-

Manualul judecatorului pe cauze civile

Suport curs INJ Cartea drept concurential, prop intelectuala, pr
insolvabiltate
Legea insolvabilitatii 29.06.2008
2 testari timp de 10 saptamani ( 2 note la raspunsuri verbale)

Tema 1 : Aspecte introductive privind insolvabilitatea

1.
2.
3.
4.

Notiunea si natura juridica a insolvabilitatii

Procedura de insovabilitate- institut a dreptului procesual civil
Aspecte introductive privind evolutia procedurilor de insolvabilitate
Rolul instantei de juduecata n cadrul procedurii de insolvabilitate

1. Prima data in Rm a aparut legea cu privire la faliment, in 1996 apare o a doua

lege a falimentului care prevede termenul de insolvaabilitate, iar in 2001 apare
legea insolventei, in 2012 apare legea insolvabilitatii. Care e deosebirea dintre
faliment , insolvabiltiatem, proces de insolvabilitate
Insolvabilitate este un termen multi-ramural.

Porneste de la idea unei stari de fapt sau intr-un sens economic.

Din punct de vedere economic starea de fapt este o incapacitate de plata , o

stare a unui subiect, de a achita creantele scadente. A fi insolvabil in sens
econmic de a nu iti putea achita datoriile.

n sens juridic nseamna , starea unui subiect de drept caracterizat prin

incapacitatea de a plati creantele, dar confirmat, printr-un document sau
hotarare judecatoreasca.

A fi declarat insolvabil pentru multi inseamna disparitia unui subiect,

! ( lacuna) Codul Vamal Obligatia vamal, se sting n cazul n care persoana
este declara insolvabil. ( fiind in incapacitate de plata creditorii au dreptul de
a da in judecata, si sa ma dea in judecat , SV are o creanta si o solicit , iar
daca instanta instituie starea de insolvabiltiate , creantile se sting )
A fi insolvabil nu inseamna radierea din registru , disparitia persoanei , dar
este o stare de fapt care deabia incepe.
n ceea ce tine de starea de drept , e o institutie care nu poate fi atribuita nici
unei ramuri , care reglementeaza att partea materiala cat si procesala, prin
urmare este o institutie interamural.

Ca institutie insovabilitatea este totalitatea de norme care reglemeanteaza

relatii ce apar intre debitor insovabil creditor administrator insolv , instanta de
judecat , cu privire la starea incapacitatea de plat.
Ca temei pentru intentarea procedurii de Insolvabilitatea - n sens ngust
nseamn supra-ndatorare = incapacitatea absolut de plat
( supraindatorare) ( nu pot achita si nu voi putea achita niciodat) ex. ( nu are
bani active sau alte lichiditi)
Incapacitatea relativ de plat este atunci cnd exist careva active care ar
putea stinge creanele.
Exist asa numita insolvabiltiate civi si economic.
Economia e bazat pe credit ( incredere)
Insolvabilitea
( diferente)
Dr . comercial
Active de 1000000 $

Confitur
dr civil
Active 1000000

$
Datorii de 2000000 $

Datorii 50000 $

Din punct de vedere al dr comercial el

civil el e solvabil

Din punct de vedere

E insolvabil
Starea civil e diferit de starea comercial a insolvabilitii.
A fi insolvabil din punct de vedere civil nu inseamna ca esti insolvabil din punct
de vedere comercial.

Falimetul
Este o procedur ( nu e
stare, stituatie
economic)
Insolvabilitatea
inglobeaza falimentul.
Procedura judiciar
aplicabil
Aflate persoanei care se
afl in incapacitatea de
plat, cu scopul de
statisfacere a tuturor
creantelor creditorilor sai.
n 2012 Falimentul e o
modalitate de

Bancruta
Presupune actiuni ilegale,
intentionat de
prejudiciere a perosanei.
Aparut din Italia de la
negustori.
Este o stare de fapt de
incapacitate de plat
cauzat intenionat de
debitor.

Insolven
Este termenul folosit de
romani in legislatie
pentru definirea
insolvabilitatii.
Dar noi o putem folosi ca
stare de fapt de
incapacitatea relativ. Pe
cnd insolvabilitatea este
o stare absolut a
debitorului de
incapacitate de plat.

desfasurare a procesului
de insolvabilitate care
presupune lichidarea
masei debitoare si
satisfacerea creantelor
creditorilor din produsul
obtinut.
Falimentul ntodeauna a
nsemnat dispartia
persoanei, starea
debitorului e foarte rea si
unica sansa e a il lichida
si a vinde tot de a se
imparti creditorii.
Falimetnul dubla
procedura executarea
selit.
FAliemntul impune
anumite obligatii ,
conditii ca ulterior sa
castigam creantele la
100% nu doar de la
inceput de incasat
creanta la 50 % din
potentialul sau.

2. Procedura de insovabilitate se imparte n ( termen general):

Proces de insolvabilitate
Procedura de declarare a insolvabilitat
Are 2 etape globale a procesului : ( procedura e un mod de desfasurare a
procesului)
-

Scopul de declarare a persoanei insolva: depune o cerere care se termina

cu hotarare de declare a insolvabilitatii
Hotararea data are rezultat alte 4 proceduri : (resructurare , faliment,
restructurare accelerat, faliment simplificat)

Procedura de insovabilitate - un anumit mod de itentiare, desfasurare,

examinare a procesului civil n legatur cu examinarea cererii dedeclarare a
insolvabilitatii ( cerere introductiv) a unui debiitor aflat in stare de
insolvabilitate. Care are 4 modalitati de desfasurare.
Natura juridic considerm ca este o procedur de simbioz care nu poate fi
incadrat in una din cele 2 forme a procedurii civile . chiar dac la prima

vedere putem determina ca e o procedura necontencioas( debitorul solicita

singur declararea insolv, cererea de validare , si una contencioas( validarea
creantelor, litigiul masei debitoare, confirmarea pers insolvabilitatii)

3. Aspecte privind evolutia ( check the mail )

Insolvabilitatea tine de un sistem economic contemporan, Ceea ce a existat n
inainte tine de executare silit. Procedura de insolvabilitate s-a nascut din
mission imposisone din roma antic care s-a dezvoltat in mai multe etape.
Germenii:
-

Missio impossioni ( executare silita si procedura de insolvabiltiate)

In italia apare uniuni a negustorilor in epoca medieval. Care au instituit
primele reguli ce se inampla n cazul daca devii falit. Reglementarile din
statutele oraselor italiene
Aparitia institutii clasice a falimentului. Aparitia unor 2 scopii noi
( incercarea de restrucutrarea de a inacasa mai multe creante; prevenirea
unei stari de insolvabilitate)

! Procedura de restructurarea accelerat nu e parte a procedurii de

insolvabiltiate ( ea doar e prevazut n legea insolvabilitatii)

Tema 2: Subiecii procedurii de insolvabilitate

1. Debitorul insolvabil, Stattul procesual juridic
2. Creditorii. Formele de participare a creditirlor n cadrul procedurii de
insolvabilitate
3. Administratorul insovabilitii. Statutul procesual juridic
4. Participarea altor persoane n cadrul procedruii de insolvabilitate.
1.Trebuie sa stabilim cine sunt cei impotriva carora se poate de intentat o
procedura de insovabilitate. Legea nu prevede o notiune exhaustiv , sau o lista
cine trebuie supus insovabilitaiti. Art 1 este aplicabil p.j. indiferent de forma de
organizare a acestora. Cum trebuie de determinat categoriile concrete ? NU e
specificat de care persoane ( cu scop lucrativ sau nelucrativ) este aplicabil
procedura insolvabilitii.
Debitori in insovabilitate:
I
1) P.j. cu scop lucrativ :
a) S.Comerciale . ( SRL , SA, SCom, SNumeColectiv)
b) Coperativele : Coperativele de productie i , de intreprinztor;
Coperativele de Consum(CCL i CCG)

c) ntreprindere de stat( legea intreprinderilor de stat); ntreprinderea

muncicipal (HG privind regulamentul CADRUL)
2) P.J. fr scop lucrativ:
a) Fundaii
b) Asociaii
c) Instituii
II
Pers fizice nu pot fi declarate insolvabili , cu exceptie Intreprinzatorilor
individuali.
a) I ( ntreprindere individual)
b) G( gospodaria rneasc)
c) Patenta de ntreprinztor( se inregistreaza de FISC sau APL)

Un gospodar se ocup cu vinderea legumelor la piata. Avnd furnizor de seminte,

apoi vinde marfa la paita . NU e inregistrat sub nici o form, Se adun datorii pe
p. fizic. Creditorii se adun si inainteaza cerere de declararea a insolvabiltiate.
Art 26 p fizica nu paote nega lipsa calitatii de inregistrtor. Are calitate de
intreprinztor dar nu nu poate fi declarat insolvabil
2. Creditorii
n cadrul procedurii de insovb trebuie de deosebit:
Creditor- din punct de vedere material : persoana fizic sau juridic care are o
crean; creana trebuie sa fie cert, lichid , scadent.SI trebuie sa poata face
dovada ei. Din punct de vedere procesual, creditorul are o creana care trebuie
nnaintat n cadrul procedurii de insolvabilitate, si necesit a fi validat.
Din punct de vedere a statutului material juridic Creditorii pot fi p. fizizce i p.
juridice ns acesta trebuie sa poata sa demonstreze o creant.
ns exist o ordine n care ei terbuie sa fie plasati.Asa numita clasificare a
creditorilor.
3 categorii:
-

Creditorii masei
Creditorii garantai
Creditorii chirografari
n aceast ordine ei vin s primeasca plata creanei.

creditor gajist: creditorii in sensul dreptului civil

creditor garantat- nu este egal cu creditor gajist. (art 50 lege) inafara de
persoane care detin o garantie reala, n privinta creantei pe care o au , la
categoria de cred garantat se mai include:

Creditorul care detine un bun sau un titlu in asigurarea dreptului su;(se

aseamana cu pct.2)
Creditorul care are un drept de retentie
Creanta persoanelor fizice, nascut din contractele de investire in
constructia locuintelor( acest contract reprezinta caatare un contr de
atreprinza, un contract vanz cump a unui bun de viitor) aceste contracte
da dreptul cadastrului sa inregistreze contractul asupra unui bun care nu
exista

creditor chirografa- (art. 43)- Sunt cei care nu fac parte din celelalte
categorii,Acestea se impart in 10 clase : atit timp cat nu se achita cu prima
categoria proportional cu intreaga clasa nu se trece la urmatoarea clasa:
-

5 cu creante preferentiale:
I.
Creante rezultate din prejudicii , dauna santatii, moarte
II.
Creantele Salariaii( inafara de : admin contabil sef , directorul)
III.
Buget
IV.
Buget
V.
Alte creante care nu sunt de grad inferior ( toate creantele)
5 cu creante de rang inferior :
I.
Dobnda la un caz respectiv de sus dup intentare
II.
Clauza penal
III.
Creante din prestatiile gratuite ale debitorului
IV.
Datorii, imprumutului parvenite din sistemul contabil fata de
anumite datorii.
V.
Salariatii ( organele de conducere exceptiile de la II de sus)

creditor al masei (art 52) orice creditor indiferent de tipul creantei , crenta
caruia care a survenit dup intentarea procesului. Din lege presupune ca acestia
sunt cei a cror cheltuieli sunt legate de procesul de insolvabilitate dar si salariul
administratorilor insovabilitatii( adm provizoriu, lichidatorul , adm insolvab) Dac
cheltuilile procesului si salariul nu se ajugne pentru a acoperi atunic procesul nu
se incepe nciodat. Atunci se vine cu un raport ca nu exist mas debitoare
! Un creditor poate avea diferite craente, respectiv el trece mai multe faze de
creditor ,

FORMELE DE PARTICIPARE A CREDITORILOR

Creditorul poate fi vazut intro calitate individuala care contesta face copii la
materiale participa la sedinta , dar in acelasi timp efecte majore asupra
intregului proces nu o are un creditor separat. Aici vorbim despre adunarea
creditorilor, care este toti creditorii validati. Dup investirea in functie a
adunarii creditorilor, dupa prima adunare de convoarea, soarta masei
debitoare se hotaraste de adunarea creditorilor. Art 57 este stipulata limita
puterii adunarii generale din care reese:
-

Legitimitaatea adunarii creditorilor este dedus din cvorul pentru a fi

deliberativa adunarea creditorilor 57 (3):

-pentru chestiuni legate de masa debitoare majoritatea simpla 50% din

valoarea totoala creantelor chirografare valdiate( doua conditii
concomitente numarul si valoarea creantei 50% + 1 persoana din
creditorii chirografari care ei detin 50% + 1 leu din toate creantele
chirografare)
Modul de votare e 1 leu 1 vot
-restul chestiunilor care nu sunt legate de masa debitoare ( ex : formarea
comitetului creditorului, obligarea debitorului de a face ceva, schimbarea
administratorului) 50% +1 din toti creditorii plus sa detina 50% +1 leu din
toate creantele
-chestiuni legate de masa debitoare cu garantii 50 % +1 din pers
garantate+ 50 % + 1 leu a masei debitoare garantate
57(10) da peste cap tot de sus , caci deciziile se pot lua de jumtate din
cei 50 % +1 din cvorumul deliberativ format.
Adunarea creditorilor:
-

e format din creditorii a caror creanta e validat

se convoaca si activeaza doar dup ce in instnata de judecata valideaza
creantele creditorilor

COMITETUL CREDITORILOR este un organ executiv numitde catre instanta sau

adunare , care indeplineste functii de dirijare, a procesului a
administratorului, si solutioneaza chestiunile incredintate de adunarea
creditorilor intre adunari. Comitetul creditorilor este organul executiv. Membrii
comitetului creditorilor nu sunt obligatoriu creditori. Sunt persoane numite in
functiile acestea. Comitetul poate avea 3-5 membri. Atributii le gasim la
art60.
Comitetul creditorilor are 2 aspecte legate de procedura de conlucrarea cu
creditorii:
-

comitetul pn la declarrea persoanei insolvabile

Comitet numit de instanta

Prin hot de indetnare a procedurii:
- se declara persoana insovabil
- se numeste comitetul
creditorilor( de obicei instanta
numeste din lista prealabilaa
creditorilor)
Acest comitet poate fi destituit ,
daca nu e numit de instata el poate
fi numit de adunarea creditorilor
La examen : numarul necesar de creditori

3.Administratorul insovabilitatii
Urmeaza a fi privit din 3 perspective :

Comitet numit de adunare creditorului

Comitetul se numeste prin care sunt
propuse din partea creditorilor, sau se
propun primii 10 cu cele mai mari
creante. Voteaza toti
Se voteaza pe clase , creditorii din
clase au atitea voturi cati membri de
comitet sunt ( ori 3 ori 5) repartizate
cum vrei
pentru a vota vanzarea masei debit

admin este reprezentatnul statului, deoarece procedura de insolva

satisfacerea creantelor creditorului, echilibrul fiind efectuat de instanta de
judecat prin intermediul administratorul insovabilitatii.
Admin e reprezentatnul debitorului , indeplinind toate functiile de
reprezentare a intereselor atit a debitorului ca entitate juridica cat si a
masei debitoare.
Admin poate fi privit ca Reprezentatnul creditorului , deoarece avem o
serie de functie care tine de evaluare, redistrubuire, contestarea
creantelor altor creditori sa. Actioneaza din perspectiva creditorilor ca sa
nu piara masa debitoare , sa fie aceeasi ca si la intentarea procesului.
Din perspectiva creditorilor el este ca un executor judecatoresc. Actiunile
si punerea in executare o face admin ( vanzarea bunului la cererea
creditorului , la pretul indicat de creditori).

Avem 3 denumiri utilizate in lege :

-admin provizoriu
-administrator
-lichidator

Administrator proviz
De la cerere --------------------- ----------hot judecatorede intentare -------- (schema in
pdf )
Drepturile is obligatiile le gasim in lege.
4.participarea altor persoane la proces. Legea nu ii specifica expres , dar ei sunt
participanti la proces.
n vederea constatarii circumstantelor ce intemeiaza situatia financiar , instanta
poate dispune audierea: contabilior , martoril. Desemnarea unor auditori pentru
a veni cu un raport despre activitatea intreprinderii.
Procedura de insovabilitea nu inseamna scutirea altor persoane de a veni cu
unele
Tertul proprit urmeaza a fi calificat sub art 55 . Validarea popririi va fi o hot de
incasare din patrimoniu acestuia.
Fondatorul unui SRL , cand pers spune ca din cazua unor actiuni a acestuia s-a
ajuns la insolvabilitate, solicitam impunerea unei raspundere subsidiar.
Daca nu avem pirit in procesul de insolvab atunci ii numim astfel.
Tema 3 : Primirea si examinarea cererii introductive.

1. Specificul etapii primirii si examinarii cererii introductive

2. Actele de dispozitie ale instantei de judecat la etapa primirii si examinarii
cererii introductive. Perioada de observaii. Aplicarea msurilor de
asigurare
3. Administratorul provizoriu. Sarcinele administratorului provizoriu

Cat e de logic de a adopta hotarare la mijlocul procesului

Etapele :
1. Determennarea temeiului existentei insolvabilitatii. Verificarea conditiilor
de inregistrarea cererilor de intentare.
Scoul de baza : verificarea existentei temeiului

CE Poate s faca instanta la momentul primirii cererii

Cererea se admite prin incheiere judecatoreasca , dar cererea introductiva
poate sa aiva si alta soarta si anume :
primirea 21(2)primire
restituire fara examinare 22(1)
restituire fara examinare 22(2)( exclude erorile care nu le poti aplica in
celelalte cazuri) - excludere
169 CPC refuz
170 restituire
171 nu se da curs

Cererea introductiva are 6 variante

n privinta Formei cererei introductive : Creditorul nu a respectat continutul 22(1)

Nu a anexat anexele 22(1)
Debitorul nu a respectat contuntul ???? 171
Anexe 22(2)
Conditiiile de Fond - aici ne ajuta CPC - daca debitorul nu exista 169 cpc refuz
-

Actiuni procesuale in cazul incalcarii dreptului la actiune, sunt aceleasi

conditii de fiind dar cu caracter relativ , efectul fiind unul ca te poti adresa
ulterior . de obicei 170 b) in cazul cand e incurcata competenta
171 In esenta inseamna sanctionarea persoanei pentru incalcarea
conditilor de fond. Debitorul depune cererea introductiv anexeaza tot dar
nu scrie nimic in cerearea introdctiva, atuci instata poate intenta 171 . In
practica se aplica 22(1) .

In proced civil 169 a) se aplica cand cererea urmeaza a fi judecata in proces

contraventional , penala , constitutional iar al doilea caz se refera la dreptul
invocat nu poate fi aparat nicaieri.

In insovabil la 169 a) se aplica atunci cand in cererea introductiva se aplica orice

inafara de insovabilitate.
In cazul cand poate fi aplicat 169 c) poate fi invocat cand se adreseaza
procurorul in interesul unui pers fizica, iar legea nu prevede asta.
Inafara de creditor si debitor , cererea introductiva are dreptul so depuna si un
organ de resor care e imputernicit de legea insolvabilitatii, CNPF ( comisia
nationala a pietii financiare) cand debitorul este compania de asigurari ,
participant profeseionist al pietii valorii imobiliare)
169 d) decade din start
169 e) capcitatea de folsointa nu exista p.juridica
170 al.1 a) nu este identic cu 19 (1) l insovl.- unde doar notifici debitorul , dar
170 al1 a) este o procedura prealabil. respectiv nu se aplica.

Tema: Intentarea si desfasurarea procedura de insovabilitate

1. Aspecte introductive privind intentarea procedurii de insolv
2. Procedura inaintarii si contestarii creantelor
3. Desfasurarea sedintei de validare: prima adunare a creditorului

1. In caietul de la seminare cu dr omului!!!

Hotararea de intentare are ca scop de a :
-

Constarea anumitor circumsntate de fapt ( unicul act in toata procedura)

( hotararea este un temei deoarece noi incepem o solutionarea a fondului
prin primsa constatarii , probarii temeiurilor de insovabilitate)
Hotararile care se adopta in proceudra de insolv n use indreapta in
apararea unor drepturi sbuiective incalcate,
Hot judecatoreasca tine loc de act juridic, incheierile nu
Rusii numesc inchieri materiale ( la hotararile de intentare a pr de
insolvabilitate)
Se constata legal o stare de fapt. Starea de fapt la intentare s etransofirma
in stare de drpet.

Hot de insovabilitate nu schimba statutul juridic a creditorului

Hot de intentare nu hotaraste asupra tipului de procedura ce urmeaza sa

fie ( restructurare sau faliment )

Efecte:

Dn punct de vederea exigentelor e foarte e=importanta:

-

Actul prin care se numeste administrotrul.

Calcularea terminului de intaitnare creantelor 45 zile ;de desfasurarea a
sedintei de validare max 90 zile;
Stabilirea datei de desfasurare a adunarii de raportare( aceeasi data cu
sedinta de validare
Nu mai tarziu de 120 din data hotararii emise .
Nefiind sanctiuni pentru nerespectarea termenului !!!!!
Numirea comitetului de creditori ( art 60 l i) Instantanu constituie instanta
de credoti ( insa ca creditori nu poate constesta hotararea aceasta de
intetnare )

Recrusul in procedura de insovabilitate:

Toate incheierile si hotarairle se ataca cu recurss
Recursu doar impotriva hitararilir instantei judecaroesti ( csj cand rimeste
recursul trebuie sa aplice art dn CPC )
Aici aplicm 15 zile ( se va aplica legea ulterior adoptat)
Instata de recurs va examina in raport cu limetele prevazute in 442 , ( 432 3)
CPC )

Hotararea prin care se respinge intentarae paote fi atacata cu recurs de

participanti .
Alaturarea la cerearea de intentare .
Depune un creditor iar al doilea poate sa scrie si el o cerere introductiv isntata
va conexa din oficiu.
Cererea de validare a creantelor in termen de 30 zile
Referenta e prevazuta de art 28
Poate fi si referinta o metoda de alaturare, un fel de cerere introductiv