MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA „FINANŢE”
CATEDRA „FISCALITATE”

TEZĂ ANUALĂ

DIRECŢII DE PERFECŢIONARE A PROCESULUI DE

ADMINISTRARE FISCALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Coordonator ştiinţific:
Lector univ.,doctor
Bulgac VITALII
__________________

Elaborat
student gr. FB 153
învăţământ cu frecvenţă redusă
Cuculescu DUMITRU
_________________

Chişinău 2018
 Cuprins
Cuvinte cheie.......................................................................................................................
Introducere..........................................................................................................................

Capitolul 1. Noţiuni generale

1.1. Definirea sistemului fiscal de stat…………………………………………………………….
1.2. Definirea procesului de administrare fiscala..............................................................................

Capiolul 2. Studierea procesului de administrare fiscală în Republica Moldova: probleme

şi soluţii

2.1. Problemele identificate în procesul de administrarea fiscală..................................................

2.2 Direcţii de perfecţionare a procesului de administrare fiscală.................................................

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI...........................................................................................

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................

ANEXE.........................................................................................................................................
 CUVINTE CHEIE

Sistem fiscal
Administrare fiscală
Mecanism fiscal
Control fiscal
Contribuabil
Funcţionar fiscal
Presiune fiscală
 INTRODUCERE

Procesul de administrare fiscală, este unul din principalele procese economice în cadrul
unui stat cu economie de piaţă, proces ce asigură sustenabilitatea economică, şi executarea
bugetară cu toate componentele ei.

Republica Moldova, stat independent şi integru, şi-a pus bazele unui Sistem fiscal bine
definit, încă la inceputul anilor 1997, cînd pentru prima dată a fost aprobat Codul fiscal al
Reepublicii Moldova, prin Legea Republicii Moldova Nr.1163-XIII din 24.04.97 şi publicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova n r . 6 2 / 5 2 2 d i n 1 8 . 0 9 . 1 9 9 7 . 1

Întrucît procesul de administrare fiscală este un proces continuu, acesta suportă

modificări esenţiale ce permit o mai uşoară adaptibilitatee la condiţiile economice şi la procesul
de digitalizare ce cuprinde tot mai multe domenii. Procesul de administrare fiscală este un proces
complex, de aceea pentru identificarea unor direcţii de perfecţionare a procesului de administrare
fiscală este nevoie de o analiză complexă a întregului proces, pentru elucidarea factorilor ce
determină stagnarea procesului dat, înlăturarea lor, cît şi definirea politicilor clare de dezvoltare a
acestuia.
Republica Moldova, fiind un membru semnatar al Acordului de Asociere cu Uniunea
Europeană are determinări şi scopuri cconcise referitor la direcţiile de dezvoltare a Serviciului
Fiscal de stat. Diferite proiecte iniţiate de către partenerii de dezvoltare printre care USAID,
Uniunea Europeană, Guvernul Suediei, în colaborare cu Serviciul fiscal de stat au elaborat
diferite planuri şi strategii menite să aducă dezvoltare în domeniul administrării fiscale.
Republica Modova, fiind membră a parteneriatului estic cu Uiunea Europeană, a primit
spijinul necesar pentru idetificarea problemelor legate de corupţie, evaziune fiscală, iar
elaborarea noilor strategii în domenii preccum cel juridic, legislativ şi nu în ultimul rînd cel
economic, şi implicit cel fiscal. Astfel există pîrghii pentru o fructuoasă perioadă de reeforme
care déjà aduc rezultate palpabile.
Prin prisma lucrării date am încercat ssă elucidez problemele din domeniul fiscal din
Republica Moldova, definind procesele majore şi rolul instituţiilor statului în aceste procese,
pentru a identifica căile de dezvoltare pe domeniul dat.
Strategiile naţionale în domeniul administrării fiscale pe care le-am abordat în lucrarea
dată ţin să definească clar conceptele şi direcţiile de perfecţionare a politicilor fiscale pe plan
intern. Totodată, analiza recomandărilor, şi a proiectelor de colaborare cît şi reformare a

1
Curs rezumativ „Fiscalitate”, Plămădeală Claudia, Chişinău 2009 p. 24
sistemului fiscal de stat, au oferit o viziune clară asupra posibilelor modele de dezvoltare a
performanţelor înregistrate de serviciul fiscal de stat.
Un alt subiect de studiu ce ţine de dezvolatrea procesului de administrare fiscală în
Republica Molov, este procesul de digitalizare a serviciilor prestate de SFS, cît şi de
implementare a strategiilor pentru folosirea serviciilor date în masă. Lucrarea dată ţine să
identifice direcţiile de dezvoltare a procesului de administrare fiscală, întru asigurarea unei
aconomii sustenabile şi independente.
 I. Sistemul fiscal in Republica Moldova la etapa actuala
1.1. Definirea sistemului fiscal de stat

Sistemul fiscal constituie unul din cele mai importante elemente ale relaţiilor economice de
piaţă, anume lui revenindu-i sarcina executarii bugetare.

Sistemul fiscal al Republicii Moldova (RM) reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a

principiilor, formelor şi metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora, prevăzute de
Codul fiscal, precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.2

Sistemul fiscal al RM, este coordonat de catre Serviciul Fiscal de Stat (SFS), care este
autoritatea administrativă care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Ministerului Finanţelor,
fiind o structură organizaţională separată în sistemul administrativ al acestui minister, constituită
pentru prestarea serviciilor publice administrative contribuabililor, pentru supravegherea şi
controlul în domeniul fiscal.3 În vederea realizării sarcinilor, Serviciul Fiscal de Stat dispune de
autonomie administrativă şi decizională, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Nicio
autoritate naţională sau internaţională nu admite ingerinţe în activitatea Serviciului Fiscal de Stat.

Sistemul fiscal al RM este un sistem complex şi include următoarele elemente:

- sistemul de impozite şi taxe;

- legislaţia fiscală;
- aparatul fiscal;

Toate aceste elemente sunt interdependente între ele, întrucât de modul de interacţiune dintre
ele, depinde eficienţa administrării fiscale.

Sistemul de impunere reprezintă totalitatea impozitelor, taxelor şi altor plăţi concepute în

conformitate cu legislaţia în vigoare. Impozitele şi taxele, percepute în conformitate cu Codul
Fiscal, şi cu alte acte a legislaţiei fiscale, reprezintă una din sursele veniturilor bugetului public
naţional.

În conformitate cu Codul Fiscal al RM, sistemul de impozite şi taxe este constituit din
următoarele categorii:

 Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat:

1. impozitul pe venit;

2
Codul fiscal al RM, Titlul I articolul 2;
3
Codul fiscal al RM, Titlul V articolul 1321
 2. taxa pe valoare adăugată
3. accizele;
4. impozitul pe venit;
5. taxa vamală;
6. taxele rutiere;
 Sistemul impozitelor şi taxelor locale:
1. impozitul pe bunurile imobiliare;
2. taxa pentru resursele naturale;
3. taxa pentru amenajarea teritoriului;
4. taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii şi loterii pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale;
5. taxa de plasare a publicităţii;
6. taxa de aplicare a simbolicii locale;
7. taxa pentru unităţile comerciaale şi/sau de prestări servicii de deservire socială;
8. taxa de piaţă;
9. taxa pentru cazare;
10. taxa balneară;
11. taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele
miunicipale, orăşăneşti şi săteşti (ccomunale).
12. taxa pentru parcare;
13. taxa pentru posesorii de câini;
14. taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi)
vamale de trecere a frontierei vamale.

Legislaţia fiscală (drept fiscal) pune în evidenţă ansamblul reglementărilor juridice

şi financiare. Aplicarea în timp a legii fiscale este bazată pe principiul anualităţii
impozitelor. Aplicarea în spaţiu a legii fiscale este dirijată de principiul teritorialităţii
impozitelor, coordonat cu cerinţa de evitare a dublei impuneri a veniturilor.

În RM legislaţia fiscală este reprezentată prin:

1. Constituţia RM
2. Codul Fiscal al Republicii Moldova
3. alte acte legislative adoptate în conformitate cu Codul Fiscal al RM:
a) Codul Vamal;
b) Legea bugetului pentru anul corespunzător;
c) Instrucţiuni elaborate în baza Codului Fiscal;
 d) Regulamente;
e) Decrete ale Preşedintelui RM;
f) Hotărîri ale Guvernului şi altele.

Legislaţia fiscală în Republica Moldova este reglementată începînd cu constituţia, acte

legislative, Codul fiscal, cît şi alte regulamente şi documente ordinare. În constituţie sunt stipulate
norme generale referitor la necesitatea implementarii procesului de administrare fiscale, după cum
urmează: „Cetăţenii au obligaţie să contribuie prin imozite şi taxe la cheltuieli publice. Sistemul
legal de impunere trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Orice alte prestaţii sunt
interzise, în afara celor stabilite prin lege.”4

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost adoptat prin Legea Republicii Moldova Nr.1163-
XIII din 24.04.97 şi publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.62/522 din 18.09.1997.5
Organele care exercită atribuţii de administrare fiscală în RM sânt: Serviciul fiscal de stat,
organele vamale, serviciile de colectare a mpozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor şi alte
organe abilitate, conform legislaţiei.6
Serviciul fiscal de stat, este asigurat de către Inspectoratul Fiscal de Stat, în urma reformei
Serviciului Fiscal de Stat şi a orgaelor acestuia. Astfel conform Anexei nr.1, serviciul fiscal de stat
este format din: Aparatul fiscal, Direcţia Generală de Administrare Fiscală (DGAF) mun.
Chişinău, DGAF Nord, DGAF Centru, DGAF Sud, şi ÎS Fiscservinform.

4
Constituţia Republicii Moldova, Titlul III, Capitolul III,Articolul 58
5
Curs rezumativ „Fiscalitate”, Plămădeală Claudia, Chişinău 2009 p. 24
6
Codul Fiscal al RM, Titlul V „Administrare fiscală”, art.131 Organele cu atribuţii de administrare fiscală
 1.2. Procesul de administrare fiscală în RM

Administrarea fiscală reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite şi responsabile

de asigurarea colectării depline şi la termen a impozitelor şi taxelor, a penalităţilor şi amenzilor în
bugetele de toate nivelurile, precum şi de efectuarea acţiunilor de urmărire penală în caz de
existenţă a unor circumstanţe ce atestă comiterea infracţiunilor fiscale.7
Procesul de administrare fiscală în Republica Moldova, este un process complex, realizat în
mai multe etape cu scopul asigurării colectării depline a impozitelor şi taxelor. Prima etapă a
procesului de administrare fiscal constă în pregătirea unei baze juridice ferme. Pregătirea cadrului
legislative presupune conlucrarea mai multor organe abilitate în administrarea fiscală precum
Ministerul Economiei RM, Ministerul finanţelor RM, şi înprimul rând a Inspectoratului fiscal de
stat.

A doua etapă în cadrul procesului de administrare fiscală, constă în identificarea pârghiilor

cât şi a mecanismelor de aplicare a legislaţiei fiscale asupra contrinbuabililor, pârghii ce vor
asigura o maximă eficienţă în termenii stabiliţi.

În urma aplicării mecanismelor de administrare fiscală precum impunerea fiscală,

acumularea deplină a impozitelor şi taxelor, urmează etapa de monitorizare a eficienţei procesului
de administrare fiscală, ca un proces întreg, după care vor urma propunerile privind îmbunătăţirea
cadrului legislativ, aplicarea unor tehnici şi pârghii noi de administrare fiscală, în scopul
maximizării veniturilor fiscale, cu condiţia monitorizării presiunii fiscal şi asigurarea unui nivel
optim a acesteia.

Procesul de administrsre fiscal este scalat în mai multe nivele. Astfel, nivelul instituţional
vine cu reglemenări procesuale şi juridice, ce vin să îmbunătăţească procesul în general. La nivel
operational sunt disponibilizaţi inspectorii fiscali, care vor asimila informaţia reală din teren, vor
verifica concordanţa datelor prezentate de către agentul economic, şi situaţia reală.

Inspectorii fiscali, pot elucida modul desfăşurării activităţii economice a unui agent
ecocomic prin efectuarea vizitei fiscale. Vizita fiscal este un exerciţiu operat de către colaboratorii
IFS, în cadrul căreia aceştia vor evalua procesul administrării fiscale la locul de activitate a
agentului economic.

Conform Codului Fiscal, vizita fiscală este un procedeu de asistenţă fiscală care constă în
explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, sau în stabilirea unor date de ordin general

7
Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, art. 9.
despre activitatea contribuabilului.8 Vizitele fiscale pot fi planificate, sau pot avea caracter
inopinat. În cadrul vizitelor planificate va fi publicat în planul de acţiuni al IFS numele şi datele
agenţilor economic ice vor fi vizaţi de controalele respective.

Vizitele fiscale inopinate sunt desfăşurate preponderant în baza informaţiei operative, sau
în baza unui denunţ depus la autoritatea respective referitor la posibilitatea existenţei unor abateri
de la prevederile Codului Fiscal.

În cazul vizitelor fiscale, în urma consultărilor şi verificării nivelului de conformare a

agentului economic la legislaţia fiscal, agenţii ficali sunt în drept în operarea controlului fiscal.
Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală
într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale.9

Procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare

şi desfăşurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor lui. Controlul fiscal la faţa
locului şi/sau la oficiul organului, poate fi organizat şi efectuat prin următoarele metode şi
operaţiuni: verificarea faptică, verificarea documentară, verificarea totală, verificarea parţială,
verificarea tematică, verificarea operativă, verificarea prin contrapunere. Metodele şi operaţiunile
concrete utilizate la organizarea şi exercitarea controlului fiscal sînt determinate, în baza
prezentului cod, în instrucţiunile cu caracter intern ale Serviciului Fiscal de Stat.
În cadrul controlului fiscal la faţa locului şi/sau la oficiu, inspectorii fiscali sînt în drept să
solicite de la alte persoane orice informaţii şi documente privind relaţiile lor cu contribuabilul
respectiv. Organele cu atribuţii de administrare fiscală pot efectua controlul fiscal repetat în cazul
în care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior sînt neconcludente, incomplete sau
nesatisfăcătoare ori dacă ulterior au fost depistate circumstanţe ce atestă existenţa unor semne de
încălcare fiscală şi, prin urmare, se impune un nou control.
Controlul fiscal repetat poate fi efectuat în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei
Serviciului Fiscal de Stat sau acţiunii funcţionarului fiscal. Se interzice efectuarea repetată a
controalelor fiscale la faţa locului asupra unora şi aceloraşi impozite şi taxe pentru o perioadă
fiscală care anterior a fost supusă controlului, cu excepţia cazurilor cînd efectuarea controlului
fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidarea contribuabilului, ţine de auditul activităţii
Serviciului Fiscal de Stat de către organul ierarhic superior, de activitatea posturilor fiscale sau de
depistarea, după efectuarea controlului, a unor semne de încălcări fiscale, cînd aceasta este o
verificare prin contrapunere, cînd controlul se efectuează la solicitarea organelor de drept, cînd

8
Codul Fiscal al RM, Titlul V Administrare fiscală, Cpitolul I Dispoziţii generale art. 129 Noţiuni
9
Codul Fiscal al RM, Titlul V Administrare fiscală, Capitolul 11 Controlul fiscal, art 214 Principiile generale de
efectuare a controlului fiscal
necesitatea a apărut în urma examinării cazului cu privire la încălcarea legislaţiei fiscale sau în
urma examinării contestaţiei. Controlul fiscal se efectuează în orele de program ale organului care
exercită controlul fiscal sau cele ale contribuabilului.10
În procesul efectuării controlului unei entităţi de către entitatea fiscal, se va opera verificarea
propriuzisă a agentului economic. Totuşi, codul fiscal defineşte mai multe procedee ale verificării
agentlui economic după cum urmează:
a) Verificarea faptică:
Verificarea faptică se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului şi constă în observarea
directă a obiectelor, proceselor şi fenomenelor, în cercetarea şi analiza activităţii
contribuabilului. Verificarea faptică are sarcina de a constata situaţiile care nu sînt reflectate
sau care nu rezultă din documente.

b) Verificarea documentară:
Verificarea documentară se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral, cît şi al celui la
faţa locului şi constă în confruntarea dărilor de seamă fiscale, documentelor de evidenţă şi altei
informaţii prezentate de contribuabil cu documentele şi cu informaţiile referitoare la acesta de care
dispune organul care exercită controlul fiscal.

c) Verificarea totală
Verificarea totală se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului asupra tuturor actelor şi
operaţiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile şi de stingere a obligaţiilor fiscale în
perioada de după ultimul control fiscal. Verificarea totală este una documentară şi, în acelaşi timp,
faptică a modului în care contribuabilul execută legislaţia fiscală.

d) Verificarea parţială
Verificarea parţială se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral, cît şi al celui la faţa
locului şi constă în controlul asupra stingerii unor anumite tipuri de obligaţii fiscale, asupra
executării unor alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală dintr-o anumită perioadă, verificîndu-
se, în tot sau în parte, documentele sau activitatea contribuabilului.

e) Verificarea tematică
Verificarea tematică se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral, cît şi al celui la faţa
locului şi constă în controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaţie fiscală sau asupra

10
Codul Fiscal al RM, Titlul V Administrare fiscală, Capitolul 11 Controlul fiscal, Art. 214 Principiile generale de
efectuare a controlului fiscal
executării unei alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, verificîndu-se documentele sau
activitatea contribuabilului.

f) Verificarea operativă
Verificarea operativă se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului, observîndu-se
procesele economice si financiare, actele şi operaţiunile aferente, pentru a constata autenticitatea
lor, pentru a depista şi a preveni încălcarea legislaţiei fiscale. Verificarea operativă se face inopinat,
prin verificare faptică şi/sau documentară. Dacă se constată vreo încălcare a legislaţiei fiscale, iar
verificarea circumstanţelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor
respective ale organului cu atribuţii de control fiscal pentru efectuarea unui control fiscal prin alte
metode tehnice.

g) Verificarea prin contrapunere

Verificarea prin contrapunere se aplică atît în cazul controlului fiscal cameral, cît şi al celui
la faţa locului şi constă în controlul concomitent al contribuabilului şi al persoanelor cu care acesta
are sau a avut raporturi economice, financiare şi de altă natură, pentru a se constata autenticitatea
acestor raporturi şi a operaţiunilor efectuate.
h) Cumpărătura de control
Cumpărătura de control este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către
funcţionarul fiscal a situaţiei de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de
executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziţiona (consuma) sau de
a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atît în monedă naţională, cît şi în
valută străină.
De regulă, cumpărătura de control este aplicată agenţilor economic ice activează în domeniul
comerţului, şi are drept scop elucidarea conformării la normele şi reglementările din legislaţia
fiscală. Prin acest procedeu se verifică conformarea produsului la normele şi standardele de
calitate. Produsul neapărat va avea aplicat preţul de vînzare, şi aplicaţi termenii de valabilitate în
caz de necesitate. Inspectorul fiscal va verifica existenţa maşinii de casă şi control în cadrul
punctului comercial, poate verifica disponibilitatea de numerar la momentul inspectării şi
corespunderea acestuia cu înscrierea documentară în raportl X, totodată vor fi verificate existenţa
autorizaţiei de comerţ, eliberatăde către Direcţia deComerţ sau autoritatea locală, cît şi existenţa
Registrului pentru Reclamaţii, perfectat onform standardelor şi autorizat de către Direcţia de
Comerţ, sau autorităţile locale după caz.
 O altă formă a manifestării administrării fiscale constă în instituirea postului fiscal la sediul
entităţii vizate de un control total. În cazul instituirii postului fiscal, se vor verifica toată
jurisprudenţa entităţii, documentele contabile, rapoarte interne, cît şi faptic, procesul derulării
activităţii economice. De asemenea autoritatea fiscal, în procesul verificării unui agent economic,
este în drept să solicite informaţii de la partenerii economici ai agentului vizat, iar aceştia din umră
sunt obligaţi să prezinte inspectorilor toată documentaţia neceară. Postul fiscal poate fi instituit pe
un termen de la cîteva zile pînă la cîteva luni, în dependenţă de domeniul de activitate a agentului
economic şi a cantităţii informaţiei cât şi a probelor fizice ce trebuie evaluate sau documentate
după caz.
CAPITOLUL II. STUDIEREA PROCESULUI DE ADMINISTRARE
FISCALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: PROBLEME ŞI SOLUŢII

2.1. Obiectivele politicii fiscale Obiectivele generale ale politicii fiscale pentru anii 2017 – 2019.

Obiectivele politicii fiscale Obiectivele generale ale politicii fiscale pentru anii 2017 –
2019 se bazează pe:
 edificarea unui stat de orientare socială;
 asigurarea redistribuirii corecte a veniturilor şi solidaritatea socială;
 asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale;
 sistematizarea legislației fiscale naționale;
 crearea unui mediu de afaceri prielnic pentru dezvoltare şi creştere economică;
 îmbunătățirea și simplificarea mecanismelor fiscale naționale;
 armonizarea politicii fiscale și legislației fiscale naționale, inclusiv în contextul
implementării Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica
Moldova, pe de altă parte.
Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică fiscală care rezultă
atît din obiectivele de dezvoltare a Ministerului Finanțelor, cît și din
angajamentele regionale asumate de Republica Moldova

Printre măsurile cele mai prioritare se numără eficientizarea, sistematizarea legislației fiscale
prin elaborarea noului Cod fiscal într-o formulă revăzută, inclusiv și prin prisma armonizării
legislației fiscale naționale, în partea ce ține de TVA și accize, la prevederile legislației Uniunii
Europene în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere RM-UE, în vederea
asigurării dezvoltării economice, precum și în scopul îmbunătățirii structurii și a frazeologiei și
realizarea unei unități terminologice, bază pentru asigurarea clarității textului Codului și
eliminării interpretărilor multiple. Totodată, urmează a fi examinată posibilitatea elaborării
Codului de procedură fiscală, în vederea creării premiselor unor reguli în ceea ce privește
drepturile și obligațiile părților implicate în procedurile de administrare, asigurării unei stabilități
și predictibilități pe termen lung a normelor înscrise

Pe termen mediu se prevede menţinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor

cetăţenilor, cu revederea tranşelor de venit impozabil şi cotelor de impozit, concomitent cu
majorarea scutirii anuale personale, scutirii personale majore şi scutirii pentru persoanele
întreţinute la rata inflaţiei prognozată pentru 2017 - 2019, conform tabelului 1. Măsura dată are
drept scop susţinerea persoanelor fizice cu venituri mici şi transpunerea treptată a presiunii
fiscale asupra populaţiei cu venituri medii şi mai sus de medii, revizuirea mecanismului de
impozitare a veniturilor sub formă de creştere de capital pentru persoane fizice prin simplificarea
aplicării acestuia și excluderea submecanismelor costisitoare în administrare și conformare;

 reexaminarea sistemului de reținere la sursă a impozitului pe venit pentru unele categorii

de contribuabili (venituri sub formă de salariu, dare în locațiune a bunurilor imobile,
jocuri de noroc etc.)
 revizuirea sistemului de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale, în scopul
optimizării costurilor de conformare și administrare, dar și simplificarea acestuia;
 reexaminarea, simplificarea și perfecționarea sistemului de impozitare a veniturilor unor
categorii speciale de persoane juridice (spre exemplu, societățile civile, organizațiile
necomerciale etc.);
 menţinerea cotelor generale ale contribuţiilor de asigurări sociale (29%) şi primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală (9%). Evoluţia cotelor contribuţiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală se prezintă în tabelul 2.
Controlul agenţilor economici, între metode de îmbunătăţire a procesului de administrare
fiscală,şi liberalism economic, devine un factor primordial în contextul îmbunătăţirii procesului
de administrare fiscală. Pe de o parte se urmăreşte conformarea de bună credinţă a agenţilor
economici la cerinţele legislaţiei în vigoare, pe de altă parte, acestea, nu vor contraveni bunei şi
conţtiinciosei activităţi a agenţilor economici.
Conform definiţiei din Codul fiscal al RM, procedura controlului fiscal constă într-un
ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi desfăşurare a controlului, precum şi de
valorificare a rezultatelor lui. Controlul fiscal la faţa locului şi/sau la oficiul organului, poate fi
organizat şi efectuat prin următoarele metode şi operaţiuni: verificarea faptică, verificarea
documentară, verificarea totală, verificarea parţială, verificarea tematică, verificarea operativă,
verificarea prin contrapunere.11

Conform informaţiei făcute publice de Guvern, în trimestrul I al anului 2017 au fost

efectuate 14771 controale de stat, dintre care 7967 de controale planificate, cu 12% mai puțin
decât în perioada similară a anului precedent și cu circa 40% în descreștere față de anul 2014.
Aceste tendințe denotă o planificare mai calitativă a inspecțiilor din partea instituțiilor de control
și progrese în aplicarea metodologiilor de planificare a controalelor în baza analizei criteriilor de
risc.
Analiza datelor pe fiecare organ de control în parte arată că cele mai multe controale în
trimestrul I au fost realizate de către Agenția Națională Siguranța Alimentelor (ANSA), Serviciul
de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice (SSSP), Serviciul Protecției Civile și Situații
Excepționale (SPCSE), Compania Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Inspectoratul de
Stat al Muncii (ISM). Totodată, în această perioadă s-a marcat o creștere a procentului
înregistrării datelor în sistemul informațional Registrul de stat al controalelor, de la 17% în anul
2015, 28% în 2016 la 47% in 2017.

11
12

În urma analizei datelor prezentate de către Guvernul Republicii Moldova, se poate observa o
descreştere cantitativă a controalelor operate de organele competente, cu circa 40%, fapt ce a
determinat o mai bună colaborare între agenţii economici şi organul fiscal.
În baza noilor politici ale serviciului fiscal de stat, controlul fiscal cuprinde două etape. În
cadrul primei etape sunt analizaţi indicatorii performanţelor economice ale agenţilor economici
în mod agregat, cît şi evoluţia performanţelor şi dezvoltării agenţilor economici. Astfel, sub
aspect calitativ vor servi datele virate de către :

Casa Naţională a Asigurarilor Sociale ;

Casa Naţională a Aigurărilor Medicale ;
Serviciul Vamal de stat ;
Serviciul fiscal de stat

În urma analizei agregate vor fi analizaţi indicatorii evoluţiei defalcărilor de către agnenţii
economici, către organele sus menţionate. Conform mai multor formule de calcul, vor fi
identificate norme teoretice de performanţă pentru diferiţi agenţi economici, în baza
metodologiei naţionale în domeniul administrării fiscale. Controlul fiscal va fi operat doar în
cazul identificării denaturărilor dintre datele prezentate de agentul economic pentru o perioadă
stabilită, în coraport cu datele teoretice privind evoluţia performanţelor dintr-un anumit domeniu.
În momentul identificării denaturărilor la etapa de analiză, se va purcede spre etapa analizei

12
https://monitorul.fisc.md/mic/descreterea-numarului-controalelor-de-stat-planificate.html
faptice a indicatorilor financiari ai agnetului economic, în baza planului şi reglamentului de
efectuare a controlului fiscal.

Această nouă strategie permite focusarea resurselor pentru control fiscal, pentru situaţiile
economice ce prezintă posibile denaturări prin metode ilegale precum evaziune fiscală,
denaturarea datelor despre performanţele economice ale agentului economic, salariile în plic.

Conform programului de conformare a a ontribuabililor,

Conform strategiei aprobate de IFS, pentru anii 2017-2018 „Funcţionarul fiscal-în serviciul
contrubuabilului” au fost operate importnante modificări menite să îmbunătăţească procesul de
administrare fiscală prin digitalizarea serviciilor fiscale de masă, care au contribuit la sporirea
eficienţei serviciilor fiscale, şi care pune sub evidenţă implementarea Acordului TAMP, privind
îmbunătăţire şi digitalizarea procesului de administrare ficală. Astfel, conform Raportului de
Activitate al IFS pentru anul 2018, drept principalele realizări au fost menţionate:

1. Darea de seamă unificată IPC18, 5 rapoarte într-o dare de seamă- datorită implementării
dării de seamă unificate, aceasta pemite transmiterea rapidă, a informaţiilor privind
performanţele economic, in timp rapid, cu o utilitate semnificativă, datorită segmentării
clare şi prezentarii informaţiei concise despre performanţele economice ale persoanelor
fizice şi juridice. Aceasta vine în rînd cu strategia naţională Fiscul-prietenul
contribuabilului, prin definirea unor formulare de raportare simple si concise, inteligibile
pentru publicul larg, pentru a îmbunătăţi calitatea raportării fiscale.
2. Ghişeul unic de Raportare Electronică-ce permite raportarea centralizată a informaţiei
contabile către mai multe instituţii publice. Îmbunătăţiri semnificative pot fi observate în
domeniul raportării informaţiilor despre angajaţi, cu preluarea automată a infomaţiei de la
IFS direct către CAS, şi CNAM, prin intermediul înregistrării electronice. Eté o metodă
îmbunătăţită a evidenţei angajaţilor de companii, şi stabilirea cu exactitate a situaţiei reale
privind fluxurile numărului angajaţilor, cît şi a nivelelui salarizării. Această decizie face
parte din Campania Naţională a SFS împotriv salariilor în plic.
3. Contul unic de achitare a obligaţiilor fiscale, o inovaţie ce duce spre simplificarea
realizării obligaţiilor fiscale de către contribuabili, evitarea comisioanelor pentru
tranzacţionarea multiplă a diferitelor sume virate către diferite conturi de chitare a
obligaţiilor fiscale. Acest domeniu, în opinia autorului, este unul în continuă dezvoltare,
şi rezervă spaţiu pentru implementarea impozitelor unice în domeniul retribuirii muncii,
 cît şi a obligaţiilor fiscale operate de agenţi economici persoane juridice, şi persoane
fizice, în special deţinătorii de patente.
4. Digitalizarea procesării ptentei de întreprinzător- este una din cele mai de succes
implementari în domeniul digitalizării serviciilor fiscale, întrucît procesul de procesare a
patentei devenea treptat o procedură adesea tergiversată, fără asigurarea unui cadru
normativ feroce în acest domeniu. Procesul trecerii activităţii în bază de patente către
activitatea în calitate de întrepinzător individual este unul anevoios, datorat numărului
mare de deţinători de patente de întreprinzători, dar şi a nedorinţei acestora de trecere la
noul tip de organizare a activităţii sale. În opinia autorului, activitatea în bază de patentă
rămîne una neclară, fără o raportare corectă a performanţelor economice, fapt ce duce la
apariţia tentativelor de evaziune fiscală.
2.2 Direcţii de perfecţionare a procesului de administrare fiscală.

Procesul de administrare fiscală în republica Moldova este unul complex, şi fragil, avînd o perioadă
de dezvoltare relativ scurtă, din cauza trecerii tardive la economia de piaţă. Totuşi, de-a lungul anilor a
fost fortificat un sistem fiscal care să cuprindă toate toate sfere economice în măsură să facă posibilă
concentrarea resurselor în bugetul de stat pentru executarea bugetară.

Procesul de administrare fiscală, dispune de o mulţime de pîrghii, şi instrumente de coordonare, de

aceea, pentru deyvoltarea propriu zisă a întregului proces de administrare fiscală, urează diferite şi
importante îmbunătăţiri sectoriale, sau chiar de operaţiuni în parte pentru asigurarea unui proces
calitativ de administrare fiscală.

Serviciul Fiscal de Stat, prin prisma procesului de perfecţionare a procesului de administrare

fiscală, urmăreşte mai multe obiective de dezvoltare conform „Proiectului de Modernizare a
Administrării Fiscale (TAMP)” şi a Raportului anual al SFS. Astfel în baza următorelor rapoarte au fost
identificate următoarele direcţii de dezvoltare a procesului de administrare fiscală:

1. Preluarea în evidență a conturilor bancare a persoanelor fizice Schimbul electronic de

documente între SFS și instituțiile financiare privind conturile bancare deschise
2. Ajustarea sistemelor de administrare fiscală urmare a reformei Pro Business
3. Eradicarea fenomenului muncii la negru Realizarea Proiectului MD48
4. Constatarea infracțiunilor Investirea SFS cu atribuția de constatare a unor infracțiuni prevăzute
de Codul Penal
5. Digitizarea documentelor aferente contribuabililor Digitizarea documentelor recepționate de la
contribuabil și documentelor emise de către SFS contribuabililor
6. Extinderea surselor de informații pentru estimarea veniturilor persoanelor fizice13

Cooperarea internațională Proiectul TAMP Studiul de fezabilitate a conturat conceptul tehnologic de

dezvoltare a sistemului informațional integrat a SFS Proiectul de cooperare între SFS și Agenția Fiscală
Suedeză Consolidarea managementului resurselor umane, a schimbului internațional de informații și
funcției de gestionare a arieratelor fiscale.
Proiectul de modernizare a administrării fiscale TAMP, menirea căruia este de a îmbunătăți
colectarea veniturilor, conformarea fiscală și serviciile prestate contribuabililor.14

În contextul Integrării RM, în Uniunea Europeană, o primă etapă în dezvolatrea administrării

fiscale ţine de aspectul legal. Această componentă consolidează cadrul juridic fiscal în vederea
eficientizării administrării fiscale și alinierii acestuia la cerințele Acordului de Asociere RM -UE.
Această componentă constă din trei subcomponente: conformarea legislației fiscale cu Acordul
de asociere RM-UE, modernizarea unui sistem de soluții fiscale individuale și administrarea
impozitelor și taxelor locale.
Restructurarea organizațională se va axa pe sprijinirea schimbărilor în structura
organizațională, adică unificarea modelului curent constituit din 35 persoane juridice
independente ca birouri teritoriale într-o singură entitate juridică. Sub-componenta va finanța
analiza și recomandările referitoare la planurile de implementare a structurii noi a sediului

13
http://www.fisc.md/raport_activitate_SFS.aspx?file=11984
14
central, a oficiilor regionale și locale. Sub-componenta va include planuri de comunicare și
implementare a tranziției pentru a aborda impactul restructurării asupra neces ităților de
personal ale SFS.
La nivel managerial conform TAMP se va opta pentru:
 elaborarea și implementarea sistemului de management al performanței, inclusiv a
indicatorilor de performanță pentru SFS, conformfuncțiilor/proceselor;
 Analiza volumului de lucru și a forței de muncă, recomandări pentru implementare;
 Instruire cu privire la management strategic, planificare strategică și leadership;
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI...........................................................................................
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................
ANEXE.........................................................................................................................................