Referat

Tema: Studiile și instruirea profesională a condamnaților

Chisinau 2020
Cuprins
Prevederi legale

Analiza modului de asigurare a dreptului la invatatura a minorilor in institutiile

penitenciare

Instruirea generală şi profesională (vocaţional-tehnică) - conform Codului de

executare prevede organizarea obligatorie a învăţămîntului secundar general a
condamnaţilor.

Educatia

Concluzii

Recomandari
PREVEDERI LEGALE
Dreptul la învăţătură, este un drept fundamental, care urmează a fi asigurat în mod egal tuturor
fără discriminare sau privilegii.

Dreptul la educaţie este garantat de Constituţia Republicii Moldova prin prevederile art. 35 alin.
(1), (2) şi Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994, art. 10, care
stipulează că: ”dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţămîntul general obligatoriu, prin
învăţămîntul liceal şi cel profesional, prin învăţămîntul superior, precum şi prin alte forme de
instruire şi de perfecţionare”, „statul asigură, în condiţiile legii, dreptul de a alege limba de
educaţie şi instruire a persoanelor”.

Constituţia garantează dreptul la învăţătură pentru orice persoană, indiferent de sex,

naţionalitate, origine socială, de apartenenţă politică sau religioasă.

Dreptul la învăţătură (la educaţie) este protejat şi de prevederile Convenţiei ONU privind
drepturile copilului .

La nivel naţional organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţămînt sînt reglementate de Legea

învăţămîntului nr. 547 din 21 iulie 1995.

Prin noţiunea de învăţămînt se înţelege un proces organizat de instruire şi educare, prin care
persoana atinge un anumit nivel de pregătire intelectuală, spirituală şi fizică, stabilit de stat, şi
obţine certificat respectiv de studii.

Sistemul de învăţămînt cuprinde reţeaua instituţiilor de diverse tipuri şi forme de proprietate,

programele de studii, tehnologiile şi standardele educaţionale de stat de diferite niveluri şi
orientări, precum şi organele de conducere a învăţămîntului, instituţiile şi întreprinderile
subordonate acestora.

Structura sistemului de învăţămînt în Republica Moldova este reglementată de prevederile art.

12 al Legii învăţămîntului. Procesul de instruire şi educaţie, în Republica Moldova este asigurat
tuturor, inclusiv condamnaţilor, aspect reglementat în Codul de executare al Republicii Moldova
nr. 443-XV din 24 decembrie 2004 şi art. 240 alin. (1) din Legea cu privire la sistemul
penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, art. 11 alin. (13), care prevede că: „în penitenciare
se organizează în mod obligatoriu învăţămîntul secundar general al condamnaţilor”.

La 31 decembrie 2003 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărîrea nr. 1624 cu privire la
aprobarea Concepţiei reformării sistemului penitenciar şi a Planului de măsuri pe anii 2004-2020
pentru realizarea Concepţiei reformării sistemului penitenciar. Pct. 6 al Concepției reformării
sistemului penitenciar ține de reorganizarea activității educative cu condamnații și presupune
organizarea orientării şi pregătirii profesionale a condamnaţilor care nu posedă profesii (meserii)
şi a învăţămîntului mediu de cultură generală, dirijarea lucrului educativ spre formarea şi
dezvoltarea aptitudinilor pentru activităţile socialutile.
Pentru executarea Hotărîrii Guvernului nr. 1624 din 31 decembrie 2003 și întru executarea
prevederilor art. 240 a Codului de Executare, a fost emis Ordinul interministerial dintre
Ministerul Educaţiei nr. 751 din 28 august 2012, Ministerul Justiţiei nr. 104 din 03 septembrie
2012 şi Ministerul Finanţelor nr. 399 din 30 august 2012.

Conform acestui act, Ministerul Educaţiei, urma să elaboreze şi aprobe planul cadru pentru
instruire şi să contribuie la realizarea procesului de instruire a minorilor deţinuţi în penitenciare
prin asigurarea claselor cu cadre didactice şi să monitorizeze organizarea şi desfăşurarea
procesului de instruire.

În baza ordinului nominalizat s-a dispus, începînd cu anul de studii 2012-2013 (01.09.2012),
deschiderea claselor de instruire generală a deţinuţilor minori din Penitenciarele unde se află sau
se pot afla copii, afiliate instituţiilor de învăţămînt din raza dislocării acestora, după cum
urmează:

- Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, or. Cahul - Penitenciarul nr. 5 Cahul;

- Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”, com. Ciorescu - Penitenciarul nr. 10 Goian;

- Şcoala Medie nr. 9, or. Bălţi - Penitenciarul nr. 11, Bălţi;

- Gimnaziul nr. 41, or. Chişinău - Penitenciarul nr. 13, mun. Chişinău.

Ministerul Justiției urma să întreprindă măsuri de organizare și amenajare a încăperilor destinate

desfășurării procesului de instruire a deținuților minori inclusiv întreținerea lor.

În fiecare instituție penitenciară unde se află sau se pot afla minori au fost amenajate săli de
clasă pentru desfășurarea orelor
ANALIZA MODULUI DE ASIGURARE A DREPTULUI LA ÎNVĂȚĂTURĂ A

MINORILOR ÎN INSTITUȚIILE PENITENCIARE

În scopul instruirii deținuților/condamnaţilor minori din Instituțiile penitenciare, directorii

instituțiilor de învățămînt au emis Ordine prin care au dispus deschiderea claselor de instruire
adeţinuţilor minori.

În fiecare instituție penitenciară, administrația a oferit spațiu pentru sala de clasă.

Instruirea se face cu elevii pe celule separat.

Penitenciarul nr. 5

În instituția penitenciară nr. 5 din Cahul, la momentul vizitei se aflau 2 persoane cu statut

de minor potrivit Codului de Executare2

Procesul de instruire al minorilor din Penitenciarul nr. 5, este asigurat de cadrele didactice

din cadrul Liceului teoretic ”Mihai Eminescu”, din or. Cahul.

Orele se desfășoară în sala de clasă a penitenciarului - încăpere special amenajată ca sală

pentru studii.

Orarului lecțiilor este stabilit de Șeful SAEPAS al Penitenciarului nr. 5 și aprobat de Șeful

Penitenciarului nr. 5, precum și Directorul Liceului Teoretic ”Mihai Eminescu”.

Orarul este stabilit în funcție de nivelul de pregătire școlară a deținuților. Disciplinele de

învățămînt sunt:

limba și literatura română,

geografia,

biologia,

limba rusă,

matematica,

limba străină

educațiacivică.
Disciplinele sunt predate de 4 profesori.

În cadrul discuțiilor purtate cu deținuții aceștia nu au putut răspunde la întrebările ce se

referă la procesul instructiv, deoarece au fost aduși în instituția penitenciară la sfîrșitul anului de

studii 2013-2014.

Penitenciar nr.13

În timpul vizitei realizare la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, se aflau 8 minori.

În rezultatul prelucrării chestionarelor completate de minori s-a conturat următoarea

situaţie:

5 dintre minorii arestaţi se află în Penitenciarul nr. 13 pe o perioadă mai mare de 12 luni şi

doar un minor se află în această instituţie mai puţin de 1 lună şi nu a fost inclus în procesul de

învăţămînt.

Prin urmare, nu a completat chestionarul.

La momentul arestului un minor avea absolvite 10 clase, 2 minori aveau absolvite 9 clase,

3 minori absolviseră 8 clase, iar alţi 2 minori aveau finalizat programul de studii pentru clasa
a 7-a.

Raportînd această situaţie la faptul că responsabil de asigurarea procesului de studii în

Penitenciarul nr. 13 este gimnaziul nr. 41 din mun. Chişinău, minorii ce au finalizat programul

de studii gimnazial şi minorii ce au finalizat programul de studii din clasa a 10-a sunt lipsiţi de

posibilitatea de a-şi continua studiile.

Nu punem la îndoială faptul că profesorii desemnaţi pentru asigurarea procesului instructiv

nu cunosc Curriculumul liceal, dar sunt alţi factori ce duc la apariţia unor semne de întrebare

referitor la asigurarea respectării dreptului fundamental prevăzut de art. 35 al Constituţiei

Republicii Moldova.

Spre exemplu cum poate fi asigurat procesul educativ la nivel liceal de profesorul angajat în
cadrul unui gimnaziu,dispune de manuale şi alte materiale didactice,etc..
În procesul chestionării deţinuţilor minori, la întrebarea „dispuneţi de manuale” 3 din elevii
chestionaţi au afirmat acest fapt, iar 4 minori ce au finalizat programul gimnazial au menţionat
că nu dispun de manuale.

Din momentul arestului şi alţi minori au finalizat programul pentru clasa a 9-a în instituţia

penitenciară şi se confruntă cu aceeaşi situaţie.

Astfel, 6 elevi au menţionat că în procesul de studii nu dispun de materiale didactice

suplimentare (hărţi, atlase, manuale alternative, caiete pentru teste, etc.).

Respondenţii au menţionat că dispun de rechizite şcolare (stilouri, creioane, compasuri, rigle,

etc.) fie că sunt personale, primite de la părinţi, fie că sunt din donaţiile de care a beneficiat
instituţia penitenciară, deoarece după cum au menționat angajații instituției în bugetul
penitenciarului nu sunt prevăzute resurse financiare pentru asigurarea deţinuţilor cu rechizite
şcolare.

Orele de studii sunt petrecute în sala de clasă care servește drept bibliotecă și sală de

recreere pentru deținuții minori.

Directorul Gimnaziului nr. 41 din Chișinău a emis Ordinul nr. 122 din 12 septembrie 2013

prin care a dispus deschiderea unei clase de instruire generală a 22 minori din Penitenciarul nr.

13.

Potrivit Ordinului nominalizat şi a Planului de studii privind organizarea procesului educativ al

deţinuţilor minori pentru anul de studii 2013-2014, au fost repartizate orele la disciplinele şcolare
după cum urmează:

matematica - 5 ore;

fizică – 2 ore;

limba şi literature română - 5 ore;

educaţia ecologică şi ştiinţe -2 ore;

istoria românilor şi universală 2 ore;

educaţia civică - 2 ore;

geografie - 2 ore.
Disciplinele sunt predate de 3 profesori, obiectele: fizica și matematica sunt predate de un

pedagog; obiectul de limbă și literatură română este predat de alt profesor, iar toate celelalte 4

obiecte sunt predate de al treilea pedagog.

În urma discuţiilor cu elevii deţinuţi şi analizei datelor din chestionare se constată că pe

parcursul anului de învăţămînt 2013-2014 au fost realizate mai puţine ore decît sînt prevăzute de

programul de studii, după cum se observă şi în graficul de mai jos:

Potrivit informaţiei parvenite de la administraţia Gimnaziului nr. 41 cadrele didactice în procesul de

învăţămînt se confruntă cu un şir de probleme, cea mai gravă ținînd de faptul că profesorul este
nevoit să facă ora cu fiecare celulă aparte, ceea ce împiedică desfăşurarea normală a procesului
de învăţămînt.

O altă problemă ar fi lipsa unui diriginte de clasă care ar asigura un contact mai strîns dintre
penitenciar şi gimnaziu şi ar monitoriza mai bine toate problemele apărute pe parcursul
procesului instructiv-educativ.

În cadrul discuţiilor purtate cu minorii aceștia au reclamat şi unele probleme: limitarea timpul de
aflare la aer liber; mîncare insuficientă şi de proastă calitate (cartofii şi carnea crudă); celulele
supraaglomerate; comportamentul vulgar al angajaţilor în relaţie cu deţinutul; stingerea luminii
la ora 22:00; celulele necesită reparaţie; tergiversarea examinării dosarelor în instanțele de
judecată dar şi asistenţa juridică necalitativă oferită de avocați; insuficienţa obiectelor de igienă
personală (săpun, hîrtie igienică).

Penitenciarul nr. 11 La momentul vizitei, în Penitenciarul nr. 11 din Bălți se aflau 10 deţinuţi
minori. Perioada aflării minorilor în respectiva instituție penitenciară varia de la 1 lună, în cazul
a 2 minori, pînă la aproape 2 ani în cazul unui minor.

În cadrul vizitei de lucru în Penitenciarul nr. 11 s-a constatat că procesul de învățămînt este
asigurat de administrația instituției penitenciare și administrația Gimnaziului nr. 9 din Bălți.

Potrivit Ordinului directorului Gimnaziului nr. 9 cu privire la organizarea procesului de instruire

în Penitenciarul nr. 11, au fost repartizate următoarele discipline școlare:

matematica - 2 ore;

limba română – 2 ore;

educația civică – 2 ore; istoria – 2 ore;

limba şi literatura rusă – 4 ore.

Pentru predarea disciplinelor de studiu au fost desemnați 4 profesori.

În urma discuţiilor cu deţinuţii şi analizei datelor din chestionare se constată că pe parcursul

anului de învăţămînt 2013-2014, nu au fost introduse în orarul de studii şi nu s-au predat lecţii la
următoarele obiecte:

fizica,

geografia,

ştiinţe

limba străină.

La momentul reținerii unul dintre minori era elev în clasa a 10-ea, iar alți 4 minori abolviseră
ciclul gimnazial. 2 minori chestionați au fost aduși în instituția penitenciară la sfîrșitul anului de
studii 2013-2014.

În discuţii cu minorii deţinuţi s-a observat indiferenţa acestora faţă de procesul de instruire.

În procesul îndeplinirii chestionarelor, minorii nu au fost capabili să indice cu precizie numărul

de ore și materia şi doar în urma consultării cu angajatul instituţiei responsabil de educaţie au
indicat timpul de instruire.
Orele sunt realizate în sala de clasă amenajată de instituția penitenciară și cu deținuții pe celule
separate. La fel ca și în celelalte penitenciare, deținuții absolvenți ai ciclului gimnaziul nu au
posibilitatea să însușească programa de studii a ciclului liceal ori să studieze o meserie.

Penitenciarul nr. 10, Goian La momentul vizitei în Penitenciarul pentru minori nr. 10 din
localitatea Goian se aflau 30 de condamnaţi minori. Potrivit Ordinului nr. 281 din 09 septembrie
2013 emis de către directorul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu” „Cu privire la aprobarea
sarcinii didactice pentru anul şcolar 2013- 2014 şi a Planului – Cadru de învăţămînt, au fost
repartizate următoarele ore disciplinare:

matematica - 4 ore;

limba română – 5 ore;

engleza – 2 ore;

istoria românilor și universală - 2 ore;

educația civică – 1 ore;

biologia – 2 ore;

geografia – 1 oră; c

himia – 2 ore;

fizica - 2 ore;

informatica – 1 oră.

În cadrul vizitei s-a discutat cu asistentul social din instituţie Bruma Lidia şi psihologul instituţiei
Cojocaru Natalia, care au menţionat că minorii deţinuţi provin din familii socialvulnerabile,
monoparentale, părinţi plecaţi peste hotarele ţării, părinţi decăzuţi din drepturile părinteşti.

Din cauza lipsei supravegherii din partea părinţilor sau a reprezentantului legal, minorii au
abandonat şcoala sau au neglijat procesul de instruire, lipsind perioade îndelungate de la ore.

O altă problemă este și perioada îndelungată de aflare a minorului în arest preventiv în cadrul
penitenciarelor cu statut de Izolatoare de detenție preventivă, unde, în opinia specialiștilor,
procesului educativ al minorilor nu i se acordă o atenție cuvenită.
 Urmare a celor menţionate, deţinuţii minori au un nivel de inteligenţă scăzut şi o pregătire slabă,
din aceste considerente se încadrează foarte greu în procesul de învăţămînt general.

În urma chestionării minorilor condamnaţi s-a constatat următoarele: 6 dintre minori care sînt
deţinuți în Penitenciarul nr.10 Goian se află în această instituţie mai mult de 12 luni, iar 7 minori
se află mai puţin de o lună şi nu au fost încadraţi în procesul de învăţămînt.

La momentul arestului 11 minori absolviseră 9 clase, 11 minori - 8 clase iar 2 minori – 7 clase.
Cu toate că 2 minori deţinuţi erau analfabeţi ei au fost incluşi în programul de studii pentru clasa
8, potrivit vîrstei pe care o aveau și nu conform nivelului de pregătire.

Pentru a ajunge nivelul de pregătire a semenilor, cu acești minori se duce un lucru educativ
individual foarte intensiv.

La fel ca și în Izolatoarele de detenție preventivă deţinuţii minori care au absolvit programul de

studii gimnazial sînt lipsiţi de posibilitatea de a continua studiile la ciclul liceal, dar pot obține o
meserie în cadrul instituției penitenciare.

Sala de clasă a Penitenciarului nr. 10 este spațioasă și luminoasă.

Instruirea minorilor are loc pe grupe, numărul condamnaților variază în grupe între 3 și 5 minori.

Lecțiile au loc în a doua jumătate a zilei.

Condamnații minori aflați în custodia Penitenciarului nr. 10 beneficiază și de instruire

vocațională și au posibilitatea să însușească una din meseriile: bucătar, frizer și cizmar

Minorii deţinuţi în Penitenciarul nr. 10 Goian, sunt mulţumiţi de faptul că în timp ce îşi ispăşesc
pedeapsa au posibilitate să însuşească o meserie (bucătar, cizmar, frizer), demonstrînd cu
mîndrie încălţămintea pe care au o confecţionează în atelierele instituţiei.

Instruirea generală şi profesională (vocaţional-tehnică) - conform Codului de

executare prevede organizarea obligatorie a învăţămîntului secundar general
a condamnaţilor.
Din prevederea dată reiese că, în penitenciare se organizează obligatoriu instruire generală
pentru toţi condamnaţii, ceea ce nu este raţional, deoarece învăţămîntul obligatoriu este stabilit
numai pînă la atingerea vîrstei de 16 ani. În acest sens, considerăm oportun de specificat
caracterul obligatoriu al instruirii generale doar pentru deţinuţii minori.

Totodată, trebuie să ne referim la standardele educaţionale pentru copiii deţinuţi din penitenciare,
în special la standardele minime care ar sigura posibilitatea eliberării actelor naţionale de studii.

Aceste modificări ne-ar scuti de obligaţia organizării învăţămîntul general în toate penitenciarele
şi ar exclude disensiunile apărute în legătură standardele minime ce trebuie asigurate deţinuţilor.
Iar, reglementările ce ţine de invalizi şi condamnaţi în vîrsta de peste 50 ani în genere trebuie
exclus.

În aceiaşi ordine de idei, considerăm necesar de făcut referire la procedura de organizare a

învăţămîntului general

: În penitenciarele unde se deţin minorii să se creeze în mod obligatoriu clase de instruire

generală, afiliate gimnaziilor, liceelor din raza dislocării instituţiilor penitenciare. Programele de
studiu şi disciplinele să fie stabilite de către Ministerul Educaţiei, în funcţie de tipul
penitenciarului (izolator de detenţie preventivă sau penitenciar pentru minori) şi durata detenţiei
minorilor.

Un segment important în resocializarea condamnaţilor îl constituie instruirea vocaţional -

tehnică.

Instruirea profesională a condamnaţilor este o problemă complexă şi dificilă, deoarece, pe de o

parte, această calificare se face în penitenciar care are o gamă restrînsă de profesiuni şi
îndrumători competenţi, iar pe de altă parte, este vorba despre persoane condamnate, care
ispăşesc o pedeapsă şi care nu pot să aibă în suficientă măsură grija calificării profesionale, ei
trebuie să şi muncească în „contul” pedepsei lor

În afară de aceasta, condamnatul îndemnat la calificare profesională, trebuie să fie cunoscut şi

sub raportul capacităţii mintale (nivelului de inteligenţă), aptitudinilor, înclinaţiilor pentru a se şti
în ce direcţie să fie orientat profesional.

Este necesar să stabilim care este procedura de organizare a instruirii vocaţionaltehnice a

deţinuţilor în penitenciare, în special de menţionat crearea claselor/ centrelor de instruire
vocaţional-tehnică, afiliate şcolilor profesionale din raza dislocării penitenciarelor; apoi de făcut
referiri la funcţionarea şcolilor de meserii din penitenciare.

La fel, este necesar de menţionat că atît clasele cît şi şcolile se află în subordinea Ministerului
Educaţiei, iar penitenciarul este responsabil de crearea condiţiilor tehnice şi formulează
propuneri asupra profesiilor la care urmează a fi instruiţi deţinuţii pe parcursul anului de studii.

O altă componentă a procesului de resocializare urmează a fi Educaţia socială – orice formă de

educaţie ce vizează dezvoltarea personalităţii condamnatului, formarea aptitudinilor,
deprinderilor şi oferirea informaţiilor ce îi va permite să trăiască mai constructiv în comunitate.

Programele de educaţie socială presupun dezvoltarea aptitudinilor şi abilităţilor în domeniile: -

terapii ocupaţionale (ergoterapie (seră, creşterea florilor), artterapie (aplicaţii, modelare, poezii,
desen), meloterapie (muzică), biblioteca). - training-uri / seminare instructiv-educative şi psiho-
sociale, - activităţi pentru dezvoltarea aptitudinilor fizice şi moral-spirituale (pro-sport, pro-
social, lucrul cu societatea civilă), - antrenarea în cîmpul muncii (remunerate şi neremunerate).

Ar fi binevenit de stabilit caracterul obligatoriu al muncii deţinuţilor. - programe de educaţie

religioasă; - surse de autoeducare (funcţionarea bibliotecilor în cadrul penitenciarelor).

Cea de a treia componentă a procesului de resocializare poate va fi:

Schimbarea comportamentală – ansamblul de activităţi având ca obiectiv să-i ajute pe
condamnaţi să gîndească şi să acţioneze într-un mod acceptat social, astfel încît să nu mai
recidiveze.

Aceasta reprezintă o serie de intervenţii structurate de-a lungul unei anumite perioade de timp
care au drept rezultat schimbarea atitudinilor, convingerilor şi comportamentul deţinutului:

- programe psiho-sociale care sunt orientate spre abordarea problemelor care ar fi putut să
influenţeze comportamentul delicvent anterior; - programe pe principiul comunităţii terapeutice;
- dezvoltarea abilităţilor sociale (dezvoltarea abilităţilor comunicative, abilităţi de rezolvare a
problemelor).

Educaţia
Activităţile educative sunt organizate în cooperare cu instituţii de educaţie din exterior. Fie că se
aduc profesori pentru a preda în penitenciare, fie deţinuţii participă la cursuri în afara instituţiei
de detenţie.

Educaţia şcolară internă se desfăşoară în Centrul de reeducare pentru minori, unde sunt angajaţi
profesori, şi la Penitenciarul central Dob.

O gamă largă de forme de educaţie este oferită în penitenciare, începând de la alfabetizarea de

bază, şcoala primară şi cursuri de instruire pentru educaţie generală. Deţinuţii pot, de asemenea,
să studieze în colegii şi universităţi.

Costurile de educaţie sunt acoperite de către aceştia sau de familiile lor, în mare parte, şi uneori
de către centre de asistenţă socială şi ocupare profesională, sau de către penitenciar. Problemele
principale sunt motivarea deţinuţilor pentru educaţie şi resursele financiare.

1. Activităţi în timpul liber

Majoritatea penitenciarelor organizează activităţi în timpul liber în cadrul instituţiei. In unele

locuri, educatorii se ocupă de organizarea acestora, în timp ce în alte locuri, această
responsabilitate revine tuturor membrilor personalului.

Facilităţile variază de la închisoare la închisoare, dar toată lumea este de acord că acestea sunt
sărăcăcioase şi inadecvat utilate.

Potrivit unei evaluări, două treimi din deţinuţi iau parte la aceste activităţi.

Sport şi activităţi recreative

Au o importanţă deosebită pentru sănătatea şi bunăstarea deţinuţilor.

Au loc în curtea penitenciarelor, în timp ce în unele închisori există săli de gimnastică separate,
dar dotate necorespunzător.
 O problemă serioasă poate fi vremea neprielnică, din moment ce în nici un penitenciar nu există
facilităţi corespunzatoare în interior.

Activităţi cum ar fi exerciţiile zilnice se desfaşoară sub formă de plimbări sau ca parte din
competiţii în cadrul închisorii sau interdepartamentale.

Deţinuţii practică urmatoarele sporturi: fotbal, volei, baschet, tenis de masă, şah, table.

În unele penitenciare se desfaşoară competiţii de fotbal între personal şi deţinuţi.

Activităţi culturale

Majoritatea închisorilor au biblioteci, dar fondurile pentru cumpărarea de titluri noi sunt
insuficiente. în altele, se aduc biblioteci publice mobile.

In altele, deţinuţii redactează buletine informative.

Acestea includ: cercuri artistice, cercuri de croşetat, de goblen, tapiserie, cusut şi confecţionarea
de decoraţiuni pentru pereţi, feţe de masă, articole din lemn şi clei, etc. In unele penitenciare se
organizează expoziţii cu propriile lucrări realizate.

Concerte şi spectacole organizate în închisoare

Trupe de teatru şi uneori performeri de renume merg în penitenciare pentru a susţine spectacole
şi concerte.

2. Programe de munca şi ocupare profesională

Deţinuţii

• lucrează în unităţi comerciale care sunt parte a pemitenciarelor;

• fac muncă de întreţinere - menaj

• participă la activităţi de ocupare profesională şi ateliere terapeutice

• muncesc în afara închisorii

Toţi deţinuţii care doresc să muncească au această posibilitate, şi sunt remuneraţi corespunzător.
20% din veniturile astfel obţinute sunt transferate în conturile de depozit ale deţinutului, în timp
ce 80% le sunt puse la dispoziţie pentru a fi cheltuite după cum doresc.

Deţinuţii angajaţi cu normă întreagă şi care au obţinut rezultate medii în munca lor beneficiază
şi de asigurare pentru pensie. Contribuţia lor este platită de la bugetul de stat. D

eţinuţii sunt asiguraţi şi în caz de accidente de muncă şi invaliditate.

3.Programe de asistenţă medicală pentru deţinuţi

Deţinuţii au acelaşi tip de asigurare de sănătate ca restul cetăţenilor.

Inchisorile angajează asistente medicale full-time şi medici, pe bază de

contract, venind în penitenciare de două ori pe săptămână sau mai des dacă

este necesar. Medicii specialişti (dentişti, psihiatri, ginecologi, etc.) sunt, de

asemenea, angajaţi pe bază de contract.

Asistentele medicale derulează programe ocazionale cu deţinuţii, cum

ar fi:

• educaţie de igienă personală;

• cum să aibă grijă de propria sanatate şi de sănătatea celorlalţi;

• reguli sanitare şi de igienă.

Penitenciarele participă activ la programele naţionale anti-sida şi împotriva bolilor transmisibile.

Deţinuţii beneficiază de acelaşi tip de tratament ca restul cetăţenilor.

Testarea nu este obligatorie, dar se poate face la cererea deţinutului în cauză. Rezultatele nu sunt
comunicate decât persoanei în cauză, care este apoi liberă să decidă dacă le va dezvălui sau nu
altor persoane.

Avem la dispoziţie îndrumări speciale pentru astfel de activităţi, puse la dispoziţie de Consiliul
Naţional pentru Prevenirea Consumului de Droguri si HIV/SIDA. In fiecare penitenciar există
prezervative.

Am introdus, de asemenea, programe educative de prevenţie pentru deţinuţi şi pentru personal

(care particip împreună la prelegeri), de obicei o dată pe an:

• pentru comportament prudent şi folosirea prezervativului;

• pentru prevenirea sinuciderilor şi auto-mutilărilor

• despre bolile transmisibile

• altele.

Programele sunt conduse de experşi de prim rang din ţară, care au legături strânse cu închisorile.

4. Programe pentru consumul de droguri

Activităţile în legatură cu probieme legate de droguri nu au îriceput la o scară mai largă decât în
1994, şi includ şi închisorile. Sistemul penitenciarelor colaborează cu serviciile comunitare, mai
ales în centrele pentru Prevenirea şi Tratarea Dependenţei de Droguri la nivel de regiuni, care se
ocupă de supravegherea în cadrul închisorilor.

Impreună cu Ministerul Sănătăţii şi alţi experţi, s-au redactat principii directoare pentru
tratamentul consumatorilor de droguri, în penitenciare, care au fost acceptate şi confirmate la
nivel naţional.

În penitenciare se organizează programe bazate pe metadonă, pentru deţinuţii care urmaseră un

astfel de tratament înainte de admiterea în penitenciar.

Program educativ ca parte a pregătirii pentru tratament medical

În penitenciare se organizează programe educative în strânsă colaborare cu centrele mai sus

menţionate, axate pe dezvoltarea motivaţiei pentru adoptarea de programe mai sofisticate.
Acestea sunt similare cu cele desfaşurate în comunitatea liberă. Sunt fie individuale, fie o
combinare între programe individuale şi de grup, fie programe de grup.

Un singur penitenciar dispune de o secţie unde nu se consumă droguri.

Programele educative includ testarea anti-drog.

În două închisori sunt implicate activ două ONG-uri.

5. Programe împotriva consumului de alcool

O abordare organizată a tratamentului pentru dependenţa de alcool printer deţinuţi se desfaşoară

din anul 1981, împreună cu specialişti din comunitate.

Am introdus şi în penitenciare aceleaşi programe care se desfăşoară în comunitatea liberă, cu

supravegherea personalului care se ocupă de acestea asigurată de experţi din exterior.

Programele sunt de natură educativă, cu excepţia unei închisori, şi sunt construite pentru a fi
incluse în programe comunitare la sfârşitul pedepsei şi dupa liberare. Scopurile sunt: motivarea,
acumularea de informaţie în domeniul problemelor legate de alcool şi ajutorul în obţinerea
abstinenţei totale.

6. Programe psihologice
Psihologii fac diagnosticări psihologice care sunt o introducere la consiliere şi terapie care se fac
mai ales individual.

Psiho-diagnosticarea conduce la o defînire psihologică mai axată a mecanismelor psihologice,

care ar trebui să constituie obiectivul programelor de consiliere şi terapie, ca şi către un program
de lucru personal mai larg cu deţinuţii.

Aria iniţială a serviciilor psihologice acoperă intervenţia psihoterapeutică în sensul mai larg şi
mai restrâns al cuvântului.

În sensul larg. intervenţia psihoterapeutică are mai mult un caracter de atenuare, de sprijin şi
consiliere, în timp ce în sensul mai restrâns este mai degrabă orientată către reorganizarea internî
mai aprofundată a forţelor problemelor psihice mai mult sau mai puţin conştiente, încurajând
modele de viaţă pozitive şi dezactivarea celor negative, ca şi îndrumare către o utilizare

productivă a potenţialului pozitiv al personalităţii.

Baza teoretică pentru intervenţia psihoterapeutică facută de către psihologi nu este uniformă
(orientarea Schultz-Hanzke, terapia realităţii a lui Glasser, analiza transacţională a lui Bern,
logoterapia lui Frankl, etc.).

7. Programe de ajutor psihiatric

Psihiatrii desfaşoară programe individuale de terapie şi consiliere în unele penitenciare, în cazul

în care există motivaţie din partea deţinuţilor.

8. Programe pentru exercitarea dreptului la libertate religioasă

Prin facilitarea excercitării dreptului la libertate religioasă, cooperăm cu comunităţile religioase

de pe lângă închisori.

Preoţii vin în penitenciare în funcţie de nevoile şi dorinţele deţinuţilor. Surorile Milei de

asemenea vizitează unele penitenciare săptămânal pentru desfaşurarea de programe religioase
individuale.
CONCLUZII

Dreptul la învățătură este asigurat prin învățămîntul general obligatoriu, prin învățămîntul liceal
și prin cel profesional, prin învățămîntul superior, precum și prin alte forme de instruire și de
perfecționare .

După cum am relatat și anterior, în vederea executării Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova
nr. 1624 din 28 decembrie 2003 „Cu privire la aprobarea Concepţiei reformării sistemului
penitenciar şi Planului de măsuri pe anii 2004-2020 pentru realizarea Concepţiei reformării
sistemului penitenciar”, întru executarea prevederilor art. 240 a Codului de Executare, a fost
emis Ordinul comun al trei ministere şi anume: Ministerul Educaţiei nr. 751 din 28 august 2012,
Ministerul Justiţiei nr. 104 din 03 septembrie 2012 şi Ministerul Finanţelor nr. 399 din 30 august
2012.

Conform actului respectiv, Ministerul Educaţiei prin intermediul instituțiilor de învățămînt a

elaborat şi aprobat planul cadru pentru instruire şi contribuirea la realizarea procesului de
instruire a minorilor deţinuţi în penitenciare prin asigurarea claselor cu cadre didactice.

Ministerul Justiției, prin intermediul instituțiilor penitenciare, a amenajat încăperi destinate

desfășurării procesului de instruire a deținuților minori în fiecare instituție penitenciară unde se
află sau se pot afla minori.

Deși Constituția Republicii Moldova garantează că învățămîntul liceal, profesional, și cel

superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit4 , monitorizarea realizată a constatat
că minorilor deținuți în cadrul instituțiilor penitenciare le este îngrădit acest drept.

Deținuții absolvenți ai ciclului gimnazial și cei care la momentul reținerii și arestării studiau la
ciclul liceal sunt în imposibilitate de a-și continua studiile, deoarece instituțiile de învățămînt
asigură doar treapta de învățămînt general obligatorie.

S-a constatat de asemenea, că procesul instructiv nu este monitorizat de instituția de învățămînt

afiliată instituției penitenciare. Orarul și obiectele de studii predate în deținuților minori variază
de la o instituție la alta, contrar prevederilor Ordinului Ministrului Educației nr. 679 din 04 iulie
2013

RECOMANDĂRI

Stabilirea numărului de ore și a disciplinelor de studii pentru minorii din instituția penitenciară
în conformitate cu Ordinul Ministrului Educației cu privire la planulcadru pentru învățămînt
primar, gimnazial și liceal în anul de studii 2014-2015. - Modificarea Codului de executare al
Republicii Moldova nr. 443-XV din 24 decembrie 2004 şi art. 240 alin. (1) din Legea cu privire
la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, art. 11 alin. (13), care prevede că: „în
penitenciare se organizează în mod obligatoriu învăţămîntul secundar general al condamnaţilor”
și racordarea acestor prevederi la Constituția Republicii Moldova, dar și la Codul Educațional
care prevede că ”învățămîntul obligatoriu începe cu grupa pregătitoare din învățămîntul preșcolar
și se finalizează cu învățămîntul liceal sau învățămîntul profesional tehnic secundar și
postsecundar, iar obligativitatea frecventării învățămîntului obligatoriu încetează la vîrsta de 18
ani”.

- Asigurarea procesului educativ pentru minorii din detenție care au absolvit ciclul gimnazial.

- Asigurarea procesului educativ pentru minorii din detenție care la momentul

reținerii/arestării/condamnării au început procesul de studii la ciclul liceal și nu-l pot continua în
instituția penitenciară.

- Monitorizarea procesului de învățămînt în instituțiile penitenciare

. - Asigurarea deținuților cu manuale și rechizite necesare pentru însușirea programului de studii.