TEMA 1.

ACTIVITATEA ȘI POLITICA VAMALĂ

A REPUBLICII MOLDOVA
Întrebarea 1. Scurt istoric activității și politicii vamale
Activitatea vamală își are începuturile sale odată cu apariția schimbului de mărfuri și a
celor mai simple forme de impozitare. Este imposibil să determinăm perioada exactă a apariției
ei, dar este bine cunoscut faptul că deja în secolul III înaintea erei noastre, în orașul Tarif (în
prezent Andaluzia), provincia Cadis, la sudul Spaniei, a fost întocmit un tabel în care se
introduceau denumirile mărfurilor, unitățile de măsură și se indica mărimea taxelor pentru
trecerea lor prin golful Gibraltar. Acest tabel sistematiza ordinea și mărimea taxelor. Ulterior
pentru aceste taxe a fost preluată denumirea orașului „Tarif”. În așa mod tarifele vamale au
devenit pentru stat un important instrument de completare a vistieriei (казна) statului. Tarifele
vamale se măreau sau se micșorau în dependență de starea economică a țării.
Istoria activității vamale are o perioadă de existență foarte mare și poate fi urmărită de
la încasarea taxelor bănești de pe bunurile vândute sau schimbate la puncte comerciale și la
intersecția vechilor căi comerciale, de la apariția așa-numitelor locuri de încasări comerciale,
punctelor de schimb industrial și de depozitare a mărfurilor. Apariția lor istoricienii o raportează
la secolul VIII.
Schema dezvoltării activității vamale în multe țări este similară. Scopul și orientarea ei
principală au fost totdeauna dictate de satisfacerea cerințelor economice ale statului prin
încasarea diferitor taxe și stabilirea relațiilor comerciale externe. Pe măsură ce se stabilea
noțiunea de taxe vamale se conturau și tradițiile, regulile și procedurile încasării lor (adică se
formau regulile vamale), se crea și se dezvolta serviciul vamal, se construiau vămile. Ulterior
toate aceste măsuri au primit o consolidare organizațională, juridică și diplomatică.

Întrebarea 2. Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova

Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova își are începuturile imediat după
proclamarea independenței și suveranității la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a
Decretului Președintelui nr. 189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituțiilor vamale
situate pe teritoriul Republicii Moldova”. Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor
vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului RM, compuse la acel moment din vama Ungheni,
vama Leușeni și vama internă Chișinău.
Sistemul vamal s-a format în regim de urgență, în scurt timp fiind amenajate posturi de
control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre
specificul acestei activități, dar pe parcursul anilor au însușit specialitatea și au devenit punctul
de sprijin al verticalității organelor de control vamal. În 1992 birourile vamale Ungheni și
Leușeni au fost reorganizate și create patru birouri vamale la frontiera cu România: Sculeni,
Costești, Cahul și Giurgiulești. Tot în acest an au fost puse bazele activității a 22 puncte de
control vamal la frontiera cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului
între Guvernul RM și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a
frontierei vamale”.
Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și
de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacție a Codului vamal a
fost adoptată la 20 iulie 2000.
Din luna octombrie anul 1994 RM devine membru cu drepturi depline a Organizației
Mondiale a Vămilor.
Pe parcursul ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare
continuă și stabilă, perfecționându-și formele de activitate, însușind tehnologii moderne, aplicate
pe plan internațional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale
posturilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiții optime, care permit
organizarea muncii la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătățit baza materială a sistemului
vamal iar subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică și utilaj special.
Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea
vamală a obținut statut social de permanență, s-a reușit formarea unui colectiv de specialiști în
materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerințelor toată gama de sarcini ce le revin
organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie contingentul de colaboratori,
angajați în organele vamale la etapa formări lor care au rămas devotați acestei profesii, devenind
etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care și-au asumat
riscul perioadei de tranziție și de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securității
economice a țării noastre - Republica Moldova.
Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul administrației publice centrale
subordonat Ministerului Finanțelor care asigură securitatea economică a statului, promovează
politica vamală și conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova.
Serviciul Vamal este un organ de drept, cu statut de persoană juridică, dispune de
ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, activează conform principiului de instituție
bugetară finanțată din bugetul de stat, dispune de mijloace (fonduri) speciale, precum și de
resurse financiare obținute de la activitatea unităților din subordine aflate la autogestiune.
Misiunea Serviciului Vamal constă în promovarea politicii vamale cu scopul asigurării
securității economice a statului prin facilitarea comerțului, securizarea traficului internațional de
mărfuri și mijloacelor de transport, asigurarea respectării reglementărilor vamale, perceperii
drepturilor de import și export, lupta împotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei administrații
profesioniste și transparente, care implementează standarde internaționale în vederea
simplificării procedurilor de vămuire și protejează societatea aplicând uniform și imparțial
legislația vamală.
Serviciul Vamal asigură în corespundere cu standardele internaționale securitatea
economică a statului, facilitează comerțul în colaborare cu societatea civilă și mediul de afaceri,
întru sporirea comerțului extern și crearea unui climat favorabil pentru atragerea investițiilor.

Întrebarea 3. Noțiunea, scopul, conținutul și structura activității vamale a RM

În accepțiunea contemporană termenul „activitatea vamală” cuprinde o rețea complicată
de relații legată nemijlocit de politica internă și politica externă a statului. În cadrul politicii de
stat activitatea vamală are un caracter multiaspectual și contribuie la realizarea diferitelor
interese și cerințe.
Conform al.1 art.2 al CV al R.M., activitatea vamală se constituie din:
1. implementarea politicii vamale;
2. asigurarea respectării reglementarilor vamale la trecerea bunurilor și mijloacelor
de transport peste frontiera vamala a Republicii Moldova;
3. perceperea drepturilor de import și drepturilor de export;
4. vămuirea;
5. controlul și supravegherea vamala, etc.
Structura activității vamale contemporane deasemenea poate fi reprezentată mai
detaliat (sub forma) prin următoarele grupuri blocuri:
1. principiile circulării peste frontiera vamală a bunurilor și a mijloacelor de
transport;
2. destinațiile (regimurile vamale);
3. reglarea vamal-tarifară și încasarea drepturilor de import și drepturilor de export;
4. vămuirea;
5. acordarea înlesnirilor vamale;
6. controlul vamal;
7. reglementarea juridică a răspunderii pentru fraude vamale;
8. evidența statisticii vamale.
Trebuie de menționat faptul că orice divizare a activității vamale în părți (blocuri)
separate, relativ independente, este condițională. (Diferiți autori propun clasificări diverse).
În general, structura prezentată reflectă deplin conținutul activității vamale
contemporane în Republica Moldova. Examinarea fiecărei părți a activități vamale enumerate
mai sus, trebuie efectuată prin prisma unității și reciprocității lor. Diferite după caracterul său, în
ansamblu ele toate sunt orientate spre realizarea scopurilor economice, scopurilor de reglare, și
scopurilor de ocrotire a normelor de drept ale activității vamale.
Scopurile economice ale activității vamale se realizează prin completarea bugetului de
stat prin intermediul încasării drepturilor de import și drepturilor de export la circularea bunurilor
și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova.
Scopurile de reglare ale activității vamale se ating prin fixarea mărimii taxelor de export
și import, precum și prin stabilirea restricțiilor la introducerea și la scoaterea bunurilor și
mijloacelor de transport, eliberarea permiselor pentru asemenea operațiuni, impozitarea, și printr-
un șir de alte măsuri.
Scopurile de ocrotire a normelor de drept ale activității vamale constau în apărarea
securității de stat, a ordinii publice, a vieții și sănătății oamenilor, a principiilor morale și
valorilor culturale ale societății; în protecția mediului ambiant; în asigurarea intereselor
consumatorilor Republicii Moldova prin mărfurile introduse; în lupta cu trecerea ilegală peste
frontiera vamală a Republicii Moldova a bunurilor, substanțelor narcotice, armamentului etc.
 TEMA 2. LEGISLAȚIA VAMALĂ ȘI POLITICA VAMALĂ
Întrebarea 1. Legislația vamală
Pe teritoriul Republicii Moldova funcționează o legislație vamală unică. Alin.1, art.6 al
Codului Vamal al Republicii Moldova stipulează: „Legislația vamala este constituita din Codul
Vamal, din Legea cu privire la tariful vamal, din alte acte normative și acorduri internaționale în
domeniul vamal la care Republica Moldova este parte”. Completând această definiție, aliniatul
30, art.1 al Codului Vamal al Republicii Moldova stipulează că: “legislația vamala este o
totalitate a actelor normative din domeniul importului, exportului, tranzitului de bunuri și plasării
lor sub orice altă destinație (regim) vamală, inclusiv masurile de prohibiție, restricție și control,
precum și actele normative emise de Serviciul Vamal în limitele competenței.
Activitatea vamală este strâns legată de relațiile internaționale. Armonizarea și
unificarea cu normele internaționale curente și cu practica este „orientarea de bază” a dezvoltării
activității vamale în Republica Moldova. Cu toate acestea, conform art.7 al Codului Vamal al
Republicii Moldova se aplică principiul priorității normelor internaționale asupra legislației
vamale interne a Republicii Moldova. Adică: “daca acordurile internaționale la care Republica
Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele prevăzute de Codul Vamal sau de alte acte
normative în domeniul vamal ale Republicii Moldova, prioritate au acordurile internaționale”.
În legislația vamală se utilizează un șir de termeni speciali, cum ar fi: „teritoriul vamal”,
„frontiera vamală”, „taxa vamală” etc. Chiar și unele noțiuni preluate din alte ramuri ale
dreptului, foarte cunoscute, ca de exemplu: „mărfuri”, „mijloace de transport”, în legislația
vamală pot avea o semnificație modificată.
Teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic, ce include teritoriul
terestru, teritoriul acvatic și spațiul aerian de deasupra acestora, precum și subsolurile la
adâncimi tehnic accesibile în limitele frontierei de stat (vamale).
Frontiera de stat a Republicii Moldova constituie frontiera vamala a Republicii
Moldova. Ea reprezintă o linie condițională ce limitează teritoriul vamal (art.4 CV RM).
Prin mărfuri se înțelege orice bun mobil: obiecte și alte valori, inclusiv valori valutare
(valută străină și monedă națională în numerar, documente de plată și valori mobiliare exprimate
în valută străină și monedă națională), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel de
energie, precum și mijloace de transport, cu excepția celora folosite pentru transportul
internațional de pasageri și mărfuri, inclusiv conteinere și alte instalații de transport.
Mărfurile la rândul lor se împart în autohtone și străine.
Mărfurile autohtone sunt mărfuri obținute cu respectarea condițiilor de origine
prevăzute de legislația Republicii Moldova, precum și mărfuri importate din alte țări și plasate
sub regim vamal de import. De aici reiese că mărfurile autohtone sunt mărfurile provenite din
Republica Moldova sau puse în libera circulație pe teritoriul acesteia, dispunerea de care nu
necesită permisiunea organelor vamale, adică mărfurile vămuite sau devamate în regim vamal de
import.
Celelalte mărfuri sunt considerate mărfuri străine.
Mijloc de transport se consideră orice mijloc de transport folosit pentru transportul
internațional de pasageri și mărfuri, inclusiv conteinere și alte instalații de transport.
Prin trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova se înțelege introducerea și/sau
scoaterea pe sau de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de mărfuri și mijloace de transport,
inclusiv prin expedieri poștale internaționale, prin conducte și prin linii de transport electric.
Trecerea peste frontiera vamală poate fi legală și ilegală.
Termenul „persoană” include în sine atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice. De
asemenea, în legislația vamală se întâlnesc așa noțiuni cum ar fi:
1. persoane stabilite în Republica Moldova;
2. persoane străine;
3. persoane cate trec mărfuri și mijloace de transport peste frontiera vamală a
Republicii Moldova.
Drept persoane stabilite în Republica Moldova se consideră:
1. întreprinderile, instituțiile, organizațiile care se află pe teritoriul Republicii
Moldova, create conform legislației;
2. persoanele juridice și persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător
în conformitate cu legislația și care sânt înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova;
3. cetățenii Republicii Moldova;
Toate celelalte persoane ce nu cad sub incidența punctelor enumerate mai sus pot fi
incluse în categoria persoanelor străine.
Persoana care trece marfa peste frontiera vamală a Republicii Moldova este proprietarul
mărfurilor, deținătorul de mărfuri sau o altă persoană prevăzută de Codul Vamal al Republicii
Moldova.

Întrebarea 2. Politica vamală: scopurile, metodele și principiile promovării

acesteia.
Întreprinderea unor măsuri strategice, cum ar fi protecția suveranității economice și a
securității statului, a pieții interne și a industriei întotdeauna a fost indisolubil (неразрывно)
legată de politica vamală promovată în țară, ultima fiind o parte integrantă a politicii atît interne,
cât și externe a statului. Necătînd la faptul că Codul Vamal al Republicii Moldova nu propune o
definiție a politicii vamale ea poate fi prezentată, în general, ca un “sistem de măsuri economice,
de stat și măsuri vamale destinate reglării comerțului extern, protecției economiei naționale și
soluționării problemelor fiscale.
Conform Hotărârii Plenului Curții Supreme De Justiție a Republicii Moldova nr.4 „Cu
privire la practica examinării în contencios administrativ a litigiilor legate de aplicarea legislației
vamale” din 24.12.2010 politica vamală cuprinde ansamblul normelor adoptate de stat, ca atribut
al suveranității sale, pentru reglementarea comportamentului persoanelor autorizate în raporturile
lor comerciale internaționale. Politica comercială stabilește modul de conexare a economiei
naționale la economia mondială prin norme de drept vamal, fiscal, valutar, etc.
Scopul principal al politicii vamale externe a oricărei țări este asigurarea intereselor sale
economice. Și Republica Moldova, în această privință, nu este o excepție.
Scopurile politicii vamale a Republicii Moldova sunt:
1. asigurarea reglementarii schimbului de bunuri pe teritoriul vamal al RM;
2. asigurarea eficientei operațiunilor vamale;
3. contribuirea la rezolvarea problemelor politice și comerciale privind protecția
pieții interne, stimularea dezvoltării economiei naționale și alte obiective stabilite de legislație.
Orientarea scopurilor politicii vamale spre protecția pieții de mărfuri a RM și spre
stimularea dezvoltării economiei naționale condiționează legătura ei cu politica internă a statului.
În calitate de parte integrantă a politicii externe a statului, politica vamală a RM are menire să
realizeze interesele economice externe ale statului în așa mod, încât să nu protejeze doar
economia aflată în criză de distrugerea ulterioară, dar și să contribuie la restructurarea ei cu
scopul revigorării și creșterii ulterioare.
Formarea politicii vamale a majorității statelor presupune două abordări (interpretări)
ale definirii orientării ei: protecționismul și comerțul liber.
Protecționismul este politica orientată spre protejarea propriei industrii și gospodăriei
agrare de concurența străină pe piața internă. Pentru politica vamală protecționistă sunt
caracteristice tarife vamale mărite și restricțiile la import. (O asemenea abordare este
caracteristică pentru așa state ca: Olanda, Franța, Spania, Suedia, Marea Britanie).
Comerțul liber dimpotrivă înlătură toate barierele în relațiile economice externe și
constă în minimizarea (reducerea) tuturor limitărilor șirestricțiilor, fapt ce duce la creșterea
schimbului de mărfuri și satisfacerea necesităților pieții.
Din păcate, politica vamală a Republicii Moldova în condițiile instabilității relative a
economiei și a unei dependențe puternice de creditele organizațiilor financiare internaționale, în
condițiile predominării pe piață a mărfurilor industriale și alimentare de import nu este capabilă
să-și realizeze funcțiile sale de protecție prin mijloace economice.
Principiile de bază ale politicii vamale sunt următoarele:
 1. unitatea politicii comerțului extern ca parte componentă a politicii externe a RM;
2. unitatea sistemului reglementării de stat a activității comerciale externe și a
controlului executării ei;
3. unitatea politicii controlului de export;
4. prioritatea măsurilor economice ale reglementării activității comerțului extern;
5. egalitatea participanților la activitatea comerțului extern;
6. protecția de către stat a drepturilor și intereselor legale ale participanților la
activitatea comercială externă