Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 1

Drept notarial

10.februarie 2012

Examen grille inchise cam 15-20; C1 nu intra la examen. Visinoiu Istoricul dreptului notarial Inca din perioada dreptului roman patricienii utilizau sclavi pentru a tine evidenta afacerilor lor. Ulterior, spre sfarsitul Imperiului acesti notari au devenit notari publici si aveau obligatia de a tine evidenta tututor inscrisurilor oficiale. In spatiul nostru, institutia notariatului e atestata in sec 13-14 in Tara Romaneasca si Moldova. Indiferent de regimul politic, notariatul nu a disparut. De regula functiile notariatului erau efectuate de logofati sau gramatici. Sistemul a fost reformat dupa modelul fracez, dupa adoptarea Codului civil 1864. In vechiul regat, existau notariate care functionau in subordinea judecatoriilor, cu notari- functionari publici. In Ardeal, notarii functionau ca notari publici, nu erau functionari. Dupa 1950, toti notarii au devenit notari de stat, indiferent de regiune. In 1960, prin decretul nr. 377/1960, s-a organizat din punct de vedere administrativ notariatul pentur procedura necontencioasa. Acest decred a fost abrogat odata cu intrarea in vigoare a Legii 36/1995, care a liberalizat complet aceasta profesie (ce are un statut propriu) si s-a renuntat la notiunea de notar de stat. In anumite state (Moldova) exista un sistem dual: atat notari publici cat si notari de stat.

Exista sau nu ramura de drept notarial? Raporturile dintre notar si parti raporturi de prestare de servicii =>>aceste raporturi pot forma obiect al ramurii distincte al dreptului notarial (aici intra si regulile organizarii profesiei, relatia cu organele de conducere). In conceptia sa fundamentala, dreptul notarial este asa numitul drept al probei (de regula se apeleaza la notar pentru a preconstitui probe scrise). Actele notariale se redacteaza la cererea persoanelor interesate. Actul notarial care efectiv consemneaza finalizarea unei anumite proceduri poarta denumirea generica de incheiere. Actele notariala ca negotium juris raman guvernate intotdeauna de regulile de drept civil. Interpretarea, executarea, litigiile se vor judeca dupa regulile dreptului civil.

Natura juridica a profesiei de notar public Este vorba de o profesie liberala deoarece notarul public e independent in desfasurarea activitatii sale profesionale, isi poate organiza aceasta activitate potrivit principiilor clasice ale
1

economiei de piata. Spre deosebire de alte sisteme notariale din Europa (ex. Franta), notarul public din Romania nu e un ofiter public. Poate fi totusi un functionar public ce desfasoara o activitate liberala? Lucrurile nu sunt deloc lamurite. Notarul poate fi considerat un functionar din mai multe motive: pentru ca e imputernicit sa exercite autoritatea de stat (actele ce emana de la notar au forta probanta stabilita de lege), pentru ca notarul public are calitatea de a incasa taxe si impozite pentru stat Norarul este supus controlului direct al Ministerului Justitiei (procedura numirii, revocarii, suspendarii din functie prin Ordin al ministrului justitiei si prin atributiile in domeniul accesului in profesie, eliberarea locurilor pentru notarii stagiari, stabilirea onorariilor, etc.). In doctrina: o profesie semi-liberala (lucru care este fals). Notarul este titular al autoritatii de stat. In activitatea sa, indeplinind actele solicitate de parti, notarul public investeste aceste acte cu autoritate publica. In alte state (Franta), presedintele corpului notarilor publici e consilier personal al Presedintelui Republicii Franceze. Notarul este membru al unei structuri organizare aflate sub controlul autoritatii statale. Camera notarilor publici si Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (organul reprezentativ suprem). =>> Notarul public are un regim sui-generis.

Principiile activitatii notariale 1. Principiul legalitatii art. 5 din Legea 36/1995 (in continuare lege) si in art. 3 lit. c) din Codul deontologic al notarilor publici. Acest principiu presupune obligativitatea respectarii dreptului pozitiv, astfel incat actul intocmit sa fie in conformitate cu legea. 2. Principiul egalitatii de tratament a tututor cetatenilor in fata notarului art. 7 din lege, care deriva din principiul constitutional (art. 16 Constitutie). Implica imposibilitatea notarului de a refuza intocmirea anumitor acte pe considerente de nationalitate, origine etnica, opinie politica, limba, sex, etc. 3. Principiul confidentialitarii art. 37 din lege si art. 29 din Regulament(de aplicare a legii). Acest principiu il obliga atat pe notarul public cat si personalul biroului notarial de a pastra secretul profesional, chiar si dupa incetarea calitatii de notar public. Probleme sunt cu Oficiul pentru Spalarea banilor care are dreptul sa solicite notarului public orice act pe care l-a intocmit. In plus, exista obligatia notarului de a raporta la finalul lunii orice tranzactie suspecta mai mare de 10.000 Euro care se platesc cash. Este o obligatie fara nici un fel de logica. 4. Principiul realizarii unui serviciu de interes public. Notarul e abilitat ca sa efectueze orice procedura pe care partea o solicita. 5. Principiul disponibilitatii notariale. Se aseamana cu principiul din procedura civila. Are ca premisa caracterul necontencios al procedurii. Totusi notarul public poate pune
2

in discutia partilor anumite elemente (ex. reductiunea liberalitatilor excesive care se va realiza numai cu acordul tuturor partilor implicate). 6. Principiul responsabilitatii pentru intreaga activitate. Notarul public poate raspunde civil, administrativ sau penal pentru actele ce le instrumenteaza. Raspunderea civila e reglementata si in NCC (art. 1258) angajarea raspunderii civile delictuale a notarului public in cazul in care anularea contractului incheiat in forma autentica se datoreaza unei cauze proprie notarului public. Exista o casa de asigurare impotriva riscului rezultat din raspunderea civila, ce face parte din structura Uniunii. Notarul mai poata sa raspunda disciplinar, in fata organelor profesiei si in fata Ministerului Justitiei. Raspunderea penala este extrem de rara in practica. Dupa o modificare a legii 36/1995, s-a revenit la solutia initiala: este necesar acordul procurorului a Curtii de Apel. 7. Principiul desfasurarii notarila in limba romana (art. 48 din lege). Procedura se poate face si bilingv, dar e obligatorie in limba romana. In codul deontologic, la art. 3-5 gasim si alte principii.

Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR). Este unica structura de conducere la nivel national. E o organizarie profesionala cu personalitate juridica, sigla si sigiliu propriu. Sediul este obligatoriu in Bucuresti. Uniunea e constituita din toti notarii publici din Romania, in functie. Norma de reprezentare in congresul uniurii fiind de 5 la 1 (5 notari isi numesc un reprezentant). Cea mai importanta si neutilitazata atributie este uniformizarea activitatii notariale si aplicarea unitara a legii (art. 6-7 din statutul Uniunii). Structura Uniunii este formata si condusa de: 1. Congresul Notarilor publici 2. Consiliului Uniunii 3. Biroul executiv al Consiliului Uniunii 4. Presedinte. Alte 3 organe: Comisia de cenzori, Consiliul de disciplina, Casa de asigurari a notarilor publici. Congresul este alcatuit din reprezentantii notarilor publici alesi de Adunarea generala a fiecarei camere potrivit normei de reprezentare de 5 la 1. Se reuneste in sesiuni ordinare odata pe an, iar in sesiuni extraordinare la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, daca acestea reprezinta cel putin o treime din numarul notarilor publici. Congresul e valabil constituit in
3

prezenta a 2/3 din numarul reprezentantilor si adopta hotarari cu majoritatea simpla a voturilor. Daca acest cvorum nu se intruneste, atunci Presedintele Uniunii are obligatia sa indeplineasca din nou procedura de convocare in 30 zile de la data constatarii lipsei cvorumului. In art. 17 din statut, atributiile Congresului care sunt de fatada. Consiliul Uniunii. Gasim norme in art. 28 din lege si art. 18 din statut. Teoretic, Consiliul e organul executiv de conducere al Uniunii si el e compus din cate un reprezentant al fiecarei Camere. Sunt 15 Camere in Romania =>>15 membrii, din care 1 presedinte si 2 vice-presedinti. In statut: 15 membrii, plus 1 presedinte si 2 vice-presedinti care se aleg separat. GRAVE inadvertente! Atributiile sunt foarte importante. Potrivit art. 22 din statut, Consiliul propune Ministrului Justitiei numarul de locuri destinate ocuparii prin concurs, organizeaza examenul pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, propune ministrului justitiei numirea, asocierea, revocarea, suspendarea, incetarea calitatii de notar public, stabileste cu aprobarea Ministerului Justitiei onorariile minimale pentru serviciile notariale. Sunt multe alte atributii, dar mai putin importante. Biroul executiv al Consiliului Uniunii. E alcatuit din 1 presedinte si 2 vice-presedinti si 4 membrii. Se intruneste in sedinta ordinara lunar si in sedinte extraordinare ori de cate ori este nevoie, la convocarea presedintelui uniunii. Cvorumul este majoritatea simpla a membrilor sai, cu aceeasi majoritate simpla urmand sa se ia si deciziile Biroului. Cea mai importanta atributie: intocmirea proiectului tarifelor onorariile minimale. Atributiile presedintelui art. 26 din statut. Consiliul de disciplina: judecarea abaterilor disciplinare savarsite de toti notarii in Romania, competenta extinzandu-se si asupra notarilor stagiari. Functionarea este asemeni unui organ jurisdictional, in complete de judecata (cate 1 reprezentant la fiecarei camere =>> 15 membri).