Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Departamentul Drept privat

C URRICU LUM
la disciplina
DREPTUL FAMILIEI
Ciclul I, Licenţă

AUTOR: Valentina Cebotari,

Doctor în drept, conferenţiar universitar.

Chişinău – 2018

1
APROBAT: Şef Departament Drept privat
la şedinţa Departamentului Nicolae Roşca
din „17” septembrie, 2018

2
 PRELIMINARII

Dreptul familiei ca disciplină academică la Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova în ultimii ani
a căpătat o amploare considerabilă şi interes ştiinţific de proporţii. Graţie schimbărilor structurale calitative în domeniul
pregătirii cadrelor juridice de înaltă calitate, dreptul familiei devine ramura de profil în pregătirea studiului academic al
studenţilor.
Desigur, dreptul familiei, este o ramură de drept, în esenţă, conservatistă, dar chiar dacă ritmul schimbărilor este
mai lent decît la alte ramuri de drept, oricum necesitatea unui studiu complex şi profund al cursului respectiv este
indispensabilă pentru calificarea juristului contemporan.
Astfel, curriculum la disciplina „Dreptul Familiei” se prezintă ca un document de politică a educaţiei şi, în
acelaşi timp, drept un instrument juridic ce sintetizează gîndirea juridică şi morală în societate în perioada actuală.
Scopul cursului „Dreptul Familiei” este de a familiariza studenţii cu tot spectrul de probleme cu care se
confruntă societatea în domeniul relaţiilor de familie, cu metodele şi instrumentele de realizare a acestora,ținând cont de
multitudinea şi complexitatea relaţiilor care apar în timpul căsătoriei între soţi; între părinţi şi copii; între alte rude; între
adoptaţi şi adoptatori; tutori (curatori) şi minorii de sub ocrotirea acestora etc.
Studierea acestei discipline pornită de la noţiuni generale privind locul şi importanţa dreptului familiei, definiţii
ale instituţiilor respective, referinţe bibliografice, sinteza practicii judiciare în domeniu, îl ajută pe student nu numai să
acumuleze cunoştinţe teoretice, dar şi să-şi formeze abilităţi tipice domeniului de activitate, precum şi capacitatea de a
transfera cunoştinţele teoretice şi abilităţile tipice în situaţii practice.
Astfel, cursul dreptului familiei are drept scop final acumularea de cunoştinţe; familiarizarea cu modificările şi
completările din legislaţia în vigoare; autoinstruirea şi stimularea utilizării depline a potenţialului intelectual al
studentului; formularea de competenţe necesare pentru ca în activitatea sa profesională juristul să poată satisface toate
exigenţele necesare solicitărilor clienţilor, respectiv ale locului de muncă
Dreptul familiei se predă în limbile română şi rusă.
Prezentul curriculum este elaborat în concordanţă cu planul de studiu al facultăţii de drept a Universităţii de
Stat din Moldova şi este destinat studenţilor care îşi fac studiile la ciclul I (studiu de licenţă), secţia zi şi frecvenţă
redusă.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Ore total: Evalua Nr.
Forma de Codul Denumirea Responsabil inclusiv rea credite
Semestr
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină Total
C S L LI
frecvenţă la S.04.O.36 Dreptul Valentina
zi familiei Cebotari IV 120 30 30 0 60 Ex 4
frecvenţă S.05.O.25 Dreptul Valentina V 120 18 6 0 96 Ex 4
redusă* familieI Cebotari

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1 Noțiunea, obiectul și principiile esențiale ale dreptului familiei 2 1 2 0 2 4
2 Raporturile juridice familiale 2 2 2 1 2 6

3 Încheierea căsătoriei 2 2 2 0 2 6
4 Raporturile patrimoniale dintre soți 4 2 4 2 8 10

3
 5 Încetarea căsătoriei 2 2 2 1 6 10
6 Declararea nulității căsătoriei 2 0 2 0 2 6
7 Atestarea provenienței copilului 2 2 2 1 4 6
8 Drepturile copilului minor 2 0 2 0 2 4
9 Drepturile și obligațiile părinților 2 2 2 1 8 10
10 Obligația de întreținere dintre membrii familiei 2 1 2 0 3 6
11 Contractul privind plata pensiei de întreținere. Executarea întreținerii 2 1 2 0 3 6

12 Adopția copiilor 2 2 2 0 8 10
13 Alte forme de protecție a copiișor lipsiți de grija părintescă 2 1 2 0 6 8
14 Raporturile de familie cu element de extranietate 2 0 2 0 4 4

Total 30 18 30 6 60 96

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor,
teoriilor, paradigmelor şi
metodologiei din domeniul juridic.
2. Utilizarea cunoştinţelor în
culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la probleme concrete de
drept;
3. Aplicarea legislaţiei Republicii
Moldova, a altor instrumente
juridice europene şi internaţionale;
4. Aplicarea tehnicilor şi
instrumentelor specifice din
domeniul juridic în soluţionarea
problemelor de ordin practic;
5. Exprimarea viziunilor proprii
faţă de reglementări sau coliziuni
de drept;
6. Utilizarea de tehnici, metode şi
 a fundamenta esenţa şi importanţa dreptului familiei;
 a stabili locul şi rolul dreptului familiei în sistemul naţional de drept;
 a relata despre evoluţia dreptului familiei;
 a defini noţiunea de familie, prncipiile esențiale și corelația dreptului familiei cu
alte ramuri de drept;
 a identifica raporturile juridice care fac obiectul de reglementare a dreptului
familiei;
 a identifica rapid norma juridică care reglementează raportul analizat;
 a alege metoda/ procedeul cel mai eficient pentru acumularea datelor şi
informaţiilor referitoare la problema juridică specific dreptului familiei;
 a selecta literatura juridică şi practica judecătorească pertinentă situaţiilor juridice
analizate;
 a cunoaşte actele normative ce sunt obiectul de studiu al dreptului familiei;
 a distinge actele normative după forţa lor juridică;
 a determina norma juridică aplicabilă raportului juridic litigios;
 a identifica coleziunile dintre normele juridice a diferitor acte normative şi
alegerea celei aplicabile raportului juridic concret;
 a interpeta norma aplicabilă situaţiei litigioase concrete;
 a formula propuneri de compatibilizare a dispoziţiilor actelor normative naţionale
cu prevederile actelor internaţionale la care Moldova este parte;
 a stabil coraportul dintre norma juridică naţională şi cea europenă/internaţională
 a cunoaşte descrie/ a identifica tehnici şi instrumente specifice domeniului
dreptului familiei;
 a propune ipoteze de soluţionare a situaţiilor juridice litigioase;
 a elabora documente juridice de complexitate mică şi medie în domeniul
dreptului familiei;
 a elabora proiecte şi modele de sesizare a autorităților tutelare, cereri de chemare
în judecată, reieșind din situaţiile juridice care sunt reglementate de normele
juridice ale dreptului familiei;
 să opereze cu datele statistice publice, privind căsătoria, încheierea contractelor
matrimoniale, decăderea din drepturile părintești etc...;
 a identifica lacunele şi carenţele normelor juridice ce fac obiectul de studiu al
dreptului familiei;
 a identifica cazurile de încălcare a drepturilor copilului, a condiţiilor de încheiere
și desfacere a căsătoriei, de încuviințare a adopției, de stabilire a filiației şi
propunerea de a lua măsuri pentru a evita comportamentul vicios;
 a analiza opiniile doctrinaire faţă de lacunele şi carenţele evidenţiate în legislaţie;
 a analiza textele legale aplicându-le situaţiilor concrete, formulând ipoteze şi
combătându-le;
 a identifica soluţii corecte pentru litigiile dintre soți privind bunurile lor, dintre

4
 procedee în vederea formulării
soluţiilor interpretative ale
normelor juridice;
părinți privind educația copilului, dintre debitori și creditori privind plata pensiei
de întreținere;
 a elabora note informative pentru descrierea procedurilor de depistare și luare la
evidență a copiilor lipsiți de ocrotire părintească, înregistrare corectă a nașterii
copilului, de aplicare a măsurilor de protecție a membrilor familiei inapți de
muncă și aflați în nevoie , de control asupra activității tutorilor(curatorilor),
părinților-educatori din casele de copii de tip familial, etc.;
 a compara experienţa doctrinară cu cea practică în vederea alegerii soluţiei
corecte a eventualelor diferende;
 a utiliza metodele de interpretare a normelor juridice specifice dreptului
familieiprin prisma practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie, dar şi cea care
derive din practica Curţii Europene a Drepturilor Omului;

7. Formularea propunerilor în
vederea perfecţionării cadrului
legal existent.
8. Îndeplinirea la termen,
riguroasă şi responsabilă, în
condiţii de eficienţă şi eficacitate, a
sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii
juridice;
9.Utilizarea eficientă a resurselor
de comunicare, a surselor de
formare profesională asistată, atât
în limba română, cât şi într-o limbă
de circulaţie internaţională.
 a identifica normele juridice care conţin carenţe de ordin legislativ, propunând
concomitent variante de îmbunătăţire;
 a recomanda căi de perfecţionare a cadrului legal prin elaborarea de proiecte de
acte normative;
 a întocmi în timp restrâns note informative cu privire la situaţii juridice
litigioase;
 a elabora proiecte departajare a bunurilor soților prin încheierea unui contract ,
proiect de contract matrimonial, proiect de contract privind plata pensiei de
întreținere;
 a pregăti pachete de documente necesare: - pentru stabilirea tutelei sau curatelei,
încuviințarea adopției naționale și internaționale, deschiderea casei de copii de
tip familial, pentru desfacerea căsătoriei prin instanța de judecată dar cu
soluționarea tuturor litigiilor în mod benevol;
 a utiliza mijloacele electronice de comunicare pentru a face rost de acte
normative naţionale, internaţionale şi străine, literatură juridică specială,
practică judecătorească naţională, internaţională şi străină pe tematica
interesată;
 a comunica cu eventualii beneficiari prin mijloacele electronice şi reţelele de
socializare astfel, încât să fie asigurată corectitudinea şi confidenţialitatea
profesională;
 a utiliza bibliotecile electronice, bazele de date legislative şi alte surse
profesionale existente în variantă electronică;

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul 1. Noţiunea, obiectul reglementării şi principiile esenţiale ale dreptului familiei

Obiective de referinţă
 să definească noţiunea de drept alfamiliei,
principiile dreptului familiei;
 să analizezerelaţiile reglementate de normele
dreptului familiei;
 să cunoascăizvoarele dreptului familiei;
 să clasifice normele de drept după forţa lor
juridică;
 să compare între ele tipurile de relaţii ale
dreptului familiei;
 să deosebească normele juridice ale dreptului
familiei de normele juridice de drept civil, dar
şi de alte ramuri de drept;
 să explice: interconexiunea dreptului familiei
cu alte ramuri şi instituţii din sistemul naţional
de drept;
 să formuleze opinii privind utilitatea
hotărârilor Curţii Constituţionale pentru
practica de aplicare a normelor juridice;
 să formuleze opinii privind utilitatea practicii
Unităţi de conţinut
• Noţiunea dreptului familiei. Definiţia noțiunii de familie și
funcțiile acesteia în societate. Locul dreptului familiei în
sistemul de drept al Republicii Moldova.
• Obiectul dreptului familiei. Delimitarea dreptului familiei
de dreptul civil, concepte juridice. Raporturile patrimoniale şi
nepatrimoniale. Raporturi între membrii familiei.
• Evoluția dreptului familiei.
• Izvoarele. Constituţia. Actele internaţionale. Legile organice
şi legile ordinare. Ordonanţele şi hotărârile Guvernului.
Actele normative ale ministerelor şi departamentelor. Actele
normative ale autorităţilor publice locale. Uzanţe. Practica
judecătorească.
• Principiile dreptului familiei. Principiul egalității soților în
familie; monogamia, al interesului superiorității copilului;
alsoluționării tuturor problemelor vieții de familie pe cale
amiabilă.
• Tendinţele moderne. Formele de familie contemporane.
Acțiunea legii asupra realităților sociale.
• Termeni-cheie: familie, dreptul familiei, acte normative,
relaţii juridice, principii, tendinţe, ;

5
 judiciare pentru stabilitatea legislaţiei şi
satisfacerea intereselor ocrotite de lege ale
membrilor familiei.
Subiectul 2. Raporturile juridice familiale.
Obiective
 Să definească noţiunea de raport juridic
familial;
 să caracterizeze elementele raportului juridic
familial;
 să stabilească faptele juridice ce dau naştere la
raporturile juridice familiale;
 să evaluieze importanţa rudeniei în dreptul
familiei şi alte ramuri de drept;
 să relateze despre realizarea drepturilor
familiale şi apărarea lor;
 să caracterizeze actele de stare civilă şi modului •
lor de înregistrare;
Subiectul 3. Încheierea căsătoriei
Obiective
 să definească noţiunea de căsătorie;
 să relateze despre principalele concepte privind
natura juridică a căsătoriei;
 să formuleze condiţiile de validitate ale actului
juridic al căsătoriei;
 să analizeze impedimentele la căsătorie;
 să relateze despre momentul apariţiei
drepturilor şi obligaţiilor soţilor şi principiului
de bază pe care se axează acestea;
 să determine drepturile şi obligaţiile soţilor;
 să analizeze conţinutul drepturilor şi obligaţiilor
nepatrimoniale ale soţilor.
Subiectul 4. Raporturile patrimoniale dintre soți
Obiective
 Să reproducă noţiunea de regim matrimonial al
bunurilor soţilor;
 să efectuieze caracteristica generală a
regimului legal;
 să definească contractul matrimonial;
 să determine bunurile ce constituie proprietate
comună în devălmăşie a soţilor;
 să delimiteze bunurile personale de bunurile
comune;
 să analizeze elementele şi conţinutul
contractului matrimonial;
 să distingă regimurile matrimoniale prevăzute
de legislaţia Republicii Moldova;
 să evaluieze procedura de împărţire a
proprietăţii comune în devălmăşie a soţilor;
Subiectul 5. Încetarea căsătoriei
Obiective
6
Unităţi de conţinut
• Noţiunea sociologică şi juridică a familiei.
• Noţiunea şi tipurile raporturilor juridice
familiale clasificate după character de apărare, conținut,
izvor de apariție.
• Subiectele, obiectul şi conţinutul
raporturilor juridice familiale.
• Faptele juridice şi tipurile lor oglindite în
dreptul familiei.
• Rudenia şi afinitatea. Importanţa lor
juridică.
Realizarea drepturilor şi îndeplinirea
obligaţiilor familiale. Apărarea drepturilor
familiale.Sancțiuni și măsuri de protecție.
• Termenele de prescripţie în dreptul familiei.
• Actele de stare civilă. Înregistrarea actelor
de stare civilă.
Termeni-cheie: rudenie, afinitate, capacitate juridică
familială, stare civilă, acte de stare civilă;
Unităţi de conţinut
• Noţiunea de căsătorie.
• Condiţiile de fond şi lipsa impedimentelor la încheierea
căsătoriei.Vârsta matrimonială, cazuri de reducere a
vârstei, consimțământul , starea de sănătate a viitorilo soți.
Rudenia ca impediment.
• Procedura înregistrării căsătoriei. Formalități
premărgătoare și încheierea in fața funcționarului de stare
civilă.Caracterul personal al căsătoriei.
. Egalitatea drepturilor şi obligaţiilor soţilor.
Numele, cetăţenia, domiciliul şi capacitatea de exerciţiu a
soţilor.
Alte drepturi şi obligaţii nepatrimoniale ale soţilor.
• Termeni-cheie:căsătorie, condiții de fond, de formă, vârstă
matrimonială, impedimente, stare civilă, drepturi și
obligații personale.
Unităţi de conţinut
 Noţiunea de regim juridic al bunurilor soţilor.
 Regimul legal al bunurilor soţilor.
 Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor.
 Proprietatea personală a soţilor.
 Determinarea cotelor-părţi în proprietatea comună în
devălmăşie a soţilor în caz de împărţire a bunurilor.
 Regimul contractual al bunurilor soţilor. Contractul
matrimonial şi conţinutul lui.
 Încheierea, modificarea şi rezilierea contractului
matrimonial.
 Datoriile soţilor. Pornirea urmăririi asupra bunurilor soţilor.
Termeni-cheie:proprietate în devălmășie, exercitarea
dreptului, bunuri comune, bunuri personale, contract
matrimonial, regim matrimonial,datorii, răspundere
obligațională
Unităţi de conţinut
 să relateze despre cauzele de încetare a
căsătoriei;
 să determine modalităţile de desfacere a
căsătoriei;
 să determine ordinea de examinare a litigiilor
apărute între soţi în procesul de divorţ;
 să evaluieze normele privind momentul
încetării căsătoriei şi să facă propuneri în
domeniu.
Subiectul 6. Declararea căsătoriei nule
Obiective
 să relateze despre nulitatea căsătoriei ca
sancțiune de dreptul familiei;
 să relateze despre cauzele de nulitate;
 să descrie subiecții care pot cere nulitatea
căsătoriei;
 să explice noțiunea de buna credință și
importanța ei pentru efectele căsătoriei nule;
 să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de cereri
pentru declararea nulității căsătoriei;
 să consulte soții în vederea realizării dreptului
la declararea căsătoriei nule;
Subiectul 7. Atestarea provenienței copilului
Obiective
 să reproducă definiţia filiaţiei;
 să distingă stabilirea filiaţiei copilului din
căsătorie şi a copilului născut înafara
căsătoriei;
 să stabilească dreptul părinţilor la contestarea
paternităţii sau maternităţii;
 să relateze despre filiația copilului;
 să deosebească stabilirea filiației copilului
născut în căsătorie de noțiunea copilului
născut în afara căsătoriei;
 să distingă recunoașterea paternității de
stabilireapaternitășii;
 să stabilească dreptul părinţilor la contestarea
paternităţii sau maternităţii;
 să recomande fapte care ar putea servi ca
probe pentru contestarea paternității sau a
maternității;
 să recomande soluţii legale pentru intocmirea
actului de naștere copilului născut în urma
folosirii mijloacelor de procreare medical
asistate;
Subiectul 8. Drepturile copilului minor
Obiective
 Să relateze despre noţiunea de interes al
copilului;
 să caracterizeze actele normative naționale și
internaționale, care reglementează drepturile
minorilor:
 Să analizeze drepturile copilului reglementate
de Codul familiei;
7
 Încetarea căsătoriei în urma decesului unuia dintre soţi sau a
declarării pe cale judecătorească a decesului unuia dintre soţi.
Cazuri de restabilire a căsătoriei.
 Desfacerea căsătoriei prin divorţ ca modalitate de încetare a
căsătoriei.Concepte juridice privind divorțul.
 Desfacerea căsătoriei la oficiul stării civile la cererea unuia
dintre soţi sau la cererea ambilor soţi.Condițiile necesare
pentru adresare.
 Desfacerea căsătoriei în instanţa de judecată. Cazurile și
motivele invocate de reclamant. Examinarea motivelor și a
litigiilor care pot fi soluţionate în procesul de divorţ.
 Momentul încetării căsătoriei şi efectele juridice ale încetării
căsătoriei. Numele de familie și obligația de întreținere.
Termeni-cheie: deces, divorț, organe de stare civilă, litigii,
efecte juridice, restabilire, încetare;
Unităţi de conţinut
 Noţiunea căsătoriei nule. Cauzele de nulitate. Delimitarea
nulității căsătoriei de nulitatea actului juridic civil.
 Persoanele îndreptățite să depună cererea de nulitate a
căsătoriei.
 Procedura declarării căsătoriei nule și cazurile de validare a
căsătoriei încheiate cu încălcarea legislației.
 Efectele nulităţii căsătoriei. Căsătoria putativă.
Termeni-cheie: nulitate, condiție impediment, validitate, efect
juridic, parte interesată, buna credință;
Unităţi de conţinut
 Atestarea provenienţei copiilor. Stabilirea filiaţiei faţă de
mama și a filiaţiei faţă de tată.
 Stabilirea paternităţii de către organele de înregistrare a
actelor de stare civilă. Întocmirea actului de naștere a
copilului născut cu aplicarea mijloacelor medical asistate.
Recunoașterea benevolă a paternității.Stabilirea paternităţii
în instanţa de judecată.
 Contestarea paternităţii şi a maternităţii. Termenul de
prescripție extinctivă.Practica judiciară națională și a
CtEDO
Termeni-cheie: filiație, paternitate, maternitate, act de stare
civilă, contestare, stabilire, recunoaștere;
Unităţi de conţinut
 Acte naționale și internaționale privind drepturile copilului.
Convenția ONU privind drepturile copilului.
 Dreptul copilului la nume și prenume.
 Ddreptulcopilului de afi educat în familie și a comunica cu
părinții și rudele apropiate.
 Dreptul copilului de a fi protejat.
 Dreptul copilului la exprimarea opiniei.
 Să compare coraportul dintre prevederile  Drepturile patrimoniale ale copilului.
Convenției privind drepturile copilului din  Termeni-cheie: copil, drepturi, opinie , autoritate tutelară,
1989 cu cele din Legea privind drepturile ocrotire, interes, reprezentare.
copilului din 1994;
 Să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de
documente în vederea stabilirii încălcării
drepturilor copilului;
Subiectul 9. Drepturile și obligațiile părinților
Obiective Unităţi de conţinut
 să analizeze drepturile şi obligaţiile părinţilor;  Drepturile şi obligaţiile părinţilor. Educația copiilor,
 să justifice răspunderea părinţilor pentru domiciliul, reprezentarea.
neîndeplinirea obligaţiilor sau abuzul de  Decăderea din drepturile părinteşti. Temeiurile, procedura,
drepturi părinteşti; efectele. Cazuri de restabilire în drepturile părinteşti.
 să proiecteze noi criterii şi noi forme de  Luarea copilului fără decăderea din drepturile părinteşti
angajare a răspunderii părinţilor pentru mijloc de protecție a copilului.
neîndeplinirea obligaţiilor sau abuzul de Termeni-cheie: părinți, copii, interes, educație, reprezentare,
drepturi. decădere din drepturi, măsură de protecție.
Subiectul 10. Obligația de întreținere dintre membrii familiei
Obiective Unităţi de conţinut
 să relateze despre evoluţia obligaţiei de  Noţiunea şi temeiurile apariţiei obligaţiei de întreţinere.
întreţinere între părinţi şi copii;  Obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii minori.
 să stabilească condiţiile necesare pentru apariţia  Mărimea pensiei de întreținere pentru copiii minorii.
obligaţiei de întreţinere; Cazurile de reducere a cuantumului pensiei de întreținere.
 să identifice cuantumurile şi veniturile din care Obl
urmează a fi încasată întreţinerea;
 Obligaţia de întreţinere dintre părinţi şi copii
 să delimiteze categoriile obligaţiei de întreţinere
prevăzute de legislaţia în vigoare de întreţinerea  Obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii majori, inapţi de
prevăzută de normele dreptului civil; muncă.
 Obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii.igaţia
soţilor de a se întreţine reciproc.
 Obligaţia foştilor soţi de a se întreţine reciproc.
 Scutirea soţului (fostului soţ) de obligaţia de întreţinere sau
limitarea în termen a obligaţiei.Obligaţia de întreţinere
dintre alţi membri ai familiei
 Obligaţia de întreţinere dintre fraţi şi surori.
 Obligaţia de întreţinere dintre bunei şi nepoţi.
 Obligaţia copiilor vitregi de a-şi întreţine părinţii vitregi.
 Cuantumul şi modul de încasare a pensiei de întreţinere
pentru alţi membri ai familiei.
Termeni-cheie: întreținere, stare de nevoie, rudenie, stare
materială, stare familială, mijloace suficiente, scutire.
Subiectul 11. Contractul privind plata pensiei de întreținere. Executarea întreținerii
Obiective Unităţi de conţinut
 să definească contractul privind plata pensiei  Contractul privind plata pensiei de întreţinere.
de întreţinere;  Modul de încheiere, executare, modificare şi reziliere a
 să stabilească elementele contractului; contractului privind plata pensiei de întreţinere.
 să delimiteze plata pensiei de întreţinere în  Plata pensiei de întreţinere în baza hotărîrii instanţei de
baza contractului de plata pensiei de judecată.
întreţinere în baza hotărîrii instanţei  Restanţa la pensia de întreţinere.Calcularea cuantumului
judecătoreşti; restanței în cazul când debitorul nu a realizat venituri.
 să propună noi forme de executare silită a  Scutirea de achitare a restanţei la pensia de întreţinere.
hotărîrii instanţei de judecată privind încasarea Termeni-cheie:contract, plata întreținerii, cuantum, scutire,
pensiei de întreţinere în prezenţa elementului debitor, creditor, restanță, executare silită.
de extranietate.
Subiectul 12. Adopția copiilor
Obiective Unităţi de conţinut
 Să definească actul juridic al adopţiei;  Noţiunea şi importanţa adopţiei. Evoluția instituției.
 să structureze condiţiile de fond şi de formă  Condiţiile de fond ale adopţiei pentru adoptatori. Copil
pentru adopţie; adoptabil –noțiunea, luarea la evidență.

8
  să evaluieze efectele juridice ale adopţiei în  Procedura adopţiei.Organele competente pentru procedura
privinţa copilului adoptat şi a părinţilor administrativă. Etapa judiciară.
adoptivi;  Efectele juridice ale adopţiei.
 să stabilească temeiurile pentru încetarea  Încetarea adopţiei.
adopţiei; Termeni-cheie: adoptatori, copil adoptabi, autorități tutelare,
termen de încercare, condiții, de fond și de formă, efecte.
Subiectul 13.Alte forme de protecție a copiilor lipsiți de grija părintească
Obiective Unităţi de conţinut
 Să relateze despre instituţia tutelei şi curatelei;  Formele de educare a copiilor rămaşi fără ocrotire
 să definească casele de copii de tip-familial; părintească.
 să determine drepturile şi obligaţiile tutorilor,  Noţiunea şi importanţa tutelei şi curatelei.Ordinea de
curatorilor şi a copiilor aflaţi sub tutelă, instituire a tutorilor, curatorilor, actele normative în
curatelă; domeniu. Cerințele înaintate de legiuitor față de viitorii
 să delimiteze instituţia tutelei, curatelei şi tutori, curatoti.
casele de copii de tip familial de instituţia  Drepturile şi obligaţiile tutorilor şi curatorilor. Motivele și
adopţiei; ordinea de Încetarea tutelei şi curatelei.
 să propună modalităţi de reducere a copiilor  Casele de copii tip-familie ca formă de educaţie a copiilor
rămaşi fără ocrotire părintească cît şi alte orfani şi a copiilor lipsiţi de grija părintească.
forme de ocrotire a acestora. Termeni-cheie: tutelă, curatelă, cerințe, părinți educatori, case
de copii de tip familial, autoritate tutelară;
Subiectul 14.Raporturile de familie cu element de extranietate
Obiective Unităţi de conţinut
 Să relateze despre competenţa în materie de  Încheierea căsătoriei cu (între) cetăţenii străini.
căsătorie cu element de extranietate; Încheierea căsătoriei în afara hotarelor Republicii
 să identifice legea aplicabilă efectelor Moldova.
căsătoriei încheiată cu un cetăţean străin sau  Desfacerea căsătoriei cu (între) cetăţenii străini.
apatrid în ţară sau în afara hotarelor ţării; Desfacerea căsătoriei în afara hotarelor Republicii
 să determine ordinea desfacerii căsătoriei cu Moldova.
element de extranietate;  Adopţia copiilor, cetăţeni ai Republicii Moldova, de
 să evalueze reglementările naţionale şi către cetăţenii străini.
internaţionale în domeniul adopţiei cu element  Stabilirea şi contestarea paternităţii (maternităţii).
de extrainătate; Termeni-cheie: cetățeni străini, căsătorie, filiație, drepturi
 să recomande reglementări pentru acreditarea și obligații, desfacerea căsătoriei, recunoașterea
şi activitatea organizaţiilor implicate în căsătoriei, adopția
procedura de adopţie internaţională.

V. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare
- analiza practicii judiciare în
domeniul respectiv; - logica expunerii situaţiei juridice;
- studierea bibliografiei - complexitatea şi profunzimea
Soluţionarea de
relevante; analizei speţei atât sub aspect La fiecare
1. spete
- alegerea normelor juridice teoretic cât şi sub aspect practic; seminar;
aplicabile, - corectitudinea soluţiei;
- Expunerea soluţiei;

- Selectarea actelor normative Cu cel puţin o

- Profunzimea studiului;
relevante; săptămână
2. - Diversitatea surselor;
Referate; - Selectarea bibliografiei înainte de
- interpretarea normelor juridice;
relevante; examen;
- analiza circumstanţelor de - capacitatea de analiză a situaţiei;
Analiza unei fapt a situaţiei soluţionate prin - corectitudinea alegerii normelor
La seminarele
hotărâri hotărârea instanţei; juridice aplicabile;
3. pentru care este
judecătoreşti - Analiza normelor juridice - capacitatea de analiză critică a
discutată tema;
aplicabile cazului judiciar; situaţiei juridice;

4 - descrierea faptelor care au - logica expunerii faptelor; La seminarele

dus la vătămarea relaţiilor de - corectitudinea alegerii normelor pentru care este
Întocmirea unei familie şi dorinţa de a desface juridice; discutată tema;

9
 cereri de chemare
căsătoria prin divorţ;
în judecată
- selectarea normelor juridice - în ce măsură este cererea
pe baza cărora reclamantul îşi convingătoare;
întemeiază cererea.
Studierea - corectitudinea formulării
- Întocmirea conspectelor;
literaturii de răspunsului teoretic;
- formularea de întrebări;
specialitate, a - cunoaşterea teoreticienilor din La fiecare
5 - analiza doctrinii;
actelor normative domeniu; seminar.
- analiza practicii judiciare, în
şi pregătirea de - fundamentarea unor opinii
particular a practicii CEDO
seminare expirmate in literatură;

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Disciplina dreptul FAMILIEI este inclusă în procesul de studiu la facultate de drept şi se realizează printr-un
complex de acţiuni de predare, învăţare şi evaluare a rezultatelor academice avându-şi fundamentul în actele normative
naţionale, inclusiv:
A. Actele legislative:
 Codului educaţiei nr.152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-
324, art.634);
 Legea nr.142-XVI din 07 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior,
ciclul I;
B. Actele normative adoptate de Ministerul Educaţiei:
 Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master, studii integrate, ciclul III
– Doctorat), aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr. 1045 din 29 octombrie 2015;
 Ghidului utilizatorului Sistemului European de Credite Transferabile/ ECTS;
 Ghidului de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul
ministrului educaţiei, tineretului şi sportului nr. 140 din 25 februarie 2006;
 Regulamentului-cadruprivind organizarea examenului de finalizare a studiilor superioare de licenţă,
aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr.1047 din 29 octombrie 2015;
 Recomandărilor-cadru pentru elaborarea Regulamentului instituţional privind organizarea evaluării
activităţii de învăţare a studenţilor, aprobate prin ordinul ministrului educaţiei nr. 881 din 18
decembrie 2009,
C. Reglementările instituţionale ale Universităţii de Stat din Moldova;
 Regulamentul de organizare a procesului educaţional la Universitatea de Stat din Moldova, aprobat de
Senatul USM la 25 aprilie 2006 şi varianta înnoită din 2012;
 Regulamentul instituţional privind randamentul academic aprobat de Senatul USM la 09 iunie 2010 cu
modificări din 25 martie 2014.

Procesul de predare – învăţare se realizează prin două categorii de interacţiuni ale profesorului şi studentului care
constau din lecţii teoretice, lecţii practice (seminare), activitatea de pregătire individuală a studentului şi activitatea de
evaluare a cunoştinţelor.
Predarea lecţiilor teoretice are loc prinsistem de actiuni si operaţii întreprinse de cadrul didactic în scopul
proiectării şi desfăşurării lectiilor prin care se asigură transmiterea către studenţi într-un mod sistematic a cunoştinţelor
ce se referă la conţinutul temelor incluse în prezentul curriculum. Predarea dreptului, implicit şi al dreptului familiei, în
sine este un gen de comunicare pedagogică dintre cadrul didactic şi audient şi implică definirea unor concepte juridice,
expunerea într-un mod coerent a unor informaţii, proceduri, strategii precum şi explicarea acestora prin diferite corelaţii
şi exemple practice. Începutul fiecărei teme teoretice începe cu aducerea la cunoştinţa studenţilor a subiectelor ce
urmează a fi studiate, obiectivele pe care şi le propune profesorul să fie realizate, lista actelor normative, iar uneori a
normelor juridice concrete studiate la tema respectivă, sursele doctrinare (manuale, monografii, articole ştiinţifice etc.)
pe care profesorul le recomandă şi desigur practica judecătorească existentă. Cadrul didactic îşi organizează activitatea
de predare astfel, încât folosind diferite modele ale expunerii materiei (analitic, soluţionare a problemelor juridice,
interacţiunea profesor - student) îl face pe audient (student) să recepţioneze informaţia transmisă, s-o memoreze, s-o
reproducă, iar în cazurile în care se cere, să opereze cu această informaţie.
Lecţiilor practice au ca şi scop de a verifica cum studentul a înţeles teoriile, conceptele, precedeele şi
procedurile juridice predate, cum el le reproduce şi în ce măsură ar putea să le aplice în practică.
Învăţarea este, dacă nu un efect al predării, atunci întregeşte conceptul de predare şi aduce finalitate, or, prin
învăţare se acumulează cunoştinţele şi aptitudinile necesare însuşirii unei profesii, implicit, celei de jurist. Învăţarea
dreptului familiei se face prin:

10
  participarea studentului la lecţii teoretice în cadrul cărora are posibilitatea de a pune întrebări şi a clarifica logica
şi esenţa reglementărilor juridice studiate;
 pregătirea subiectelor temei pentru activitatea la lecţiile practice. În acest sens, studentul trebuie să studieze
normele juridice relevante, bibliografia recomandată, practica judecătorească existentă şi să soluţioneze speţele
propuse de cadrul didactic. Speţele se propun de cadru didactic a fi soluţionate fie în grup, fie individual de
fiecare student.
 Participarea la lecţiile practice, în cadrul cărora studentul de sinestător, sau împreună cu grupul format,
soluţionează speţa şi după caz, găseşte răspunsul la subiectele teoretice şi practice analizate.
 Îndeplinirea lucrurlui individual la disciplina Dreptul familiei în proporţie de 60 de ore academice. Lucrul
individual la dreptul afacerilor presupune îndeplinirea de către student a unor activităţi de sinestător ce contribuie
la înţelegerea materiei disciplinei predate. Activităţile studentului calificate ca şi lucru individual include
următoarele:
a. studierea individual a temelor care nu se reuşeşte a fi analizate la lecţiile teoretice şi practice;
b. elaborarea unui referat pe o temă practică pentru a impune studenţii să gândească şi să acţioneze
independent ca şi professional. Referatul (folosit ca bază de discuţie în legătură cu o temă dată fiind menit să
contribuie la formarea sau dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă ale studenţilor), este şi o posibilă
probă de evaluare a gradului în care studenţii şi-au însuşit un anumit segment al curriculei, cum ar fi o temă
sau o problemă mai complexă dintr-o temă. Temele referatelor vor fi atribuite de profesorul care duce lecţiile
practice ţinând cont de lista anexată.
c. întocmirea unui portofoliu (set) de documente pentru o activitate practică care rezultă din una din
temele studiate. De exemplu, pregătirea proiectelor de documente pentru adresarea la autoritățile tutelare
în scopul soluționării unui anumit litigiu. Temele portofiliilor vor fi atribuite de profesorul care duce lecţiile
practice, luând în consideraţie diferite forme de protecție: a familiei, a copiilor minori și a membrilor inapți
de muncă ce necesită sprijin material.
d. studiul de caz include soluţionarea individuală sau în grup a unei speţe (situaţii juridice inventate sau
bazate pe un caz real) elaborate de profesor pe una din temele disciplinei. Profesorul atribuie fiecărui student
sau unui grup de studenţi câte o speţă în funcţie de tema studiată.

Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în cadrul programului
de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea rezultatelor învăţării şi a competenţelor
dobândite. La începutul studierii disciplinei studenţilor li se aduce la cunoştinţă curriculum disciplinei dreptul familiei şi
alte materiale didactice elaborate şi, desigur se explică la general,modul în care urmează să fie predată disciplina, cum
trebuie studentul să înveţe temele incluse în curriculum, ce trebuie să poată face studentul la finalul disciplinei
respective, precum şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Formele şi modalităţile de evaluare sunt elaborate în baza Regulamentului de organizare a studiilor în
învăţământul superior în baza Sistemului Naţional de Credite, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 1046 din
29 octombrie 2015 discutate la şedinţa departamentului şi aprobate la Consiliul facultăţii. Reieşind din dispoziţiile
acestuia, evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluarea iniţială se realizează la începutul procesului educaţional: a disciplinei; capitolului, temei.Formele de
realizare a evaluării iniţiale rămân la discreţia cadrului didactic şi sunt determinate de finalităţile disciplinei şi specificul
formării profesionale. Rezultatele evaluării iniţiale influenţează elaborarea strategiei didactice. Cadrul didactic
înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului, seminariilor, activităţilor
practice, consultaţiilor. Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor
profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în sala de curs, cât
şi a lucrului individual. Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în calendarul academic.
Evaluările curente, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care includ sarcini de diferit nivel de
complexitate, inclusiv de cunoaştere şi înţelegere, aplicare integrare.
Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi au o pondere de 60 la sută din
nota finală la disciplină pentru studenţii ce fac studiile cu frecvenţa la zi, şi 50 % pentru studenţii de la frecvenţă redusă.
Cadrul didactic are obligaţia să indice rezultatele evaluării curente în registrul grupei academice.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi certificare şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Formele de realizare ale evaluării finale sunt: examenul scris (la decizia Departamentului examenul poate fi şi
oral). La examen studentul trebuie să răspundă la cel puţin 2 subiecte întocmite sub formă de teste cu 3 nivele de
complexitate.
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de promovare este nota 5)
şi credite academice. Numărul creditelor academice pentru disciplina Dreptul familiei este de 4 credite (120 de ore) şi
constată realizarea integrală a volumului de muncă pretins studentului care demonstrează anumite competenţe.
Nota finală la disciplina Dreptul familiei însumează rezultatul evaluării curente şi celei de la examen, astfel,
încât rezultatul evaluării curente să constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%, respectiv pentru

11
studiile la frecvenţă redusă raportul dintre nota evaluării curente şi celei de la examen să constituie 50% la 50%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în borderou (tabelul de note).
Evaluările finale, similar celor curente se realizează în baza testelor cu sarcini de diferit nivel de complexitate,
adică în trei niveluri:de cunoaştere şi înţelegere;de aplicare;de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia. Sarcinile de nivel doi
solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul trei
solicită studentului rezolvarea situaţiilor de problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi
apreciat înalt, doar dacă rezolvă sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenelor curente şi atribuirea creditelor demonstrează că studentul posedă cunoştinţe şi
aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei Dreptul afacerilor.

VII. Referinţe bibliografice

BIBLIOGRAFIA OBLIGATORIE:

1. Cebotari V. Dreptul Familiei. Ediţia a III revăzută şi completată - Chişinău 2014.

2. Albu I. Dreptul familiei. – Bucureşti, 1975.
3. Bacaci Al., Hageanu C., Dumitrache V. Dreptul familiei. – Bucureşti: ALL BECK, 1999.
4. Baieş S. Drept civil. Drepturile reale principale. – Chişinău, 2005.
5. Cebotari S. Teoria contractuală în dreptul familiei // Analele Ştiinţifice. Ştiinţe juridice. Probleme actuale
teoretice şi practice privind legislaţia Republicii Moldova. Serie nouă Nr.8, Chişinău 2005, pag. 227-240.
6. Cebotari V, Modalitățile de desfacere a căsătoriei conform legislației Republicii Moldova // Revista Institutului
Național al Justiției Nr. 3, 2016, p.14-19.
7. Cebotari V. Noțiunea, caracterele juridice și categoriile obligației de întreținere.// Revista Institutului Național
al Justiției Nr.2, 3, 2014, p.24-30 ; p.16-22.
8. Cebotari V. Stabilirea domiciliului copilului după divorțul părinților...// Revista Institutului Național al Justiției
Nr.1, 2015, p.49-55.
9. Cebotari V. Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale. // Buletinul
asociaţiei tinerilor jurişti. – 1999.– nr.6 (19), p.61-83.
10. Cebotari V. Natura juridică a contractului privind plata pensiei de întreţinere. // Revista Naţională de Drept. –
2002. – nr.09, p.11-13.
11. Cebotari V. Răspunderea juridică în dreptul familiei. // Revista Naţională de Drept. – 2002. – nr.11, p.25-28.

BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ:

12. Cebotari V. Unele aspecte privind procedura de adopţie a copiilor. // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat
din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice”. Vol.I. – 2002, p.89-93.
13. Cebotari V., Cebotari S. Consideraţii generale privind noţiunea şi conţinutul contractului matrimonial. //
Revista Naţională de Drept. – 2002. – nr.10, p.29-31.
14. Cebotari Valentina. Dreptul familiei. – Chişinău 2004
15. Cebotari Valentina. Dreptul familiei. – Chişinău 2008
16. Cocoş Ş. Dreptul familiei. Vol.I, II. – Bucureşti: Lumina Lex, 2001.
17. Cosmovici P. Relaţiile nepatrimoniale şi patrimoniale din familie. – Bucureşti, 1998.
18. Crăciunescu C.M. Regimuri matrimoniale. – Bucureşti, 2000.
19. Duţa C.R. Raporturile patrimoniale dintre soţi la confluenţa dispoziţiilor Codului familiei şi noului Cod Civil.
Bucureşti, Universul Juridic, 2012
20. Filipescu I. P. Adopţia şi protecţia copilului aflat în dificultate. Ediţie revizuită. – Bucureşti: ALL VECK, 1998.
21. Filipescu I. P. Drept internaţional privat. Ediţie revizuită şi completată. – Bucureşti: ASTAMI, 1999, p.434-
456.
22. Filipescu I. P. Tratat de dreptul familiei. – Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică, 1996, 1998, 2000.
23. Florian E. Dreptul familiei. – Cluj-Napoca: LIMES 2003.
24. Florian E., Pînzaru V. – căsătoria în legislaţia României şi a Republicii Moldova, Cluj-Napoca, Sfera juridică,
2006
25. Iovu O. Desfacerea căsătoriei prin divorţ şi nulitatea acesteia în dreptul Republicii Moldova. // Revista de
Drept privat. – 2001, nr.1, p.99-120.
26. Jacotă M. Drept internaţional privat. – Vol.I-II. – Iaşi: Editura Fundaţiei Chemarea, 1997.
27. Lupşan G. Dreptul familiei. – Iaşi: Junimea 2001
28. Lupulescu D. Dreptul de proprietate al soţilor. – Bucureşti, 1993.
29. Mareş C. Dreptul familiei. Bucureşti. Editura C.H, Beck. 2013

12
 30. Matei U., Baieş S., Roşca N. Principiile fundamentale ale dreptului de proprietate. – Chişinău: Editura ARC,
2001.
31. Pînzari Veaceslav. Dreptul familiei.- București, Universul juridic. 2015
32. Reghini I. Dreptul familiei. – Târgu-Mureş, 1994.
33. Антокольская М.В. Семейное право. – Москва: Юрист, 1996.
34. Бондов С.Н. Брачный договор. Учебное пособие для Вузов. – Москва: Закон и право, 2000, .
35. Ворожейкин Е.М. Семейное правоотношение в СССР. – Москва, 1969.
36. Гангало Б. М., Крашенинников П.В. Брачный договор. Комментарий семейного и гражданского
законодательства. – Москва: Статут, 2002, с.88.
37. Дворецкий В.Р. Всё о брачном договоре - Москва. Гросс Медиаб РОСБУХ, 2008.
38. Косова О.Ю. Алиментные обязательства: Учебное пособие. – Иркутск, 1994.
39. Кошев Т.Д. Судебная защита прав и интересов в сфере брачно-семейных отношений. – Ашхабад, 1988.
40. Максимович Л.А. Брачный договор. – Москва, 2001.
41. Международное частное право. // под редакцией Марышевой Н. И. – Москва: Контракт, ИНФРА, 2000,
с.383-414.
42. Нечаева А.М. Семейное право. Курс лекций. Москва, 1999.
43. Пчелинцева Л.М. Практикум по семейному праву. – 3-е издание, переработанное и дополненное. –
Москва: Норма, 2001.
44. Пчелинцева Л.М. Семейное право России. Учебник для Вузов. – Москва: Норма, 2002, с.680.
45. Советское семейное право. // под редакцией В.А.Рясенцева. – Москва, 1982.
46. Тарусина Н. Семейное право. Учебное пособие - Москва. Проспект 2001.
Хазова О.А. Брак и развод в буржуазном семейном праве. Сравнительный правовой анализ. – Москва, 1988.

Acte normative
1. Codul Familiei al Republicii Moldova, adoptat prin Legea Parlamentului Republicii Moldova nr.1316-XIV din 26
octombrie 2000, în vigoare la 26 aprilie 2001 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2001. – nr.47-48.
2. Codul civil al Republicii Moldova Nr.1107 –XV , în vigoare la 12.06.2003, M.Of. Nr.82-86 din 22.06.2002.
3. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova Nr.225 – XV din 30.03.2003, în vigoare la 12.06.2003, M.Of.
nr. 111-115 din 12.06.2003.
4. Legea Nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopţiei, în vigoare din 30.01.2011 // Monitorul Oficial Nr.
131-134 din 30.07.2010
5. Legea Nr.140 din 14.06.2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de
părinţi // Monitorul Oficial Nr.167-172 din 02.08.2013
6. Legea Nr. 100 din 26.04.2001 privind actele de stare civilă //Monitorul Oficial Nr. 97-99 din 17.08.2001.

VIII. TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE LICENŢĂ LA DISCIPLINADREPTULFAMILIEI.

1. Realizarea şi apărarea drepturilor familiale.
2. Principiile esenţiale ale dreptului familiei.
3. Rudenia şi afinitatea. Importanţa lor juridică.
4. Reglementarea juridică a încheerii căsătoriei.
5. Temeiurile, procedura şi efectele declarării căsătoriei nule.
6. Regimul legal al bunurilor soţilor.
7. Contractul matrimonial.
8. Desfacerea căsătoriei prin divorţ.
9. Drepturile şi obligaţiile părinţilor.
10. Reglementarea juridică a filiaţiei. (Atestarea provenienţei copiilor).
11. Drepturile copiilor minori.
12. Obligaţia de întreţinere dintre părinţi şi copii.
13. Obligaţia de întreţinere dintre soţi, foştii soţi şi alţi membri ai familiei.
14. Contractul privind plata pensiei de întreţinere.
15. Condiţiile, procedura şi efectele adopţiei.
16. Ocrotirea minorilor lipsiţi de grija părintească prin tutelă şi curatelă.
17. Actele de stare civilă şi înregistrarea lor.
18. Casele de copii de tip familial – metodă de ocrotire a copiilor lipsiţi de grija părintească.

13