Ministerul Educației și Tineretului al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice din Moldova

Catedra ,, Finanțe’’

,, Particularitățile procesului bugetar în

Republica Moldova”

Referat
la disciplina: Finanțe Publice

Autor: studenta grupei

FB 152, GUMA Victoria

Coordonator științific:

lect. , IGNAT Marselina

Chișinău, 2016

1
 CUPRINS:

1. Conceptul şi trăsăturile procesului bugetar. ...........................................3

2. Rolul autorităţilor publice în procesul bugetar.....................................4

3. Elaborarea proiectului bugetului de stat................................................6

4. Examinarea şi aprobarea legii bugetare anuale.................................9

5. Executarea bugetului de stat......................................................................10

6. Întocmirea dării de seamă cu privire la executarea legii bugetare

anuale, aprobarea ei......................................................................................13

7. Controlul bugetar........................................................................................14

8. Procesul bugetar la nivelul unităţilor administrativ –teritoriale...15

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI.....................................21

2
 1. Conceptul şi trăsăturile procesului bugetar

Figura 1. Particularitățile Procesului Bugetar

Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi şi operaţiuni, integrate coerent

şi convergent orientate, derulate stadial şi cuprinzând:
elaborarea proiectului de buget; adoptarea acestuia;
execuţia bugetului; încheierea şi aprobarea contului de
execuţie bugetară; controlul bugetar.

Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru

constituţional şi administrativ – instituţional, care
prezintă particularităţi de la ţară la ţară, determinate de evoluţia istorică a fiecăreia dintre ele.
Indiferent de particularităţi şi de condiţionalităţi, procesul bugetar prezintă însă şi trăsături
comune:
 PB este unul de decizie, care constă în ordonarea priorităţilor şi în alocarea resurselor
necesare finanţării obiectivelor vizate, având utilitate publică. Decizia ce trebuie luată
este una dintre cele mai grele, întrucât resursele mobilizabile sunt limitate şi se
situează, în toate cazurile, sub nivelul necesităţilor publice ale perioadei;
 PB este predominant politic, întrucât deciziile privind alocarea resurselor bugetare
mobilizabile nu se întemeiază pe criterii sau informaţii ale pieţei, ci au la bază
obiectivele din programul de guvernare, fixate de partidul care deţine majoritatea
3
 parlamentară. În consecinţă, decizia finală, concretizată în legea bugetară anuală, este
adoptată prin mecanismul reprezentării şi a votului.
 PB are caracter complex, ca urmare a faptului că este realizat prin participarea unui
mare număr de subiecţi, de natură diferită, fiecare cu interesele, nevoile şi
posibilităţile sale.
 PB este ciclic , realizându-se succesiv şi după un calendar riguros, potrivit cerinţelor
principiilor anualităţii şi publicităţii bugetare.
 PB este strict reglementat, astfel în derularea sa concretă se impune respectarea
legislaţiei în domeniu şi a normelor metodologice elaborate în acest scop de către
Ministerul Finanţelor.
Procesul bugetar în Republica Moldova este reglementat prin legea 847-XIII din
24.05.1996, care defineşte în articolul 3, procesul bugetar ca “procesul care începe cu elaborarea
bugetului şi se termină cu aprobarea dării de seamă despre executarea lui pentru anul bugetar
respectiv. Anul bugetar pe teritoriul Republicii Moldova începe la 1 ianuarie şi se termină la 31
decembrie ale fiecărui an.”

2. Rolul autorităţilor publice în procesul bugetar

Potrivit reglementărilor legale şi

a situaţiei de fapt care are loc în
decursul procesului bugetar,
principalii participanţi la procesul
bugetar sunt:

1) entităţile care sunt finanţate de la buget (instituţii, unităţi administrativ-terotiriale etc.),

cunoscute ca ordonatori secindari sau terţiari de buget,
2) ordonatorii principali de buget (conducătorii autorităţilor publice, miniştrii şi
conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale)
3) Ministerul Finanţelor
4) Guvernul
5) Legislativul (Parlamentul)
6) Grupurile de interese şi cetăţenii.

4
 Executorii de buget (principali, secundari, terţiari) se consideră că încearcă să-şi extindă
activităţile entităţilor pe care le reprezintă, cererile lor fiind aproape nelimitate. Motivele
pentru dorinţa acestora de expansiune includ prestigiul, mai mulţi subordonaţi, mai mult
spaţiu, mai mari salarii etc.
Ministerul Finanţelor elaborează pentru Guvern proiectul bugetului de stat în baza
proiectelor bugetelor locale. El are sarcina de a comunica executorilor principali limitele de
cheltuieli stabilite în baza politicii financiare a Guvernului, în vederea definitivării
proiectelor de buget. Sarcina principală a Min Fin este ca pe baza proiectelor de buget să
întocmească proiectul bugetului de stat pe care să-l depună la Guvern.
Guvernul, după ce îşi însuşeşte proiectul bugetului de stat elaborat de MinFin, îl supune spre
aprobare Parlamentului, însoţit de un raport privind situaţia economico- financiară a ţării şi
proiecţia acesteia pentru anul viitor.
Parlamentul aprobă bugetul de stat pe ansamblu, pe capitole, pe articole şi pe executorii
principali de buget. Legislatorul încearcă de mai multe ori să majoreze cheltuielile publice.
Motivaţia constă în faptul că parlamentarii sunt conştienţi că alegerile viitoate vor depinde de
abilitatea de care dau dovadă pentru furnizarea de servicii publice, de realizare unor
programe şi creşterea numărului de locuri de muncă în circumscripţiile pe care le reprezintă.
Grupurile de interes sunt preocupate şi ele de creşterea bugetului de stat. Ele caută să obţină
mai multe avantaje pentru membrii săi şi să fie sprijinite fie prin creşterea cheltuielilor
publice în favoarea lor, fie prin reducerea impozitelor pe care le plătesc.
Cetăţenii, deşi nu au un rol direct în procesul bugetar, au adesea un rol indirect. Ei pot să
voteze prin referendum limitarea veniturilor fiscale, să respingă anumite forme de fiscalitate
sau să ceară echilibrul bugetar. Ei pot să-şi exprime opiniile cu ocazia alegerilor sau cerînd
aleşilor săi să ţină cont de opiniile prezentate de ei.
Toţi aceşti participanţi nu au numai scopuri bugetare diferite şi potenţial conflictual, dar ei, în
mod obişnuit, au niveluri diferite de putere.
Combinarea diferitor preferinţe şi a nivelurilor diferite de putere trebuie să fie dirijată prin
personalul bugetar, astfel încît să se obţină acordul tuturor părţilor care trebuie să respecte
legislaţia bugetară.
Teoria bugetară clasică atribuia Parlamentului puterea de decizie în domeniul financiar,
controlul încasărilor şi cheltuielilor bugetare fiind consecinţa sistemelor politice din acele
vremuri, simplitatea problemelor financiare ale epocii oferind parlamentarilor posibilitatea
asamblării informaţiilor necesare pentru adoptarea deciziilor.
Evoluţia democratică a regimului parlamentar, manifestată prin introducerea sufragiului
universal, a consolidat autoritatea Parlamentului în condiţiile creşterii prerogativelor
5
Executivului, modificând, totodată, mentalităţile parlamentarilor confruntaţi cu limitările impuse
de Guvern.
Dezvoltarea intervenţiilor economice ale puterii publice a declanşat procesul de declin al
rolului financiar al Parlamentului, printre altele, şi devenind principalul mijloc al politicii
economice, bugetul impunea parlamentarilor exigenţe de înţelegere şi interpretare.
Elaborarea principalelor decizii bugetare se deplasează la nivelul Guvernului, al
organismului său specializat – Ministerul Finanţelor, adoptarea proiectului de buget de către
Parlament constituind un compromis în favoarea Executivului.

3. Elaborarea proiectului bugetului de stat.

Procedura de elaborare si adoptare
de catre Parlament a legii bugetare anuale
face obiectul Legii Republicii Moldova „
Privind sistemul bugetar si procesul bugetar”,
Nr.847 din 24.05.96.
Datele economice de bază, necesare
pentru elaborarea proiectului bugetului de stat, se prezintă Ministerului Finanţelor în
termenul stabilit de Guvern şi include, în special:
a) prognoza indicatorilor macroeconomici şi sociali pe anul bugetar viitor, care este
determinată, elaborată şi prezentată de Ministerul Economiei;
b) prognoza indicatorilor şi cerinţelor bugetului asigurărilor sociale de stat, care este
determinată, elaborată şi prezentată de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei.
c) prognoza balanţei de plăţi, a creditelor, a obligaţiunilor externe şi a altor indicatori ce
caracterizează politica monetar-creditară a statului, determinată, elaborată si prezentată de către
Banca Naţionala a Moldovei.
În temeiul datelor prezentate şi al altei informaţii relevante, Ministerul Finanţelor
determină totalurile estimărilor preliminare de venituri şi cheltuieli pentru bugetul de stat.
Estimările preliminare se transmit autorităţilor publice de către Ministerul Finanţelor la
data stabilită de ministrul finanţelor. Ministerul Finanţelor emite pentru autorităţile publice
note metodologice detaliate referitoare la elaborarea proiectului bugetului de stat.
Autorităţile publice prezintă Ministerului Finanţelor propuneri de buget, la data stabilită
de ministrul finanţelor.
Propunerile de buget ale autorităţilor publice, structura şi conţinutul cărora se
determină de Ministerul Finanţelor, 6includ:
6
 a) veniturile şi cheltuielile realizate în anul bugetar precedent;
b) veniturile şi cheltuielile estimate pentru anul bugetar curent;
c) veniturile şi cheltuielile estimate pentru anul bugetar viitor;
d) veniturile şi cheltuielile estimate pentru cel puţin un an după anul bugetar viitor;
e) justificările cerinţelor referitoare la estimările preliminare de venituri şi cheltuieli
distribuite de Ministerul Finanţelor potrivit rezultatelor estimate ale programelor incluse în
aceste cerinţe.
Pentru elaborarea proiectului bugetului de stat, Ministerul Finanţelor poate solicita orice
informaţie adiţională ce este asigurată în mod obligatoriu de către autorităţile publice. Ministerul
Finanţelor examinează propunerile de buget ale autorităţilor publice, care conţin:
a) propunerile de venituri şi cheltuieli;
b) informaţia şi justificările prevăzute.
Deciziile Ministerului Finanţelor referitoare la partea de venituri şi la partea de cheltuieli
ale bugetului pentru anul bugetar viitor se transmit autorităţilor publice la data stabilită de
ministrul finanţelor.
În temeiul informaţiei 7prezentate, autorităţile publice reexaminează propunerile lor
de buget şi le prezintă din nou Ministerului Finanţelor la data stabilită de ministrul finanţelor.
Dacă autorităţile publice nu sunt de acord cu deciziile Ministerului Finanţelor divergenţele
existente se soluţionează în ultima instanţă de Guvern.
Ministerul Finanţelor elaborează proiectul bugetului de stat bazat pe:
a) scopurile bugetului de stat;
b) sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor;
c) propunerile de cheltuieli detaliate ale autorităţilor publice;
d) propunerile de venituri ale autorităţilor administraţiei publice locale ;
e) propunerile privind finanţarea deficitului bugetar, dacă cheltuielile depăşesc
veniturile;
f) propunerile privind utilizarea excedentului bugetar, dacă veniturile depăşesc
cheltuielile.
Cheltuielile pentru investiţiile capitale sunt incluse în proiectul bugetului de stat într-o
poziţie distinctă. Cheltuielile pentru investiţiile capitale şi alte cheltuieli de investiţii, care se
finanţează potrivit legislaţiei din bugetul de stat, se fixează în propunerea de buget în baza
devizului de cheltuieli, întocmit de autoritatea publică, şi cuprind:
a) evaluarea tehnică a fiecărei investiţii sau achiziţii;
b) evaluarea financiară a costului total al fiecărei investiţii sau achiziţii;
c) estimarea cerinţelor de cheltuieli anuale ale fiecărei investiţii sau achiziţii;
7
 d) estimarea veniturilor anuale sau a cotizaţiilor, dacă acestea există, posibile de a fi
colectate de către Guvern ca rezultat al investiţiei sau al achiziţiei.
În temeiul informaţiei prezentate, Ministerul Finanţelor examinează fiecare investiţie sau
achiziţie propusă, pentru a determina:
a) conformitatea ei strategiilor şi obiectivelor Guvernului;
b) prioritatea ei în cadrul limitelor totale de cheltuieli ale bugetului de stat;
c) existenţa surselor de finanţare pentru a o completa în anii viitori.
În definitivarea procedeelor expuse, Ministerul Finanţelor elaborează proiectul legii bugetare
anuale, care cuprinde anexele, şi îl prezintă Guvernului împreună cu nota explicativă.
Anexele proiectului legii bugetare anuale cuprind:
a) veniturile şi cheltuielile estimate pentru anul bugetar viitor;
b) veniturile şi cheltuielile estimate pentru cel puţin un an după anul bugetar viitor;
c) datele adiţionale, prevăzute de legea bugetară anuală.
Nota explicativă la proiectul legii bugetare anuale include prognozele prevăzute, precum şi
următoarele strategii ale Guvernului:
a) strategiile de dezvoltare socială şi economică;
b) strategiile politicii bugetar-fiscale;
c) strategiile datoriei de stat;
d) strategiile de sprijin financiar;
e) strategiile relaţiilor bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ - teritoriale.
În termenul stabilit de Guvern, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului proiectul
legii bugetare pentru anul bugetar viitor, care include anexele si nota explicativă. Până la 1
octombrie a fiecărui an Guvernul prezintă Parlamentului:
a) proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor şi nota explicativă;
b) lista modificărilor în legislaţie, care rezultă din proiectul legii bugetare anuale.
Adiţional se prezintă estimările de venituri şi cheltuieli ale bugetului consolidat.
Guvernul examinează proiectul legii bugetare anuale şi nota explicativă. La solicitarea
Guvernului, Ministerul Finanţelor prezintă informaţii sau explicaţii adiţionale referitoare la
proiectul legii bugetare anuale şi la nota explicativă.
Guvernul stabileşte procedura de apelare de către autorităţile publice a proiectului legii
bugetare anuale şi a notei explicative. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul
legii bugetare anuale şi la nota explicativă şi controlează operarea amendamentelor
respective de către Ministerul Finanţelor. După includerea amendamentelor, dacă acestea
există, Guvernul aprobă proiectul legii bugetare anuale.

8
 4. Examinarea şi adoptarea legii bugetare anuale.
Guvernul prezintă Parlamentului pînă la 1 octombrie a fiecarui an proiectul legii
bugetare anuale. Proiectul legii bugetare anuale include anexele şi este însotit de nota
explicativă. Adiţional la proiectul legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor prezintă
calculele veniturilor şi cheltuielilor bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă
Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Comisiile permanente ale Parlamentului
examinează proiectul legii bugetare anuale în condiţiile stabilite de Parlament. La data stabilită
de Parlament, comisiile permanente prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale
Comisiei pentru buget şi finanţe.
În baza avizelor comisiilor permanente şi a propriei sale examinări, Comisia pentru buget
şi finanţe întocmeşte raportul şi lista
de recomandări asupra proiectului
legii bugetare anuale şi le prezintă
Parlamentului la data stabilită de
acesta.
Parlamentul examinează proiectul
legii bugetare anuale, de regulă, în
trei lecturi.
Examinarea în prima lectură
În decursul primei lecturi, Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul
Comisiei pentru buget şi finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează:
a) direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale;
b) concepţiile de bază ale proiectului.
Parlamentul aprobă, în prima lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei
pentru buget şi finanţe pentru pregătirea de examinare în a doua lectură.
În caz de respingere, Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare
repetată a proiectului legii bugetare anuale în prima lectură.
Examinarea în a doua lectură
În decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru buget şi finanţe,
examinează:
a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor;
b) cheltuielile estimate, structura şi destinaţia lor;
c) deficitul sau excedentul bugetului de stat.

9
 Parlamentul aprobă, în a doua lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei
pentru buget şi finanţe pentru pregătirea de examinare în a treia lectură.
În caz de respingere, Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare
repetată a proiectului legii bugetare anuale în a doua lectură.
Examinarea în a treia lectură
În decursul lecturii a treia, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru buget şi finanţe:
a) examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice;
b) stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate în mod prioritar;
c) examinează alte detalieri din legea bugetară anuală.
Pînă la 5 decembrie a fiecarui an, Parlamentul adoptă legea bugetară anuală.
Dacă legea bugetară anuală nu este adoptată şi publicată pînă la 31 decembrie, finanţarea
cheltuielilor pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de a douăsprezecea parte din
suma cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar precedent.

5. Executarea bugetului de stat.

Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.
În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor:
a) solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare ale acestora, precum şi
ale instituţiilor subordonate;
b) întocmeşte repartizări lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anuală şi de alte
acte legislative.
În termen de 45 zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor aprobă
repartizarea lunară a veniturilor
şi cheltuielilor bugetului de
stat conform Clasificaţiei
bugetare.
Ministerul Finanţelor poate
aproba alocaţii pentru fiecare
program guvernamental.
Repartizarea lunară se
semnează de ministrul finanţelor
sau de o persoană autorizată din
Ministerul Finanţelor, care aprobă cererea de cheltuieli pentru un scop specific.
Nici o autoritate publică nu poate efectua cheltuieli fără autorizaţia semnată de ministrul
finanţelor sau de persoana autorizată din Ministerul Finanţelor.
10
 Executarea de casă a bugetului de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor prin
Trezoreria de Stat.
Ministerul Finanţelor poate angaja băncile comerciale, care activează pe teritoriul
Republicii Moldova, în calitate de agenţi pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de executarea de
casă a bugetului.
În realizarea funcţiilor prevăzute, Ministerul Finanţelor este responsabil de:
a) asigurarea evidenţei stricte a veniturilor în baza încasărilor efective în ordinea colectării;
b) efectuarea de cheltuieli, în caz de existenţă a autorizaţiei;
c) administrarea veniturilor şi cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe Clasificaţia
bugetară;
d) asigurarea serviciului datoriei de stat;
e) efectuarea în contul autorităţilor publice a oricăror altor operaţiuni financiare prevăzute
în legea bugetară anuală şi în alte acte legislative.
Dacă în procesul executării bugetului de stat sporeşte nivelul deficitului, Ministerul
Finanţelor poate bloca cheltuieli în cuantum suficient pentru menţinerea nivelului deficitului
aprobat prin legea bugetară anuală.
Blocarea cheltuielilor se efectuează prin reduceri proporţionale lunare ale tuturor
cheltuielilor, cu excepţia celor scutite de blocare prin legea bugetară anuală.
În funcţie de evoluţia încasării veniturilor în bugetul de stat, Ministerul Finanţelor poate
modifica, cu 5 zile pînă la sfîrşitul lunii curente, estimările de cheltuieli pentru perioada
gestionară ulterioară, punînd la curent autorităţile publice respective.
În caz de necesitate, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului, iar Guvernul
Parlamentului, un proiect de rectificare a legii bugetare anuale, care include:
a) estimări revizuite de venituri, de cheltuieli obligatorii (inclusiv serviciul datoriei
de stat) şi de deficit sau de excedent rezultant;
b) estimări revizuite de rambursări ale sumei datoriei de stat;
c) repartizarea soldurilor de mijloace băneşti constituite în urma executării bugetului în
anul bugetar precedent;
d) estimări şi descrieri revizuite, dacă acestea există, la anexele şi nota explicativă.
Autorităţile publice pot înainta Ministerului Finanţelor cereri pentru alocaţii adiţionale în
decursul anului bugetar. Fiecare cerere trebuie să includă o justificare pentru cheltuielile
adiţionale şi propuneri de compensări sub forma de venituri majorate sau cheltuieli reduse.
În procesul executării bugetului de stat, autorităţile publice pot face cheltuieli pentru diverse
programe guvernamentale, cu condiţia ca aceste alocaţii să corespundă legii bugetare anuale.
Alocaţiile aprobate pentru utilizări specifice nu pot fi redistribuite între destinatari.
11
 Alocaţiile incluse în repartizarea lunară pentru utilizări specifice nu pot fi transferate
pentru alte utilizări fără notificarea şi aprobarea ministrului finanţelor.
Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la emisiunea banească
directă sau prin finanţarea directă de către bănci.
Se interzice dezafectarea incontestabilă a resurselor financiare din conturile bancare ale
Trezoreriei de Stat.
Titlurile executorii şi documentele de plată ce ţin de dezafectarea incontestabilă a
mijloacelor băneşti de la bugetul de stat se vor transmite spre executare Trezoreriei Centrale.
Titlurile executorii şi documentele de plată ce ţin de dezafectarea incontestabilă a
mijloacelor băneşti de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se vor transmite spre
executare trezoreriilor teritoriale respective.
Toate alocaţiile se închid la finele anului bugetar. Dacă anumite cheltuieli sînt stabilite
pentru un termen ce depăşeşte un an, sumele necesare sînt prevazute în legile bugetare
anuale ulterioare.
Eventualele disponibilităţi rămase neutilizate la finele anului bugetar pot fi realocate în anul
bugetar viitor.
Suma mijloacelor defalcate din veniturile generale de stat şi transferurile virate în bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale în ultimele zile ale anului de gestiune, dar intrate la conturile
bugetelor menţionate în anul următor anului de gestiune, se reflectă în executarea de casă a
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în anul de gestiune.
Sumele defalcărilor calculate din veniturile generale de stat în ultima zi a anului de gestiune
se transferî în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în anul următor anului de gestiune,
din contul soldului mijloacelor bugetului de stat la sfîrşitul anului de gestiune, cu reflectarea în
executarea de casă a bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în anul de
gestiune.
Sumele veniturilor încasate în ultima zi a anului de gestiune, destinate transferului în fonduri
cu destinaţie specială, se transferă în fondurile respective în anul următor anului de gestiune,
din contul soldului mijloacelor bugetului de stat la sfîrşitul anului de gestiune, cu reflectarea în
executarea de casă a bugetului de stat în anul de gestiune.
În buget se percep impozitele, taxele si alte încasari numai daca au fost stabilite prin lege.
Toate veniturile stabilite prin lege se acumulează la contul trezorerial în ordinea colectării.

12
 6. Întocmirea dării de seamă cu privire la executarea legii bugetare
anuale şi aprobarea ei.
La data de 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate
conturile deschise în decursul anului bugetar curent, pentru a întocmi raportul anual.
Toate veniturile neîncasate pînă la 31 decembrie se
încasează în contul bugetului pe anul viitor.
La sfîrşitul fiecărui an bugetar, Ministerul Finanţelor
întocmeşte un raport despre executarea bugetului de stat,
care este prezentat Guvernului şi Parlamentului pînă la data
de 1 mai a anului următor anului de gestiune.
Structura raportului se stabileşte de ministrul finanţelor.
Raportul despre executarea bugetului de stat pe anul de gestiune se examinează şi se aprobă
de către Parlament.

7. Controlul bugetar.
Controlul asupra executării bugetului de stat reprezintă o etapă a procesului bugetar a cărei
necesitate se bazează pe restricţiile ce trebuie luate în considerare în alocarea pe destinaţii şi
utilizarea resurselor bugetare avându-se în vedere caracterul limitat al acestora. În acest context
necesitatea controlului bugetar derivă atât din considerente de ordin politic cât şi din cele de
ordin financiar.
Din punct de vedere politic Parlamentul este interesat ca Guvernul să realizeze integral
veniturile bugetare aprobate şi să nu depăşească cheltuielile stabilite.
Din punct de vedere financiar controlul bugetar vizează creşterea interesului Guvernului şi
a tuturor subiecţilor antrenaţi în procesul execuţiei bugetare în buna gestionare a fondurilor
statului pentru prevenirea delapidărilor şi a fraudelor. Ţinând cont de principiul separaţiei
puterilor în stat, controlul bugetar se exercită de mai multe organe împuternicite şi poate fi de
natură politică, jurisdicţională şi administrativă.
Controlul politic se exercită de către Parlament prin dezbaterea şi aprobarea proiectelor de
buget împreună cu anexele sale. Acest control se exercită şi în timpul execuţiei bugetului prin
examinarea Rapoartelor pe care Guvernul este obligat să le prezinte Parlamentului, prin
controalele realizate de comisiile permanente la audierea membrilor Guvernului, în cadrul
şedinţelor, precum şi prin controlul persoanelor care gestionează fondurile publice.

13
 Controlul jurisdicţional se efectuează de organismele specializate ale statului în scopul
stabilirii răspunderii juridice a subiecţilor implicaţi în procesul execuţiei bugetare în cazul
administrării defectuoase a fondurilor politice. În acest scop activează Curtea de Conturi ca
organ de control de bază dintr-un stat.
Controlul administrativ include atât controlul exercitat de organele specializate ale
Ministerului Finanţelor (IFPS, Trezoreria, ş.a.) cât şi controlul realizat în interiorul fiecărei
instituţii sub forma controlului ierarhic exercitat de ordonatorii principali de credite bugetare
asupra modului cum aceste credite sunt consumate de subordonaţi.
În funcţie de momentul efectuării sale, controlul bugetar poate fi:
 Preventiv;
 Concomitent;
 Post-operativ.
Controlul preventiv este cel mai eficient, deoarece prin intermediul său se poate opri
derularea operaţiunilor ilegale sau a celor apreciate a fi inoportune şi ineficiente.
Controlul concomitent are o eficienţă limitată, dar nu trebuie subestimat, deoarece prin
determinarea legalităţii sau ilegalităţii operaţiunii, se preîntâmpină iniţierea unor acţiuni similare
în viitor.
Controlul post-operativ nu mai poate repara ceea ce s-a realizat, dar prin identificarea
abaterilor de la lege şi stabilirea persoanelor vinovate se pot institui măsuri de recuperări a
prejudiciilor aduse statului.

8. Procesul bugetar la nivelul unităţilor administrativ –

teritoriale(UAT).
Autorităţile administraţiei publice ale unităţilor
administrativ-teritoriale sînt responsabile de elaborarea şi
aprobarea bugetelor proprii în baza prevederilor legale şi în
conformitate cu clasificaţia bugetară unică.

Procesul bugetar la nivelul UAT include aceleaşi etape:

1. elaborarea proiectului de buget
2. examinarea şi aprobarea bugetului
3. executarea acestuia
4. întocmirea raportului privind executarea bugetului
5. controlul bugetar.
14
 Etapa I. Elaborarea proiectului de buget
Bugetul unităţii administrativ-teritoriale se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia,
ţinîndu-se cont de următoarele prevederi:
a) în termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finanţelor remite autorităţii executive a unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, a municipiului Bălţi şi direcţiei finanţe respective
note metodologice privind prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului
în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul(anii) următor(i), prognozele
normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat în bugetul central al unităţii teritoriale
autonome Găgăuzia şi unele momente specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează
a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;
b) în termen de 10 zile după primirea notelor metodologic, direcţia finanţe comunică
autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi principiile de bază
ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul(anii) următor(i),
prognozele normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat şi de la impozitul pe
bunurile imobiliare la bugetele locale şi momentele specifice de calculare a transferurilor ce se
prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de
nivelul al doilea şi de la bugetul municipal Bălţi;
c) în termen de 20 de zile după primirea notelor metodologice, autorităţile executive ale
unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi asigură elaborarea prognozei tuturor tipurilor
de impozite şi taxe ce urmează a fi colectate în anul(anii) următor(i) în unitatea administrativ-
teritorială respectivă, precum şi a proiectului bugetului local, care se prezintă pentru analiză
direcţiei finanţe;
d) în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţiile finanţe depun la Ministerul Finanţelor
pentru analiză prognoza tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi încasate în anul(anii)
următor(i) în unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi proiectele de bugete ale
raioanelor, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, municipiului Bălţi şi
municipiului Chişinău.
Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special,
municipiului Bălţi şi municipiului Chişinău are caracter consultativ. Totodată, Ministerul
Finanţelor poate cere de la autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul
al doilea sau ale municipiului Bălţi să modifice proiectele de buget în cazul în care acestea
contravin prevederilor legale, principiilor politicii bugetar-fiscale a statului sau
unor prevederi specifice pentru anul bugetar următor.
Etapa II. Examinarea şi aprobarea bugetelor locale
Examinarea şi aprobarea bugetului unităţii administrativ- teritoriale de nivelul întîi
15
Autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi prezintă, printr-o
dispoziţie, cel tîrziu la data de 15 noiembrie a anului în curs, proiectul bugetului local pe anul
următor spre examinare şi aprobare consiliului local.

Proiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local include:

a) proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
- veniturile şi cheltuielile prevăzute pentru anul bugetar următor;
- cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget;
- mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică;
- fondurile speciale;
- efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la buget.
c) cuantumul fondului de rezervă;
d) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului;
e) nota explicativă la proiectul bugetului.
Consiliul local examinează proiectul bugetului local în două lecturi la un interval de cel mult
5 zile. Consiliul local aprobă bugetul local pe anul bugetar următor cel tîrziu la data de 15
decembrie a anului în curs.
Examinarea şi aprobarea bugetului unităţii administrativ- teritoriale de nivelul al doilea şi
bugetului municipal Bălţi
Autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului
Bălţi, prezintă, printr-o dispoziţie, cel tîrziu la data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi proiectul bugetului municipal Bălţi spre examinare
şi aprobare autorităţii reprezentative şi deliberative respective.
Proiectele bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi bugetului municipal
Bălţi, prezentate spre aprobare autorităţii reprezentative şi deliberative respective, includ:
a) proiectul deciziei autorităţii reprezentative şi deliberative privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
- veniturile şi cheltuielile bugetului respectiv prevăzute pentru anul bugetar următor;
- normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale;
- mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică;
- fondurile speciale;
- transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;
- efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la bugetul respectiv;
c) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului;

16
d) nota explicativă la proiectul bugetului.
Autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi
a municipiului Bălţi examinează proiectul bugetului respectiv în două lecturi.
În prima lectură, autoritatea reprezentativă şi deliberativă respectivă audiază şi examinează
raportul preşedintelui raionului, Guvernatorului unităţii teritoriale autonome cu statut juridic
special, primarului municipiului Bălţi şi primarului general al municipiului Chişinău asupra
proiectului bugetului, examinează şi aprobă volumul total al veniturilor şi cheltuielilor bugetului
respectiv.
În lectura a doua, autoritatea reprezentativă şi deliberativă examinează şi aprobă:
a) structura veniturilor;
b) cheltuielile, structura şi destinaţia lor;
c) balanţa bugetului şi sursele de finanţare;
d) normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale;
e) transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;
f) cuantumul fondului de rezervă
g) fondurile speciale;
h) cheltuielile care vor fi finanţate în mod prioritar;
i) efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la bugetul respectiv;
j) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului;
k) nota explicativă la proiectul bugetului.
Autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi
a municipiului Bălţi aprobă bugetele respective pe anul bugetar următor cel tîrziu la data de 10
decembrie a anului în curs.
Etapa III. Executarea bugetului.
În termen de cel mult 30 de zile de la data publicării legii bugetului pe anul respectiv, autoritatea
reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale aduce bugetul aprobat în
concordanţă cu prevederile legii menţionate.
În termen de 5 zile de la aprobarea bugetului local, subdiviziunea financiară a unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul întîi solicită de la toate instituţiile publice finanţate de la
bugetul local propuneri de repartizare pe luni a cheltuielilor aprobate în buget pentru instituţia
respectiva şi a veniturilor ei provenite din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din
desfăşurarea contra plată a altor activităţi şi generalizează propunerile primite.

17
În termen de pînă la data de 20 decembrie, autoritatea executivă a unităţii administrativ-
teritoriale aprobă repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetului local conform
clasificaţiei bugetare.
În termen de 10 zile de la aprobarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al
doilea şi a bugetului municipal Bălţi, direcţia finanţe respectivă:
a) solicită de la instituţiile publice finanţate de la bugetele menţionate propuneri de
repartizare pe luni a cheltuielilor aprobate în buget pentru instituţia respectivă şi a veniturilor
ei provenite din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau desfăşurarea contra plată a altor
activităţi;
b) întocmeşte repartizarea pe luni a veniturilor prevăzute pentru încasare în bugetele
menţionate;
c) întocmeşte repartizarea pe luni a transferurilor la bugetele locale, prevăzute în aceste bugete.
În termen de pînă la data de 25 decembrie, preşedintele raionului, Guvernatorul unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special, primarul municipiului Bălţi şi primarul general al
municipiului Chişinău aprobă repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetului respectiv
conform clasificaţiei bugetare.

În termen de pînă la data de 25 decembrie, autoritatea executivă a unităţii administrativ-

teritoriale de nivelul întîi remite direcţiei finanţe repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor
bugetului local conform clasificaţiei bugetare.
Direcţia finanţe, pe baza repartizării pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, a
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, întocmesc totalizări ale
repartizărilor pe luni ale veniturilor şi cheltuielilor bugetelor raioanelor, bugetului unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetului municipiului Bălţi şi bugetului
municipiului Chişinău şi, pînă la 1 ianuarie, le depun la Ministerul Finanţelor.
După aprobarea bugetului local, autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de
nivelul întîi prezintă la direcţia finanţe respectivă o copie a deciziei privind aprobarea bugetului,
legalizată de secretarul autorităţii reprezentative şi deliberative respective.
În termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţia finanţe prezintă ministerului bugetul
raionului, bugetul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipiului
Bălţi şi bugetul municipiului Chişinău pentru a fi incluse în bugetul public naţional.
Execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează
prin sistemul trezorerial, reflectîndu-se în conturi distincte:
a) încasările veniturilor în conformitate cu structura clasificaţiei bugetare;
b) efectuarea de cheltuieli în limita alocaţiilor aprobate şi conform destinaţiei stabilite.

18
Sistemul trezorerial prin care se efectuează execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale şi reglarea decontărilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat prin
Trezoreria de Stat, formată din Trezoreria Centrală şi trezoreriile teritoriale.
Ministerul Finanţelor - Trezoreria Centrală, în baza legii bugetare anuale, efectuează alocări de
transferuri de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea
şi la bugetul municipal Bălţi, precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de
stat, şi percepe în mod incontestabil din conturile trezoreriale ale bugetelor respective
mijloacele băneşti datorate bugetului de stat.

Trezoreriile teritoriale au următoarele atribuţii:

a) efectuează, în baza deciziilor autorităţii reprezentative şi deliberative a unităţii administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi, alocări de transferuri de la bugetul
respectiv la bugetele locale, precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat
şi de la impozitul pe bunurile imobiliare;
b) asigură execuţia conformă a bugetelor instituţiilor publice finanţate de la bugetul unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetul municipal Bălţi;
c) asigură execuţia conformă a bugetelor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), precum şi
ale instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete din raza de activitate a trezoreriei teritoriale.
Conturile pentru gestionarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale, precum şi conturile instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete pot fi deschise
numai în trezoreriile teritoriale respective.
Metodologia de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorerial
se elaborează şi se aprobă de către Ministerul Finanţelor în conformitate cu actele normative în
vigoare.
Direcţiile finanţe, în baza deciziilor autorităţii reprezentative şi deliberative a unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, percep în mod incontestabil din conturile
trezoreriale ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi mijloacele băneşti datorate
bugetului unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
Etapa IV. Întocmirea raportului privind execuţia bugetelor UAT
Direcţia finanţe şi/sau subdiviziunea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale întocmesc
rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor respective.
Rapoartele trimestriale se examinează şi se aprobă de către autoritatea executivă respectivă.
Rapoartele privind mersul execuţiei bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe semestrul întîi
şi pe 9 luni ale anului în curs se audiază la şedinţa autorităţii reprezentative şi deliberative a
unităţii administrativ-teritoriale.

19
Raportul anual privind execuţia bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe anul de gestiune se
aprobă de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă cel tîrziu la data de 15 februarie a anului
următor anului de gestiune.
În termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţiile finanţe prezintă ministerului
rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
pentru a fi incluse în raportul privind execuţia bugetului public naţional.

20
 CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Bugetul de Stat este un plan financiar prin care Guvernul dorește să atingă obiectivele
stabilite de politicile sale de dezvoltare. În acest sens, pentru asigurarea unei utilizări eficiente a
resurselor disponibile este absolut necesar ca în propunerea de buget să existe o claritate privind
obiectivele generale de politici urmărite. Din acest punct de vedere, Propunerea de Buget trebuie
esențial îmbunătățită, pentru a elucida legăturile dintre obiectivele sectoriale și cele generale.
Din acest punct de vedere, este necesară sporirea în continuare a cotei din cheltuieli acoperite de
programe și îmbunătățirii calității acestora.

Raportul anual de executare a bugetului este cea mai slabă verigă în ce privește
dezvăluirea informației din procesul bugetar. Cu toate că acesta dezvăluie în detaliu informațiile
financiare, acesta nu conține suficiente explicații narative privind cauzele diferențelor apărute
față de bugetul aprobat. În acest sens, recomandăm ca Rapoltul anual de executare a bugetului să
prezinte o informație analitică mai consistentă asupra cauzelor diferențelor înregistrate. De
asemenea, este recomandată o analiză mai cuprinzătoare a evoluției macroeconomice față de cea
prognozată, privind evoluția indicatorilor nefinanciari și a celor de performanță.

În prezent, autoritățile publice sunt axate mai mult pe informare și foarte puțin pe
comunicarea cu publicul larg. Pentru a beneficia pe deplin de participarea cetățenilor este
necesar ca instituțiile implicate în procesul bugetar să-și formuleze politici privind consultările
cu publicul, să stabilească exact agenda și obiectivele pentru consultările publice și să publice
rapoarte privind contribuția publicului în acest proces.

Pentru a îmbunătăți transparența la etapa Propunerii de buget este necesar ca documentul:

 Să prezinte scenariile macroeconomice și să includă o analiză a sensibilității bugetului la aceste
scenarii;
 Să prezinte în mod clar politicile noi și impactul acestora asupra veniturilor și cheltuielilor în
termeni financiari, nefinanciari și cu descriere narativă;
 Să prezinte o mai bună informare privind starea activelor de stat, inclusiv a întreprinderilor ;
 Să conțină mențiuni corecte privind: obligațiile viitoare și contingente, transferurile către
întreprinderi publice, cheltuielile fiscale și o sinteză privind toate sursele dedicate;
 Să prezinte o analiză cantitativă și calitativă a riscurilor bugetare;
Pentru sporirea responsabilității Executivului față de cetățeni este necesar ca Executivul
să prezinte un Raport anual privind implementarea recomandărilor stipulate de Curtea de Conturi
în rapoartele de audit a ministerelor și agențiilor.. Aceasta se referă în egală măsură la
21
Propunerea de buget și la Raportul de executare a bugetului. Aceste documente trebuie să arate
în mod clar cum finanțarea din buget a politicilor contribuie la reducerea sărăciei.

În prezent utilizarea Fondului de rezervă are loc fără un control din partea Parlamentului.
Totodată, din Fondul de rezervă a Guvernului se finanțează bună parte din cheltuieli care nu
reflectă o urgență deosebită, care ar face imposibil ca Parlamentul să discute oportunitatea
efectuării acestora. În acest sens, se recomandă modificarea procedurilor de administrare a
Fondului de Rezervă, în așa mod încât numai în situații excepționale Guvernul să poată efectua
cheltuieli fără aprobarea de către Parlament.

Pentru sporirea calității procesului bugetar prin îmbunătățirea procesului de asigurare a

transparenței se recomandă (prin acte legislative sau normative):
 Stipularea clară a etapelor procesului bugetar cu documentele ce vor fi puse la dispoziția
publicului la fiecare din etape;
 Ca prima etapă a procesului bugetar să se finalizeze cu publicarea CBTM și acesta să fie
prezentat ca o Propunere prealabilă de buget ;
 Ca în Propunerea de buget a executivului să fie preluate toate informațiile relevante din
CBTM pentru a formula o Propunere de Buget comprehensivă, în conformitate cu cele mai bune
practici stabilite la nivel internațional.
 Adoptarea unei practici de publicare a rapoartelor sectoriale de executare a bugetului de către
autoritățile publice respective.
 Formularea obligatorie a Raportului (revizuirii) de mijloc de an.

În practica actuală a procesului bugetar, Guvernul nu elaborează un document simplificat pentru

cetățeni - Bugetul pentru Cetățeni. Se recomandă elaborarea acestui tip de Buget, cel puțin
pentru a reflecta conținutul Propunerii de Buget a executivului. Bugetul pentru Cetățeni ar fi
primul pas în stabilirea unei comunicări cu publicul larg într-un limbaj accesibil acestuia.

Totodată, ținând cont de importanța participării cetățenilor în procesul bugetar în fortificarea

democrației în Republica Moldova și sporirea eficacității și eficienței utilizării resurselor publice
se recomandă introducerea în programului școlar a ciclului gimnazial a studierii principalelor
noțiuni privind bugetul public în Republica Moldova. Acestea trebuie sa cuprindă dezvăluirea
rolului bugetului de stat, sursele de venit și tipurile de cheltuieli, modalitatea de aprobare și
instrumentele de influențare a deciziilor.

22