1.

Mecanismul financiar - este o componentă de structură funcţională a mecanismului

economic care concentrează procesele, tehnicile şi instrumentele de reglare a activităţii
financiare si se concretizează prin operaţiuni şi fluxuri financiar – monetare ce se
derulează în contextul activităţii economico – sociale de ansamblu.
2. Mecanismul economic- reprezintă ansamblu de procese, tehnici şi instrumente de
reglare a activităţii economico – sociale.
3. Sistemul financiar - reprezintă un set de instituții care facilitează circulația pe piețele
financiare a instrumentelor financiare. Altfel spus, sistemul financiar intermediază
circulația banilor de la cei care acumulează economii (creditori) către cei care fac
cheltuieli (debitori) pentru realizarea unor proiecte și pentru aceasta sunt gata să achite
un anumit preț.
2. Ministerul Finanțelor (MF) este organul central de specialitate al administrației publice, care
elaborează și promovează politica unică de formare și de gestionare a finanțelor publice.
În calitate de supervizor principal la nivelul finanțelor publice, Ministerul Finanțelor asigură
reglementarea și implementarea politicilor în domeniul managementului finanțelor publice. 
Ministerul Finanțelor reprezintă organul de specialitate al administrației publice centrale responsabil
de elaborarea politicilor previzibile, sustenabile și corecte în domeniul managementului finanțelor
publice, prin promovarea transparenței bugetare, în strânsă colaborare cu mediul de afaceri și cu alte
grupuri de interes reprezentative, în scopul asigurării unui echilibru între obiectivele asumate și
resursele disponibile.
https://www.mf.gov.md/ro/ministerul-finan%C8%9Belor/structura
Serviciul Fiscal de Stat este un sistem centralizat de organe fiscale, cuprinzînd şi activitatea
funcţionarilor fiscali care deţin funcţii în aceste organe, orientată spre exercitarea atribuţiilor de
administrare fiscală, conform legislaţiei fiscale, reprezintă un organ de stat a cărui activitate este
orientată spre asigurarea încasării impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la buget, care sunt
direcţionate ulterior la dezvoltarea statului, asigurarea asistenţei şi protecţiei sociale a populaţiei.
Organigrama serviciului fiscal
 Directoare - Rozalina ALBU    11
 Director adjunct - Valeriu VLAS    2

-Direcția generală conformare

-Direcția generală control

 Director adjunct - Iuri LICHII    4

-Direcţia evidenţă și informaţii fiscale

-Direcţia generală metodologia impozitelor și taxelor

-Direcția gestionare bunuri confiscate

-Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD”

 Director adjunct interimar- Petru GRICIUC    3

-Direcția proceduri de insolvabilitate

-Direcția generală recuperare creanțe

-Direcția generală deservire fiscală

 Director adjunct interimar - Victoria BELOUS    3

-Direcția generală expertiză juridică

-Direcţia generală metodologie proceduri fiscale

-Direcţia contestaţii

https://sfs.md/ro/organigrama
Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul administraţiei publice, subordonat Ministerului

Finanţelor, care contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova prin asigurarea securității economice

și fiscale a statului, facilitarea comerțului legitim și oferirea serviciilor publice calitative mediului de

afaceri și cetățenilor.
În acest scop, Serviciul Vamal asigură administrarea veniturilor vamale, exercită atribuțiile de
control și supraveghere în baza analizei de risc și aplică tehnici moderne de vămuire în mod
profesionist, transparent şi responsabil. 

Serviciul Vamal este condus de un director, asistat de unul sau mai mulţi directori adjuncţi, numărul
cărora se stabileşte de către Guvern, la propunerea ministrului finanțelor.

Structura sistemului vamal:

 aparatul central - instituţie care asigură coordonarea şi monitorizarea activităţii vamale la

nivel naţional; elaborează acte normative în domeniul vamal; asigură procesul de

management şi dezvoltare instituţională;

 birouri vamale - unităţi teritoriale ale Serviciului Vamal care asigură respectarea
reglementărilor vamale în zona sa de competenţă. Din sistemul vamal fac parte 3 birouri
vamale: Biroul vamal Nord; Biroul vamal Centru și Biroul vamal Sud
 posturi vamale - unităţi teritoriale subordonate biroului vamal, care asigură perceperea
drepturilor de import, aplicarea procedurilor prevăzute de reglementările vamale, vămuirea şi
controlul vamal. Posturile vamale asigură perfectarea actelor vamale pentru transportul
rutier, feroviar, naval, fluvial, aerian precum şi trimiterile poştale.

https://customs.gov.md/ro/articles/despre-noi

Banca Națională a Moldovei este banca centrală a Republicii Moldova.

Banca Națională a Moldovei este o persoană juridică publică autonomă responsabilă față
de Parlamentul Republicii Moldova. Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a Moldovei este
asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Pentru asigurarea eficienței procesului decizional, în cadrul BNM funcționează Comitetul de audit,
Comitetul de investiții și Comitetul de risc. Aceste comitete permanente au regulamente proprii de
funcționare prin care sunt detaliate scopul, componența, atribuțiile și responsabilitățile specifice.
ORGANIGRAMA BNM:
 Comitetul de audit
 Comitetul de investiții
 Comitetul de risc
 Nivelurile de control
 Cadrul de conformitate și etică
Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) este instituția supremă de audit public extern
din Republica Moldova și unica autoritate publică a Republicii Moldova cu rolul de auditare
a finanțelor publice și de exercitare a controlului asupra formării, administrării și utilizării resurselor
financiare publice și gestionării patrimoniului de stat.
Autonomia locală este forma modernă de exprimare a descentralizării împuternicirilor între
Guvernul Central şi guvernele locale. Autonomia locală reprezintă o zonă care formează o
comunitate separată constituită legal, subordonată statului şi investită cu autoritate, având dreptul de
decizie în privinţa propriilor probleme de gestiune, prin intermediul organelor proprii de
administrare. Autonomia locală se bazează pe următoarele principii:

a) existenţa unor organe proprii de administrare, care reprezintă interesele cetăţenilor;

b) statul poate percepe impozite de comunitate numai în virtutea legii;

c) comunitatea poate întreprinde pe teritoriul său orice activitate considerată dezirabilă, care nu este
interzisă prin lege;

Realizarea acestor principii este posibilă numai datorită existenţei unei capacităţi de finanţare (în
primul rând, este vorba de capacitatea fiscală pe locuitor, în raport cu capacitatea fiscală naţională pe
locuitor) adecvate la nivel local, metodele de finanţare locală fiind sub jurisdicţia statului.

Autonomia financiară la nivel local necesită stabilirea unui cadru normativ favorabil autonomiei
efective a finanţelor locale, ceea ce va întări stabilitatea bugetelor locale, va garanta predictibilitatea
şi motivaţia cetăţenilor pentru creştere economică, pentru mobilizare de resurse şi participare
efectivă a comunităţilor la realizarea obiectivelor de interes public local.