se men]ine [i \n Evul Mediu, epoc` \n care c`r]ile erau deosebit de scumpe. |n aceast` perioad` \ncepe s` se pun` problema dreptului exclusiv de transcriere a manuscriselor [i ia amploare activitatea copi[tilor. Un moment important \l constituie inventarea tiparului (1540), fapt ce a permis multiplicarea facil` a operelor [i l`rgirea accesului la cerea]iile intelectuale. |n acest timp au ap`rut plagiatorii, care reu[esc s` ob]in` venituri importante din contrafacerea operelor. |n sec. XVI \n Fran]a apar primele reglement`ri care limiteaz` drepturilor librarilor [i tipografilor de a publica sau vinde opere f`r` autoriza]ie. Primele preocup`ri privind protejarea propriet`]ii intelectuale apar \n sec. XVIII, c\nd este consacrat` ideea c` opera ca atare r`m\ne un bun al autorului, chiar [i dup` v\nzarea unor exemplare. |n perioada ce a urmat, s-a cristalizat ideea perpetuit`]ii privilegiului ob]inut de autor, care se poate transmite, \n anumite condi]ii, succesorilor. Drept urmare, Decretul din 1793 a reprezentat prima reglementare a dreptului autorilor, reglementare aplicabil` tuturor categoriilor de opere. Prin acest act normativ se recunoa[te dreptul viager al autorului [i dreptul de uzufruct pe timp de 70 de ani al mo[tenitorilor [i cesionarilor. Prima lege care a reglementat dreptul autorilor de opere literare [i artistice \n Romnia a fost Legea presei 13 aprilie 1862 \n timpul domniei lui Cuza. Aceast` lege recunoa[te dreptul autorilor de a se bucura ca de o proprietate, pe tot timpul vie]ii, de operele pe care le-au realizat. Acest drept este recunoscut [i cet`]enilor str`ini. Prin lege, era sanc]ionat` contrafacerea \n cazul operelor artistice. La 28 iunie 1923 intr` \n vigoare o lege special` Legea propriet`]ii literare [i artistice. Pe l\ng` reglementarea-cadru, aceast` lege cuprindea [i dispozi]ia potrivit c`reia autorul putea interzice prin

DPI5 testament publicarea postum` a operelor pe care nu le-a f`cut publice \n timpul vie]ii. Aceast` lege a fost considerat` una din cele mai moderne [i complexe reglement`ri \n materie din acea vreme. Protec]ia drepturilor de autor era prev`zut`, indiferent de respectarea anumitor formalit`]i, [i de aceast` dispozi]ie beneficiau [i cet`]enii str`ini. Creatorii unei opere intelectuale, indiferent de forma de manifestare concret`, beneficiau \n tot timpul vie]ii de dreptul exclusiv de publicare, reprezentare, autorizare de traducere [i adapt`ri. De asemenea, se recunoa[te dreptul moral al autorilor, care puteau s` intervin` \mpotriva denatur`rii operei. Un moment important l-a constituit Congresul de la Bucure[ti (1906), care a contribuit la cre[terea interesului pentru problemele privind protec]ia crea]iei intelectuale, determin\nd evolu]ia doctrinei [i legisla]iei. Expunerea prezentat` de Xenopol a constituit o valoroas` sintez` a problemelor fundamentale ale dreptului de autor. |n acest context a fost preg`tit` aderarea ]`rii la Conven]ia de la Berna.

II.2.
II.2.1.

Izvoarele dreptului de autor

Izvoare interne |nainte de intrarea \n vigoare a Legii nr. 8/1996, dreptul de autor era reglementat prin Decretul nr. 31/1956 privind dreptul de autor, de Legea presei din 1 aprilie 1974, de Decretul nr. 80/1990 privind organizarea activit`]ii cinematografiei, de Decretullege nr. 136/1960 privind Radioteleviziunea Rom#n`, precum [i Decretullege nr. 27/1990 privind organizarea [i func]ionarea organiza]iei de scriitori, arti[ti plastici, compozitori, creatori de film [i de teatru. Legea nr. 8/1996 se \nscrie \n sistemul european [i se caracterizeaz` printr-o reglementare ampl` 154 articole, grupate \n 4 titluri: Titlul I consacrat drepturilor de autor Titlul II reglement`ri privind drepturile conexe Titlul III gestiunea [i protec]ia drepturilor de autor [i a drepturilor conexe Titlul IV dispozi]ii tranzitorii [i finale Izvoare interna]ionale 1. Conven]ia de la Berna Romnia a aderat la toate actele \n domeniul dreptului de autor. 2. Directivele Comisiei CE \n domeniul dreptului de autor cu privire la: protec]ia juridic` a topografiilor de produse semiconductoare protec]ia juridic` a programelor pentru ordinatoare dreptul de loca]ie [i de \mprumut, precum [i unele drepturi conexe dreptului de autor coordonarea unor reguli ale dreptului de autor [i drepturilor conexe aplicabile radiodifuziunii prin sateli]i [i retrasmisiunii prin cablu armonizarea protec]iei dreptului de autor sub aspectul duratei

II.2.2.

II.3.

Natura juridic` a dreptului de autor

Problema a suscitat controverse, contur\ndu-se opinii diverse: dreptul de autor au fi un drept sui generis drept asupra unui bun imaterial

DPI6 drept al personalit`]ii drept de clientel` drept cu dubl` natur`. Din analiza acestor opinii rezult` c` dreptul de autor are o natur` complex`.

II.4.

Subiec]ii dreptului de autor (art. 36 din Legea nr. 8/1996)

Crearea unei opere fiind o activitate intelectual`, apare evident` voca]ia persoanei fizice de a avea calitatea de autor. Principiul adev`ratului autor are consecin]e importante cu privire la transmiterea dreptului. Astfel, se consider` c` este subiect al dreptului de autor persoana fizic` sau persoana juridic` ce a creat opera; persoana juridic` poate beneficia \n mod excep]ional de protec]ia acordat` autorului. Cu toate acestea, dreptul de autor al persoanei juridice apare ca un drept restrictiv \n raport cu calitatea de autor propriu-zis`. Dreptul de autor ia na[tere \n momentul \n care opera a fost creat` [i s-a concretizat \ntr-o form` perceptibil` prin sim]uri. Se prezum` a fi autor p\n` la proba contrar` persoana sub al c`rei nume a fost adus` la cuno[tin]` opera pentru prima dat` publicului. |n doctrin` se face distinc]ia \ntre operele primare [i operele derivate (opere realizate pornind de la o crea]ie existent`). |n aceste cazuri dreptul de autor va exista \n raport de fiecare oper`. Dac` autorul operei originale colaboreaz` la realizarea operei derivate, acesta va avea dou` drepturi distincte: asupra operei originare [i asupra operei derivate. Uneori numele autorului unei opere poate s` nu fie cunoscut \n cazul operei anonime sau numele adev`rat al autorului s` fie \nlocuit cu un pseudonim ceea ce nu aduce atingere operei \n sine. Paternitatea operei constituie un drept al autorului, [i nu o obliga]ie, creatorul av\nd dreptul s` decid` dac` opera apare \n numele s`u real sau pseudonim sau f`r` indicarea unui nume. Operele nu s\nt \ntotdeauna rezultatul crea]iei unui singur autor (ca \n majoritatea cazurilor), put\nd fi rezultatul activit`]ii mai multor persoane (ca \n cazul unor opere [tiin]ifice \n care mai mul]i creatori realizeaz` o singur` oper`). Pluralitatea de autori Pluralitatea de autori participarea mai multor autori la realizarea unei opere unice comune se poate prezenta sub trei forme: opere de colaborare opere colective opere compozite aceste trei categorii, fiind recunoscute \n legisla]ia francez`. Cu privire la pluralitatea de autori, legisla]ia rom#n` consacr` forme distincte: opera comun` opera colectiv`

II.4.1.

A. Opera comun` Este rezultatul crea]iei mai multor autori, contribu]ia fiec`ruia fiind distinct` [i put\nd fi valorificat` \n mod independent, sub condi]ia de a nu aduce atingere intereselor celorlal]i coautori. |n lipsa unei conven]ii exprese, legea prevede c` exploatarea operei comune de c`tre ace[tia se poate realiza numai de comun acord. Operele comune pot fi divizibile sau indivizibile, dup` cum contribu]ia fiec`rui autor poate fi individualizat`.

DPI7

B. Opera colectiv` Este definit` ca fiind opera \n care contribu]iile personale ale coautorilor formeaz` un tot, f`r` a fi posibil s` se atribuie un drept distinct unuia dintre autori cu privire la ansamblul operei create. |n acest caz, dreptul de autor asupra operei colective apar]ine persoanei fizice sau juridice din ini]iativa, r`spunderea [i numele c`reia a fost creat`. Operele colective s\nt opere complexe, ce reunesc elemente de natur` diferit`; ce le caracterizeaz` este pluralitatea de obiecte, fiec`rui obiect corespunz\ndu-i un subiect distinct. Operele comune [i operele colective se caracterizeaz` printr-o comunitate de inspira]ie \n vederea realiz`rii aceluia[i scop, ceea ce presupune coroborarea eforturilor, adaptarea efortului individual la efortul celorlal]i autori, astfel \nc\t opera s` dob\ndeasc` un caracter unitar. Autorii operelor comune sau colective \[i desf`[oar` activitatea \n acela[i timp, ceea ce permite distingerea acestor opere de opera subsecvent` (ilustrarea unui text, adaptarea unui roman pentru teatru sau film etc.), situa]ie \n care exist` o succesiune \n timp \ntre activit`]ile de crea]ie ale autorilor operei preexistente [i activitatea creatorului operei subsecvente. Legat de subiectul dreptului de autor, \n doctrin` a fost analizat` problema voca]iei persoanei juridice de a deveni \n anumite condi]ii subiect al dreptului de autor. Din perspectiva acestor subiec]i de excep]ie, se disting: 1. filmele cinematografice \n cazul c`rora dreptul de autor este recunoscut \n favoarea \ntreprinderii produc`toare; 2. culegerile [tiin]ifice, enciclopediile, antologiile [i alte asemenea opere, denumite opere colective contribu]ia fiec`rui colaborator nu este individualizat`, dar nici anonim`, de aceea a f`cut s` fie mai u[or acceptat` ideea persoanei juridice ca titular al dreptului de autor; autor va fi considerat` persoana juridic` ce s-a ocupat de \ntocmirea operei; 3. programele radiodifuzate [i televizate caz \n care dreptul de autor revine \ntreprinderii care realizeaz` \nregistrarea.
Raporturile \ntre coautori Leg`tura de baz` \n cazul operelor ce rezult` din colaborare este aceea c` dreptul de autor apar]ine \n comun coautorilor. Se impune a se face distinc]ia \ntre operele divizibile [i operele indivizibile. |n cadrul operelor indivizibile, dac` nu s-a convenit altfel de coautori, exerci]iul drepturilor patrimoniale se \mparte \n mod egal. Astfel, drepturile personale [i materiale ce alc`tuiesc dreptul de autor se pot exercita numai de comun acord. |n situa]ia operelor divizibile, c\nd contribu]ia fiec`ruia este susceptibil` de valorificare separat`, fiecare coautor \[i poate exercita dreptul personal nepatrimonial asupra p`r]ii sale, f`r` a leza interesele celorlal]i. De regul`, exercitarea drepturilor patrimoniale [i nepatrimoniale se face de comun acord, dar fiecare coautor \[i poate valorifica dreptul [i separat.

II.4.2.

A. Raporturile \ntre autorii operei colective Privesc raporturile dintre autorii fiec`reia dintre operele care compun opera colectiv`. Organiza]ia care dispune realizarea operei \ncheie c\te un contract cu fiecare autor \n parte.

DPI8 |n cazul operelor cinematografice, prin \ncheierea acestor contracte produc`torul dob\nde[te dreptul de a reproduce oppera [i de a o pune \n circula]ie. Raportul dintre autorii operei originare [i autorii operei derivate Exist` dou` reguli de baz`: 1. obliga]ia autorului operei derivate de a solicita folosirea operei preexistente de la autorul ei, prin \ncheierea unui contract; 2. autorul operei derivate trebuie s` respecte dreptul la calitatea de autor al creatorului operei originare, prin indicarea sursei operei derivate. Regimul operelor realizate \n cadrul obliga]iilor de serviciu Aceast` problem` se pune \n cazul operei realizate \n timpul programului de serviciu, nu sub aspectul titularului dreptului de autor, care r`m\ne creatorul ei, ci al prerogativelor pe care organiza]ia al c`rei angajat este autorul le dob\nde[te prin efectul contractului de munc`. Regula o constituie faptul c` autorul salariat \[i p`streaz` calitatea de subiect al dreptului de autor, dar se prezum` c` a transmis organiza]iei la care lucreaz` dreptul de a folosi opera \n scopuri legate de activitatea acesteia. Opera postum` A suscitat controverse sub aspectul public`rii dup` moartea autorului a unei opere pe care acesta nu a dat-o publicit`]ii \n timpul vie]ii. Opiniile exprimate pot fi grupate \n dou` categorii: 1. dreptul de divulgare, ca drept nepatrimonial, este netransmisibil; se consider` c` orice act de divulgare implic` prezum]ia c` autorul a dorit s` respecte onoarea [i via]a privat` a ter]ilor; 2. dup` moartea autorului trebuie s` se asigure o protec]ie corespunz`toare at\t respectului datorat creatorului, c\t [i intereselor culturale. S-a apreciat c` autorizarea public`rii unei opere postume poate veni numai de la unitatea de creatori competent` s` aprecieze dac` divulgarea unei asemenea opere reprezint` o just` utilizare. Se are \n vedere valoarea obiectiv` pentru cultur` pe care opera o dob\nde[te dup` moartea autorului. O problem` deosebit` a ridicat [i publicarea coresponden]ei inedite. Pornind de la dispozi]iile dreptului civil, destinatarul este proprietarul suportului material, iar drepturile nepatrimoniale ale persoanei asupra scrisorilor dac` \ntrunesc condi]iile protej`rii din cadrul dreptului de autor apar]in expeditorului.

B.

II.4.3.

II.4.4.

II.5.

Obiectul dreptului de autor

|n accep]iune l`rgit`, obiectul dreptului de autor \l poate constitui opera literar`, artistic`, [tiin]ific`, indiferent de forma concret` de exprimare, de valoarea sau destina]ia acesteia. |n doctrin` s-au formulat trei cerin]e esen]iale pe care trebuie s` le \ndeplineasc` o oper` pentru a fi protejat`: 1. opera s` fie rezultatul activit`]ii creatoare a autorului condi]ie denumit` [i originalitate |n ceea ce prive[te originalitatea, s-a considerat c` opera trebuie s` se limiteze la o executare mecanic` prin procedee tehnice obi[nuite, care s` exclud` contribu]ia proprie prin care se confer` individualitatea operei.

DPI9 Originalitatea nu presupune \n mod absolut rezultatul exclusiv al muncii autorului, fiind protejate [i operele inspirate de crea]ii originale. |n cazul operelor literare, originalitatea operei este apreciat` \n raport de idee, compozi]ie [i expresie, iar \n cazul operelor de art` plastic` ideea este \nlocuit` de imagine. 2. Opera s` fie exprimat` \ntr-o form` perceptibil` sim]urilor A doua condi]ie presupune existen]a unei forme concrete de exprimare care s` fac` opera accesibil` sim]urilor, ceea ce leag` momentul na[terii dreptului de autor de momentul dob\ndirii unei asemenea forme. 3. Opera s` fie susceptibil` de a fi adus` la cuno[tin]a publicului A treia condi]ie implic` voca]ia operei de a putea fi adus` la cuno[tin]` public`, \n direct` leg`tur` cu condi]ia de a fi perceptibil` prin sim]uri. Potrivit unora dintre autori, aceste ultime dou` condi]ii se identific`, form\nd o singur` condi]ie. Aspectele legate de protejarea operei, indiferent de valoare, au suscitat controverse, consider\ndu-se c` se poate ajunge la situa]ii absurde. Prin art. 7 [i 8 din Legea nr. 8/1996 se enumer`, cu titlu de exemplu, principale categorii de opere protejate (conferin]e, predici, programe de calculator, orice opere scrise sau orale; opere [tiin]ifice: manuale, comunic`ri, proiecte; compozi]ii muzicale; opere dramatice, coregrafice sau pantomime; opere cinematografice sau audiovizuale; opere fotografice; opere de art` plastic`; crea]ii din domeniul arhitecturii; traduceri, adapt`ri, aranjamente muzicale; culegerile de opere literare, artistice, [tiin]ifice). |n mod expres s\nt prev`zute ca fiind exceptate de la protec]ia legal`, potrivit drepturilor de autor, 6 mari categorii: ideile, teoriile, conceptele, descoperirile [i inven]iile con]inute \ntr-o oper`; actele oficiale de natur` politic`, legislativ`, administrativ` [i judiciar`; simbolurile oficiale ale statului; mijloacele de plat`; [tirile [i informa]iile de pres`; simple fapte sau date. Categorii de opere protejate 1) Opera originar` [i opera derivat` Operele realizate prin utilizarea unor opere preexistente s\nt opere derivate. |n raport de acestea, operele preexistente s\nt opere originare. S\nt considerate opere derivate: traducerile, adapt`rile [i prelucr`rile de opere literare sau [tiin]ifice, culegerile de opere, cu condi]ia ca, adaptarea, selec]ionarea sau prelucrarea s` implice activitate intelectual`. 2) Opera literar` [i opera [tiin]ific` Prin denumirea de oper` literar` s\nt desemnate crea]iile \n care concep]iile, g\ndurile sau sentimentele \[i g`sesc expresia \n cuvinte scrise sau rostite, limita protec]iei rezult\nd din cerin]a ca crea]ia literar` s` reprezinte o crea]ie spiritual` personal`. Aceast` accep]iune larg` include [i opera [tiin]ific`. |n ce prive[te strict opera [tiin]ific`, s-a sus]inut necesitatea de a se distinge \ntre operele ce formeaz` obiectul dreptului de autor [i rezultatele [tiin]ifice concretizate \ntr-o oper` de acest fel.

II.5.1.

DPI10 3) Opera de art` plastic` [i de art` aplicat` La baza protec]iei acestei categorii de opere st` caracterul lor individual ca expresie a crea]iei artistice. Operele de art` plastic` pot fi bi- sau tri-dimensionale. Al`turi de operele de art` propriu-zise, care s\nt protejate prin dreptul de autor, o categorie important` o formeaz` produsele industriale. Estetica urmeaz` caracterul func]ional al produselor industriale [i individualizeaz` forma acestora, ceea ce determin` orientarea op]iunii consumatorului. |n categoria artei aplicate s\nt incluse desenele sau modelele industriale sau ornamentele. Aceste crea]ii se situeaz` la grani]a dintre art` [i industrie. Dubla natur` rezult` din faptul c` prin destina]ie [i modul de reproducere apar]in de dreptul propriet`]ii industriale, iar prin natura eforetului creator apar]in de dreptul de autor. |n cazul desenelor [i modelelor industriale func]ioneaz` sistemul cumulului de protec]ie \n cadrul c`ruia autorul poate invoca simultan at\t regimul specific de protec]ie, c\t [i pe cel \ntemeiat pe dreptul de autor. Acest sistem este prev`zut [i prin Legea nr. 129/1992 privind protec]ia desenelor [i modelelor industriale. 4) Operele muzicale Includ realiz`rile ce apar]in de arta sunetului. |n cadrul acestei categorii s\nt incluse: simfonii, opere, compozi]ii pentru un anumit instrument, genuri muzicale diferite cu sau f`r` texte. 5) Presta]iile arti[tilor interpre]i [i executan]i Protejarea acestor presta]ii este rezultatul faptului c` ace[tia nu pot fi considera]i coautori \n raport de opera interpretat`, reac]iile lor fiind considerate, de regul`, drept opere derivate. Interpretarea sau execu]ia poate da str`lucire operei preexistente, ceea ce impune asigurarea unei protec]ii. 6) Opera cinematografic` Ca obiect al dreptului de autor, opera cinematografic` a suscitat numeroase discu]ii. Problema cea mai important` este aceea a determin`rii autorului operei cinematografice, av\nd \n vedere c` este rezultatul muncii mai multor categorii profesionale diferite. Aceast` \mprejurare a determinat exprimarea unor opinii contradictorii cu privire la autonomia contribu]iilor individuale [i cu privire la posibilitatea valorific`rii separate a fiec`reia dintre crea]ii. 7) Opera audiovizual`1 Poate fi perceput` sub o singur` form` (spre deosebire de interpret`rile dramatice). |n aceast` categorie: operele cinematografice, produc]iile de televiziune, operele \nregistrate pe benzi video, discuri, jocuri video etc. 8) Programele pentru ordinatoare Protejarea lor pe calea dreptului de autor este o problem` controversat`. Exist` trei forme de protec]ie juridic` aplicabile \n domeniu: protec]ia prin brevet protec]ia \n cadrul dreptului de autor protec]ia prin mijloace specifice Opinia majoritar` pledeaz` pentru forme de protec]ie specifice, fiind acceptat` [i protec]ia \n cadrul dreptului de autor.

Piraterie !!!

DPI11 Obiectul drepturilor conexe Pe plan interna]ional nu exist` o concep]ie unitar` cu privire la con]inutul categoriei drepturilor conexe. Dup` realizarea operei literare [i artistice, se desf`[oar` o serie de activit`]i auxiliare legate de difuzarea [i realizarea operelor. Drepturile legate de aceste activit`]i auxiliare s\nt drepturi conexe. Pe l\ng` presta]iile arti[tilor, interpre]ilor [i executan]ilor, un drept conex important este legat de presta]ia regizorului de opere teatrale [i melodramatice, activitatea acestuia fiind posterioar` cre`rii operei. |n ce prive[te crea]ia regizorului de film, \n unele legisla]ii acesta este considerat coautor al filmului. |n cateogria drepturilor conexe s\nt incluse [i drepturile produc`torilor de \nregistr`ri sonore pentru propriile \nregistr`ri, precum [i drepturile organismelor de radiodifuziune [i televiziune propriile emisiuni. O problem` controversat` este aceea a protec]iei titlurilor lucr`rilor, articolelor [i periodicelor. Se consider`, \n general, c` atingerile aduse acestei categorii de valori se \ncadreaz` \n sfera concuren]ei neloiale. Titlurile de periodice se consider` c` reprezint` semne de identitate, fiind asimilate regimului m`rcilor. |n ]ara noastr` doctrina a respins ideea protec]iei folclorului pe calea dreptului de autor, de[i ar trebui protejate crea]iile folclorice autentice sau cele recunoscute ca atare. Pe calea drepturilor de autor s\nt protejate [i operele de arhitectur`, inclusiv plan[ele, machetele [i lucr`rire grafice care urmeaz` proiectele de arhitectur`.

II.5.2.

II.6.
II.6.1.

Con]inutul dreptului de autor

Drepturi personale nepatrimoniale 1) Dreptul de divulgare Este acel atribut al autorului \n baza c`ruia poate s` p`streze manuscrisul sau crea]ia numai pentru el, put\nd s` decid` s` nu fie cunoscut at\t timp c\t consider` c` opera nu este suficient de bine realizat` \n raport de propriile sale cerin]e, ori at\t timp c\t din alte motive consider` c` \nc` nu este momentul oportun. Cronologic, dreptul de divulgare este primul drept care ia na[tere [i condi]ioneaz` exercitarea celorlalte drepturi. Dreptul de divulgare are \n vedere numai publicarea pentru prima dat` a unei opere, astfel \nc\t dup` moartea autorului acest drept se raporteaz` numai la opera postum`. 2) Dreptul la paternitatea operei Se \ntemeiaz` pe leg`tura fireasc` dintre creator [i opera sa. Implic` dou` aspecte: aspect pozitiv \n baza c`ruia se poate revendica orice edi]ie de autor aspect negativ \n baza c`ruia se poate opune oric`rei ac]iuni de contesta]ie a acestei calit`]i din interven]ia unor ter]i. 3) Dreptul de a decide sub ce nume va fi adus` opera la cuno[tin]a publicului Dac` autorul a decis s` foloseasc` propriul s`u nume, cesionarul dreptului de reproducere, reprezentare, executare sau difuzare trebuie s` indice numele pe copert`, pe programe, pe afi[e sau \n alte mijloace publicitare. |n cazul operelor derivate este obligatorie [i indicarea numelui autorului [i operei originare.

DPI12 La operele de art` plastic`, de]in`torul suportului material nu poate \nl`tura sau modifica semn`tura autorului, iar traducerile trebuie s` poarte men]iunea numelui artistului care a creat opera original`. Dreptul la paternitatea operei se respect` [i la operele colective, fiec`rui autor recunosc\ndu-i-se dreptul s`u. Dreptul la calitatea de autor nu subzist` \n cazul \n care calitatea de autor este recunoscut` persoanei juridice. |n cazul \n care un ter] public` o oper` proprie sub numele altui autor, de regul` un autor consacrat, nu va fi vorba de o \nc`lcare a dreptului la calitatea de autor, ci de o \nc`lcare a dreptului nepatrimonial la nume. 4) Dreptul de a pretinde respectarea integrit`]i operei Deumirea [i dreptul la integritatea [i inviolabilitatea operei presupune interzicerea oric`rei modific`ri aduse operei, at\t celor care ar fi cesionarii dreptului de reprezentare sau difuzare, c\t [i \n cazul utiliz`rii libere, respectiv al licen]elor legale. Autorul poate decide ca opera s` fie f`cut` cunoscut` \n forma hot`r\t` de el. |n cazul adapt`rii operei modificarea este inevitabil`, adaptarea fiind ea \ns`[i o oper` de crea]ie. Operele comune [i colective impun coordonarea contribu]iilor autorilor. Dreptul la integritatea operei se manifest` \n toat` plenitudinea \n cazul operelor de art`; se recunoa[te dreptul autorului de a avea acces la oper` \n vederea reproducerii ei, dar [i obliga]ia proprietarului de a p`stra opera \n afara oric`rei modific`ri. 5) Dreptul de retractare Majoritatea autorilor consider` dreptul la retractare ca fiind indisolubil legat de dreptul de divulgare, fiind \n acela[i timp o contrapondere, o modalitate de limitare a dreptului de duvulgare. Problema retract`rii se poate pune numai dup` exercitarea dreptului de divulgare. |n esen]`, aceasta presupune fie revenirea asupra consim]`m\ntului dat, fie sub forma retragerii operei din circula]ie ori modificarea operei. Dreptul de retractare a fost explicat prin dreptul autorului de a decide cu privire la aducerea operei la cuno[tin]a publicului [i dup` \ncheierea conven]iei ca o manifestare de voin]`. O problem` controversat` este exercitarea dreptului de retractare \n cazul operelor comune indivizibile. De principiu, se consider` c` retractarea este posibil` cu condi]ia s` fie justificabil` [i s` nu aduc` atingere intereselor celorlal]i coautori. Este mai delicat`, cu c\t la operele colective dreptul de retractare este aproape de neexercitat, \n special dup` terminarea operei. Acest sistem se reg`se[te [i \n cadrul operelor de art` plastic` neterminate, leg`tura inseparabil` \ntre opera propiu-zis` [i suportul material; vin \n concurs dou` drepturi distincte: dreptul de retractare al autorului dreptul proprietarului asupra suportului operei |n dreptul [i doctrina noastr` s-a considerat c` retractarea nu este posibil` \n cazul operelor de art` plastic` deoarece s-ar aduce atingere dreptului de proprietate. Inalienabilitatea drepturilor personale nepatrimoniale De regul`, prerogativele nepatrimoniale ale dreptului de autor s\nt inalienabile. P`rerea unanim` este c` dreptul de ordin moral asigur` protec]ie fa]` de atingerile aduse operei [i prin care s-ar aduce

II.6.2.

DPI13 atingere reputa]iei autorului, c\t [i \mpotriva atingerilor aduse operei, indiferent dac` se r`sfr\ng sau nu fa]` de statutul autorului. Prerogativele morale ale dreptului de autor au statute diferite. De la caracterul inalienabil exist` unele derog`ri: a) derog`ri de la dreptul la inviolabilitatea operei: modific`rile acceptate de autor dup` efectuarea lor sau acceptul anticipat, cu condi]ia s` nu aduc` atingere onoarei sau reputa]iei autorului; modific`rile impuse de buna credin]`: actualizarea operei; la operele colective \n situa]ia c`rora este valabil` acceptarea anticipat` a modific`rilor; operele cinematografice cu privire la care se recunoa[te dreptul produc`torului de a efectua modific`rile necesare adapt`rii cinematografice; la operele de arhitectur`, unde autorul nu se poate opune la modific`rile necesare \n cursul realiz`rii operei; b) derog`ri de la dreptul de paternitate a operei: la operele colective se consider` valabil` acceptarea anonimatului prin renun]area definitiv` la numele autorului; de asemenea, dreptul de divulgare cunoa[te unele restric]ii sub aspectul modific`rii operelor comune, fiind necesar acordul tuturor coautorilor, iar eventualul refuz al unui coautor trebuie s` fie temeinic justificat. Drepturile patrimoniale Con]inutul dreptului de autor este completat prin dreptul patrimonial reglementat prin dispozi]iile art. 12, 13 din Legea nr. 8/1996. Potrivit legii, autorul are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dac`, \n ce mod [i c\nd va fi utilizat` sau exploatat` opera sa, inclusiv de a consim]i la utilizarea operei de c`tre al]ii. Dreptul de a decide cu privire la utilizarea [i exploatarea operei genereaz` mai multe drepturi distincte [i exclusive care ar putea fi grupate \n prerogative privind reproducerea, difuzarea, reprezentarea, executarea [i orice alte modalit`]i licite de folosire a operei. 1) Reproducerea Presupune fixarea material` a operei prin orice procedee ce permit comunicarea operei c`tre public \n mod indirect, spre a se bucura de execu]ie, care reprezint` un mod de comunicare direct` a operei. Reproducerea este subordonat` consim]`m\ntului dat, indiferent de procedeul folosit [i de scopul urm`rit. Sub aspect procedural, pot fi enumerate: tiparul, dactilografierea, desenul, gravura, mulajul, fotocopia, fotografia, microfilmul. De regul`, s-a considerat c` reproducerea nu este obligatoriu s` se realizeze \n acela[i domeniu ca originalul. Dup` divulgarea operei autorul nu se poate opune la reproduceri efectuate pentru uz personal, ceea ce presupune uzul \n cercul familiei. 2) Difuzarea Presupune punerea \n circula]ie a operei ce a fost reprodus` prin orice mijloace, cuvinte, sunete sau imagini. Difuzarea prive[te numai operele fixate pe suport material, av\nd ca obiect direct nu opera, ci suportul material multiplicat (\n care este \nglobat` opera). Prin aceast` reglementare s-a urm`rit s` i se permit` autorului, editorului s` se opun` punerii \n circula]ie a operei chiar atunci c\nd

II.6.3.

DPI14 reproducerea este licit` (de exemplu: importul de exemplare dintr-o oper` \ntr-o ]ar` care nu asigur` protec]ia dreptului de autor). Prin art. 13 din Legea nr. 8/1996 a drepturilor de autor s\nt enumerate diferitele moduri sub care este posibil` utilizarea sau exploatarea operei, consider\nd c` autorul poate autoriza: reproducerea integral` sau par]ial` a operei; difuzarea operei; importul \n vederea comercializ`rii pe teritoriul ]`rii a copiilor de pe o oper`; realizarea scenic`, recitarea sau orice alt` modalitate public` de execu]ie sau prezentare direct` a operei; expunerea public` a operelor de art` plastic`, art` aplicat`, fotografie sau arhitectur`; proiec]ia public` a operelor cinematografice [i a altor opere audiovizuale; emiterea unei opere prin orice mijloc ce serve[te la propagarea f`r` filtru a sunetelor, semnalelor, imaginilor; transmiterea unei opere c`tre public prin cablu, fibr` optic` sau orice alte procedee; comunicarea public` prin intermediul \nregistr`rilor sonore [i audiovizuale ; prezentarea \n public prin intermediul oric`ror mijloace a unei opere radiodifuzate sau televizate. 3) Dreptul de suit` Reprezint` un drept patrimonial recunoscut autorilor operelor de art` plastic` prin care se \ncearc` stipularea unei compens`ri valorice ca urmare a v\nz`rii operei ini]iale la un pre] modest [i cre[terea ulterioar` a valorii ca urmare a recunoa[terii celebrit`]ii. |n baza acestor prerogative autorul are dreptul la 5% din pre]ul de v\nzare \n cazul fiec`rei rev\nz`ri a operei prin licita]ie sau comisionari. De asemenea, autorul are dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se afl` opera sa. Re]inerea [i plata procentului cuvenit, c\t [i informarea autorului cu privire la locul unde se afl` opera reprezint` obliga]ii ce revin licitatorilor, comisionarilor [i comercian]ilor. Dreptul de suit` nu poate fi \nstr`inat [i nu poate face obiectul unei renun]`ri. 4) Dreptul de a autoriza \nchirierea originalului [i a copiilor operelor Reprezint` dreptul exclusiv al unui autor de a pune la dispozi]ie pentru utilizare originalul sau copiile operei pentru o perioad` de timp limitat`, \n schimbul unui onorariu economic direct sau indirect. |nchirierea poate avea ca obiect opere literare, artistice, audiovideo, programe de calculator. Drepturile conexe S\nt legate de activit`]i auxiliare crea]iei artistice propriu-zise [i privesc difuzarea [i realizarea operelor. Drepturile conexe nu pot aduce atingere drepturilor autorilor. Subiect al drepturilor conexe dreptului de autor poate fi artistul interpret sau executant \n raport de propria interpretare sau execu]ie, produc`torul de \nregistr`ri sonore pentru propriile \nregistr`ri [i organismele de radio [i TV privind propriile emisiuni. Deci subiect al drepturilor conexe dreptului de autor poate fi o persoan` fizic` sau juridic`.

II.6.4.

DPI15 1) Drepturile arti[tilor interpre]i sau executan]i Potrivit legii, prin arti[ti interpre]i sau executan]i se \n]eleg actorii, c\nt`re]ii, muzicienii, dansatorii [i alte persoane care prezint`, c\nt`, recit`, declam`, interpreteaz`, regizeaz`, dirijeaz` sau execut` \n orice alt mod o oper` literar` artistic` sau un spectacol de orice fel. Ca [i subiectul dreptului de autor, arti[tii interpre]i sau executan]i beneficiaz` de drepturi morale [i patrimoniale. 2) Drepturile morale dreptul de a pretinde recunoa[terea paternit`]ii propriei interpret`ri sau execu]ii; dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul s` \i fie indicat la fiecare spectacol [i la fiecare interpretare ori utilizare a \nregistr`rii acesteia; dreptul de a pretinde respectarea realit`]ii presta]iei sale [i de a se opune deform`rii, falsific`rii sau modific`rii prin care s-ar prejudicia grav onoarea sau reputa]ia sa; dreptul de a se opune oric`rei utiliz`ri a presta]iei sale dac` aceasta ar fi de natur` s` o prejudifieze Drepturile morale nu pot face obiectul renun]`rii sau \nstr`in`rii, dar pot fi transmise pe cale succesoral`. Potrivit legii, arti[tilor interpre]i sau executan]i le s\nt recunoscute urm`toarele drepturi patrimoniale legate de autorizare, fixarea presta]iei, reproducerea presta]iei fixate, difuzarea presta]iei fixare prin v\nzare, \nchiriere, \mprumut ori prin alt mod de transmitere cu titlu oneros sau gratuit: prezentarea \ntr-un loc public a presta]iei; atestarea presta]iei fixate; emiterea sau transmiterea prin radio sau TV a presta]iei. |n cazul \n care interpretarea sau execu]ia este rezultatul activit`]ii unor neprofesioni[ti, ace[tia vor desemna pe unul dintre ei pentru a autoriza exercitarea acestora. |n cazul operelor audio-video, al \nregistr`rilor sonore, se prezum` c` artistul interpret cedeaz` produc`torului dreptul exclusiv de exploatare a presta]iei. Pentru comunicare public` artistului interpret sau executant i se cuvine 50% din sumele \ncasate de produc`tor. Dispozi]iile privind stabilirea remunera]iei operelor create \n cadrul unui contract de munc` [i dreptul de adaptare se aplic` \n mod corespunz`tor [i \n cazul drepturilor conexe. 3) Drepturile produc`torilor de \nregistr`ri sonore Conform legii, prin \nregistrare sonor` sau fonograme se \n]eleg orice form`, inclusiv sonor`, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori execu]ie a unei opere ori a reprezent`rilor fonice ale acestor sunete, indiferent de metoda [i suportul utilizat. Din aceast` categorie fac parte [i fix`rile audio-vizuale. Produc`torul de \nregistr`ri sonore, ca persoan` fizic` sau juridic` ce \[i asum` r`spunderea organiz`rii [i finan]`rii activit`]ii de fixare a sunetelor, are dreptul nepatrimonial de a i se \nscrie numele pe suportul de ambalaj. Privind dreptul patrimonial, legea recunoa[te: dreptul de a autoriza reproducerea propriilor \nregistr`ri sonore; difuzarea propiilor \nregistr`ri cu titlu oneros sau gratuit; emiterea sau transmiterea prin radio sau TV a propriilor \nregistr`ri; prezentarea \ntr-un loc public a copiilor \nregistrate sonore; adaptarea \nregistr`rilor; importul copiilor legal realizate;

DPI16 dreptul de a \mpiedica importul de copii f`r` autoriza]ia sa. Durata drepturilor patrimoniale ale produc`torilor de \nregistr`ri sonore este de 50 de ani. Autorii operelor \nregistrate, produc`torii, arti[tii interpre]i [i executan]i au dreptul la o remunera]ie pl`tit` de fabrican]ii sau importatorii de aparate care permit reproducerea. Remunera]ia reprezint` 5% din pre]ul de v\nzare a suporturilor sau aparatelor, 5% din valoarea vamal declarat` a produselor importate. Acest procent nu se re]ine \n cazul importului de suporturi [i aparatur` f`r` scop comercial. Difuz`rile ulterioare primei difuz`ri \n cadrul unei presta]ii artisitice nu mai necesit` autorizarea din partea titularului drepturilor conexe dec\t \n situa]ia \nchirierii sau importului. Durata protec]iei drepturilor de autor Dreptul de autor ia na[tere \n momentul realiz`rii unei opere, indiferent de forma sau modul concret de exprimare. De regul`, opera, ca structur` unitar`, are un moment bine determinat at\t sub aspectul cre`rii propriu-zise, c\t [i sub aspectul na[terii dreptului de autor. |n cazul \n care realizarea operei se face \n etape, pe parcursul unei perioade de timp, momentul na[terii dreptului de autor se va raporta la fiecare etap` \n parte. |n cazul \n care \ntr-un interval de timp apar mai multe volume, serii, p`r]i ale operei, dreptul de autor se va calcula distinct \n raport de fiecare parte. Ceea ce carcaterizeaz` apari]ia dreptului de autor este caracterul s`u limitat. Deosebirile existente \ntre regimul propriet`]ii asupra bunurilor corporale [i regimul propriet`]ii intelectuale se explic` \n primul r\nd prin aceea c` bunurile corporale s\nt utilizate de una sau mai multe persoane, pe c\nd proprietatea intelectual` tinde s` fac` parte din patrimoniul public. Opera supravie]uie[te autorului [i continu` s` poarte amprenta personalit`]ii acestuia, ceea ce impune un regim diferen]iat \ntre prerogativele patrimoniale [i nepatrimoniale ale dreptului de autor. Din aceast` perspectiv`, durata protec]iei dreptului de autor este guvernat` de dou` principii fundamentale care se reg`sesc [i \n dispozi]iile legii: 1. durata nelimitat` a drepturilor morale; 2. durata limitat` a drepturilor patrimoniale. Durata sub aspectul caracterului nelimitat al drepturilor morale, este evident` necesitatea recunoa[terii acestei tr`s`turi privind caracterul limitat \n timp al dreptului patrimonial. Se impun unele preciz`ri: regula de baz` o constituie recunoa[terea dreptului patrimonial pe tot parcursul vie]ii autorului, fiind supuse dreptului comun; drepturile patrimoniale ce decurg din dreptul de autor se pot transmite pe cale succesoral` pe o perioad` strict determinat` de 70 de ani.

II.6.5.

II.7.

Transmiterea succesoral` a dreptului de autor

Nu este influen]at` de data la care opera a fost adus` la cuno[tin]a publicului. Dac` autorul nu are mo[tenitori, dreptul revine organismului de gestiune colectiv` mandatat de autor, iar \n lipsa unui mandat oranismului de gestiune colectiv` cu cel mai mare num`r de membri din acel domeniu de crea]ie. Legea prevede o protec]ie de 70 de ani [i pentru protejarea: operelor publicate sub pseudonim sau f`r` indicarea autorului;

DPI17 \n cazul operelor realizate \n colaborare caz \n care termenul se calculeaz` de la moartea ultimului coautor dac` se eviden]iaz` caracterul distinct al contribu]iei coautorilor, termenul se va calcula de la moartea fiec`rui coautor \n parte; \n cazul operelor colective, termenul de protec]ie de 70 de ani se calculeaz` \ncep\nd cu data aducerii operelor la cuno[tin]a publicului. Dac` opera nu este f`cut` public` \n decurs de 70 de ani de la creare, termenul se calculeaz` din momentul realiz`rii integrale a operei. |n cazul operelor de art` aplicat` legea prevede un termen de protec]ie de 25 ani de la data cre`rii acesteia. Drepturile patrimoniale ale creatorilor de programe pe calculator s\nt protejate pe tot timpul vie]ii, iar transmiterea succesoral` este limitat` la 50 de ani. |n toate cazurile termenele r`m\n neschimbate, chiar dac` au intervenit modific`ri neesen]iale, ad`ugiri, adapt`ri privind schimbarea, aranjarea sau corectarea con]inutului. *** Trebuie f`cut` distinc]ie \ntre regimul juridic al drepturilor personale nepatrimoniale [i drepturile patrimoniale. Toate prerogativele cu caracter nepatrimonial care alc`tuiesc drepturile de autor s\nt prin natura lor intransmisibile. Transmisiunea mortis causa a drepturilor de autor intervine potrivit dispozi]iilor dreptului civil. Drepturile patrimoniale se treansmit pe o perioad` de 70 de ani, oricar ar fi data aducerii la cuno[tin]`. Drepturile patrimoniale de autor se dob\ndesc \n momentul deschiderii succesiunii, iar acceptarea succesiunii trebuie s` intervin` \n 6 luni de la deschidere. |n cazul decesului unui mo[tenitor din clasa descenden]ilor, activul s`u trece la copii s`i mo[tenitori (fiind [i ace[tia descenden]ii autorului). De[i drepturile personale nepatrimoniale s\nt, prin natura lor, intransmisibile, protec]ia acestora este asigurat` [i dup` moartea titularului, fapt justificat prin aceea c` personalitatea autorului supravie]uie[te prin opera sa. Transmisiunea succesoral` a dreptului de autor derog` de la dreptul comun at\t prin transmisiunea limitat` a drepturilor propriuzise, c\t [i sub aspectul perioadei \n care este asigurat` valorificarea. Regula o constituie: transmiterea pe o perioad` de 70 de ani, cu unele excep]ii legate de natura operei. Dac` nu exist` mo[tenitori, exerci]iul acestor drepturi se transmite c`tre organismul de gestiune colectiv`.

II.8.

Limitele exercit`rii dreptului de autor

Dreptul exclusiv al autorului de a consim]i la utilizarea operei de c`tre al]ii comport` [i o serie de derog`ri. Excep]iile de la dreptul exclusiv de exploatare al autorului s\nt \ntemeiate [i justificate prin func]ia social` a dreptului de autor. Potrivit legii, este permis` utilizarea unei opere care anterior a fost adus` la cuno[tin]a publicului, f`r` a mai fi necesar consim]`m\ntul autorului [i f`r` plata unei remunera]ii (cu condi]ia de a o utiliza conform bunelor uzan]e, potrivit exploat`rii normale a operei [i f`r` a se aduce atingere autorilor) titularilor dreptului de exploatare. |n cadrul acestei limit`ri a exercit`rii dreptului de autor s\nt prev`zute: Reproducerea unei opere \n cadrul procedurilor judiciare sau administrative \n m`sura justificat` de scopul acestora;

DPI18 Utilizarea de scurte citate dintr-o oper` \n scop de analiz` sau critic` ori cu titlul exemplificativ, \n m`sura \n care folosirea lor justific` aceasta. |n acest caz reproducerea trebuie s` fie fidel`, \nso]it` de indicarea operei [i autorului. |n cazul operei de art` plastic`, citarea nu poate fi conceput` \n interiorul operei. Privind citarea muzical`, aceasta nu este permis` \n cuprinsul altei opere muzicale. Orice \mprumut al unei m`suri sau fraze muzicale sugestive constituie contrafacere. Utilizarea de articole izolate sau scurte extrase din opere \n publica]ii, \n emisiuni radio sau TV, \n \nregistr`ri sonore sau audiovizuale destinate exclusiv \nv`]`m\ntului Reproducerea pentru informare [i cercetare de scurte extrase de opere \n cadrul bibliotecilor, muzeelor, fonotecilor, publica]iilor culturale sau [tiin]ifice. Este permis` reproducerea integral` \n cazul \n care acest lucru se justific` prin necesitatea \nlocuirii unui exemplar deteriorat ori \n cazul pierderii unui exemplar unic. Reproducerea, difuzarea [i comunicarea de extrase din articole ori reportaje radio \n scopul inform`rii publicului asupra unor probleme de actualitate. |n acest scop este permis` [i reproducerea, difuzarea sau comunicarea de fragmente \n conferin]e, pledoarii. Reproducerea imaginii unei opere de arhitectur`, art` plastic` (fotografic`), aplicat`, amplasat` permanent \n locuri publice. Reprezentarea [i executarea unei opere \n cadrul activit`]ii institu]iilor de \nv`]`m\nt exclusiv \n scopuri specifice [i cu condi]ia ca reprezentarea, executarea [i accesul publicului s` fie gratuite. Conform legii, este permis` transformarea unei opere f`r` consim]`m\ntul aurtorului sau plata unei remunera]ii: dac` se realizeaz` \n scop privat, nefiind destinat` ori pus` la dispozi]ia publicului; dac` rezultatul transform`rii este o parodie sau o caricatur`, cu condi]ia ca rezultatul s` nu creeze o confuzie cu privire la opera original` [i autorul ei; dac` transformarea este impus` \n scopul utiliz`rii permise de autor. Din considerente publicitare, este admis` reproducerea operei publicitare \n expozi]ii, licita]ii, t\rguri sau colec]ii, \n scopul \ntocmirii de cataloage. |n toate aceste cazuri, este obligatorie indicarea operei [i a autorului, dac` aceste men]iuni s\nt \nscrise pe lucrarea utilizat`. Existen]a unor mijloace larg accesibile privind \nregistr`rile audiovizuale a determinat reglementarea unei excep]ii de la regimul utiliz`rii libere a operelor. Acest fel de reproducere, chiar dac` s\nt realizate \n scop particular, impun dreptul la remunera]ie al autorului. |n acest scop s-a prev`zut obliga]ia produc`torilor de suporturi pentru \nregistr`ri audio-video, c\t [i produc`torilor de aparate de \nregistrat de a pl`ti o remunera]ie. Pentru a testa func]ionarea produselor de \nregistrat audio-video cu prilejul fabric`rii sau v\nz`rii acestora, se pot reproduce [i prezenta extrase din opere, cu condi]ia ca aceste opera]iuni s` fie reduse la dimensiunile necesare test`rii. |n cazul emiterii unei opere prin mijloacele f`r` fir (unde radio) este necesar` ob]inerea unei autoriza]ii de transmisie, f`r` plata unei remunera]ii separate, cu condi]ia ca transmisia s` fie nealterat`, similar` [i integral` [i s` nu dep`[easc` zona geografic` pentru care s-a permis emisia.

DPI19 Dispozi]iile speciale reglementeaz` comunicarea prin radio-TV c`tre public a unei opere. Organismul emi]`tor are dreptul s` \nregistreze opera pentru nevoile proprii, emi]\nd o singur` dat`. |n cazul \n care se urm`re[te o nou` emitere a operei, este necesar` ob]inerea unei noi autoriza]ii. |n situa]ia \n care \n termen de 6 luni de la prima emitere nu se solicit` o nou` autorizare, organismul emi]`tor este obligat s` distrug` \nregistrarea.

II.9.

Cesiunea drepturilor patrimoniale

Posibilitatea autorului de a ceda prin contract o parte din drepturile sale trebuie analizat` \n raport de natura complex` a dreptului de autor. Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contracte specifice numai drepturi patrimoniale, nu [i drepturi morale. Chiar [i \n cazul drepturile patrimoniale, cesiunea poate fi limitat` la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu [i pentru o perioad` determinat`. Sub aspectul \ntinderii drepturilor care pot fi cedate, cesiunea poate fi exclusiv` sau neecxlusiv`. |n cazul cesiunii exclusive, titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera \n modalit`]ile, pe teritoriul [i durata convenit` cu cesionarul, [i nici nu mai poate transmite dreptul respectiv altei persoane. |n aceast` situa]ie, caracterul exclusiv al cesiunii trebuie prev`zut expres printr-un contract \n form` scris`. Spre deosebire de acest caz, cesiunea neexculsiv` nu limiteaz` aceste drepturi ale autorului, iar cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul s`u unei alte persoane f`r` acordul cedentului. Cesiunea unui drept patrimonial nu are efecte [i asupra celorlalte drepturi fa]` de care nu s-a convenit prin contract. Principalele contracte av\nd ca obiect drepturi de autror s\nt: contractul de editare, de reprezentare public`, de folosire a unei opere \ntr-un film [i contractul de difuzare a unei opere prin radio. Toate aceste contracte se caracterizeaz` prin faptul c` s\nt: consensuale, bilaterale, intuitu personae, oneroase, iar forma scris` este condi]ie de prob` [i nu de validitate (face excep]ie contractul av\nd ca obiect opere utilizate \n pres`). |n general, aceste contracte au ca obiect o oper` terminat`, dar devine tot mai frecvent contractul de comand` al unei opere viitoare. Cu toate acestea, nu este posibil` cesiunea drepturilor asupra operelor viitoare, chiar dac` ar fi nominalizate. Contractul de editare Este amplu reglementat \n majoritatea legisla]iilor, astfel \nc\t de multe ori aceste prevederi se aplic` prin asem`nare cu celelalte contracte. Este definit ca fiind contractul prin care titularul dreptului de autor cedeaz` editorului, \n schimbul unei remunera]ii, dreptul de a reproduce [i de a difuza opera sa. |n situa]ia \n care titularul dreptului de autor \mputernice[te pe cheltuiala sa un editor s` reproduc` [i eventual s`-i [i difuzeze opera, aceast` conven]ie nu va fi un contract de editare, ci se vor aplica regulile privind contractul de antrepriz`. Prin contractul de editare autorul poate ceda dreptul de reproducerea, difuzare, autorizarea traducerii ori adaptare a operei. Potrivit legii, contractul de editare trebuie s` cuprind` clauze cu privire la: 1. durata cesiunii

II.9.1.

DPI20 2. 3. 4. 5. 6. natura exclusiv` sau neexclusiv` [i \ntinderea teritorial` a cesiunii num`rul maxim [i minim al exemplarelor remunera]ia autorului num`rul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit termenul pentru apari]ia [i difuzarea exemplarelor fiec`rei edi]ii sau a fiec`rui tiraj 7. termenul de predare a originalului operei de c`tre autor 8. procedura de control asupra num`rului de exemplare produse de c`tre editor Absen]a oric`reia dintre clauzele 1, 2 sau 4 d` dreptul p`r]ii interesate s` solicite anularea contractului. Editorul are [i obliga]ia de a permite autorului s` aduc` \mbun`t`]iri sau modific`ri operei \n cazul unei noi edi]ii [i s` restituie autorului originalul operei, cu condi]ia ca modific`rile s` nu schimbe esen]ial costurile editorului. Contractul de editare va putea fi cedat de editor numai cu acordul autorului. Dac` nu se prevede altfel, contractul de editare va \nceta dup` expirarea duratei stabilite sau dup` epuizarea ultimei edi]ii. Se consider` epuizat` edi]ia sau tirajul dac` num`rul de exemplare nev\ndut este mai mic de 5% din num`rul total de exemplare, \n orice caz mai mic de 100 exemplare. |n cazul nepublic`rii operei \n termenul convenit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desfiin]area contractului [i daune pentru neexecutare, p`str\nd [i remunera]ia primit`. Dac` prin contract nu s-a prev`zut termenul de publicare a operei, acesta se consider` a fi de un an. Dac` opera a fost distrus` datorit` for]ei majore, autorul este \ndrept`]it la o remunera]ie care \i va fi pl`tit` numai dac` opera s-a publicat. Contractul de reprezentare \n public a unei opere Aceast` categorie include contractul de reprezentare teatral` sau de execu]ie muzical`. Spre deosebire de contractul de editare, \n acest` categorie de contracte cesiunea nu trebuie s` fie exclusiv`. De asemenea, \n domeniul muzical [i coregrafic, contractele s\nt adesea \ncheiate nu direct cu autorii, ci cu agen]iile care-i reprezint`. Prin contractul de reprezentare teatral` sau de execu]ie muzical`, titularul dreptului de autor cedeaz` unei persoane fizice sau juridice dreptul de a reprezenta sau de a executa \n public o oper` actual` sau viitoare, iar cesionarul se oblig` s` o reprezinte sau s` o execute \n condi]iile convenite. Aceast` categorie de contracte se poate \ncheia cu privire la o oper` literar`, dramatic`, muzical`, dramatic`-muzical`, coregrafic` sau pantomim`. Contractul se \ncheie \n form` scris`, pe o durat` determinat` sau pentru un num`r determinat de comunic`ri c`tre public. |n contract trebuie s` se prevad` data premierei, caracterul exclusiv sau neexclusiv al cesiunii, termenul, precum [i remunera]ia autorului. |n absen]a acestor reglement`ri, \n caz de \ntrerupere a reprezent`rilor timp de doi ani consecutiv, autorul poate cere desfiin]area contractului, av\nd dreptul la daune-interese potrivit dreptului comun. Beneficiarul acestui tip de contract nu poate ceda contractul unui ter] cu calitate de organizator de spectacole, dec\t cu consim]`m\ntul autorului. Cesionarul este obligat s` permit` autorului s` controleze reprezentarea sau executarea operei [i s` sus]in` \n mod adecvat realizarea condi]iilor tehnice. |n mod periodic, dar nu mai pu]in de odat` pe an, cesionarul trebuie s` comunice titularului dreptului de

II.9.2.

DPI21 autor num`rul de reprezenta]ii sau execu]ii [i situa]ia \ncas`rilor. De asemenea, la termenele prev`zute \n contract cesionarul trebuie s` pl`teasc` autorului sumele convenite. |n caz de nereprezentare sau neexecutare a operei cu termenul stabilit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desfiin]area contractului [i daune-interese, p`str\nd [i remunera]ia primit`. Contractul de \nchiriere Este reglementat prin dispozi]iile art. 63 din Legea nr. 8/1996. Prin contractul de \nchiriere a unei opere autorul se angajeaz` s` permit` folosin]a pe timp determinat cel pu]in a unui exemplar al operei sale \n original sau copie. De regul`, acest contract se \ncheie cu privire la programele pentru calculator, opere fixate \n \nregistr`ri sonore sau audiovizuale. Cesionarul dreptului de \nchiriere se angajeaz` s` pl`teasc` o remunera]ie autorului pe perioada c\t folose[te exemplarul operei. |ncheierea contractului nu lezeaz` dreptul de autor, cu excep]ia dreptului de difuzare, dac` nu s-a convenit altfel. Contractul de \nchiriere a operei este supus dispozi]iilor din dreptul comun privind contractul de loca]iune.

II.9.3.

II.10.

Ap`rarea dreptului de autor

Pentru a da eficien]` juridic` drepturilor ce decurg din calitatea de subiect al dreptului de autor, prin Legea nr. 8/1996 s-a prev`zut c` \nc`lcarea acestora poate atrage r`spunderea civil`, contraven]ional` sau penal`. Dispozi]iile speciale cuprinse \n lege se completeaz` cu dispozi]iile dreptului comun. |n ce prive[te ap`rarea prerogativelor dreptului de autor pe calea ac]iunii, se remarc` incriminarea ca infrac]iune a mai multor \nc`lc`ri aduse drepturilor de autor [i drepturilor conexe, \nc`lc`ri grupate \n 4 categorii: 1. faptele s`v\r[ite f`r` autorizarea sau consim]`m\ntul titularului, printre care: aducerea la cuno[tin]` public` a unei opere prin \nc`lcarea dreptului de divulgare; prezentarea scenic`, recitarea, executarea sau prezentarea direct` \n orice modalitate public` a operei; permiterea accesului public la bazele de date pe calculator care con]in sau constituie opere protejate; traducerea, publicarea \n culegeri, adaptarea sau transformarea unei opere \n vederea ob]inerii unei opere derivate; fixarea pe un suport a presta]iei unui artist interpret sau executant; emiterea ori transmiterea prin radiodifuziune sau televiziune a presta]iei ori retransmiterea prin orice mijloc de comunicare c`tre public; prezentarea \ntr-un loc public a \nregistr`rii sonore a unui produc`tor; emiterea sau transmiterea \nregistr`rilor sonore ale unui produc`tor; fixarea programelor de radio sau televiziune sau transmiterea prin orice mijloc de comunicare c`tre public; comunicarea \ntr-un loc accesibil publicului cu plat` a programelor de radio [i televiziune.

DPI22 Pentru toate aceste modalit`]i infrac]ionale, ac]iunea penal` se pune \n mi[care prin pl\ngerea prealabil` formulat` de titularul dreptului \nc`lcat; pedeapsa este \nchisoare o lun` 2 ani sau amenda 200.0003.000.000 lei. 2. acte prin care se aduce atingere dreptului la paternitatea operei: \nsu[irea f`r` drept a calit`]ii de autor a unei opere; aducerea la cuno[tin]` public` sub un alt nume dec\t acela de]inut de autor. Ac]iunea penal` se pune \n mi[care la pl\ngerea prealabil` a subiectului dreptului de autor; fapta se pedepse[te cu \nchisoare 3 luni 5 ani sau amend` 500.000 10.000.000 lei. 3. fapte cu regim juridic diferit, respectiv: infrac]iuni fa]` de care punerea \n mi[care a ac]iunii penale se face la pl\ngerea prealabil`; infrac]iuni fa]` de care ac]iunea penal` se pune \n mi[care din oficiu (regim sanc]ionator identic). Astfel se urm`resc la pl\ngerea prealabil` infrac]iunile privind: importarea \n vederea contrafacerii pe teritoriul Romniei a copiei dup` o oper`; reproducerea presta]iei unui artist interpret sau executant; reproducerea \nregistr`rilor sonore ale unui produc`tor; importarea \n vederea comercializ`rii \n Romnia a \nregistr`rilor sonore ale unui produc`tor. Din oficiu se urm`resc prin care se aduce atingfere dreptului de autor at\t timp c\t titularul dreptului nu a consim]it la: reproducerea integral` sau par]ial` a unei opere; difuzarea unei opere; expunerea \n public a unei opere de art` plastic`, art` aplicat`, fotografic` sau arhitectur`; proiectarea \n public a unei opere cinematografice sau a unei opere audiovizuale; emiterea unei opere prin orice mijloc, transmiterea ori retransmiterea acesteia; emiterea sau transmiterea \ntr-un loc accesibil publicului a unei opere radiodifuzate sau televizate; difuzarea presta]iei unui artist interpret sau executant; difuzarea \nregistr`rii sonore a unui produc`tor, inclusiv prin \nchiriere; difuzarea inclusiv prin \nchiriere a programelor radio sau TV; importarea \n vederea comercializ`rii \n Romnia a programelor radio sau TV. Cercetarea din oficiu a acestor \nc`lc`ri eviden]iaz` interesul protej`rii dreptului de autor de eventualele lez`ri prin folosirea necontrolat` a unor mijloace de difuzare masiv` a operelor. Din oficiu se urm`resc [i alte dou` infrac]iuni incriminate (art. 143): punerea la dispozi]ia publicului prin orice mod de transmitere, cu titlu oneros sau gratuit, a mijloacelor destinate [tergerii neautorizate, neutraliz`rii dispozitivelor de protec]ie ale programelor pentru calculator; refuzul de a declara provenien]a unei opere sau suporturi pe care este \nregistrat` o presta]ie sau un program de radio sau TV protejate. 4. Pe l\ng` aceste infrac]iuni prev`zute de Legea nr. 8/1996, prin mijlocirea dreptului penal, este sanc]ionat` [i contrafacerea.

DPI23 Contrafacerea poate fi s`v\r[it` fie de un ter] (care nu se afl` \n nici un raport juridic cu autorul), fie de o persoan` care dep`[e[te limitele autoriz`rii date de autor. Contrafacerea reprezint` o atingere adus` dreptului de reproducere, drept recunoscut autorului, s`v\r[it` fie prin reproducerea integral` sau par]ial` a unei opere derivate f`r` acordul autorului, fie prin adaptarea ilicit` unei opere. Infrac]iunea de contrafacere se s`v\r[e[te cu inten]ie [i se poate realiza prin modalit`]i diferite: reproducerea, reprezentarea, executarea sau difuzarea sub orice form` a opertei altuia contrafacere brutal` sau servil`; recitarea ilicit` const\nd \n reproducerea de fragmente dintr-o oper` f`r` respectarea condi]iilor prev`zute de lege; deformarea sau modificarea unei opere pentru realizarea unei opere derivate f`r` consim]`m\ntul autorului. De asemenea, jurispruden]a a considerat c` [i reproducerea prin transpunerea \ntr-o alt` art` f`r` consim]`m\ntul autorului este tot contrafacere. |n doctrin` se face distinc]ia \ntre actele de contrafacere [i plagiat ca atingere adus` dreptului de autor. Contrafacerea reprezint` atingerea adus` dreptului de autor caracterizat` prin aceea c` tr`s`turile esen]iale ale unei opere s\nt preluate dintr-o oper` anterioar` apar]in\nd altui autor. Pentru a se stabili existen]a contrafacerii trebuie s` se analizeze elementele de asem`nare dintre cele dou` opere, [i nu deosebirile dintre acestea. Spre deosebire de contrafacere, plagiatul const` \n realizarea unei opere noi prin imitarea altei opere apar]in\nd altui autor. Persoana care a suferit o atingere \ntr-un drept personal nepatrimonial poate cere instan]ei s` dispun` \ncetarea faptului prin care este lezat`. Drepturile personale nepatrimoniale s\nt protejate [i dup` moartea titularului, ca \n cazul \nc`lc`rii dreptului la paternitatea operei, a dreptului la inviolabilitatea operei ori \n cazul dreptului la retractare. Prin exerci]iul ac]iunii civile se urm`re[te at\t \ncetarea s`v\r[irii actelor prin care se lezeaz` dreptul de autor, c\t [i obligarea celui vinovat la restabilirea situa]iei anterioare prin diferite mijloace cum ar fi: republicarea hot`r\rii instan]ei pe cheltuiala celui vinovat; retragerea exemplarelor viciate; scoaterea din circuitul comercial prin confiscarea [i distrugerea copiilor efectuate ilegal; remiterea \ncas`rilor realizate prin actul ilicit sau, dac` prejudiciul nu poate fi recuperat astfel, remiterea bunurilor rezultate prin fapta ilicit` \n vederea valorific`rii acestora p\n` la acoperirea integral` a prejudiciilor cauzate; distrugerea echipamentelor [i mijloacelor aflate \n proprietatea f`ptuitorului, dac` aceste echipamente au avut ca destina]ie ini]ial` sau principal` reproducerea ilicit`. |nc`lcarea unui drept personal nepatrimonial poate avea consecin]e [i \n plan material, autorul put\nd folosi ac]iunea \n r`spundere civil` delictual` (art 998 [i urm. Cod civil). |n cazul \nc`lc`rii prevederilor cuprinse \n contractele specifice cesiunii

DPI24 dreptului patrimonial de autor, restabilirea dreptului se poate realiza pe calea r`spunderii civile contractuale. |n ce prive[te litigiile cu elemente de extraneitate, conform Legii nr. ?/1992 privind raportul de drept interna]ional privat, se prevede c` na[terea [i stingerea dreptului de autor asupra unei opere de crea]ie s\nt supuse legii statului unde a fost depus`; sentin]a civil` este dat` la cuno[tin]` publicului. Ac]iunile prin care se urm`re[te repara]ia \n cazul \nc`lc`rii dreptului de autor s\nt supuse legii locului unde a avut loc \nc`lcarea. Rolul asocia]iilor [i uniunilor de creatori \n exercitarea [i ap`rarea dreptului de autor Utilizarea masiv` a operelor protejate [i necesitatea exercit`rii prerogativelor dreptului de autor dup` moartea autorului au determinat cre[terea rolului societ`]ii de autori \n administrarea colectiv` a intereselor creatorilor. Legea recunoa[te capacitatea societ`]ilor de autori: de a rezolva echitabil plata drepturilor de autor la remunera]ie \n cazul utiliz`rii masive a operelor de protec]ia operelor clasicilor [i respectul declarat de a autoriza utilizarea unor opere protejate \n cazuri justificate [i c\nd autorul refuz` abuziv s` consimt` de a exercita \n interesul artei [i culturii prerogativele nepatrimoniale dup` moartea autorilor. Asocia]iile [i uniunile de crea]ie din Romnia s\nt organizate ca av\nd personalitate juridic`, s\nt constituite prin liber` asociere, au o organizare pe baza unor statute adoptate de membrii lor. Prin Decretullege nr. 27/1990 s-au pus bazele organiz`rii [i func]ion`rii organiza]iilor de scriitori, arti[ti, soli[ti [i compozitori, creatori de film [i de teatru. Asocia]iile de creatori pot avea unit`]i economice independente (edituri, tipografii, ateliere de crea]ie etc.); veniturile ob]inute s\nt folosite la realizarea obiectivelor culturale [i sarcinilor prev`zute prin statut. Orice titular al dreptului de autor sau al drepturilor conexe poate \ncredin]a prin contract exerci]iul drepturilor sale unui organism de gestiune colectiv`, organism care este obligat s` accepte exercitarea acestui drept dac` o astfel de activitate este prev`zut` prin statut. Gestiunea colectiv` a drepturilor de autor [i a drepturilor conexe se poate face numai pentru operele [i presta]iile aduse anterior la cuno[tin]a publicului. Exercitarea gestiunii colective \ncredin]at` prin contract de mandat nu poate restr\mnge \n nici un fel drepturile patrimoniale ale titularilor. |nc`lcarea de c`tre un organism de gestiune colectiv` a unui drept a obliga]iilor ce \i revin face posibil ca Oficiul Rom#n pentru Drepturile de Autor s` dispun` intrarea \n legalitate, put\nd solicita chiar \n fa]a instan]ei desfiin]area organismului.

II.10.1.

III. Dreptul de proprietate industrial` III.1.

No]iunea, izvoarele [i principiile dreptului de proprietate industrial`

Pe l\ng` dreptul de autor, dreptul propriet`]ii intelectuale se ocup` [i cu studiul dreptului de proprietate industrial`, domeniu ce include: inven]iile [i brevetele de inven]ii;

DPI25 m`rcile [i indica]iile geografice; desenele [i modelele industriale; concuren]a neloial`. Protec]ia acestui tip de crea]ie nu este o preocupare exclusiv` a legii moderne. |n dreptul roman exista o institu]ie de protec]ie asem`n`toare celor moderne, iar ulterior aceast` protec]ie s-a consolidat pe ideea de privilegiu. |n sec. XV s\nt semnalate privilegiile menite s` asigure un drept exclusiv asupra crea]iilor tehnicii noi. |n 1790 apare prima lege a brevetelor \n SUA, iar \n 1791 apare o lege similar` \n Fran]a, aceasta din urm` influen]\nd substan]ial reglement`rile ulterioare din Europa. |n }ara Rom#neasc` primele reglement`ri privitoare la inven]ii s\nt semnalate \ntr-un hrisov din 1774, \n timpul lui Alexandru Ipsilanti, prin care era organizat` o comisie format` din trei boieri care se ocupa, printre altele, [i de inven]iile \n domeniul tehnic. Reglement`ri privind m`rcile ca semne distincte s\nt semnalate \n dreptul roman, care sanc]iona, printre altele, [i activit`]ile de contrafacere. |n evul mediu se acord` o deosebit` aten]ie reglement`rii m`rcilor, statutele diferitelor corpora]ii instituind obliga]ia marc`rii produselor [i interzic\nd folosirea unor semne susceptibile s` creeze confuzii. |n epoca modern` debutul este marcat de apari]ia \n 1857 \n Fran]a a unei legi privind m`rcile. C\t prive[te modelele [i desenele industriale, reglementarea acestora este de dat` mai recent`.

III.2.

Inven]iile no]iune, brevetabilitate [i protec]ia juridic`

Prima lege privind protec]ia inven]iilor \n Romnia a fost adoptat` \n 1906; cu unele modific`ri, a fost \n vigoare p\n` \n 1967. |n prezent, legea aplicabil` inven]iilor este Legea nr. 64/1991 [i Regulamentul de aplicare a acestei legi. Legea cuprinde reglement`ri reunite \n Legea nr. 8/1996: Cap. I Dispozi]ii generale Cap. II Inven]ia brevetabil` Cap III |nregistrarea, publicarea [i examinarea cererilor de brevet [i eliberarea brevetului Cap. IV Drepturi [i obliga]ii Cap. V Transmiterea drepturilor Cap. VI Ap`rarea dreptului patrimonial privind inven]iile Cap. VII Atribu]iile OSIM privind inven]iile Cap. VIII Dispozi]ii tranzitorii [i finale Potrivit legii, asupra inven]iilor s\nt recunoscute [i ap`rate prin eliberarea unui titlu de protec]ie de c`tre OSIM. Inven]ia este rezultatul unei activit`]i creatoare, iar procesul de realizare a unei inven]ii apare \ntotdeauna ca o idee care propune o solu]ie nou` aplicabil` \ntr-un domeniu ale vie]ii economice [i sociale. Rezolv\nd o problem` practic`, activitatea creatoare este determinat` de dezvoltarea [tiin]ei [i tehnicii. |n mod obi[nuit, \n cazul activit`]ii de crea]ie o prim` etap` o reprezint` descoperirea [tiin]ific`, inven]iile fiind considerate aplica]ii industriale ale descoperirilor [tiin]ifice. Legisla]iile europene au fost preocupate de asigurarea cadrului legislativ adecvat pentru protec]ia descoperirilor [tiin]ifice. |n acord cu aceast preocupare, prin Tratatul de la Geneva (1978) s-au pus bazele sistemului de \nregistrare interna]ional` a descoperirilor [tiin]ifice, urm`rindu-se at\t stimularea crea]iei [tiin]ifice, c\t [i facilitarea accesului la informa]ia [tiin]ific`. Legea intern` nu cuprinde

DPI26 acte normative care s` protejeze descoperirile [tiin]ifice, nici nu define[te inven]ia. De[i prin intrarea \n vigoare a Legii nr. 64/1991 a fost abrogat` Legea nr. 62/1974, defini]ia pe care acest act normativ o d`dea inven]iei r`m\ne \n continuare valabil`. Din aceast` perspectiv`, prin inven]ie se \n]elege ideea [tiin]ific` sau tehnic` ce prezint` noutate [i progres fa]` de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale, care nu a mai fost brevetat` sau f`cut` public` \n ]ar` sau str`in`tate, reprezent\nd o solu]ie unic`, [i poate fi aplicat` pentru rezolvarea unei probleme din orice domeniu al vie]ii economice [i sociale. Inven]iile pot fi grupate \n raport de mai multe criterii de clasificare: dup` posibilitatea brevet`rii: brevetabile nebrevetabile (excluse de la protec]ia juridic`) dup` corela]ia dintre ele: principale care au o existen]` de sine st`t`toare, deci pot fi aplicate independent complementare care aduc \mbun`t`]iri altor solu]ii, f`r` de care nu pot fi aplicate Protec]ia juridic` a inven]iilor se realizeaz` pe calea brevetului de inven]ii, care confer` titularului un drept exclusiv de exploatare pe durata de valabilitate. Brevetul reprezint` un titlu eliberat de stat care atest` calitatea de inven]ie a obiectului s`u [i care recunoa[te titularului o serie de drepturi. Dreptul la brevet de inven]ie este recunoscut inventatorului sau succesorului s`u, stabilindu-se astfel subiectul protec]iei. Potrivit regulamentului de aplicare al Legii nr. 64/1991, prin inventator se \n]elege persoana care a creat inven]ia, iar prin succesor \n drepturi al persoanei fizice persoana c`reia i s-a transmis fie dreptul la eliberarea brevetului de inven]ie, fie drepturile ce decurg dintr-un brevet eliberat. Recunoa[terea calit`]ii de subiect succesorilor inventatorului se reg`se[te \n situa]ia c\nd cererea de eliberare a brevetului este depus` de mo[tenitorii autorului sau c\nd cererea de eliberare a brevetului este depus` de persoana c`reia inventatorul i-a transmis drepturile sau c\nd inven]ia a fost realizat` de un salariat c`ruia i s-a dat sarcina unei activit`]i inventive speciale. De multe ori, inven]ia este rezultatul unei activit`]i comune, a unei colabor`ri, ceea ce ridic` problema stabilirii subiectului care poate pretinde recunoa[terea calit`]ii de inventator. Legea consacr` \n rezolvarea acestei probleme criteriul activit`]ii creatoare, excluz\nd de la calitatea de creatori ai inven]iei persoanele care au dat un simplu ajutor tehnic contribuind la aplicarea inven]iei, nu [i la activitatea creatoare. |n situa]ia \n care obiectul inven]iei este divizibil, fiecare subiect va avea calitatea de inventator \n raport de \ntreaga inven]ie, dar [i calitatea de autor al p`r]ii din inven]ie care este rezultatul activit`]ii personale de crea]ie [i care poate fi separat` [i folosit` ca atare. C\nd inven]ia este indivizibil`, calitatea de subiect a fiec`rui coautor se va raport la inven]ie \n ansamblu. Dac` o inven]ie a fost realizat` \n mod independent de mai multe persoane, dreptul la brevet apar]ine aceleia care a depus prima cererea de brevet. |n cazul \n care inventatorul este salariat, \n lipsa unor prevederi contractuale mai avantajoase, legea a prev`zut trei solu]ii distincte: 1. Categoria propriu-zis` a \ndatoririlor de serviciu aplicabil` salaria]ilor angaja]i \n vederea execut`rii unor misiuni inventive c\nd dreptul la achizi]ionarea brevetului apar]ine unit`]ii. Inventatorului i se recunoa[te dreptul la remunera]ie suplimentar`

DPI27 conform crea]iei. At\t inventatorul, c\t [i unitatea au obliga]ia de a se ab]ine de la orice divulgare a inven]iei. 2. Categoria inven]iilor realizate de salariat fie \n exercitarea func]iei sale, fie \n domeniul de activitate al unei unit`]i, fie prin cunoa[terea sau folosirea tehnicii [i mijloacelor specifice unit`]ii, fie cu ajutorul material al unit`]ii. |n aceste cazuri dreptul la brevet de inven]iei va apa]ine salariatului. 3. Dac` inven]ia rezult` dintr-un contract de cercetare, dreptul la brevet de inven]ie apar]ine unit`]ii ce a comandat cercetarea, iar inventatorul are dreptul la o remunera]ie suplimentar`. Raporturile dintre salaria]i [i unitatea \n care ace[tia lucreaz` s\nt reglementate prin regulamentul de aplicare a legii. |n cazul inven]iilor secrete create \n beneficiul ap`r`rii na]ionale (SRI, MAN, MI) se vor elabora metodologiile \n raport de specificul inven]iei, dar pornind de la prevederile cadru ale legii. Divergen]ele ivite \ntre inventator [i unitate cu privire la remunera]ie [i care nu au fost solu]ionate pe calea arbitrajului atrag competen]a instan]elor de judecat`. Toate aceste prevederi s\nt aplicabile [i persoanelor fizice sau juridice str`ine cu sediul \n Romnia sau sediul \n str`in`tate, urm\nd a fi corelate cu conven]iile interna]ionale la care Romnia este parte [i cu conven]iile bilaterale. Aceste dispozi]ii presupun recunoa[terea principiului tratamentului na]ional care impune recunoa[terea \n favoarea str`inilor unioni[ti a drepturilor pe care le recunosc na]ionalilor [i principiului tratamentului unionist care presupune recunoa[terea drepturilor conferite de Conven]ia de la Paris. Inven]ia brevetabil` Este definit` ca fiind inven]ia nou` rezultat` dintr-o activitate inventiv` [i susceptibil` de aplicare industrial`. Orice inven]ie este nou` dac` nu este con]inut` \n stadiul tehnicii \n raport de cuno[tin]ele devenite cunoscute publicului. Divulgarea nu constituie un impediment, \n m`sura \n care eman` de la inventator sau de la succesorul s`u \n drepturi. Condi]ia ca inven]ia s` rezulte dintr-o activitate inventiv` presupune ca, pentru o persoan` cu cuno[tin]e de specialitate \n acel domeniu, s` nu rezulte \n mod evident din cuno[tin]ele cuprinse \n stadiul tehnic. |n ce prive[te posibilitatea aplic`rii industriale, este necesar ca inven]ia s` poat` fi folosit` cel pu]in \ntr-un domeniu de activitate. Obiectul inven]iei brevetabile poate fi un produs, un procedeu, o metod` cu anumite caracteristici proprii. S\nt brevetabile numai produsele industriale. Produsele naturale \n realizarea c`rora nu intervine omul nu pot constitui obiect al propriet`]ii industriale. Produsul nu se identific` cu rezultatul, deoarece produsul are un caracter concret, pe c\nd rezultatul inven]iei \l reprezint` avantajul ob]inut prin aplicarea inven]iei. Procedeul poate consta \ntr-o opera]iune sau mijloc industrial prin care se poate ob]ine un produs sau un rezultat industrial material. Aceast` categorie se apropie de metod`, put\nd avea forma mijloacelor pentru ob]inerea unui rezultat sau produs industrial. Metoda reprezint` o modalitate de realizare. Este brevetabil` [i inven]ia av\nd ca obiect un nou soi de plant`, un hibrid sau ras` nou` de animale, cu condi]ia ca acestea s` fie noi, distincte, omogene [i stabile. |n acest caz, soiul de plante, hibrizii sau rasa de animale trebuie s` \[i men]in` omogenitatea [i stabilitatea

III.2.1.

DPI28 tr`s`turilor relevante dup` \nmul]iri repetate la nivelul fiec`rui ciclu al reproducerii [i s` nu fi fost comercializate sau oferite spre v\nzare. Protec]ia realiz`rilor \n domeniul biotehnologiei ridic` probleme deosebite mai ales sub aspectul definirii marii variet`]i de produse pe care le desemneaz`. Pentru a fi protejate prin brevet, soiurile de plante [i rasele de animale trebuie s` \ndeplineasc` \n mod cumulativ 4 condi]ii: noutate, distinctivitate, omogenitate [i stabilitate. Aceste condi]ii s\nt amplu analizate \n regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991. Noutatea prive[te cerin]a ca la data depunerii cererii pentru acordarea protec]iei soiul sau rasa s` nu fi fost v\ndut sau pus la dispozi]ia ter]ilor \n anumite condi]ii. Distinctivitatea se refer` la condi]ia ca soiul sau rasa s` se deosebeasc` de orice alt soi sau ras` cunoscut` la data \nregistr`rii cererii. Omogenitatea are \n vedere existen]a unui grad suficient de uniform sub aspectul tr`s`turilor caracteristice relevante. Aceast` condi]ie este \ndeplinit` chiar dac` exist` o anumit` varia]ie previzibil` ca urmare a particularit`]ilor de reproduc]ie. Condi]ia stabilit`]ii este respectat` dac`, dup` \nmul]iri repetate sau \n cazul unui ciclu de \nmul]iri, tr`s`turile caracteristice relevante r`m\n neschimbate. Aceast` condi]ie se consider` \ndeplinit` dac` au fost confirmate \n scris de autorit`]ile competente c`rora le revine obliga]ia verific`rii [i test`rii noilor soiuri sau rase. Dispozi]iile analizate desemn\nd sfera obiectului inven]iei [i condi]iile cererii trebuie respectate pentru a putea beneficia de protec]ie prin brevet. Nu pot beneficia de protec]ie prin brevet inven]iile care contravin ordinii publice se refer` la dispozi]ii normative din dreptul public care privesc interese generale [i au prioritate \n raport de via]a privat`; cerin]a bunelor moravuri are \n vedere faptul c` imoralitatea este asimilat` ilegalit`]ii. Cele dou` condi]ii nu trebuie s` fie \ndeplinite \n mod cumulativ. Pe l\ng` aceste categorii de inven]ii, legea prevede expres c` nu pot fi protejate prin brevet ideile, descoperirile, teoriile [tiin]ifice, metodele matematice, programele de calculator, solu]iile cu caracter economic sau de organizare, diagramele [i metodele de \nv`]`m\nt [i instruire, reguli de joc, sisteme urbanistice, planurile [i metodele de sistematizare, fenomenele fizice \n sine, re]etele culinare [i realiz`rile cu caracter estetic. Aceste realiz`ri nu \ntrunesc condi]iile pentru brevetare, dar unele dintre ele s\nt protejate pe calea drepturilor de autor. O problem` controversat` o constituie protec]ia topografiilor de semiconductori. Un proiect de protec]ie a topografiilor circuitelor integrate a fost elaborat [i \n ]ara noastr`, \n cadrul OSIM, dar nu a fost finalizat. |nregistrarea, publicarea [i examinarea cererii de brevet [i eliberarea brevetului Protec]ia prin brevet se deosebe[te de protec]ia \n temeiul dreptului de autor prin aceea c` impune \ndeplinirea anumitor condi]ii. Procedura eliber`rii brevetului presupune \nregistrarea unor cereri de brevet la OSIM. |nregistrarea cererii reprezint` un act constitutiv de drepturi [i marcheaz` debutul procedurii de eliberare a brevetului. Fomalitatea administrativ` a \nregistr`rii cererii este un element constitutiv de

III.2.2.

DPI29 drepturi, astfel \nc\t, \n situa]ia conflictului dintre doi inventatori ai aceleia[i inven]ii, dreptul exclusiv va fi recunoscut aceluia care a depus cel dint\i cererea de brevet. Deci dreptul asupra inven]iei poate fi din acel moment recunoscut nu primului inventator, ci primului depun`tor al cererii. Potrivit legii, cererea de brevet poate fi depus` de: inventator (sau un colectiv de inventatori) atunci c\nd dreptul la eliberarea brevetului nu apar]ine unit`]ii al c`rui salariat este inventatorul; succesorul \n drepturi al inventatorului c\nd inventatorul a transmis dreptul s`u unei persoane fizice sau juridice; unitatea al c`rui salariat este inventatorul \n cazul inven]iilor de serviciu [i al celor asimilate acesora. Cererea trebuie s` aib` ca obiect o singur` problem`, chiar dac` aceasta implic` mai multe solu]ii tehnice noi sau mai multe variante de realizare a aceleia[i idei inventive. |n cerere trebuie s` fie incluse datele de identificare cu privire la solicitare, descrierea inven]iei [i revendic`rile, eventual [i desenele exemplificative. Revendic`rile constau \n prezentarea succint` a elementelor de noutate ale inven]iilor; fiind suportul dreptului conferit prin brevet, descriu \ntinderea protec]iei. Revendicarea principal` este prima revendicare ce cuprinde toate elementele necesare solu]iei propuse. Subrevendic`rile deriv` de la revendicarea principal` [i cuprind modalit`]i ale ideii inventive exprimate \n aceast` revendicare. Conform regulamentului, toate cererile de brevet depuse la registratura OSIM trebuie s` fie analizate \n ziua depunerii. Depunerea cererii se face fie direct la registratura OSIM, fie prin scrisoare recomandat`. Data depozitului na]ional-reglementar este data depunerii cererii de brevet sau data care rezult` din tratatele [i conven]iile interna]ionale la care Romnia este parte. |n cazul \n care din cererea de brevet lipsesc revendic`rile, acestea pot fi depuse ulterior. |n cazul nedepunerii revendic`rilor, cererea se consider` abandonat` [i se respinge ca atare. Acordarea datei de depozit na]ional-reglementar pentru cererile de brevet de inven]ie se \nscrie \n Registrul na]ional al cererilor depuse la OSIM [i se comunic` solicitantului \n decurs de 3 zile. Depozitul na]ional asigur` un drept de prioritate. Autorul brevetului are dreptul la recunoa[terea faptului c` a fost primul care a g`sit solu]ia pe care o reprezint` inven]ia. Acest drept se nume[te drept de prioritate [i se na[te \n momentul realiz`rii inven]iei, put\nd fi dovedit prin orice mijloace de prob`. Data priorit`]ii este [i momentul \n raport de care se apreciaz` noutatea inven]iei. Cererea de brevet trebuie s` aib` un singur obiect, respectiv s` propun` rezolvarea unei singure probleme. Acest principiu este numit principiul unific`rii inven]iei; este recunoscut de majoritatea legisla]iilor [i este consacrat de Conven]ia privind eliberarea brevetului european. |n doctrin` s-a propus drept criteriu de brevetare conform acestui principiu existen]a unui drept inventiv general. Dac` cererea de brevet nu are un singur obiect, se poate dispune divizarea acesteia. Cererea de brevet poate s` cuprind` invocarea uneia sau mai multor priorit`]i \n baza uneia sau mai multor cereri anterioare sau ulterioare de depozit na]ional reglementar. Conven]ia de la Paris consacr` dreptul de prioritate unionist \n favoarea resortisan]ilor care au depus o cerere de brevet \ntr-unul dintre statele membre. F`r` recunoa[terea acestui drept, protec]ia altei ]`ri ar fi imposibil`. Pentru a da na[tere unui drept de prioritate,

DPI30 primul depozit trebuie s` fie un depozit na]ional reglementar, adic` s` \ndeplineasc` toate condi]iile cerute de legea na]ional` \n care este f`cut. Simplul fapt al efectu`rii unui prim depozit \ntr-o ]ar` a Uniunii nu asigur` ap`rarea inven]iei \n celelalte ]`ri membre. Pentru a-[i asigura protec]ia, este necesar ca inventatorul s` depun` \n ]`rile unde protec]ia prezint` interese pentru el o cerere separat`. Invocarea priorit`]ii unei inven]ii se poate face [i \n baza unui depozit creat \n urma expunerii \ntr-o expozi]ie interna]ional` organizat` pe teritoriul Rom#niei sau \n statele membre ale conven]iilor la care ]ara noastr` este parte. Cererea trebuie depus` \n 6 luni de la data introducerii produsului \n expozi]ie. Cererile de brevet care \ndeplinesc condi]iile cerute de lege se public` dup` 18 luni de la data depozitului na]ional reglementar sau a priorit`]ii invocate. Publicarea se poate face [i \ntr-un termen mai scurt, la crerea persoanei fizice sau juridice \ndrept`]ite. Odat` cu publicarea cererii de brevet se poate publica [i un raport de documentare raport care poate fi publicat [i ulterior. Examinarea cererii de brevet poate fi cerut` \n 30 luni de la data depozitului; \n caz contrar cererea se consider` abandonat` [i se respinge. Examinarea cererii se face sub aspectul respect`rii condi]iilor de fond [i de form` ale priorit`]ii invocate, precum [i al unit`]ii \n raport de prevederile legii. Hot`r\rea de acordare a brevetului de inven]ie sau de respingere a cererii se ia de o comisie de examinare din cadrul OSIM \n 16 luni de la \nregistrarea cererii. Toate hot`r\rile OSIM vor fi motivate [i \nscrise \n Registrul Na]ional al cererilor de brevet de inven]ie depuse. Brevetul de inven]ie este eliberat de directorul general OSIM [i se \nscrie \n Registrul na]ional al brevetelor de inven]ie. Durata de valabilitate a unui brevet de inven]ie este de 20 de ani, cu \ncepere de la data constituirii depozitului na]ional reglementar. |n cazul inven]iilor care perfec]ioneaz` o alt` inven]ie protejat` proprietate intelectual` brevet, durata de valabilitate este limitat` la aceea a brevetului acordat pentru inven]ia pe care o perfec]ioneaz`, f`r` a putea fi mai mic` de 10 ani.

III.2.3.

Drepturile [i obliga]iile inventatorului

A. Drepturi nepatrimoniale Eliberarea brevetului de inven]ie confer` inventatorului: dreptul de a interzice ter]ilor fabricarea, comercializarea, oferirea spre v\nzare, folosirea sau stocarea produselor; \n cazul metodelor sau procedeelor dreptul de a interzice folosirea acestora. Astfel se consacr` dreptul exclusiv de exploatare al inventatorului, care implic` dreptul de a interzice ter]ilor folosirea inven]iei f`r` autorizarea dat` de inventator. Acest drept consacrat prin lege este amplu analizat \n regulament. 1) Dreptul la protec]ie provizorie Din momentul constituirii depozitului na]ional reglementar [i p\n` la eliberarea brevetului de inven]ie, inventatorul beneficiaz` de o parte din drepturile recunoscute titularilor. Perioada de protec]ie provizorie devine astfel o perioad` de testare a valorii inven]iei, m`sur` denumit` \n doctrina occidental` sistemul examenului am\nat. |n cazul respingerii cererii de brevet \n urma examenului de fond, protec]ia \nceteaz` [i produce efecte retroactiv.

DPI31 Dreptul exclusiv de a autoriza expoatarea inven]iei de c`tre titularul unei inven]ii de perfec]ionare Ra]iunea instituirii acestui drept decurge din leg`tura indisolubil` dintre brevetul principal [i brevetul de perfec]ionare. |n cazul refuzului nejustificat, titularul dreptului de perfec]ionare va putea ac]iona pe calea dreptului comun pentru a pune cap`t abuzului de drept. 3) Dreptul privind recunoa[terea calit`]ii de adev`rat creator, ca drept ce decurge firesc din calitatea de autor Acest drept moral are un caracter absolut personal, inalienabil [i imprescriptibil. Spre deosebire de dreptul de autor propriu-zis, \n cazul inven]iilor dreptul la calitatea de autor se na[te din momentul concretiz`rii actului de crea]ie, dar el este condi]ionat de eliberarea titlului depozit. |n acest temei, inventatorului i se recunoa[te dreptul de a i se men]iona numele [i calitatea \n brevetul eliberat, \n carnetul de munc`, \n alte acte [i publica]ii \n care se face vorbire cu privire la inven]ia sa. |n situa]ia \n care titularul brevetului este o alt` persoan` dec\t inventatorul, acesta are dreptul de a i se elibera un duplicat al brevetului. |n cazul \n care brevetul este eliberat unei organiza]ii, dreptul de divulgare are anumite particularit`]i, iar autorul are obliga]ia de a informa unitatea cu privire la stadiul realiz`rii inven]iei. 4) Dreptul de a cere revalidarea brevetului \n cazul dec`derii din drepturi a titularului de brevet ca urmare a neplatei taxelor Invalidarea se public` de c`tre OSIM. |n aceast` situa]ie, inven]ia poate fi utilizat` de ter]i [i nu poate fi transmis` dec\t cu patrimoniul celui care utilizeaz` inven]ia. 5) Dreptul de a renun]a \n tot sau \n parte la brevet De regul`, protec]ia prin brevet \nceteaz` la expirarea valabilit`]ii acestuia. Legea permite renun]area la drepturi, inclusiv la brevet. Renun]area se poate face pe baza unei declara]ii scrise [i \nregistrate la OSIM. Inven]ia sau partea din inven]ie la care s-a renun]at poate fi exploatat` liber de c`tre p`r]i. Renun]area produce efecte \ncep\nd cu \nregistrarea la OSIM a cererii. Drepturile [i protec]ia pot \nceta [i ca urmare a anul`rii \n tot sau \n parte a brevetului. Cererea de anulare se poate face de persoana interesat` \n tot cursul de valabilitate a brevetului, iar competen]a de solu]ionare revine Tribunalului Bucure[ti. 6) Dreptul de a beneficia de asisten]a unui consilier autorizat \n proprietate industrial` Regulamentul de aplicare a legii prevede condi]iile pe care o persoan` trebuie s` le \ndeplineasc` pentru a avea calitatea de consilier \n materie de brevete, fiind prev`zute [i situa]iile \n care se acord` asisten]`. 7) Dreptul de divulgare a inven]iei Apa]ine inventatorului [i succesorilor lui \n drepturi [i poate fi exercitat p\n` la publicarea descrierii inven]iei de c`tre OSIM. Acest drept comport` unele restr\ngeri \n cazul inven]iilor cu caracter secret. Atribuirea caracterului secret se face cu \n[tiin]area inventatorului c`ruia i se acord` o compensa]ie material`. 2)

DPI32 Persoana fizic`/juridic` ce solicit` eliberarea brevetului poate solicita ca OSIM s` nu publice inven]ia p\n` la o anumit` dat`. |n cazul atribuirii caracterului secret, OSIM asigur` p`strarea acestui caracter, \n acord cu legisla]ia privitoare la ap`rarea secretului de stat. 8) Dreptul de a beneficia de credite \n valut` pentru plata taxelor necesare brevet`rii \n str`in`tate a inven]iei |nainte de formarea unui depozit \n str`in`tate, cererea de brevet trebuie \nregistrat` \n ]ar`, iar OSIM trebuie \n[tiin]at cu privire la inten]ia declan[`rii procedurii \n str`in`tate.

B. Drepturi patrimoniale Inventatorul are drepturi patrimoniale care se stabilesac pe baz` de contract, renun]\ndu-se astfel la sistemul recompenselor care era consacrat anterior. C. Obliga]ii Pe l\ng` aceste drepturi, se prev`d [i anumite obliga]ii care revin inventatorului: 1) Obliga]ia de acorda la cerere titularului de brevet asisten]` tehnic` pentru punerea \n aplicare a inven]iei Condi]iile privind modalit`]ile [i cadrul respect`rii acestei obliga]ii se stabilesc prin contract. |n acest mod se urm`re[te aplicarea inven]iei \ntr-o manier` unitar`. 2) Obliga]ia de a pl`ti taxele de men]inere \n vigoare a brevetului Taxele de brevetare ale persoanei fizice/juridice se pl`tesc \n valut` \n contul OSIM.
Transmiterea drepturilor Drepturile patrimoniale ce decurg din realizarea unei inven]ii s\nt transmisibile \n tot sau \n parte. Pot fi transmise: dreptul la acordarea brevetului de inven]ie \n cazul \n care actul de transmitere intervine \nainte de pronun]area deciziei cu privire la acordarea brevetului; dreptul asupra brevetului atunci c\nd obiectul transmiterii \l formeaz` brevetul; actul se poate \ncheia dup` eliberarea brevetului pe toat` durata de validitate a acestuia; dreptul exclusiv de exploatare [i celelalte drepturi patrimoniale. Cel mai frecvent caz de transmitere a drepturilor patrimoniale se realizeaz` prin contractul de licen]`.

III.2.4.

A. Contractul de cesiune Cesiunea a fost considerat` ca o form` de v\nzare, ceea ce a determinat aplicarea dispozi]iilor din dreptul comercial. Cesiunea poate fi definitiv` sau temporar`, titularul brevetului rezerv\ndu-[i dreptul de a prelua brevetul dup` expirarea termenului fixat. Dup` aspectul \ntinderii, cesiunea poate fi total` sau par]ial`. Cesiunea total` vizeaz` \ntregul brevet [i \ntregul teritoriu pe care inven]ia este protejat`. Cesiunea poate fi par]ial`: sub aspect teritorial dac` se refer` numai la o parte din teritoriul pe care inven]ia este protejat`; sub aspectul aplica]iilor atunci c\nd inven]ia este susceptibil` de mai multe aplica]ii [i numai unele dintre acestea formeaz` obiectul transmisiunii;

DPI33 sub aspectul con]inutului dreptului transmis un brevet nul nu va putea forma obiectul contractului de cesiune. Cesiunea poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Prin cesiune se transfer` \n patrimoniul cesionarului dreptul de proprietate asupra brevetului [i dreptul la ac]iune \n contrafacere. Nu pot fi transmise drepturile personale nepatrimoniale. Contractul de cesiune d` na[tere unor obliga]ii specifice \n sarcina p`r]ilor. Cedentul va avea \n principal obliga]ia de a remite obiectul contractului, ceea ce implic` tolerarea actelor de exploatare ale cesionarului. De asemenea, este ]inut s` respecte [i obliga]ia de garan]ie \mpotriva viciilor ascunse ale obiectului contractului [i \mpotriva evic]iunii. Cu toate acestea, nu este interzis` includerea \n contract a mai multor clauze de negaran]ie; cesiunea f`c\ndu-se pe riscul cesionarului dup` cedarea brevetului, cedentul nu mai are dreptul s` exploateze inven]ia; \n caz contrar cesionarul poate s` invoce garan]ia evic]iunii sau poate recurge la ac]iunea \n contrafacere. Cesionarul are \n principal obliga]ia de a pl`ti pre]ul dac` cesiunea s-a f`cut cu titlu oneros.

B. Contractul de licen]` Reprezint` o form` specific` prin care se realizeaz` transferul de tehnologie; este acordul prin care titularul unui drept de proprietate industrial` concede unei alte persoane, \n tot sau \n parte, folosin]a dreptului s`u exclusiv de exploatare \n schimbul pl`]ii de redeven]e. Licen]a poate fi concedat` [i de coproprietarul sau de uzufructuarul unui brevet. Este permis` concedarea unui num`r nelimitat de licen]e asupra aceluia[i brevet. Contractul de licen]` se caracterizeaz` prin aceea c` este consensual, nesupus unor formalit`]i, [i se \ncheie pe durat` nedeterminat`. Contractul \nceteaz` s` produc` efecte prin anularea brevetului sau rezolu]iune. De regul`, contractul de licen]` este cu titlu oneros, dar poate fi [i cu titlu gratuit. Fiind \ncheiat intuitu personae, este inadmisibil transferul dreptului dob\ndit de beneficiar f`r` consim]`m\ntul titularului brevetului. Dup` natura obiectului, contractul de licen]` poate fi: de brevet, de men]inere de licen]` sau poate avea ca obiect un desen sau model industrial. |n func]ie de caracterul lor, contractele pot fi de licen]` exclusiv` sau neexclusiv`, iar dup` teritoriul pe care produc efecte pot fi licen]e limitate (par]iale) sau nelimitate (totale). Transmisiunea produce efecte fa]` de ter]i din momentul \nregistr`rii la OSIM. Dreptul exclusiv de exploatare al titularului unui brevet este asociat cu obliga]ia de exploatare, prin care se protejeaz` interesul societ`]ii de a beneficia de progresul asigurat prin folosirea inven]iei. Dac` o inven]ie nu a fost aplicat` sau aplicat` insuficient \n ]ar`, iar titularul brevetului nu poate justifica atitudinea pasiv`, legea permite solicitarea acord`rii licen]elor obligatorii. Cererea de acordare a licen]ei obligatorii se poate formula de persoana interesat` [i se adreseaz` Tribunalului Municipiului Bucure[ti dup` 4 ani de la \nregistrarea cererii sau dup` 3 ani de la eliberarea brevetului, socotindu-se termenul care expir` cel mai t\rziu. Legea prevede expres c` licen]a obligatorie este neexclusiv` [i este acordat` cu determinarea strict` a duratei, nivelului redeven]elor [i drepturilor b`ne[ti cuvenite inventatorului.

DPI34 Licen]a obligatorie \[i produce efectele din momentul \nregistr`rii la OSIM.

III.3.

Inova]iile

Nu- i !!! Din DEX: Inova]ie = schimbare, noutate prefacere; rezolvare a unei probleme de tehnic` sau de organizare a muncii \n scopul \mbun`t`]irii (productivit`]ii) muncii, perfec]ion`rii tehnice sau ra]ionaliz`rii solu]iilor aplicate. Inven]ie = rezolvare sau realizare tehnic` dintr-un domeniu al cunoa[terii care prezint` noutate [i progres fa]` de stadiul cunoscut p\n` atunci.

III.4.

M`rcile [i indica]iile geografice

Semnele distinctive formeaz` o categorie de obiecte ale propriet`]ii industriale caracterizate printr-o func]ie comun` aceea de a permite identificarea rapid` a provenien]ei unor produse [i diferen]ierea unor produse identice sau asem`n`toare, dar care provin de la produc`tori diferi]i. Al`turi de semnele distinctive propriu-zise care s\nt m`rcile [i indica]iile geografice mai s\nt protejate numele comercial, emblema, titlurile de periodice. M`rcile Potrivit Legii nr. 84/1998, marca este un semn susceptibil de reprezentare grafic`, servind la deosebirea produselor sau serviciilor unor persoane fizice sau juridice de cele apar]in\nd altor persoane. Valoarea m`rcii const` \n informa]ia pe care o furnizeaz` consumatorului privitor la originea produselor, permi]\ndu-i s` le deosebeasc`.

III.4.1.

A. Func]iile m`rcii Marca \ndepline[te mai multe func]ii: 1) Func]ia de diferen]iere a produselor Marca individualizeaz` produsele aflate pe pia]`, pun\nd pe produc`tor la ad`post de situa]ia ca marca s` fie utilizat` de concure]ii s`i. Sub acest aspect, marca devine un instrument de atragere a clientelei prin aprecierea de care se bucur` \n r\ndul cump`r`torilor. | ncep\nd prin a diferen]ia subiectele de marc`, ajunge s` diferen]ieze obiectele sau subiectul material al drepturilor respective, fenomen numit obiectivizarea m`rcii. Astfel, func]ia de diferen]iere a produc`torului a devenit o func]ie de diferen]iere [i identificare a produselor. 2) Func]ia de concuren]` Contribuind la individualizarea produselor unui anumit produc`tor [i fiind un semn exterior al valorii lor, marca permite orientarea op]iunii cump`r`torului c`tre produse care au dob\ndit o bun` reputa]ie. Astfel, unele m`rci au ajuns s` se identifice cu produsul. Acest mecanism consolideaz` func]ia de concuren]`, func]ie care s-a simplificat p\n` la denaturare odat` cu dezvoltarea publicit`]ii, deoarece marca a devenit un mijloc de presiune asupra cererii, prin diferen]ierea artificial` a produselor combinate cu publicitatea excesiv`. De la diferen]ierea produselor unor \ntreprinderi s-a ajuns la diferen]ierea m`rcilor aceleia[i \ntreprinderi pentru acela[i produs, ca urmare a multiplic`rii modelelor, titlurilor, paletei coloristice sporindu-se v\nzarea \n jurul m`rcii diversificate. Abuzul publicitar tinde s` suplineasc` diferen]ierea obiectiv` cu diferen]ierea subiectiv`.

DPI35 3) Func]ia de garan]ie a calit`]ii Este indisolubil legat` de func]ia de concuren]`. Cu ajutorul m`rcii, consumatorul ajunge s` identifice un anumit produs pe care \l prefer` datorit` calit`]ilor sau modului de prezentare. Marca devine pentru consumator o garan]ie a calit`]ii constante a unui anumit produs, f`r` ca aceast` garan]ie s` fie de natur` juridic`. Prin marc` se stabile[te o leg`tur` \ntre produc`tor [i consumator. Nemen]inerea calit`]ii de c`tre produc`tor nu atrage o sanc]iune juridic`, ci determin` cump`r`torul s`-[i reorienteze op]iunea c`tre alte produse. |n unele domenii (mod`, cosmetice etc.) unele m`rci devin un adev`rat simbol al calit`]ii. |n mod obi[nuit, consumatorul nu are la dispozi]ie elementele necesare spre a constata singur calitatea produselor aflate pe pia]`, fiind informat numai pe cale publicitar`. Astfel, diferen]ierea produselor \n mod obiectiv, pe baza calit`]ii, se transform` \n diferen]iere subiectiv`, bazat` pe credin]a cump`r`torului, ceea ce \l face s` prefere o anumit` marc` cu convingerea c` ea corespunde unei calit`]i superioare. 4) Func]ia de organizare a pie]ii |n interac]iunea dintre produc]ie [i consum, marca apare ca un instrument de organizare a pie]ii, ca mijloc de corelare a cererii [i ofertei. Aceast` func]ie se reflect` \n special asupra distribu]iei, prin reducerea rolului distribuitorului la simplul atribut al aprovizion`rii, fie prin transformarea sa \ntr-un responsabil al calit`]ii produsului. Noile forme de distribu]ie (autoserviri) reflect` faptul c` marca se vinde singur`, astfel \nc\t distribuitorii [i-au creat m`rci proprii ori revendic` exclusivitatea m`rcii produc`torului pe pia]`. Cerin]ele economice [i comerciale au transformat marca \n principalul instrument al marketing-ului. 5) Func]ia de monopol Func]ia de concuren]` [i organizare a pie]ii se transpune \n anumite condi]ii \ntr-o func]ie de monopol, fiind sprijinit` \n acest sens de func]ia de reclam`. Tendin]a prolifer`rii artificiale a m`rcilor produc`torilor [i aceea de asigurare a exclusivit`]ii distribuirii au condus la transformarea concuren]ei stimulatoare \n concuren]` de monopol. Multiplicarea m`rcilor aceluia[i produc`tor pentru acela[i tip de produse, f`r` s` existe o diferen]iere obiectiv`, devine cu timpul o fr\n` a produc]iei. Crearea de prea multe variet`]i limiteaz` randamentul m`rcilor, ceea ce determin` o sl`bire a m`rcii. Produc`torul tinde s` pretind` exclusivitatea distribu]iei [i s` influen]eze pre]ul. Func]ia de monopol influen]eaz` [i structura cererii, care devine tot mai complex`, orient\ndu-se spre produse inutile. Marca ajunge s` denatureze concuren]a, consolid\nd un privilegiu nejustificat pentru m`rcile mari. 6) Func]ia de reclam` Pentru consumator marca ajunge s` devin` un simbol legat direct de reputa]ia unui produs, astfel \nc\t ceea ce se impune cump`r`torului este \n primul r\nd marca \n raport de provenien]a sau calitatea produsului. Aceast` func]ie a ap`rut prin deta[area m`rcii de produsul destinat s`-l individualizeze. For]a reclamei ]ine de \ns`[i originalitatea m`rcii, de impresia pe care o produce asupra consumatorului. Prin for]a de atrac]ie pe care a dob\ndit-o, marca devine un element autonom al schimbului comercial, dep`[ind stadiul de element accesoriu al produsului .

DPI36 7) Func]ia de protec]ie a consumatorului Pentru consumator marca presupune o calitate constant`; de aceea este important s` existe o informare corect` a consumatorului, astfel \nc\t s` fie protejat \mpotriva \n[el`ciunii. *** |n cadrul reuniunii de exper]i de la Geneva (1978) s-a ajuns la concluzia c` este necesar` o reconsiderare a concuren]ei neloiale, care s` permit` consumatorului s`-[i valorifice singur sau prin intermediul unor asocia]ii drepturile sale. Av\nd \n vedere c` func]ia de garan]ie a calit`]ii produsului nu are o semnifica]ie important`, este necesar` reprimarea practicilor abuzive, \n primul r\nd prin corecta informare a consumatorului.

B. Semnele prin care pot fi constituite m`rcile |n art. 3 lit. a din Legea nr. 84/1998 s\nt enumerate exemplificativ: cuvintele (numele de persoane), desenele, literele, cifrele, elementele figurative, formele tridimensionale, forma produsului sau ambalajului, combina]ia de culori sau o combina]ie a acestor semne. C. Clasificarea m`rcilor Clasificarea m`rcilor prezint` importan]` sub aspectul regimului juridic, \n special cu privire la condi]iile de valabilitate [i aprecierea eventualelor \nc`lc`ri. Sub aspectul destina]iei economice, m`rcile pot fi de fabric` (individualizeaz` produc`torii) [i de comer] (individualizeaz` comercian]ii). At\t m`rcile de fabrica]ie, c\t [i cele de comer] se refer` la produse, deosebindu-se astfel de m`rcile de serviciu menite s` individualizeze prest`rile de servicii. Dup` titularul dreptului la marc`, se disting: m`rci individuale m`rci care au drept subiect o persoan` fizic` sau juridic` determinat`; m`rci colective apar]in unui grup de unit`]i care desf`[oar` o activitate industrial` sau comercial`, dup` ce au c`zut de comun acord asupra m`rcii colective, dar care autorizeaz` aplicarea lor (de obicei) al`turi de marca individual`, cu condi]ia respect`rii calit`]ii. Dup` caracterul lor, deosebim m`rci facultative [i obligatorii, caracter care depinde de func]ia lor economic`. Majoritatea legisla]iilor consacr` caracterul facultativ al m`rcilor, cu titlu de excep]ie fiind reglementat` [i obliga]ia de marcare. |n raport cu modul de alc`tuire se disting: marca simpl` alc`tuit` dintr-un singur semn, nume, denumire; marca combinat` (mai des utilizat` deoarece asigur` mai bine caracterul distinctiv) compuse sau complexe, dup` cum elementele combinate s\nt de aceea[i natur` sau de natur` diferit`. |n func]ie de natur`, m`rcile pot fi: m`rci verbale alc`tuite din cuvinte scrise; m`rci figurative alc`tuite din reprezent`ri grafice. Prin Conven]ia de la Paris se reglementeaz` [i marca agentului sau reprezentatului, aceasta fiind o marc` folosit` de distribuitor (spre deosbire de produsele importate [i expediate cu marca produc`torului). De[i ini]ial marca a constituit un semn distinctiv pentru produsul finit, \n prezent este utilizat` [i pentru materii prime sau intermediare. Acest tip de marc` este numit \n doctrin` marc` \nso]itoare. Pe l\ng` aceast` categorie de m`rci a c`ror existen]` este stabilit` prin doctrin`, prin lege se consacr`:

DPI37 marca anterioar` reprezent\nd marca \nregistrat`, precum [i marca depus` pentru a fi \nregistrat` cu condi]ia \nregistr`rii ulterioare; marca marc` larg recunoscut` \n Romnia la data depunerii unei cereri de \nregistrare sau la data priorit`]ii revenditat` \n cerere; marca colectiv` destinat` a servi la deosebirea produselor sau serviciilor membrilor unei asocia]ii de pprodusele sau serviciile apar]in\nd altor persoane; marca de certificare indica faptul c` produsul sau serviciul pentru care este utilizat` s\nt certificate de titularul m`rcii \n ceea ce prive[te calitatea, precizia, modul de fabrica]ie ori alt` caracteristic`. Pentru a beneficia de protec]ie, m`rcile trebuie s` \ndepineasc` mai multe condi]ii: Distinctivitatea implic` originalitate [i noutate. Semnul nu trebuie s` fie banal, lipsit de individualitate. Originalitatea nu presupune un caracter absolut \n spa]iu [i timp ce se apreciaz` \n raport de obiectul pe care urmeaz` s`-l identifice. Lipse[te aceast` tr`s`tur` \n cazul semnelor prea simple sau al celor descriptive (care se refer` exclusiv la natura, condi]iile fabric`rii, calitatea sau alt` tr`s`tur` a produsului). Exclusivitatea potrivit acestei condi]ii, nu pot fi \nregistrate ca m`rci semnele care cuprind indica]ii false sau \n[el`toare cu privire la zona geografic`, natura sau calitatea produsului, dac` acestea s\nt de natur` s` creeze confuzii. Disponibilitatea presupune ca semnul s` nu fi apar]inut anterior altei persoane. Nu este protejabil` marca identic` cu o marc` anterioar` dac` \nso]esc acela[i produse, deoarece exist` riscul confuziei. Prin lege se prevede expres c` natura produselor sau serviciilor pentru care se solicit` \nregistrarea m`rcii nu constituie nici un obstacol la \nregistrarea acesteia.

D. Subiectul dreptului la marc` Dreptul la marc` apar]ine persoanei fizice sau juridice care a depus prima cererea de \nregistrare a m`rcii [i care desf`[oar` activit`]i de comer] sau industrie. Dreptul la marc` poate apar]ine mai multor persoane care exercit` \mpreun` o activitate de comer] sau industrie. Aceste dispozi]ii privesc m`rcile individuale. C\t prive[te m`rcile colective, acestea apar]in membrilor unei asocia]ii. E. Drepturile conferite de marc` O problem` controversat` legat` de marc` este aceea a caracterului absolut sau relativ, respectiv dac` acest drept este opozabil erga omnes sau numai fa]` de ceilal]i concuren]i. Opinia majoritar` sus]ine caracterul absolut al dreptului la marc`. Spre deosebire de dreptul n`scut din brevetul de inven]ie, dreptul la marc` poate fi prelungit nelimitat \n timp. Acest drept se caracterizeaz` prin teritorialitate, ceea ce presupune c` protec]ia se extinde la \ntregul teritoriu na]ional, dar ceea ce este specific este faptul c` are [i voca]ie de universalitate. Dezvoltarea comer]ului interna]ional a determinat o extindere a protec]iei m`rcilor dincolo de limitele teritoriale. Principalele prerogative ale dreptului de marc` s\nt: dreptul exclusiv de a folosi sau exploata semnul ales ca marc`; dreptul de a interzice folosirea aceluia[i semn de c`tre ter]i.

DPI38 Prin lege s\nt reglementate cazurile \n care titularul m`rcii poate solicita instan]elor de judecat` s` interzic` ter]ilor folosirea m`rcii f`r` consim]`m\ntul titularului: \n cazul unor semne identice cu marca pentru acela[i fel de produse sau servicii; c\nd datorit` asem`n`rii cu marca s-ar putea crea confuzii; \n cazul aplic`rii m`rcii pe produsele sau ambalajele altui produc`tor, \n situa]ia utiliz`rii semnului pe documente sau pentru publicitate [.a. Exercitarea dreptului se poate face numai dup` publicarea m`rcii. Folosirea unei m`rci \n raport cu func]iile ce \i s\nt recunoscute impune limite exerci]iului dreptului titularului. Potrivit legii, titularul unei m`rci \nregistrate nu se poate opune: actelor de comer] av\nd ca obiect produse ce poart` marca \n cazul produselor ce au fost puse \n circula]ie cu acordul acestuia; indic`rii numelui [i adresei titularului de c`tre un ter] \n cadrul activit`]ii comerciale; folosirii indica]iilor privind originea geografic`, valoarea, calitatea produselor etc.; folosirii m`rcii, dac` acest lucru este necesar pentru a indica destina]ia produsului, situa]ie ivit` \n special \n cazul pieselor deta[abile. |n toate cazurile, folosirea m`rcii de c`tre un ter] trebuie s` se fac` potrivit practicilor loiale. Transmiterea dreptului asupra m`rcii Marca este un bun transmisibil at\t cu titlu oneros, c\t [i cu titlu gratuit, \n tot sau \n parte. Pe toat` durata de protec]ie, marca poate fi transmis` prin cesiune sau licen]`, precum [i \n cazul urm`ririi silite a debitorului titular al m`rcii. Contractul de cesiune este contractul prin care cesionarul dob\nde[te totalitatea drepturilor titularului asupra m`rcii. |n cazul cesiunii, drepturile pot fi transmise [i independent de fondul de comer] \n care este \ncorporat` marca. Cesiunea se poate face \n raport de toate produsele sau serviciile pentru care este \nregistrat` marca sau numai pentru o parte dintre acestea. Pentru a evita riscul de confuzie, m`rcile identice sau similare apar]in\nd aceluia[i titular nu pot fi transmise dec\t prin cesiune total` fa]` de o singur` persoan`. Cesiunea se \ncheie \n scris [i devine opozabil` ter]ilor din momentul \nregistr`rii \n Registrul na]ional al m`rcilor. |n cazul licen]ei, titularul m`rcii poate s` autorizeze ter]ele persoane s` foloseasc` marca \n raport de anumite limite teritoriale. Contractul de licen]` este contractul \n temeiul c`ruia titularul unei m`rci transmite altei persoane dreptul de a aplica sau ata[a marca pe produsele pe care le fabric` sau le pune \n circula]ie. Licen]a poate fi: licen]` exclusiv` c\nd titularul se oblig` s` nu mai acorde alte licen]e ter]ilor; licen]` simpl` (neexclusiv`); licen]` reciproc` \ntre p`r]i intervine \n]elegerea de a pune \n circula]ie un nou produs sub aceea[i marc`. Licen]iatul care a \nc`lcat clauzele contractuale poate fi ac]ionat \n justi]ie de titularul m`rcii \n ceea ce prive[te durata folosirii, aspectele m`rcii, natura produselor [i serviciilor pentru care s-a acordat ori calitatea acestora. Prin lege, licen]iatul este obligat:

F.

DPI39 s` foloseasc` marca pentru produsele pentru care s-a convenit prin contractul de licen]`; s` fac` men]iunea prin licen]` al`turi de marca aplicat` pe produs a[a cum s-a convenit prin contract. Licen]a devine opozabil` din momentul \nregistr`rii \n Registrul na]ional al m`rcilor.

G. Stingerea dreptului asupra m`rcii Poate interveni ca urmare a voin]ei manifestate de titularul m`rcii sau ca urmare a cererii formulate de orice ter] interesat. Legea recunoa[te dreptul titularului de a renun]a la marc` pentru toate produsele pentru care a fost \nregistrat` sau numai pentru o parte din produse. Renun]area la marc` este supus` \nregistr`rii la OSIM [i \[i produce efectele din momentul \nscrierii \n Registrul na]ional al m`rcilor. Dac` marca a format obiectul unui contract de licen]`, titularul are obliga]ia de a notifica licen]iatului faptul c` are aceast` inten]ie. Pe toat` durata protec]iei, orice persoan` interesat` se poate adresa Tribunalului Municipiului Bucure[ti pentru a cere dec`derea titularului m`rcii din drepturi dac`: \n mod nejustificat marca nu a fost folosit` \n Romnia timp de 5 ani; dac` dup` \nregistrare marca a devenit uzual` \n comer] cu un produs sau serviciu pentru care a fost \nregistrat`; dac`, dup` \nregistrare, ca urmare a folosirii m`rcii exist` posibilitatea inducerii \n eroare a publicului; \n cazul m`rcii \nregistrate de o persoan` f`r` calitate. Stingerea efectiv` a dreptului produce efecte din momentul r`m\nerii definitive a hot`r\rii judec`tore[ti. Persoanele interesate pot solicita Tribunalului Municipiului Bucure[ti anularea \nregistr`rii m`rcii, \n cazul nerespect`rii condi]iilor prev`zute de lege, c\nd solicitarea \nregistr`rii s-a f`cut cu rea credin]`, c\nd este prejudiciat renumele sau imaginea unei persoane sau c\nd se aduce atingere unui drept de proprietate intelectual` dob\ndit anterior.
M`rcile colective |nregistrarea acestor m`rci poate fi solicitat` de asocia]iile de fabrican]i, produc`tori, comercian]i sau prestatori de servicii ca subiec]i ai dreptului la m`rci colective. Procedura [i condi]iile \nregistr`rii acestor m`rci prezint` unele particularit`]i. Odat` cu depunerea ducomenta]iei de \nregistrare a m`rcii, trebuie s` se depun` [i regulamentul de folosin]` a m`rcii.

H.

I. M`rcile de certificare Subiectul acestei m`rci poate fi persoana juridic` legal abilitat` s` exercite controlul produselor sau serviciilor cu privire la calitate sau la alte caracteristici. Pe l\ng` documenta]ia obi[nuit` este necesar` depunerea regulamentului de folosire din care s` rezulte modalitatea de desf`[urarea a activit`]ii de certificare.
Indica]iile geografice Indica]ia geografic` este acea denumire care serve[te la identificarea unui produs originar dintr-o ]ar`, regiune, localitate, \n cazurile \n care o reputa]ie sau caracteristic` a produsului este real legat` de locul produc]iei. Importan]a acordat` acestei indica]ii se bazeaz` pe calit`]ile care o deosebesc sub aspectul unei anumite tradi]ii sau a unor condi]ii

III.4.2.

DPI40 naturale. Specific indica]iilor geografice este caracterul teritorial [i caracterul colectiv. Indica]iile geografice se refer` la un teritoriu determinat [i pot privi [i produse agricole. De asemenea, desemneaz` un drept colectiv deoarece apar]in unei unit`]i teritoriale sau unei colectivit`]i de persoane. |nregistrarea indica]iilor geografice poate fi cerut` de asocia]iile de produc`tori care desf`[oar` o activitate de produc]ie \n zon` pentru produsele indicate \n cerere. |n cazul \nregistr`rii, Ministerul Agriculturii certific` indica]ia geografic` a produsului. Nu pot fi \nregistrate indica]iile care nu \ndeplinesc condi]iile prev`zute prin defini]ie (care nu s\nt calit`]i generice ale produsului, care s\nt susceptibile de a crea confuzie sau care contravin bunelor moravuri sau ordinii publice). Dreptul de folosire se dob\nde[te prin \nregistrare \n Registrul na]ional al indica]iilor geografice, iar dreptul de utilizare se acord` pe un termen de 10 ani, cu posibilitatea re\nnoirii. Spre deosebire de marc`, indica]ia geografic` nu poate face obiectul transmisiunii. Pe l\ng` posiblitatea de a solicita anularea, legea recunoa[te [i posibilitatea de a cere dec`derea din drept a persoanei interesate s` foloseasc` indica]ia geografic`.

III.5.

Modelele de utilitate, desenele [i modelele industriale

Modelele de utilitate s\nt inova]ii tehnice care printr-o form` nou` de dispozitiv sau mecanism au un rol utilitar. Constituie o varietate de inven]ii, fiind denumite [i mici inven]ii, dar, spre deosebire de acestea, nu presupun o activitate inventiv` [i au o durat` de protec]ie mai redus`. Protec]ia modelelor de utilitate este expres prev`zut` prin Conven]ia de la Paris pentru protec]ia crea]iei industriale. Modelele [i desenele industriale s\nt crea]ii de form` prin care se realizeaz` individualizarea produselor industriale printr-un element estetic. Desenele [i modelele industriale apar]in prin destina]ie [i mod de reproducere dreptului de proprietate industrial`, iar prin natura efortului creator apar]in dreptului de autor. Pornind de la aceast` dubl` natur`, modelele [i desenele industriale au fost denumite art` aplicat` sau art` aplicat` la industrie. Desenele s\nt ansambluri de linii [i culori care produc un efect decorativ nou. Modelele industriale s\nt forme sau aspecte plastice care se realizeaz` pe suprafe]e plane sau \n spa]iu. |n literatura de specialitate s-a sus]inut c` atunci c\nd leg`tura dintre forma [i efectul tehnic este indisolubil` se va aplica regimul brevetelor de inven]ii. Dac` efectul tehnic se ob]ine [i prin folosirea altei forme dec\t cea utilizat`, protec]ia va fi ca model sau desen industrial. Pe plan interna]ional exist` trei sisteme de protec]ie: 1. sistemul cumulului de protec]ie potrivit c`ruia autorul poate invoca simultan dreptul de protec]ie specific [i protec]ia conform dreptului de autor; 2. sistemul cumulului par]ial \n care modelele [i desenele industriale beneficiaz` at\t de protec]ia specific`, dar [i de protec]ia dreptului de autor, \ns` ultima form` este condi]ionat` de existen]a unui element de originalitate; 3. sistemul protec]iei specifice. Legisla]ia rom#n` \n vigoare se bazeaz` pe sistemul cumulului de protec]ie, fapt prev`zut expres de lege. Aceast` prevedere se

DPI41 coroboreaz` cu principiile potrivit c`rora dreptul asupra desenelor [i modelelor industriale este recunoscut prin eliberarea unui titlu, organul competent s`-l elibereze fiind OSIM. Titlul de protec]ie \l constituie certificatul de \nregistrare a desenului sau modelului industrial. Dreptul de a solicita eliberarea titlului apar]ine exclusiv autorului sau succesorului s`u \n drepturi.

A. Obiectul protec]iei Legea prevede c` va putea fi \nregistrat ca desen sau model industrial aspectul nou al unor produse av\nd o func]ie util`, f`r` \ngr`diri \n ce prive[te noutatea; condi]ia se consider` \ndeplinit` dac`, anterior datei de constituire a depozitului, modelul sau desenul nu a fost f`cut public \n ]ar` sau str`in`tate. Ceea ce deosebe[te modelul de utilitate de modelul sau desenul industrial este faptul c` prima categorie reprezint` o solu]ie tehnic`, pe c\nd ultimele reprezint` solu]ii estetice. Cu privire la func]ia utilitar`, se consider` c` un model sau desen \ndepline[te aceast` condi]ie dac` obiectul \n care a fost \ncorporat poate fi folosit \ntr-un scop oarecare, fie el decorativ. B. Condi]iile de form` ale protec]iei Toate legisla]iile care reglementeaz` protec]ia specific` a modelelor [i desenelor industriale o condi]ioneaz` de \ndeplinirea formalit`]ilor de depozit sau de \nregistrare prealabil`. Legea rom#n` \n vigoare consacr` principiul caracterului atributiv al depozitului potrivit c`ruia dreptul inovativ asupra modelului sau desenului se na[te prin faptul \nregistr`rii. Cererea de \nregistrare \nso]it` de reprezentarea grafic` a desenului sau modelului industrial se public` \n Buletinul oficial de proprietate intelectual` al OSIM \n termen de 6 luni de la constituirea depozitului. |n 6 luni de la publicare, cererea de \nregistrare este supus` analizei unei comisii de specialitate din cadrul OSIM, care se va pronun]a prin hot`r\re de admitere sau respingere. |n 30 de zile de la r`m\nerea definitiv` a hot`r\rii de admitere se elibereaz` certificatul de \nregistrare. Ter]ii interesa]i pot formula obiec]ii la \nregistrare. Drepturile [i obliga]iile autorului de desene [i modele industriale s\nt cele ale tuturor creatorilor de opere industriale. Aceste drepturi se sting la expirarea duratei de protec]ie sau prin abandonarea lor. Transmiterea drepturilor patrimoniale privind desenele [i modelele industriale nu este supus` unor formalit`]i speciale.

III.6.

Concuren]a neloial` 2

de s`pat