Tema 5.

Codul Vamal și Taxele Vamale

ale Republicii Moldova
 • Caracteristica generală a activității vamale în R. Moldova
5.1

Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi

are începuturile imediat după proclamarea
independenţei şi suveranităţii ţării noastre, odată cu
intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din
03.09.91, Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale
situate pe teritoriul Republicii Moldova.
Actul normativ dispunea trecerea tuturor
structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea
Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel
moment din vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama
internă Chişinău.
 În anul 1992 birourile vamale Ungheni şi Leuşeni
au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la
frontiera cu România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi
Giurgiuleşti.
Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a 22
puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova
cu Ucraina.

Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care

reglementează principiile organizatorice şi de activitate
ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua
redacţie a Codului vamal a fost adoptată la 20 iulie 2000.
Republica Moldova, începînd cu 28 octombrie 1994, a
devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor.
 Date istorice ale activității vamale din Republica Moldova

• Decretul Preşedintelui cu privire la subordonarea

04.09.1991 instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii
Moldova.
• Au fost create 4 birouri vamale noi la frontiera cu
România: Sculeni, Costești, Cahul, Giurgiuleşti și au
1992 fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal
la frontieră cu Ucraina.

09.03.1993 • Este adoptat primul Cod vamal al Republicii Moldova.

• Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei

1994 Mondiale a Vămilor (OMV).

• Decretul Preşedintelui a instituit ziua 4 septembrie "Ziua

15.08.1995 lucrătorului sistemului vamal", care se sărbătoreşte
anual.

• A fost adoptat noul Cod vamal şi Legea cu privire la

20.07.2000 serviciul în organele vamale.

• Republica Moldova devine membru al Organizaţiei

01.06.2001 Mondiale a Comerţului (OMC).
Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul
administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor
care asigură securitatea economică a statului, promovează
politica vamală şi conduce nemijlocit activitatea vamală în
Republica Moldova.

Serviciul Vamal este un organ de drept, cu statut de persoană

juridică, dispune de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii
Moldova, activează conform principiului de instituţie bugetară,
finanţată de la buget, dispune de mijloace (fonduri) speciale,
precum şi de resurse obţinute de la activitatea unităţilor din
subordine aflate la autogestiune.
 Teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu
vamal unic ce include teritoriul terestru, apele
interioare, apele teritoriale şi spaţiul aerian de deasupra
acestora.
Pe teritoriul Republicii Moldova se pot afla zone
libere şi antrepozite vamale.
RM are în total 44 de puncte de trecere a frontierei.
Misiunea Serviciului Vamal constă în promovarea
politicii vamale, în vederea asigurării securităţii
economice a statului, prin facilitarea comerţului,
securizarea traficului internaţional de mărfuri şi
mijloacelor de transport, lupta împotriva fraudelor
vamale.
 Serviciul Vamal are următoarele atribuţii de bază:
• asigură, securitatea economică a Republicii Moldova;
1.

• asigură respectarea şi executarea legislaţiei vamale;

2.

• elaborează şi întreprinde măsuri de combatere a fraudelor vamale şi a altor încălcări;

3.
• asigură controlul mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste frontiera vamală a Republicii
4. Moldova;

• creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri şi de călători peste frontiera vamală;
5.

• contribuie la dezvoltarea relaţiilor economice externe;

6.

• colaborează cu organele vamale ale ţărilor străine;

7.

• organizează activitatea de combatere a corupţiei şi protecţionismului;

8.

• instituie zone de control vamal pe tot teritoriul vamal al Republicii Moldova;

9.

• apără interesele legitime ale persoanelor juridice şi fizice în domeniul activităţii vamale;
10.

Serviciul Vamal este condus de un director,
asistat de unul sau mai mulţi directori
adjuncţi, numărul cărora se stabileşte de către
Guvern, la propunerea ministrului finanțelor.
Din Serviciul Vamal fac parte:
a) aparatul central;
b) birourile vamale, ca subdiviziuni
teritoriale cu personalitate juridică, aflate în
subordinea aparatului central;
c) posturile vamale, ca subdiviziuni
teritoriale fără personalitate juridică, aflate
în subordinea birourilor vamale.
•aparatul central - instituţie care asigură coordonarea şi
monitorizarea activităţii vamale la nivel naţional; asigură
procesul de management şi dezvoltare instituţională; asigură
reprezentarea Serviciului Vamal în raport cu alte autorităţi
publice, mediul de afaceri, societatea precum şi pe plan extern.
•birouri vamale - unităţi teritoriale ale Serviciului Vamal care
asigură respectarea reglementărilor vamale în zona sa de
competenţă. Din sistemul vamal fac parte 3 birouri
vamale: Biroul vamal Nord; Biroul vamal Centru și Biroul
vamal Sud.
•posturi vamale - unităţi teritoriale subordonate biroului vamal,
care asigură perceperea drepturilor de import, aplicarea
procedurilor prevăzute de reglementările vamale, vămuirea şi
controlul vamal.
•Structura posturilor vamale cuprinde posturi vamale de
frontieră (la frontiera de stat moldo-ucraineană şi la frontiera
moldo-română) şi posturi vamale interne.
Aparatul central al Serviciului Vamal şi birourile
vamale sunt persoane juridice de drept public, care
dispun de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii
Moldova, de conturi trezoreriale şi sunt finanţate de la
bugetul de stat.

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Serviciului

Vamal și efectivul-limită al acestuia se aprobă de către Guvern,
la propunerea ministrului finanțelor.

Structura de ansamblu a Serviciului Vamal se aprobă de către

ministrul finanțelor, iar structura organizatorică a
subdiviziunilor teritoriale ale Serviciului Vamal se aprobă de
către directorul acestuia.
 Pentru asigurarea, în limita competențelor sale, a securității economice a statului,
Serviciul Vamal îndeplinește următoarele funcții de bază:

a) implementarea politicii vamale a statului prin aplicarea uniformă și imparțială a legislației vamale;
b) facilitarea comerțului;
c) asigurarea respectării reglementărilor vamale și a legislației fiscale la trecerea mărfurilor și a mijloacelor
de transport peste frontiera vamală;
d) perceperea drepturilor de import și a drepturilor de export;
e) efectuarea vămuirii;
f) efectuarea controlului și a supravegherii vamale, inclusiv prevenirea, depistarea și combaterea
contrabandei și a eschivării de la achitarea drepturilor de import/export și a altor plăți;
g) contribuirea la prevenirea și combaterea spălării banilor, la combaterea terorismului internațional,
precum și a traficului ilicit de droguri, armament și muniții, în limita competențelor sale;
h) asigurarea îndeplinirii obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal, în limita competențelor
sale.
Toate mărfurile care trec frontiera vamală sunt supuse
declarării prin perfectarea și depunerea de către
reprezentantul în relațiiile cu Serviciul Vamal a unei declarații
vamale în detaliu.
Agenții economici declară mărfurile în posturile vamale din
raza de activitate a biroului vamal la care sînt înregistrați.
Prin derogare de la regula generală se permite vămuirea
mărfurilor pentru toţi agenţii economici solicitanţi, indiferent de
locul de înregistrare a sediului juridic al acestora, în
următoarele posturi vamale:
• 1160 – BRICENI (PVI);
• 1170 – BĂLŢI (PVI);
• 2021 – ZCV UNGHENI, UNGHENI (PVFI, feroviar);
• 2070 – CHIŞINĂU 1 (PVI, Industrială);
• 2080 – CHIŞINĂU 2 (PVI, Cricova);
• 2090 – CHIŞINĂU 3 (PVI, Petricani);
• 2150 – CĂUŞENI 1 (PVI);
• 3120 – CAHUL (PVI);
• 3130 – COMRAT (PVI),
 5.2
• Drepturile de import

Drepturi de import sunt impozitele, taxele și plățile încasate de organul vamal la

importul mărfurilor, și anume:

taxa vamală;

accizele;

taxa pe valoarea adăugată;

taxa pentru proceduri vamale.

 I. Achitarea drepturilor de import

Drepturile de import se achită de către declarant, care este și plătitor

vamal.
Drepturile de import se achită pînă la sau în momentul depunerii
declaraţiei vamale.
În unele situații, agenții economici beneficiază de prelungirea termenului
de plată a drepturilor de import, cu excepția taxei pentru proceduri
vamale, dar cu condiția constituirii unei garanții bancare.
Agenții economici pot achita plățile și on-line, prin intermediul
Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice MPay:
https://mpay.gov.md.
 II. Taxa vamală

 Taxă vamală se determină conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor, care cuprinde

codul, descrierea mărfurilor și mărimea taxei vamale aplicabile.
 La import pot fi încasate suplimentar și alte taxe vamale, menite să protejeze producătorii
autohtoni de măsurile discriminatorii aplicate de alte țări (taxe excepționale). Aceste taxe pot
fi în mai multe forme:
 taxa specială se încasează la importul mărfurilor în cantități şi în condiţii care cauzează sau
pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtone;
 taxa antidumping se aplică la importul mărfurilor cu prețuri de dumping (preţuri mai mici
decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului);
 taxa compensatorie se percepe asupra mărfurilor din țările care subvenționează exportul la
anumite produse.
 III. Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.)

 La importul mărfurilor se aplică T.V.A. în mărime de 20% din valoarea impozabilă a

mărfurilor (cota standard).

 Pentru unele categorii de mărfuri este stabilită o cotă redusă în mărime de 8%.

 În mai multe situații, mărfurile sînt scutite de T.V.A..

 T.V.A. la import se calculează din valoarea impozabilă a mărfurilor importate, care se

constituie din valoarea în vamă a mărfurilor, la care să adaugă, după caz, suma accizelor,
taxei vamale, taxei pentru proceduri vamale care urmează a fi achitate la importul
acestor mărfuri.
 IV. Accizele
 Accizul reprezintă un impozit care se percepe la următoarele categorii de mărfuri (
lista mărfurilor supuse accizelor și cotele acestora):
 alcool etilic şi băuturi alcoolice;
 tutun prelucrat;
 petrol şi derivatele lui;
 caviar şi înlocuitori de caviar;
 parfumuri şi apă de toaletă;
 îmbrăcăminte de blană;
 mijloace de transport de la poziţia tarifară 8703;
 alte mărfuri specificate în anexa nr. 1 la prezentul titlu.
 Baza de calcul a accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, la care se adaugă,
după caz, taxa vamală și taxa pentru proceduri vamale ce urmează a fi achitate la data importului.
 Pentru mai multe mărfuri sînt prevăzute înlesniri și scutiri de plata accizelor (lista înlesnirilor).
 Mărfurile accizate sînt vămuite la posturile vamale de frontieră.
 V. Taxa pentru proceduri vamale

 Această taxă se achită pentru serviciile acordate de organul vamal și se calculează în procente din
valoarea în vamă a mărfurilor sau în sumă fixă (
lista serviciilor vamale și cuantumul taxelor pentru proceduri vamale).
 În mai multe situații, plătitorii vamali sînt scutiți de taxa pentru proceduri vamale.