Sunteți pe pagina 1din 11

Facultatea Drept

Catedra Drept privat

Disciplina: Drept vamal


Lucrare de domiciliu

Tema: ,,Noţiunea dreptului vamal”

A realizat: A verificat:
Doctor în drept, lector universitar,

Chişinău 2020
Cuprins

1. Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova


2. Noțiunea dreptului vamal
3. Regimuri vamale în Republica Moldova.
4. Bibliografie
1. Istoria sistemului vamal Republicii Moldova

 4.09.1991 - Decretul Preşedintelui cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate


pe teritoriul Republicii Moldova (sistemul la acel moment a fost compus din vama
Ungheni, vama Leuşeni şi  vama Chişinău)
 În 1992 la frontiera cu România au fost create 4 birouri vamale noi: Sculeni,  Costești,
Cahul,  Giurgiuleşti, au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la
frontiera cu Ucraina -
 9.03.1993 - adoptat primul Cod vamal
 1994 - Republica Moldova a devenit membru Organizaţiei Mondiale a Vămilor
 15.08.1995 - Decretul Preşedintelui a instituit ziua 4 septembrie "ziua lucrătorului
sistemului vamal"  care se sărbătoreşte anual
 20.07.2000 - adoptat noul Cod vamal şi Legea cu privire la serviciul în organele vamale
 1.06.2001 - Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului
(OMC)  

Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile la 4 septembrie 1991
imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre, odată cu intrarea în vigoare
a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale
situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor
vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din 
vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău.

Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de
control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre
specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit
punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal.  În anul 1992 birourile vamale
Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu
România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a
22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin
semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al
Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale".
Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice şi
de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacţie a Codului vamal a
fost adoptată la 20 iulie 2000.

Din luna octombrie  anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a
Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

Pe parcursul  ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă


şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate pe plan
internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale birourilor
vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit organizarea
muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială a
sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special.

Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea


vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în
materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin
organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie contingentul de colaboratori,
angajaţi în organele vamale la etapa formări lor şi au rămas devotaţi acestei profesii, devenind
etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care şi-au asumat
riscul perioadei de tranziţie şi de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securităţii
economice a ţării noastre - Republica Moldova.1

2. Noţiunea dreptului vamal.


Cuvântul ,,vamă’’ provine din maghiarul ,,vam’’, semnificând banii pe care trebuie să-i
plătească mortul pentru a trece şi călători pe lumea cealaltă. 2 Acest cuvânt are mai multe
accepţiuni, respectiv:

- instituţie de stat care se ocupă cu evidenţa şi controlul asupra intrării şi ieşirii din ţară a
mărfurilor, mijloacelor de transport, bunurilor şi mijloacelor bănești, şi care percepe taxele legale
pentru aceste bunuri;

- loc, punct în care funcţionează această unitate;

1
http://customs.gov.md
2
http://dexonline.ro
-taxă care se plătește ca un bun să treacă dintr-o ţară în alta sau în trecut, dintr-o regiune în alta;

-cantitate de grăunţe care se percepea la moară ca taxă în natură pentru măcinat;

În organizarea statului, vama este o instituţie complexă care, pe lingă rolul ei primordial,
fiscal, îndeplinește funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale şi, indirect, un rol
social de apărare a naţiunii.

Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de mărfuri şi produse ale
unui stat cu terţe puteri, fiind organismul de reglementare a comerţului exterior.

Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are în atribuţiile ei
administrarea tuturor serviciilor de vămuire, control şi încasare a impozitelor şi taxelor import şi
export, precum şi autoritatea care reprezintă puterea executivă în chestiuni vamale. De asemenea,
prin organele sale de control, funcţionarii vamali şi poliţia vamală, instituţia amintită participă la
efortul de apărare a teritoriului şi populaţiei Republicii Moldova.

Activitatea vamală, cuprinde ansamblu operaţiunilor desfăşurate în domeniul vamal şi


reglementare ca atare, prin legi sau alte acte normative, fiind desfăşurate de organe, competente,
cu participarea importatorilor, exportatorilor, având drept scop realizarea operaţiunilor de import
– export în acord cu obligaţiile instituite faţă de stat.3

În literatura de specialitate există mai multe păreri vizavi de dreptul vamal, şi anume :
1. Că dreptul vamal este doar o legislaţie vamală

2. Că dreptul vamal este o instituţie a dreptului administrativ, deoarece:

a) Organizarea activităţii organelor vamale are la bază principiul ierarhizării.


b) Metoda de bază este metoda dreptului administrativ şi anume cea imperativă.
c) Nu avem răspundere vamală, ci răspundere administrativă.

3. Ca dreptul vamal este o ramură de drept complexă. În argumentarea acestei ne vine în ajutor
autorul rus Iurie Vorobiov care consider că un semn distinctive al unei ramuri de drept complexe,
precum dreptul vamal, este terminologia specifică ( Serviciu Vamal, Birouri Vamale, Posturi
vamale, Teritoriu Vamal al statului etc.)

3
I. Suceavă, Drept vamal, Ed. Cris Book Universal, Bucureşti, 1997, p.8.
Recurgând la o privire de ansamblu asupra definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că
problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specific şi ar
exprima cu exactitatea trăsăturile esenţiale prin care se delimitează concludent de altele, este
soluţionată în mod diferit. Dar, din totalitatea formulărilor existente pot fi evidenţiate 2 direcţii:
- Primii încearcă să dă o definiţie cât mai amplă, incluzând în ea un spectru cât mai vast de
aspecte;
- Ceilalţi încearcă să formuleze o definiţie cât mai concisă, dar care ar avea o încărcătură
semantică cât mai exactă.

Cercetătorul rus L.Nozdraciov, defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complex de drept ce


reprezintă un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop
reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport pentru
frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi alte
modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi
interne a statului.4

Alt profesor rus Gabricidze B., consideră că dreptul vamal este o ramură complexă de drept
ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile sociale din domeniul
activităţii vamale. Iar sub noţiunea de ,,domeniu al activităţii vamale’’ trebuie de înţeles politica
vamală, trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, regimurile vamale,
reglementarea tarifară şi netarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, statistica
vamală, combaterea infracţiunilor şi a încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvîrşirii
infracţiunilor şi a încălcărilor de reguli vamale.5

Dintre autori moldoveni a încercat să definească dreptul vamal Radu Gh., care îl defineşte ca
,,un ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor
juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale’’.6

4
Ноздрачев Л.Ф. Таможеное право. Москва, 1998.
5
Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва, 1999.
6
Radu Gh. Drept vamal comunitar: Curs de Lecţii. Chişinău, 2001, p.6.
3. Regimuri vamale în Republica Moldova.

În Republica Moldova sunt stabilite următoarele regimuri vamale:

a) importul

b) reimportul

c) tranzitul

d) depozitul vamal

e) magazinul dutyfree

f) perfecţionarea activă

g) transformarea sub supraveghere vamală

h) admitere temporară

i) zona liberă

j) perfecţionarea pasivă

k) exportul

l) reexportul

m) nimicirea

n) renunţarea în folosul statului

Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul
de mărfuri puse în circulaţie numai după ce sunt plătite dr. de import şi dacă sunt vămuite.

Reimportul este regimul vamal în care, mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal în


conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu pentru a fi plasate sub
regimul de reimport, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:

 Să fie anterior exportate


 La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone
 Să fie în starea în care au fost la momentul exportului, cu excepţia uzurilor normale şi a
pierderilor naturale aferente transportului şi păstrării în condiţii bune
Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală
de la un organ vamal la un alt organ vamal fără perceperea taxelor de import şi export. Pe
teritoriul Republicii Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie.

Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 72
ore din momentul trecerii frontierei vamale.

Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale căii
ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierei de stat.

Depozitul vamal este regimul vamal care constă în depozitul mărfurilor sub supraveghere
vamală fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile
vamale.

Sub regim de depozit vamal pot fi plasate orice tip de mărfuri. Mărfurile care prezintă
pericol, cele susceptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită instalaţii speciale sunt
depozitate în încăperi special amenajate.

Mărfurile plasate sub regim de depozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni, şi anume:

 De asigurare a integrităţii lor;


 De pregătire, cu acordul organului vamal, spre vânzare şi transportare (ambalarea,
marcarea acestora).

Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim de depozit vamal nu pot modifica


parametrii lor tehnici de calitate şi cantitate. Depozitele vamale se înfiinţează cu autorizaţia
Departamentului Vamal. Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de 3 ani.

Magazinul duty free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub
supraveghere vamală în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la
bordurile navelor aeriene.

În magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au
fost supuse controlului vamal, controlul actelor de identitate şi a biletelor de călătorie. Mărfurile
din aceste magazine se comercializează contra valută străină.

Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor
operaţii de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import
încasate, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe
teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export.

În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni:

 Fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri;


 Prelucrarea şi transformarea mărfurilor;
 Remontare în forma iniţială;
 Utilizarea unor mărfuri, care permit sau facilitează obţinerea de produse, chiar dacă
aceste mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare.

Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal.

Transformarea sub supraveghere vamală este un regim vamal în care mărfurile străine


sunt depuse sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul
sau starea iniţială. Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează
într-un alt regim vamal. Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de
Guvern.

Admiterea temporară este un regim vamal, în care se permite utilizarea mărfurilor pe


teritoriul vamal sau în afara lui cu scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu
excepţia taxei pentru procedurilor vamale. Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate
în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale.

Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot fi identificate.


Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de organele vamale
şi nu poate depăşi 3 ani. 

Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un
teritoriu anumit fără plata taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, iar
mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul
de export. Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie, de comerţ şi
altor operaţiuni, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul. Organele vamale sunt în drept să interzică
unor persoane efectuarea de operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sau să interzică
intrarea în zona liberă, dacă ele nu respectă legislaţia.
Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică
introducerea unor mărfuri în zona liberă. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în
timp. Persoanele, care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să
ţină o evidenţă zilnică a mărfurilor, care intră, se află sau ies din zona liberă, precum şi a
mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vândute şi să prezinte
organului vamal darea de seamă referitor la ele. În cazul introducerii de mărfuri străine şi
autohtone în zona liberă nu se percep taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile
vamale.

Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal,
atunci se percep taxe de import. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara RM, atunci
nu se percep taxe de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau
transformate în afara RM, iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală sau parţială de
taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Perfecţionarea pasivă se efectuează
în termenul stabilit de legislaţie. La stabilirea termenului se ţine cont de durata procesului de
perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic.

Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligarea returnării lor pe acest teritoriu.

Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul vamal
fără perceperea taxei de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere
vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale. Nimicirea mărfi se face de persoana interesată din cont propriu.

Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri în


folosul statului, fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile
vamale.

Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale. Renunţarea
în folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu presupune
cheltuieli din partea statului.
Bibliografie
1. Codul vamal al Republicii Moldova. Legea 1149 din 20.07.2000.
Capitolul I. // Monitorul Oficial 160-162/1201, 23.12.2000.
2. Legea serviciului în organele vamale. Nr.1150-XIV din 20.07.2000
//Monitorul Oficial al R.Moldova nr.106-108/765 din 24.08.2000
3. www.customs.gov.md (vizitat la 30.11.2020)
4. dexonline.ro (vizitat la 30.11.2020)
5. Российское таможенное право, Габричидзе Б.Н. Москва 1999
6. Таможеное право, Ноздрачиов Л.Ф. Москва 1998
7. ,,Politica vamală’’ Dr. Cosmin Stoica, Dr. Ana-Maria Marinoiu
8. Drept vamal, Ed. Cris Book Universal, Bucureşti, 1997

9. Drept vamal comunitar: Curs de Lecţii. Radu Gh. Chişinău, 2001