Ministerul Educației al Republicii Moldova

Univeritatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Referat
la drept penal
Tema : ,,Persoana juridică ca subiect al
infracțiunii’’

A elaborat: Poiată Mariana

Profesor: Ulianovschi Gheorghe

Chișinău 2017

1
Cuprins
Considerații generale privind persoana juridică..........................................pag 3-4
Coraportul dintre răspunderea penală a persoanei fizice și cea a persoanei juridice
pentru aceeași faptă....................................................................................pag 5-6
Cercul persoanelor juridice pasibile de răspundere și pedeapsă penală…..pag 7
Condițiile pentru angajarea răspunderii penale a persoanei juridice…….pag 8
Infracțiunile pentru săvârșirea cărora persoana juridică poate fi trasă la
răspundere penală…………………………………………………………………………………………………………………………pag 9
Pedepsele penale pasibile de aplicat persoanelor juridice, conform legislației
penale a Republicii Moldova………………………………………….pag 10

Concluzii .................................................................pag 10
Bibliografie.............................................................pag 11

2
 Considerații generale privind persoana juridică
Odată cu adoptarea noului Cod penal al Republicii Moldova la 18 aprilie 2002, în vigoare
din 12 iunie 2003, legiuitorul a introdus persoana juridică în calitate de subiect al
infracțiunii. Pentru legislația Republicii Moldova, dar și pentru persoanele abilitate cu
aplicarea legii penale, respectiva completare a cadrului legal a constituit, cu adevărat, o
novelă legislativă. Până la acel moment, persoana juridică era recunoscută drept entitate –
participant la raporturi juridice, dar, nicidecum, subiect al infracțiunii. De fapt, persoana
juridică reprezintă o ficțiune juridică, instituită, cu succes, de legiuitor. În cadrul raporturilor
civile, și nu doar, aceasta apare în postura de subiect distinct. Este o ficțiune, ca o entitate
abstractă, să fie parte la un raport juridic. Deoarece o atare entitate poate apărea în ipostaza
de subiect al relațiilor sociale, e și firesc, ca aceasta să fie responsabilă de „propriul
comportament”, în unele cazuri chiar fiind necesară angajarea unei răspunderi. Tocmai de
aceea, legiuitorul a decis introducerea în Codul penal al Republicii Moldova a persoanei
juridice în calitate de subiect pasibil de a fi supus unei răspunderi penale și, implicit, unei
pedepse penale.Răspunderea penală a persoanei juridice a dobândit în Europa o nouă
dimensiune mai ales după Congresul internațional de drept penal comparat care s-a
desfășurat la Budapesta în anul 1978, precum și ca urmare a dezbaterilor consacrate în
special criminalității economico-financiare sau concurențiale.Plecând de la Recomandarea
R(88) din 20 octombrie 1988 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei prin care
statele au fost invitate să admită răspunderea penală a persoanelor juridice, mai multe state,
printre care și Republica Moldova, au decis reglementarea acestei instituții.

Persoana juridică poate fi subiect al infracțiunii de la data înregistrării ei de către stat, până
la radierea acesteia din Registrul de stat al persoanelor juridice.  Așa dar în conformitate cu
art.55 alin. (1) Cod Civil al R.M, ,,Persoana juridical este organizația care ar un patrimoniu
distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu acest patrimoniu, poate să dobîndească și să
exercite în nume propriu drepturi patrimoniale și personale nepatrimoniale, să-și assume
obligații, poate fi reclamat și pîrît în instant de judecată. “

În doctrină s-au conturat diverse teze , teorii și concepții. O primă teză ar fi acea care neaga
posibilitatea persoanei juridice de a fi subiect al infracțiunii și o altă afirmație care susține
această posibilitate .

Teza negativă conform căreia persoana juridică nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni,
numită și teoria ficțiunii este susținută prin următoarele afirmații

 Persoanele juridice (morale) nu au conștiință și voință proprie, respectiv pot fi trase la

răspundere penală persoanele care o conduc sau alte persoane împuternicite .
 Pedepsele se aplică persoanelor fizice .

3
  În cazul cînd se aplică o pedeapsă persoanei juridice vor avea de suferit și ceilalți
angajați care nu au nici o legătură cu fapta săvîrșită .

Într-o altă teorie, cea afirmativă este posibilă atragerea la răspundere penală a persoanei
juridice, cu următoarele argumente: persoanele morale sau artificiale, denumite astfel în
doctrină, constituie o realitate juridică, cu voință colectivă proprie, care poate comite
anumite infracțiuni cum ar fi: infracțiunile fiscale, concurența neloială..se pot aplica astfel de
pedepse precum amenda sau alte măsuri de siguranță, cum este dizolvarea persoanei juridice.

Conform art.21 , alin (3) din Codul Penal al RM ,,Persoana juridică, cu excpția autorităților
publice , este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută de legea penală dacă
există una din următoarele condiții

a)persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a

dispozițiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau interdicții pentru efectuarea unei
anumite activități.

 b)persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităi ce nu corespunde actelor de

constituire sau scopurilor declarate

c)fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporii

considerabile persoanei, societăii sau statului a fost săvîrită în interesul acestei persoane
juridice sau a fost admisă, sancționată, aprobată, utilizată de organul sau persoana
împuternicită cu funcții de conducere a persoanei juridice respective.

În acest sens rezultă faptul că un grup, o entitate colectivă să poată fi privită drept subiect al
infracțiunii, aceasta trebuie să dețină calitatea de persoană juridică.

Teoria dreptului penal indică următoarele semne ce caracterizează persoana juridică ca

subiect la infracțiunii

 să fie constituită în ordinea și modul prevăzut de lege

 ea poartă răspundere pentru infracțiunile prevăzute la art.21 al.(4) C.P al RM

Personalitatea sau capacitatea juridic este obținută în momentul înregistrării de stat și dispare
o dată ce este registrată din registrul respectiv.

4
Coraportul dintre răspunderea penală a persoanei fizice și cea a
persoanei juridice pentru aceeași faptă

Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei fizice pentru

infracțiunea săvârșită. Aceasta înseamnă că pentru săvârșirea uneia și aceleiași infracțiuni,
la răspundere penală poate fi trasă atât persoana juridică, cât și persoana fizică care
activează în cadrul persoanei juridice. Acesta poate fi directorul întreprinderii, contabilul-
șef, dar și oricare alt salariat.

Sunt suficiente exemple din practica judiciară a Republicii Moldova, unde pentru comiterea
aceleiași fapte a fost antrenată răspunderea penală atât a persoanei fizice, cât și a celei
juridice.

Pornind de la prevederile legale, observăm anumite neclarități cum ar fi: spre exemplu dacă

o persoană juridică a comis o infraciune '?(Neexecutarea calitativă a construcției) cine va
suporta sancțiunea ?Persoana juridică sau persoana care nemijlocit a prestat munca? Din
start menționăm că în cazul dat trebuie efectuată o anchetă complexă. Dacă ar fi să
presupunem că firma care a prestat servicii de efectuare a unor reparații a achiziționat și
materialul.Ca  urmare dacă materialul va fi necalitativ și se va dovedi vina întreprinderii
-aceasta o va suporta dar nu meșterul care a efectuat nemijlocit lucrările. Însă cum să
soluționăm cazul cînd fiecare are o parte din vină? În continuare vom analiza unele situaii.

Conform art. 21alin.(5)CP al RM ,,R ăspunderea penală a persoanei juridice nu

exclude răspunderea persoanei fizice pentru infracțiunea săvîrită.

În cazul respectiv, trebuie reținut faptul că Codul Penal al Republicii Moldova permite
tragerea paralelă la răspunderea penală a persoanei fizice, în cazul aceleeași cauze, lucru
care încalcă inevitabil principiul răspunderii unice pentru fapta infracțională. În procesul
penal și practica judiciară acest lucru este cunoscut sub denumirea de autoritate de lucru
judecat.În doctrină, majoritatea autorilor se pronunță în sensul admiterii cumulului
răspunderii persoanei fizice și persoanei juridice. Se consideră că prin comiterea infracțiunii
reprezentantul unei personae juridice nu-i poate pierde totalmente personalitatea în cadrul
grupului, fiind î n z e s t r a t c u c o n ș ti i n ț ă ș i
v o i n ț ă ,   an g a j î n d   r ăs p u n d e r e a   p e r s o a n e i   j u r i d i c e ,   î ș i angajează în același
timp propria răspundere.Multe state admit cumulul de răspundere, mai ales acelea care rec
unosc persoana juridică ca subiect al infraciunii.Însă sunt și excepii, cum ar fi Codul

5
 penal belgian, unde este expres stipulat faptul ,,atunci cînd răspunderea persoanei juridice
este angajată exclusiv în considerarea intervenției unei persoane fizice identificate, numai
persoana care s-a aflat în culpă mai gravă poate fi condamnată. Aici atestăm un paradox,
pentru a stabili care persoana s-a aflat în culpă mai gravă pentru a o atrage la răspundere
penală este necesar ca răspunderea persoanei juridice să fie angajată exclusiv prin
intervenția unei persoane fizice concrete.Iar în Elveția, răspunderea persoanei juridice
survine atunci cînd nu poate fi identificată persoana concretă care se face
vinovată.Dacă ar fi să examinăm răspunderea paralelă, trebuie să stabilim nivelul de partici
pare, calitatea și responsabilitatea persoanei fizice pentru actele care auangajat persoana
juridică la răspundere.

6
Cercul persoanelor juridice pasibile de răspundere și pedeapsă penală
Inițial, odată cu adoptarea noului Cod penal, doar persoana juridică care desfășura activitate
de întreprinzător putea fi pasibilă de răspundere penală pentru comiterea unei infracțiuni
(spre exemplu, societățile cu răspundere limitată, societățile pe acțiuni). Respectiv,
persoanele juridice care nu desfășurau activitate de întreprinzător (de exemplu, fundațiile,
asociațiile obștești) nu puteau figura în calitate de subiect al infracțiunii. Acest lucru nu
excludea, însă, posibilitatea antrenării răspunderii penale a persoanei fizice pentru comiterea
infracțiunii. De exemplu, pentru săvârșirea faptei de spălare a banilor, de către o asociație
obștească, responsabil se făcea doar persoana fizică care a comis nemijlocit fapta de spălare
a banilor, prin intermediul asociației, nu și asociația. Deseori, se întâmpla ca o persoană
juridică necomercială să comită o infracțiune și trasă la răspundere penală să fie doar
persoana fizică, ca în cele din urmă, persoana juridică necomercială, prin intermediul căreia a
fost comisă infracțiunea, să rămână intactă. Nefiind supusă vreunei pedepse penale, aceasta
activa în continuare, fără probleme.

Ulterior, prin Legea Republicii Moldova nr.136 din 19.06.2008, legiuitorul și-a revăzut
poziția față de cercul persoanelor juridice pasibile de a fi supuse răspunderii și pedepsei
penale. Astfel, a fost instituită regula precum că toate persoanele juridice (inclusiv și cele
care nu desfășoară activitate de întreprinzător), cu excepția autorităților publice, sunt pasibile
de răspundere penală. Deci, a fost lărgit cercul persoanelor juridice care pot fi trase la
răspundere penală pentru comiterea unei infracțiuni. Astăzi, spre exemplu, unei fundații i se
poate aplica o pedeapsă penală pentru săvârșirea unei infracțiuni.O problemă apare în cazul
săvârșirii infracțiunii de către o întreprindere individuală sau de către o gospodărie
țărănească. Or, ambele entități nu sunt persoane juridice și se prezintă în cadrul raporturilor
de drept ca persoane fizice. Cu alte cuvinte, întreprinderea individuală și gospodăria
țărănească au statut de persoană fizică. Totuși, nu este exclus ca acestea să comită
infracțiuni. În astfel de cazuri, numitele entități, sunt absolvite de la răspunderea penală,
având în vedere faptul că pentru săvârșirea infracțiunii vor fi trase la răspundere penală
persoanele fizice ce formează entitățile date.

7
Condițiile pentru angajarea răspunderii penale a persoanei juridice

Persoana juridică, cu excepția autorităților publice, este pasibilă de răspundere penală

pentru săvârșirea unei infracțiuni dacă este prezentă cel puțin una din următoarele condiții:

 persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea

necorespunzătoare a dispozițiilor directe ale legii, ce stabilesc
îndatoriri sau interdicții pentru efectuarea unei anumite activități;
 persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activități ce nu
corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate;
 fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în
proporții considerabile persoanei, societății sau statului a fost
săvârșită în interesul acestei persoane juridice sau a fost admisă,
sancționată aprobată, utilizată de organul sau persoana
împuternicită cu funcții de conducere a persoanei juridice
respective.

8
Infracțiunile pentru săvârșirea cărora persoana juridică poate fi
trasă la răspundere penală
Persoanele juridice, cu excepția autorităților publice, răspund penal pentru infracțiunile
pentru săvârșirea cărora este prevăzută sancțiune pentru persoanele juridice prevăzută în
Partea Specială a Codului penal. Deci, pentru a afla tipul infracțiunii pentru care persoana
juridică este pasibilă de răspundere și pedeapsă penală, este necesar de identificat dacă în
sancțiunea normei din Partea Specială a Codului penal (segment din Codul penal care
conține totalitatea infracțiunilor și pedepselor aplicabile), legiuitorul a prevăzut o anumită
pedeapsă pentru persoana juridică. Dacă aceasta lipsește, atunci se consideră că pentru
infracțiunea dată persoana juridică nu poate fi trasă la răspundere penală.

În calitate de exemple de infracțiuni pentru care persoana juridică se poate face responsabilă
și, implicit, poate fi supusă unei pedepse penale, evidențiem: traficul de ființe umane,
coruperea alegătorilor, încălcarea dreptului de autor și a drepturilor conexe, dobândirea
creditului, împrumutului sau despăgubirii/indemnizației de asigurare prin înșelăciune,
evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor, concurența neloială,
contrabanda, executarea necalitativă a construcțiilor, traficul de influență, darea de mită etc.

9
Pedepsele penale pasibile de aplicat persoanelor juridice,
conform legislației penale a Republicii Moldova
Pentru săvârșirea infracțiunilor, persoanelor juridice li se pot aplica următoarele pedepse
penale:

 amenda;
 privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate;
 lichidarea.

Amenda se aplică în calitate de pedeapsă principală, în timp ce privarea de dreptul de a

exercita o anumită activitate și lichidarea se aplică atât ca pedepse principale, cât și ca
pedepse complementare.

Mărimea amenzii pentru persoanele juridice se stabilește de la 500 la 20 000 unități

convenționale (adică, de la 10 000 la 400 000 MDL), în funcție de caracterul și gravitatea
infracțiunii săvârșite, de mărimea daunei cauzate, luându-se în considerare situația
economico-financiară a persoanei juridice. În caz de eschivare cu rea-voință a persoanei
juridice de la achitarea amenzii fixate, instanța de judecată poate să înlocuiască suma
neachitată a amenzii cu urmărirea patrimoniului.

Privarea unei persoane juridice de dreptul de a exercita o anumită activitate constă în

stabilirea interdicției de a încheia anumite tranzacții, de a emite acțiuni sau alte titluri de
valoare, de a primi subvenții, înlesniri și alte avantaje de la stat sau de a exercita alte
activități. Privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate poate fi limitată la un anumit
teritoriu sau la o anumită perioadă a anului și se stabilește pe un termen de până la 5 ani sau
pe un termen nelimitat.

Lichidarea persoanei juridice constă în dizolvarea acesteia, cu survenirea consecințelor

prevăzute de legislația civilă. Lichidarea persoanei juridice se stabilește în cazul în care
instanța de judecată constată că gravitatea infracțiunii săvârșite face imposibilă păstrarea
unei atare persoane juridice și prelungirea activității ei.

Deși lichidarea este cea mai aspră pedeapsă aplicabilă persoanelor juridice, totuși practica
judiciară demonstrează aplicabilitatea acesteia.

10