Raport Lunar Privind Evoluția Social-Economică A Republicii Moldova

Raport lunar privind evoluția social-
economică a Republicii Moldova

CONFORM DATELOR DISPONIBILE LA 31.12.2021
Chișinău 2021
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
CUPRINS
Sumar executiv .................................................................................................................................................... 4

1. Sectorul real ................................................................................................................................................. 7
1.1. Produsul Intern Brut......................................................................................................................................................................... 7
1.2. Industria .............................................................................................................................................................................................. 10
1.3. Agricultura ......................................................................................................................................................................................... 11
1.4. Transportul de mărfuri și pasageri.......................................................................................................................................... 12
1.5. Comerțul intern de bunuri și servicii...................................................................................................................................... 13
1.6. Activitatea turistică ........................................................................................................................................................................ 14
1.7. Investiții în active imobilizate.................................................................................................................................................... 15
2. Sectorul monetar ..................................................................................................................................................... 17
2.1. Inflația .................................................................................................................................................................................................. 17
2.2. Cursul de schimb şi piaţa valutară ........................................................................................................................................... 19
2.3. Indicatorii monetari ....................................................................................................................................................................... 21
3. Finanțe publice ........................................................................................................................................................ 25
3.1. Bugetul public național ................................................................................................................................................................. 25
3.2. Datoria de stat administrată de Guvern ................................................................................................................................ 26
4. Sectorul extern ........................................................................................................................................................ 28
4.1. Balanța de plăți externe................................................................................................................................................................ 28
4.2. Comerț internațional cu mărfuri .............................................................................................................................................. 33
4.2.1. Exporturi (FOB)........................................................................................................................................ 34
4.2.2. Importuri (CIF)......................................................................................................................................... 36
4.2.3. Indicii comerțului internațional cu mărfuri în trimestru Ш 2021 ....................................................... 38
5. Sectorul social .......................................................................................................................................................... 39
5.1. Piața muncii ....................................................................................................................................................................................... 39
5.2. Remunerarea muncii ..................................................................................................................................................................... 40
1
Lista figurilor
Figura 1.1. Evoluția trimestrială a Produsului intern brut în anii 2019-2021 (%)....................................................... 7
Figura 1.2. Evoluția PIB și contribuția sectoarelor (%), ianuarie-septembrie 2018-2021 .......................................... 7
Figura 1.3. Contribuția sectoarelor la evoluția PIB (%), 9 luni 2021 ............................................................................ 8
Figura 1.4. Evoluția PIB pe utilizări și contribuția sectoarelor (%), ianuarie-septembrie 2018-2021 ....................... 9
Figura 1.5. Evoluția trimestrială a PIB pe utilizări și contribuția sectoarelor (%), anii 2020-2021............................ 9
Figura 1.6. Evoluția sectorului industrial, ianuarie-octombrie, 2015-2021, %........................................................... 10
Figura 1.7. Evoluția lunară a sectorului industrial, %, 2020-2021 ............................................................................. 10
Figura 1.8. Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei în ianuarie-octombrie .................................. 11
Figura 1.9. Evoluția producției agricole, ianuarie-septembrie, 2010-2021 ................................................................ 11
Figura 1.10. Principalele culturi agricole ce au influențat evoluția volumului producției agricole, ianuarie-
septembrie 2021, p.p. ....................................................................................................................................................... 12
Figura 1.11. Principalele categorii de producție animalieră ce au influențat evoluția volumului producției agricole,
ianuarie-septembrie 2021, p.p. ........................................................................................................................................ 12
Figura 1.12. Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, % ......................................................................... 12
Figura 1.13. Evoluția lunară a numărului de pasageri transportați, %........................................................................ 13
Figura 1.14. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației, % ....... 13
Figura 1.15. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor, % ... 14
Figura 1.16. Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare, mii
persoane ............................................................................................................................................................................ 14
Figura 1.17. Evoluția volumului investițiilor, ianuarie-septembrie 2017-2021, % .................................................... 15
Figura 1.18. Sursele de finanțare ale investițiilor după contribuția acestora la evoluția investițiilor, ianuarie-
septembrie 2021 ............................................................................................................................................................... 15
Figura 1.19. Structura investițiilor după sursele de finanțare, %, ianuarie-septembrie 2021 .................................. 15
Figura 1.20. Gradul de influență asupra evoluției investițiilor pe tipuri de active, ianuarie-septembrie 2021 ....... 16
Figura 1.21. Structura investițiilor după tipuri de active, %, ianuarie-septembrie 2021 .......................................... 16
Figura 2.1. Dinamica ratei anuale a inflației , % ............................................................................................................ 17
Figura 2.2. Dinamica indicilor prețurilor internaționale la principalele grupe de produse (2016=100), % ............ 17
Figura 2.3. Contribuția principalelor componente ........................................................................................................ 17
Figura 2.4. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la principalele produse alimentare, ............................................. 18
Figura 2.5. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la principalele mărfuri nealimentare, .......................................... 19
Figura 2.6. Creșterea (+) /scaderea (-) tarifelor la principalele servicii prestate populației, .................................... 19
Figura 2.7. Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR ....... 19
Figura 2.8. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă de
valută străină de la persoanele fizice, % ......................................................................................................................... 20
Figura 2.9. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei ..................................................................... 20
Figura 2.10. Structura Masei monetare M3 .................................................................................................................... 21
Figura 2.11. Contribuția la evoluția masei monetare M3, sfârșitul lunii noiembrie a anilor 2017-2021, p.p. .......... 21
Figura 2.12. Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii noiembrie 2017-2021 ............. 21
Figura 2.13. Dinamica lunară a depozitelor noi atrase, mil. lei .................................................................................... 22
Figura 2.14. Soldul creditelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii noiembrie 2017-2021 ................. 22
2
Figura 2.15. Portofoliul de credite ................................................................................................................................. 23

Figura 2.16. Dinamica lunară a creditelor noi acordate după tip de valută, mil. lei ................................................... 23
Figura 2.17. Creditele noi acordate după utilizatori, ..................................................................................................... 24
Figura 2.18. Creditele noi acordate persoanelor fizice, mil. lei .................................................................................... 24
Figura 2.19. Evoluția ratei de bază și a ratelor dobânzii la depozite și credite, % ...................................................... 24
Figura 3.1. Evoluția lunară a veniturilor și cheltuielilor bugetare în anii 2020-2021 ............................................... 25
Figura 3.2. Contribuția componentelor la creșterea veniturilor bugetare (%), ianuarie-noiembrie 2021 .............. 25
Figura 3.3. Structura veniturilor bugetare (%).............................................................................................................. 26
Figura 3.4. Contribuția componentelor la creșterea cheltuielilor (%), ianuarie-noiembrie 2021 ............................ 26
Figura 3.5. Datoria de stat la data de 30 noiembrie, anii 2016 -2021, mil.lei.............................................................. 26
Figura 3.6. Evoluția lunară a datoriei de stat internă și externă (%), anii 2020-2021 .............................................. 27
Figura 3.7. Structura VMS pe maturități, % ................................................................................................................... 27
Figura 4.1. Principalele componente ale contului curent, mil. dolari SUA .................................................................. 28
Figura 4.2. Comerțul internațional cu bunuri, mil. dolari ............................................................................................. 28
Figura 4.3. Comerțul internațional cu servicii, mil. dolari ............................................................................................ 29
Figura 4.4. Exportul serviciilor de telecomunicații, informatică și informații, mil. dolari ........................................ 29
Figura 4.5. Veniturile primare nete, mil. dolari ............................................................................................................. 30
Figura 4.6. Veniturile secundare nete, mil. dolari .......................................................................................................... 30
Figura 4.7. Contul financiar, mil. dolari .......................................................................................................................... 31
Figura 4.8. Achiziția netă de active financiare a ISD pe instrumente , mil. dolari ....................................................... 31
Figura 4.9. Acumularea netă de pasive a ISD pe instrumente, mil. dolari................................................................... 31
Figura 4.10. Structura ISD pe activități economice (capital propriu) la 30.09.2021, % ............................................. 32
Figura 4.11. Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova din străinătate, mil. dolari................ 32
Figura 4.12. Evoluția comerțului internațional cu mărfuri (ianuarie-octombrie) ...................................................... 33
Figura 4.13. Evoluția lunară a exporturilor (%) și ........................................................................................................ 33
Figura 4.14. Evoluția lunară a importurilor (%) și contribuția pe grupe de țări (p.p.), în anii 2020-2021 ............. 33
Figura 4.15. Exporturile cu mărfuri pe grupe de țări, mil. dolari (ianuarie-octombrie) ............................................ 34
Figura 4.16. Principalele țări partenere, (ianuarie-octombrie 2021) ........................................................................ 34
Figura 4.17. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) exporturilor (p.p.) pe secțiuni de mărfuri, p.p.
(ianuarie-octombrie 2021) .............................................................................................................................................. 35
Figura 4.18. Importurile cu mărfuri pe grupe de țări, mil. dolari (ianuarie-octombrie) ........................................... 36
Figura 4.19. Principalele țări partenere, (ianuarie-octombrie 2021) ......................................................................... 36
Figura 4.20. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) importurilor pe secțiuni conform CSCI, rev.4, p.p.
(ianuarie-octombrie 2021) .............................................................................................................................................. 37
Figura 4.21. Importurile (CIF) pe principalele secțiuni conform CSCI, rev.4 (ianuarie-octombrie 2021) ................ 37
Figura 4.22. Indicele raportului de schimb pe secțiuni de mărfuri în trimestrul Ш 2021 (%) ................................. 38
Figura 5.1. Repartizarea populației de 15 ani și peste (trimestrul III 2021), mii persoane ....................................... 39
Figura 5.2. Populația ocupată pe activități economice, mii persoane .......................................................................... 39
Figura 5.3. Numărul șomerilor, persoane ...................................................................................................................... 40
Figura 5.4. Evoluția câștigului salarial mediu pe economie, sectorul bugetar și real, (ianuarie-
septembrie 2017- 2021)................................................................................................................................................... 40
Figura 5.5. Câștigul salarial mediu lunar pe activități economice, lei .......................................................................... 41
3
Sumar executiv
Economia națională se menține pe traiectorie ascendentă. În 9 luni 2021 Produsul intern brut
(PIB) a însumat 174,1 miliarde lei și a înregistrat creștere reală de 10,3% față de aceeași perioadă a
anului 2020. Accelerarea creșterii consumului intern, a activității investiționale și înviorarea
activității economice sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere. Majoritatea
sectoarelor au generat influență pozitivă asupra PIB: Comerț cu ridicata şi cu amănuntul, transport
şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică (+1,5 p.p. contribuție la PIB), Administrație
publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învățământ; sănătate şi asistenţă socială (+1,5 p.p.);
Industria (+1,3 p.p.); Agricultura (+1,3 p.p.); Informații și comunicații (+0,6 p.p.) etc. Totodată,
consumul final și activitatea investițională au influențat PIB cu 11 p.p. și 8,6 p.p., respectiv. Relansarea
cererii interne a determinat creșterea (în termeni reali) a importurilor cu un ritm mai mare decât
exporturile și, astfel, exportul net a avut o influență negativă asupra PIB și a sustras 9,3 p.p. din
creștere.
Sectorul industrial este în creștere stabilă. În ianuarie-octombrie 2021 volumul producției
industriale s-a majorat cu 12,6%. Această evoluție s-a datorat relansării, după criza pandemică, a
industriei prelucrătoare (+11,8%), industriei extractive (+11,5%), precum și majorării producției
sectorului energetic (+18,4%).
După un an de secetă severă, în 9 luni ale anului 2021 sectorul agricol a acumulat o creștere
de 20,5%. Majorarea producției globale agricole a fost determinată de creșterea producției vegetale
cu 34,9%. Sectorul zootehnic rămâne în scădere (-4,7%), datorită micșorării în continuare a
efectivului de animale și a scăderii producției animaliere de toate categoriile.
Sectorul transportului de mărfuri și pasageri a revenit pe un trend ascendent, după evoluțiile
continui negative generate de criza pandemică. În ianuarie-octombrie 2021 transportul de
mărfuri a crescut cu 16%, iar transportul de pasageri - cu circa 11,9%. Totuși, aceste creșteri nu au
asigurat recuperarea pierderilor din timpul crizei anului 2020, volumul mărfurilor transportate fiind
mai mic cu 0,2%, iar numărul pasagerilor transportați – cu 41%, comparativ cu cel înregistrat în
aceeași perioadă a anului 2019.
Evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii indică o îmbunătățire a cererii
din partea populației. În ianuarie-octombrie 2021 comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o
creștere de 15,1%, iar comerțul cu servicii de piață prestate populației – de 1,7 ori (în prețuri
comparabile). A fost în creștere și volumul tranzacțiilor realizate de întreprinderi: volumul serviciilor
prestate întreprinderilor a crescut cu 28,5%, iar volumul comerțului cu ridicata – cu 23,1% (în
prețuri curente).
Turismul continuă să fie afectat de consecințele pandemiei COVID-19, dar intensitatea
acesteia scade. În ianuarie-septembrie 2021 agențiile de turism şi tur-operatorii au acordat servicii
la circa 126,1 mii de turiști și excursioniști, ce constituie o creștere de circa 1,9 ori față de perioada
similară a anului 2020 (afectat de consecințele pandemiei COVID). Din numărul total de turiști, circa
65% au constituit turiștii rezidenți (locali) și circa 35% - turiștii nerezidenți (străini). În pofida
ameliorării treptate a situației în domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de circa 1,9 ori celui
înregistrat în ianuarie-septembrie 2019 (perioada anterioară crizei pandemice).
4
Pe fonul descreșterilor din perioada de criză din 2020, activitatea investițională s-a relansat.
În ianuarie-septembrie 2021 volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând
circa 18,3 mild. lei. Sporirea investițiilor proprii ale agenților economici orientate în tehnologii noi,
mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor publice în dezvoltarea infrastructurii au constituit
factorii de bază care au influențat creșterea investițiilor.
Presiunile inflaționiste se accentuează. Rata inflației anuală a trecut peste limita superioară a
intervalului de variație al țintei inflației stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%),
constituind 12,4% (noiembrie 2021 față de noiembrie 2020). Ca răspuns la presiunea inflaționistă în
creștere, BNM la data de 05.10.2021 a majorat rata de bază cu 0,85 puncte procentuale (p.p.)– până
la 5,5%.
Leul moldovenesc s-a depreciat față de dolarul american, dar s-a apreciat față de Euro. În lunile
ianuarie-noiembrie 2021 moneda națională a marcat o depreciere de 3% față de dolarul SUA în
termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2021 până la 17,73 lei la
30.11.2021). Față de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 5,2%. Stocul activelor valutare de rezervă
ale BNM la sfârșitul lunii noiembrie a constituit 3781,4 mil. dolari (ce ar asigura 6,1 luni de import),
micșorându-se cu 0,1% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2020 şi majorându-se cu
2,7% - faţă de situația la 30.11.2020.
Cererea pentru credite este în creștere. Volumul creditelor noi acordate în ianuarie-noiembrie
2021 a înregistrat o majorare cu circa 35,1% față de perioada respectivă a anului 2020, datorită
condițiilor de creditare favorabile. Cel mai mult s-a majorat volumul creditelor acordate persoanelor
fizice – de 1,7 ori, din care creditele pentru imobil s-au majorat de 1,9 ori, iar cele pentru consum –
de 1,8 ori. Concomitent, volumul depozitelor noi s-au majorat cu doar 1% din cauza atractivității
reduse a acestora.
Veniturile bugetare se mențin pe un trend pozitiv, în luna noiembrie fiind înregistrată
creștere cu 15,9%. Cumulativ în ianuarie-noiembrie la Bugetul public național au fost încasate
venituri în valoare de circa 67,9 mild. lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 22,4% față de perioada
similară a anului 2020. Rezultatul pozitiv se datorează în mare parte relansării consumului intern,
care a favorizat majorarea încasărilor din impozite și taxe pe mărfuri și servicii. Totodată, au fost
realizate cu 11,4% mai multe cheltuieli, acestea însumând circa 71 mild. lei. Cheltuielile pentru
ocrotirea sănătății și protecție socială au avut cea mai mare contribuție la majorarea cheltuielilor
bugetare totale. Astfel, deficitul bugetar a atins nivelul de -3 051,4 mil.lei, comparativ cu -8 220,5
mil.lei în perioada similară din anul precedent.
Datoria de stat este în creștere. Datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 77,7 mild.
lei, înregistrând o majorare de 17,8% față de aceeași situație din anul precedent. Conform datelor de
la sfârșitul lunii noiembrie, datoria de stat internă însumează 33,5 mild. lei, în creștere cu 15,1% și
datoria de stat externă - 2,5 mild. dolari SUA (44,2 mild. lei), care a sporit cu 16,6% (cu 19,9% - în
moneda națională).
Restabilirea cererii interne, precum și creșterea prețurilor internaționale la resursele
energetice și materia primă au condus la majorarea de circa 2,2 ori a deficitului contului
curent al balanței de plăți în ianuarie-septembrie 2021, constituind 12,7% în raport cu PIB.
Volumul remiterilor personale primite din străinătate a crescut cu 13,8%. Concomitent, intrările de
investiții străine directe au atins 187 mil. dolari, fiind în creștere de 4,6 ori față de nivelul din 9 luni
5
2020. Totuși, volumul acestora a fost insuficient pentru a atinge nivelul pre-criză (467,9 mil. dolari –
ianuarie-septembrie 2019).
Comerțul internațional de mărfuri se intensifică. Conjunctura externă favorabilă și creșterea
cererii de bunuri în principalele țări partenere a condus la majorarea exporturilor cu 23,6% în
ianuarie-octombrie 2021, însumând 2455,6 mil. dolari SUA. Totodată, cererea internă, care se
menține pe un trend pozitiv, a determinat creșterea importurilor cu 32,2%, atingând valoarea de
5718,9 mil. dolari SUA. Volumul importurilor a depășit de circa 2,3 ori volumul exporturilor și, astfel,
soldul negativ al balanței comerciale s-a majorat de circa 1,4 ori, accentuându-se mai mult
dependența economiei de sursele externe.
Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în ianuarie-septembrie
2021 a constituit 8897,9 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 13,3% față de ianuarie-septembrie
2020. În termeni reali salariul a crescut cu 10,1%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa
420 Euro sau 502 dolari SUA. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 7633,6 lei,
fiind în creștere cu 7,6%, iar în sectorul real – 9352,9 lei și s-a majorat cu 15%, respectiv (în termeni
nominali).
Mărimea medie a pensiei lunare la 01.10.2021 a constituit 2284,37 lei și s-a majorat cu 11,4% față
de aceeași dată a anului 2020 în termeni nominali.
Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de 22,6
mii, fiind în scădere cu 7,6 mii față de nivelul trimestrului III 2020 (30,2 mii).
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară în trimestrul III 2021 a
înregistrat valoarea de 2,5%, fiind mai joasă cu 0,9 p.p. față de trimestrul III 2020 (3,4%).
Numărul șomerilor înregistrați la oficiile forței de muncă în ianuarie-noiembrie 2021 a constituit
circa 33 mii persoane și s-a micșorat cu circa 28% față de ianuarie-noiembrie 2020.
În anul 2020 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună
3096,6 lei și s-au majorat cu 7,5% (in termeni nominali), iar cheltuielile medii lunare de consum -
au rămas practic la nivelul anului precedent și au însumat în medie pe o persoană 2791,2 lei.
Mărimea minimului de existență în semestrul I 2021 a constituit în medie pe lună pentru o
persoană 2125 lei, în creştere faţă de semestrul I 2020 cu 2% (în termeni nominali).
6
1. Sectorul real
1.1. Produsul Intern Brut
Figura 1.1. Evoluția trimestrială a Produsului intern
brut în anii 2019-2021 (%)
Conform datelor statistice publicate de Biroul 24.0 21.5
Național de Statistică, economia națională a intrat
19.0
pe o traiectorie ascendentă în anul 2021 și a
înregistrat creștere de 1,8% în trimestrul I, 14.0
accelerându-se în trimestrul II (+21,5%), după care 8.3
9.0 5.9
a urmat o temperare până la 8,3%. Astfel, în 9 luni 4.5 4.3
cumulativ, Produsul intern brut a însumat 174,1 4.0
0.2 0.9
1.8
miliarde lei și a înregistrat creștere reală de 10,3% -1.0

față de aceeași perioadă a anului precedent.
-6.0 -3.3
Relansarea cererii interne și înviorarea activității
-11.0
economice în sectorul real al economiei sunt -9.7
factorii determinanți care au favorizat această -16.0 -14.0

creștere.
Față de trimestrul respectiv din anul precedent

Față de trimestrul precedent
Sursă: Biroul Național de Statistică
Figura 1.2. Evoluția PIB și contribuția sectoarelor (%),

ianuarie-septembrie 2018-2021
Pe categorii de resurse, influență pozitivă a fost
generată de sectoarele în care s-a accentuat 15
creștere: Comerț interior (+1,3 p.p. contribuție la
10.3
PIB), Agricultură (+1,3 p.p.), Industria
10
prelucrătoare (+1,1 p.p.), Sănătate şi asistenţă
socială (+1,1 p.p.), Informații și comunicații (+0,6
4.8
p.p. etc. 5 4.0
Totodată, unele sectoare au stagnat și nu au avut 0

influență asupra evoluției PIB: Activități ale
gospodăriilor casnice în calitate de angajator de
-5
personal casnic; activități ale gospodăriilor casnice
de producere de bunuri şi servicii destinate
consumului propriu; Activități de cazare și -10
-8.2
alimentație publică; Distribuția apei; salubritate, 2018 2019 2020 2021

gestionarea deșeurilor, activități de Impozite Alte servicii
Comerț interior Industrie
decontaminare; Activități profesionale, științifice şi Construcţii Informaţii şi comunicaţii
tehnice. Agricultura PIB
7
Figura 1.3. Contribuția sectoarelor la evoluția PIB (%),

9 luni 2021
Evoluția pozitivă a comerțului interior cu amănuntul
și a comerțului cu servicii prestate populației, indică
PRODUSUL INTERN BRUT 10.3
o îmbunătățire a cererii din partea populației,
generând o creștere de 8,9% a Valorii Adăugate Brute Impozite nete pe produs
3.1
(impozite minus subvenții)
(VAB). Comerţ cu ridicata şi cu
1.3
amănuntul; întreţinerea şi…
După seceta severă din anul 2020, sectorul agricol a Agricultură, silvicultură şi
generat o creștere a VAB 14,3%, determinată exclusiv 1.3
pescuit
de creșterea producției vegetale, pe când producția Industria prelucrătoare 1.1
animalieră a rămas în scădere. A fost în creștere
roada la majoritatea culturilor agricole ( grâu, orz, Sănătate şi asistenţă socială 1.1
floarea soarelui, rapița, legume, cartofi, pomușoare
Informaţii şi comunicaţii 0.6
de cultură, fructe, porumb etc.).
Construcţii 0.5
Sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent,
cu un rezultat de +9,8% a VAB. Creșterea sectorului Învăţământ 0.3
industrial s-a datorat intensificării activității din Producţia şi furnizarea de
0.2
majoritatea ramurilor industriei prelucrătoare (în energie electrică şi termică,…
special fabricarea de mobilă, industria ușoară, Tranzacţii imobiliare 0.2
industria metalurgică, sectorul automotive,
prelucrarea fructelor și legumelor etc.), creșterii Transport şi depozitare 0.2
producției ramurii energetice și a industriei Activități financiare și
0.1
asigurări
extractive.
Activităţi de servicii
0.1
Serviciile de sănătate și asistență socială au fost în administrative şi activităţi…
Administraţie publică şi
creștere cu 25,4%, fiind unul dintre cele mai solicitate apărare; asigurări sociale…
0.1
sectoare de la începutul pandemiei și, respectiv, au Arta, activități de recreere și
0.1
avut o influență majoră asupra creșterii PIB. de agrement
Industria extractivă 0.0
Semne de revigorare se atestă și în sectorul IT, care a
marcat o creștere de 11,9% în ianuarie-septembrie. Activităţi ale gospodăriilor
0.0
casnice în calitate de…
Această evoluție se datorează, în mare parte, Activități de cazare și
0.0
relansării cererii pentru serviciile IT și serviciile alimentație publică
informatice, politicilor favorabile dezvoltării Distribuţia apei; salubritate,
0.0
gestionarea deşeurilor,…
sectorului, în special, regimului fiscal distinct în care
Activităţi profesionale,
operează rezidenții parcului virtual „Moldova IT ştiinţifice şi tehnice
0.0
Park”. Alte activităţi de servicii - 0.1
Relansarea consumului intern și intensificarea
-2 0 2 4 6 8 10 12
importurilor au determinat încasări mai mari din
impozite și taxe pe mărfuri și servicii la Bugetul Sursă: Biroul Național de Statistică
public național și, prin urmare, creșterea cu 25% a

Impozitelor nete pe produse au generat un impact de
3,1 p.p. la PIB.
8
Figura 1.4. Evoluția PIB pe utilizări și contribuția

sectoarelor (%), ianuarie-septembrie 2018-2021
Pe partea cererii, creșterea PIB a fost impulsionată de
intensificarea consumului final și a activității
investiționale. Relansarea cererii interne a favorizat 25
creșterea importurilor de bunuri și servicii cu 11%
20
(în termeni reali), în timp ce exporturile - cu 1,7%.
Respectiv, exportul net a avut o influență negativă și 15
a sustras 9,3% din creșterea PIB. 10.3
10
Consumul final se menține în creștere (+11,5% 4.0 4.8
creștere și +11 p.p. contribuție la PIB), ca rezultat al 5
creșterii consumului privat și al administrației 0

publice. Consumul populației, care a avut cel mai
mare impact pozitiv asupra creșterii economice, a -5 -8.2
fost susținut din contul veniturilor disponibile -10
(veniturilor salariale, transferurilor de mijloace
bănești din străinătate efectuate de persoanele fizice -15
2018 2019 2020 2021
prin bănci), precum și ca rezultat al îmbunătățirii
sentimentului de încredere a consumatorilor în Export net Formarea brută de capital
starea actuală a economiei și în perspectivele de Consum public Consum privat
PIB
creștere economică în urma atenuării consecințelor
pandemiei. Figura 1.5. Evoluția trimestrială a PIB pe utilizări și
contribuția sectoarelor (%), anii 2020-2021
Formarea brută de capital fix a crescut cu 7,9% și a
50
contribuit cu 2,1 p.p. la PIB. Variația pozitivă a
stocurilor a contribuit cu +6,4 p.p. la PIB. Astfel, 40
contribuția formării brute de capital a constituit 8,6 30
p.p. Evoluția pozitivă a activității investiționale în 21.5
perioada ianuarie-septembrie 2021 a fost 20

10.3
determinată de situația creditară favorabilă, 10
0.9 1.8
continuarea proiectelor investitorilor străini, a -3.3
0
proiectelor de infrastructură, procurarea de către -9.7
-14.0
stat a mijloacelor de transport urban public și -10
transport medical asistat de urgență. -20
-30
2020Q1 2020Q2 2020Q3 2020Q4 2021Q1 2021Q2 2021Q3
Formarea brută de capital Export net

Consum privat Consum public
PIB
9
1.2. Industria
Sectorul industrial este în creștere stabilă. În Figura 1.6. Evoluția sectorului industrial, ianuarie-
ianuarie-octombrie 2021 volumul producției octombrie, 2015-2021, %
industriale s-a majorat cu 12,6% comparativ cu 12.6
perioada similară a anului 2020. Au fost în creștere 12
toate ramurile industriale: 6.9

8
Industria prelucrătoare: +11,8%. 4.6
3.3 3.5 3.4
Industria extractivă: +11,5%. 4
Producția și furnizarea de energie: +18,4%. -0.4

0
Creșterea sectorului industrial s-a datorat relansării,
după criza pandemică, a majorității ramurilor -4
industriei prelucrătoare, industriei extractive, -6.9
precum și creșterii producției ramurii energetice. -8

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Principalele ramuri care au influențat pozitiv I-X I-X I-X I-X I-X I-X I-X I-X
evoluția industriei în ianuarie-octombrie 2021 au Producția și furnizarea de energie
fost: Industria prelucrătoare
- fabricarea de mobilă (în creștere de 2 ori); Industria extractivă
- producția și furnizarea de energie (+18,4%); TOTAL industie
- fabricarea de îmbrăcăminte (+14,9%); Sursă: Biroul Național de Statistică
- fabricarea produselor din minerale nemetalice

(beton, ciment, ipsos, etc.) (+12,3%) Figura 1.7. Evoluția lunară a sectorului industrial, %,
- industria construcțiilor metalice și a produselor 2020-2021
din metal (+20,5%); 80
- fabricarea articolelor din plastic (+16,8%);

60 50.4
- prelucrarea fructelor și legumelor (+19,5%);
- fabricarea produselor textile (+13,2%); 40
- fabricarea băuturilor (+7,4%); 20.5

16.2
20 11.8 11.0
- repararea articolelor fabricate din metal, 2.8
17.0
-1.8 13.8
mașinilor și echipamentelor (de 1,8 ori); 0 -9.3 6.6
2.0
- fabricarea produselor din tutun; -7.8
-20
- producția, conservarea și prelucrarea cărnii
(+5,6%). -40
- industria extractivă (+11,5%);

-60
- articole din hârtie și carton (+21,6%); X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X
- fabricarea echipamentelor electrice: fire, cabluri, 2020 2021
dispozitive de conexiune pentru acestea Total, industrie

(+11,9%). Industria extractivă
Industria prelucrătoare
Producția și furnizarea de energie
10
Figura 1.8. Principalele ramuri care au influențat

Principalele ramuri care au descrescut în ianuarie- evoluția industriei în ianuarie-octombrie
octombrie 2021, au fost: 2021, p.p.
(+ influență pozitivă; - influență negativă)
- fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și
animale (-38,8%); -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
TOTAL industrie 12.6

- fabricarea de piese și accesorii pentru
Mobila 3.0
autovehicule și motoare (-17,1%); Productia si furnizarea de energie 2.4
- fabricarea substanțelor și produselor chimice Articolele de imbracaminte 1.0
de bază (-27,9%); Produse din minerale nemetalice (beton,… 0.9

Industria constructiilor metalice și a produselor… 0.8
- fabricarea săpunurilor, detergenților și a
Alte produse alimentare 0.8
produselor de întreținere (-48%) Articole din material plastic 0.8
Factorii de influență asupra sectorului industrial: Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 0.6
atenuarea treptată a impactului negativ al Produse textile 0.6
pandemiei COVID-19, relaxarea măsurilor de 0.5

Bauturi
Repararea articolelor fabricate din metal,… 0.5

activitate economică;
Produse din tutun 0.4
restabilirea cererii interne față de bunurile Productia, prelucrarea si conservarea carnii 0.4
industriale; Industria extractivă 0.3
restabilirea parțială a cererii externe ca rezultat Articole din hartie si carton 0.3
al ameliorării situației pandemice în țările Fire si cabluri; dispozitive de conexiune pentru… 0.3
partenere; Alte activitati industriale n.c.a. 0.3

Produse farmaceutice de baza si preparate… 0.3
deficitul de producție agricolă cauzat de Produse de brutarie si produse fainoase 0.3
condițiile meteorologice nefavorabile din anul Prelucrarea lemnului; produse din lemn si pluta;… 0.3
2020 cu repercusiuni asupra unor ramuri ale
industriei alimentare; Sapunuri, detergenti si produse de intretinere,…-0.2
subdezvoltarea unor ramuri industriale, -0.6

Produse chimice de baza, ingrasaminte si…
prezența oligopolurilor sau monopolurilor. -1.0

Piese si accesorii pentru autovehicule si…
Uleiuri si grasimi vegetale si animale-1.3
1.3. Agricultura
Figura 1.9. Evoluția producției agricole, ianuarie-
După un an de secetă severă, în ianuarie- septembrie, 2010-2021
septembrie 2021, producția globală agricolă a în % față de anul precedent
crescut cu 20,5%, însumând circa 27 mild. lei. 60.0
Majorarea producției globale agricole a fost 50.0
determinată de creșterea producției vegetale, pe când 40.0 30.2
producția animalieră a rămas în scădere: 30.0 18.9 20.5
20.0
Producția vegetală: +34,9%. 10.0
8.7
3.7
8.6
3.7
0.2
3.2
Producția animalieră: -4,7%. 0.0

-10.0
A fost în creștere roada la majoritatea culturilor -20.0 -11.8

-30.0
agricole: -21.6
-27.6
-40.0
- Grâu: de 2,7 ori; 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
- Orz: de 2,3 ori; Producţia vegetală Producţia animală
- Floarea soarelui: +12%; Producţia agricolă - total
- Rapița: de 1,9 ori;
11
- Legume: +14,1%; Figura 1.10. Principalele culturi agricole ce au

influențat evoluția volumului producției agricole,
- Cartofi: +24,1%;
ianuarie-septembrie 2021, p.p.
Pomușoare de cultură: +21,3%; grad de influență (+ influență pozitivă; - influență negativă)
- Fructe: +5,4%; 0 4 8 12 16 20 24
- Porumb: +3,6%; Total producţia vegetală 22.22
- Mazăre: de 1,8 ori;
Grâu 14.07
- Culturi bostănoase: +28,3%; Orz 1.94
- Culturi etero-oleaginoase: +47,2%; Floarea soarelui 1.62
Rapiţă 1.32
- Sfeclă de zahăr: +21,5%, etc. Legume 1.12
Cartofi 0.85
În sectorul zootehnic s-au înregistrat scăderi în toate Pomuşoare de cultură 0.51
Fructe 0.37
categoriile de producție animalieră: Porumb 0.24
Mazăre 0.19
- producția de carne (în masă vie) a vitelor și păsărilor Culturi bostănoase 0.17
(-3,4%); Culturi etero-oleaginoase 0.10
Sfeclă de zahăr 0.03
- producția de lapte (-9%);
Secară 0.02
- producția de ouă (-1,7%). Ovăz 0.02
Malai 0.01
Factorii de bază ce au influențat evoluția sectorului

agricol în ianuarie-septembrie, 2021 au fost:
Figura 1.11. Principalele categorii de producție
condițiile meteo favorabile din 2021 comparativ cu animalieră ce au influențat evoluția volumului
2020, când agricultura a fost afectată de secetă producției agricole, ianuarie-septembrie 2021, p.p.
severă; grad de influență (+ influență pozitivă; - influență negativă)
micșorarea continuă a efectivului de vaci (-8,6% în 9 -2.00 -1.50 -1.00 -0.50 0.00
luni, 2021) și respectiv a producției de lapte;
Total producţia animalieră -1.70
concentrarea efectivului de vaci în gospodăriile
individuale ale populației (circa 91,4%) și
subdezvoltarea activităților de antreprenoriat în Vite şi păsări -0.77
zootehnie;
Lapte -0.76
imposibilitatea certificării calității producției Ouă (mii.buc.) -0.06

animaliere pentru export în Uniunea Europeană.
1.4. Transportul de mărfuri și pasageri

Transportul de mărfuri este în creștere, însă Figura 1.12. Evoluția lunară a volumului mărfurilor
pierderile din 2020 încă nu au fost recuperate. În transportate, %
45
ianuarie-octombrie 2021, volumul mărfurilor 43.2
33.2
29.0 31.0
transportate a însumat 15,7 mil. tone, în creștere cu 35
21.8 22.4
16% față de ianuarie-octombrie 2020 și în descreștere 25
13.7
cu 0,2% față de ianuarie-octombrie 2019. 15
3.2
Transportul rutier, feroviar și aerian înregistrează 5
-4.2
creșteri, doar transportul naval este în scădere: -5
-14.1 -14.0 -15.1
transportul rutier: +18,2% -15 -22.2

-24.7
-25
transportul feroviar: +8,2%
-35
transportul aerian: +8,7% IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X
2020 2020 2020 2020 2021 2021 2021 2021 2021 2021 2021 2021 2021 2021
transportul naval: -18,9%. Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

12
Concomitent cu creșterea volumului mărfurilor

transportate, în ianuarie-octombrie 2021, s-a
înregistrat și creșterea parcursului mărfurilor
transportate, cu +12,6%.
Numărul pasagerilor transportați este, de Figura 1.13. Evoluția lunară a numărului de pasageri
asemenea, în creștere, însă mult mai mic decât cel transportați, %
înregistrat până la criza pandemică. În ianuarie- 400
octombrie 2021, numărul de pasageri a crescut cu 410.0
11,9% comparativ cu ianuarie-octombrie 2020, fiind

300
transportați în total circa 50,5 mil. pasageri. Totuși,
circulația pasagerilor nu a revenit la nivelul de până la
criză, acest număr fiind cu 41% mai mic comparativ cu 200
ianuarie-octombrie 2019.
100 62.5
În perioada analizată, a fost în creștere transportul de 122.2
pasageri pe cale rutieră și aeriană, însă în scădere – cel -34.9

pe cale feroviară și navală: 0
16.0 23.2 17.6
9.8
-3.3
pe cale rutieră: +13,7% -43.8 -39.0 -41.8 -38.8 -44.1
-100
pe cale feroviară: -14,9% IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X
2020 2020 2020 2020 2021 2021 2021 2021 2021 2021 2021 2021 2021 2021
pe cale aeriană: de 2,1 ori mai mult

pe cale navală: -15,5% Feroviar Auto Fluvial Aerian Total
Parcursul pasagerilor în ianuarie-octombrie 2021 a

crescut cu 44%.
Factorii de bază care au determinat evoluțiile în sectorul transporturilor:
Restabilirea treptată a cererii interne și externe de bunuri, ca urmare a atenuării impactului pandemiei
COVID-19.
Relaxarea restricțiilor de călătorie a pasagerilor, ca rezultat al campaniilor de vaccinare a populației.
Performanța scăzută a transportului feroviar.
1.5. Comerțul intern de bunuri și servicii

Evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu Figura 1.14. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în
servicii prestate populației arată o îmbunătățire a comerțul cu amănuntul și serviciile prestate
cererii din partea populației și agenților economici. populației, %
În ianuarie-octombrie 2021, comparativ cu ianuarie- 150

octombrie 2020, cifra de afaceri în comerțul cu 157.1
144.7
100 126.7
amănuntul și în comerțul cu servicii prestate populației 66.1
93.7
a crescut: 50 18.5 73.2
16.2 17.7 14.1
81.1
17.8
7.8 14.3 6.8 5.4 6.6 6.9 58.9
55.4 4.9
comerțul intern de bunuri cu amănuntul: +15,1% 0
18.3
(în prețuri comparabile), 60,7 mild. lei; 1.6 0.1 -0.7
8.9
-50
serviciile prestate populației: +74,6% (în prețuri X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X
comparabile), 26,6 mild. lei. 2021
Comerțul de bunuri cu amănuntul
Comerțul cu servicii prestate populației
13
Figura 1.15. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în

Volumul comerțului de bunuri cu ridicata și al
comerțul cu ridicata și serviciile prestate
serviciilor prestate întreprinderilor, de asemenea, a întreprinderilor, %
crescut în ianuarie-octombrie 2021:
60 49.1
Comerțul de bunuri cu ridicata: +23,1% (în 50
46.8
39.8
57.4
prețuri curente), 107,1 mild. lei; 40 27.5 28
33.3
30 41.8 21.5
37.6 39.2 37.7 35.9 36.9
Serviciile prestate întreprinderilor: +28,5% (în 20 8.3 8
2.2
prețuri curente), 40,6 mild. lei. 10
-4.2 18.8
0 -12.4 -11.4
-10 -0.8
-4.4 -7.4 -6.7
-20
Comerțul cu autovehicule continuă să crească -14
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X
semnificativ, cu 48,1% în ianuarie-octombrie 2021, 2021
acumulându-se în 10 luni o cifră de afaceri de 10,9 mild. Comerțul de bunuri cu ridicata

lei. Comerțul cu servicii prestate întreprinderilor
Factorii de bază de influență a activității comerciale pe piața internă au fost:

Atenuarea treptată a impactului negativ al pandemiei COVID-19 și relaxarea măsurilor restrictive ce vizează
activitatea unităților comerciale.
Restabilirea treptată a cererii față de bunuri și servicii, ca rezultat al creșterii veniturilor disponibile ale
populației.
Restabilirea treptată a activității economice din sectoarele economiei naționale.
1.6. Activitatea turistică

Figura 1.16. Numărul turiștilor cazați în structurile de
primire turistică colective cu funcțiune de cazare, mii
Turismul rămâne a fi unul dintre sectoarele economice persoane
cele mai afectate de pandemie. În ianuarie-septembrie
2021 numărul turiștilor cazați în structurile de primire 100
turistică colective cu funcțiune de cazare a constituit
90
126,1 mii persoane, de circa 1,9 ori mai mult față de
perioada similară 2020, inclusiv: 80
70
 turiști rezidenți – 81,6 mii persoane (de 1,9 ori
60
mai mult) 51.4
47.9
 turiști nerezidenți – 44,4 mii persoane (+1,9 ori) 50 44.1 46.2 42.7 43.7
40
31.0
27.1
În pofida ameliorării treptate a situației în acest 30 24.8
18.5
domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de 20
12.3
circa 2,1 ori celui înregistrat în 9 luni 2019 (perioada 10 4.0 5.5
7.3
0.7
anterioară crizei pandemice). 0
trim. II
trim. II
trim. II
trim. II
trim. IV
trim. IV
trim. IV
trim.III
trim.III
trim.III
trim.III
trim. I
trim. I
trim. I
trim. I
2018 2019 2020 2021

Turiști locali Turiști străini
14
1.7. Investiții în active imobilizate

Figura 1.17. Evoluția volumului investițiilor, ianuarie-
Pe fonul descreșterilor din perioada de criză din
septembrie 2017-2021, %
2020, activitatea investițională în 9 luni ale anului
2021 s-a relansat. În ianuarie-septembrie 2021, 20.0
15.6
16.6
volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 15.0

13.5
2.7
16,6%, însumând circa 18,3 mild. lei. Sporirea 10.0

4.5
6.4
investițiilor proprii ale agenților economici orientate 5.0

2.4
1.3
7.4
12.7
în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea 0.5

2.1
7.6
1.8 3.2
0.0 1.2
investițiilor publice în dezvoltarea infrastructurii
-0.2
-3.0
-4.4
publice au constituit factorii de bază care au influențat -5.0 -4.6
creșterea investițiilor. -10.0

2017 2018 2019 2020 2021
Majorarea investițiilor proprii ale agenților economici

a asigurat mai mult de 76% din creșterea investițiilor Contribuța investițiilor din alte surse, p.p.
Contribuția investițiilor private p.p.
totale, în perioada ianuarie-septembrie 2021. Contribuția investițiilor publice p.p.
Relansarea activității investiționale private este Evoluția investițiilor imobilizate, %
explicată de îmbunătățirea situației pandemice și

relaxarea măsurilor restrictive ce vizează activitatea Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele MEI
economică a companiilor private. Concomitent, s-au Figura 1.18. Sursele de finanțare ale investițiilor după
relansat proiectele investiționale ale investitorilor contribuția acestora la evoluția investițiilor, ianuarie-
străini întrerupte în anul 2020 de criza pandemică. Au septembrie 2021
crescut și investițiile finanțate din bugetul public (+ influență pozitivă; - influență negativă)
național (+10,6%), ca urmare a îmbunătățirii, -4 0 4 8 12 16 20
comparativ cu 2020, a situației în sectorul finanțelor Total investiții imobilizate 16.6 %
publice. Surse proprii ale agenților economici

12.7 p.p.
În ianuarie-septembrie 2021, au crescut investițiile Credite și împrumuturi externe 1.7 p.p.
finanțate din: Bugetul de stat și bugetul UAT 1.2 p.p.
- surse proprii ale agenților economici: +21,5% Credite și împrumuturi interne 1.0 p.p.
(11,2 mild. lei, contribuția +12,7 p.p.) Alte surse 0.6 p.p.
- credite și împrumuturi externe: +14,7% (2 mild. Surse străine 0.5 p.p.

-1.1 p.p.
lei, contribuția +1,7 p.p.). Fondul rutier
- bugetul public național: +10,6% (2 mild. lei, Sursă: Biroul Național de Statistică, calculele MEI
contribuția +1,2 p.p.); Figura 1.19. Structura investițiilor după sursele de
- credite și împrumuturi interne: +13,8% (1,3 mild. finanțare, %, ianuarie-septembrie 2021
lei, contribuția +1 p.p.); 100% 1.7 2.0
4.6 3.0
- surse străine: +10,5% (789 mil. lei, contribuția 90% 4.6 4.3
Alte surse
7.0
+0.5 p.p.); 80%
7.2
11.1
Au scăzut doar investițiile finanțate din fondul rutier: 11.3 Fondul rutier
70%
-23,1% (556 mil. lei, contribuția -1,1 p.p.). 11.7
11.1
Surse din străinătate
60%
S-au majorat investițiile în mașini și utilaje, construcții
50% Credite si imprumuturi
inginerești, clădiri rezidențiale, terenuri, imobilizări interne
necorporale, mijloace de transport. 40%
Credite si imprumuturi
61.4 externe
30%
Investițiile în sectorul construcțiilor, care ocupă o cotă 59.0
Bugetul de stat și
de circa 52% în volumul total al investițiilor, au crescut 20% bugetele UAT
(+10,6%), fiind stimulate în special de investițiile în 10% Surse proprii ale agenților
economici
construcții inginerești (+24%). Investițiile în clădirile 0%
rezidențiale au crescut cu 5%, pe când investițiile în 2020 2021
15
clădiri nerezidențiale au scăzut cu 2,7%. Valoarea Figura 1.20. Gradul de influență asupra evoluției
lucrărilor de constricții executate în total în ianuarie- investițiilor pe tipuri de active, ianuarie-septembrie
septembrie 2021 a constituit 9,5 mild. lei, în creștere 2021
cu 7,6%. (+ influență pozitivă; - influență negativă)
-4 0 4 8 12 16 20
Analiza investițiilor după tipurile de active arată
următoarele evoluții: Total investiții imobilizate 16.6 %
Masini și utilaje 8.5 p.p.

- mașini, utilaje și instalații: +31,8% (5,5 mild. lei,
Constructii ingineresti 5.4 p.p.
contribuția +8,5 p.p.);
Terenuri 1.9 p.p.
- construcții inginerești: +24% (4,3 mild. lei,
Cladiri rezidentiale (de locuit) 0.8 p.p.
Imobilizări necorporale 0.5 p.p.
- terenuri: de 1,9 ori mai mult (623 mil. lei,
Mijloace de transport 0.4 p.p.
contribuția +1,9 p.p.); -0.4 p.p.
Cladiri nerezidentiale
- clădiri de locuit (rezidențiale): +5% (2,6 mild. lei, -0.4 p.p.
Alte active
- active necorporale: +25,2% (410 mil. lei, Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele MEI
contribuția +0,5 p.p.). Figura 1.21. Structura investițiilor după tipuri de
- mijloace de transport: +3,3% (2 mild. lei, active, %, ianuarie-septembrie 2021
100% 1.2 1.1
- clădiri nerezidențiale: -2,7% (2,4 mild. lei, 2.1
2.1 3.4
2.2 Active biologice
contribuția -0,4 p.p.); 90%
13.0 11.2
imobilizate
Alte active
80%
13.2 Terenuri
15.6
Factorii principali care au determinat evoluția 70%
investițiilor în ianuarie-septembrie, 2021 au fost: 14.5

Imobilizări necorporale
60%
15.9
îmbunătățirea situației pandemice și relaxarea Mijloace de transport
50%
măsurilor restrictive ce vizează activitatea
Cladiri nerezidentiale
economică a companiilor private; 40%
22.1
23.8
condițiile de creditare favorabile; 30%

Cladiri rezidentiale (de
locuit)
îmbunătățirea situației în sectorul finanțelor 20%

Constructii speciale
(ingineresti)
publice; 27.4 30.1
Masini și utilaje
10%
continuarea proiectelor investitorilor străini
prezenți pe piața RM. 0%
2020 2021
16
2. Sectorul monetar
2.1. Inflația
Recuperarea cererii interne, precum și creșterea Figura 2.1. Dinamica ratei anuale a inflației , %
prețurilor internaționale la resurse energetice și
14.0
materia primă au condus treptat la intensificarea 12.4
continuă a proceselor inflaționiste. 12.0
Conform datelor publicate de Biroul Național de 10.0 8.8

Statistică, rata inflației anuală (noiembrie 2021 față 7.4
8.0
de noiembrie 2020) a trecut peste intervalul de variație 6.7
6.3
a țintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%), 6.0
4.6 5.7
4.9
constituind 12,4%. 3.1 3.2
3.5
4.0 2.8
2.5 2.8 3.1 3.5
Rata inflației de la începutul anului Rata inflației de 2.2
1.6 1.7
2.2 2.0
1.5
2.0
la începutul anului (noiembrie 2021 față de decembrie 0.9
0.4 0.6
0.2
2020) a constituit 12,1%, comparativ cu rata inflației 0.0
de 0,1% din perioada similară a anului 2020.
Rata inflației Rata inflației de bază
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Figura 2.2. Dinamica indicilor prețurilor internaționale
Odată cu revenirea economiei globale din criza la principalele grupe de produse (2016=100), %
pandemică, procesele inflaționiste s-au intensificat nu
numai în țara noastră, dar și în majoritatea țărilor
260
dezvoltate și în dezvoltare. Conform datelor Fondului 240
Monetar Internațional (FMI), indicele total al cotațiilor 220
200
internaționale în luna noiembrie s-a majorat cu 46,6% 180
față de decembrie 2020, inclusiv indicele prețului 160
produselor alimentare – cu 22,8%, materiei prime în 140

120
agricultură – cu 6,7%, materiei prime în industrie – cu 100
1,1% etc. 80
Criza energetică a determinat creșterea bruscă a

prețurilor la resurse energetice în septembrie- Indicele prețurilor la materia primă pentru industrie
octombrie 2021. Astfel, indicele prețului gazului Indicele prețurilor la resursele energetice
Indicele prețurilor la materia primă în agricultură
natural a crescut de circa 3,2 ori, petrolului - de 1,7 ori. Indicele prețurilor la produsele alimentare
Indicele prețurilor la metale
Sursă: https://www.imf.org/en/Research/commodity-prices
Pe categorii de produse inflația a fost determinată de Figura 2.3. Contribuția principalelor componente
creșterea prețurilor la produsele alimentare și la rata inflației, noiembrie față de decembrie a anului
mărfurile nealimentare. precedent (p.p.)
Produsele alimentare: +5,4 p.p. din creșterea IPC

general (inclusiv 1,5 p.p. revin legumelor; 0,9 p.p. -
cărnii, preparatelor și conservelor din carne; câte 0,5
17
p.p. – cartofilor; produselor de morărit și de

panificație; laptelui și produselor lactate; câte 0,2 p.p.
- uleiului vegetal și peștelui și conservelor din pește). 14.0
12.1
Mărfurile nealimentare: +4,1 p. p. (inclusiv 1,8 p. p. 12.0
revin combustibililor; 0,4 p.p. - confecțiilor; câte 0,3 p.p
10.0
- materialelor pentru întreținerea și repararea
locuinței și mobilei; 0,2 p.p. - încălțămintei; câte 0,1 p.p 8.0 6.8 6.6
– medicamentelor și țigărilor).
6.0
Tarifele la servicii: +2,6 p.p. (inclusiv 1,5 p.p. revin
4.0
tarifelor pentru gaze naturale din rețea; câte 0,2 p.p. -
tarifelor pentru încălzire centrală; serviciilor de 2.0 0.4 -0.1
sănătate și de alimentație publică; -0,3 p. p. tarifelor la 0.0
energia electrică).
-2.0
2017 2018 2019 2020 2021
Servicii cu plată prestate populației
Mărfurile nealimentare
Produsele alimentare
Rata inflației

Diminuarea ofertei la unele produse agricole ca impact Figura 2.4. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la
al secetei din anul 2020, precum și majorarea principalele produse alimentare,
prețurilor externe la produsele alimentare au condus noiembrie față de decembrie 2020, %
la creșterea prețurilor la produsele alimentare cu Cartofi 47.7
14,9% în noiembrie 2021 față de decembrie 2020. Legume 40.4
În special s-au majorat prețurile la cartofi - cu Ulei vegetal 32.7
47,7%; legume cu 40,4%; ulei vegetal - cu 32,6%; Margarină și alte grăsimi vegetale 18.8
carne, preparate și conserve din carne – cu 11,9%; Ouă 17.4

pește și conserve din pește – cu 11,4%; lapte și produse Unt 13.7
lactate – cu 10,6%; pâine – cu 9,3%; zahăr – cu 9%; Carne, preparate și conserve din … 11.9
fructe proaspete - cu 4,2% etc. Pește și conserve din pește 11.4
Lapte și produse lactate 10.6
Zahăr 9.0
Produse de morărît și de panificație 7.8
Fructe proaspete 4.2
Majorarea prețurilor internaționale pentru produsele Tarifele la serviciile prestate populației s-au majorat
energetice și creșterea cererii interne au favorizat cu 9,7%. Încheierea unui nou contract cu Gazprom a
creșterea prețurilor la mărfurile nealimentare cu determinat revizuirea tarifelor la gaze naturale în rețea
10,9%. Cele mai accentuate creșteri se atestă la de către ANRE spre majorare cu 80,6%. De asemenea,
prețurile la combustibili și carburanți - cu 30,9%, s-au majorat tarife la încălzire centrală – cu 18,7%,
materiale de construcție - cu 22,1%, mobilă - cu 16,8%, alimentația publică – cu 6,7%, sănătate – cu 6% etc.
confecții – cu 9,1%, încălțăminte – cu 8,7%,
medicamente – cu 4,2% etc.
18
Figura 2.5. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la Figura 2.6. Creșterea (+) /scaderea (-) tarifelor la
principalele mărfuri nealimentare, principalele servicii prestate populației,
noiembrie față de decembrie 2020, % noiembrie față de decembrie 2020, %
Combustibili și carburanți 30.9
Materiale pentru intreținerea și Gaze naturale din rețea 80.6

22.1
repararea locuinței
Servicii pentru intreținerea și repararea
23.3
Mobilă 16.8 locuinței
Încalzire centrală 18.7
Televizoare 11.0
Pachete de servicii turisticeTurism 16.1
Frigidere și congelatoare 10.7
Apă caldă 11.5
Confecții 9.1
Alimentația publică 6.7
Încălțăminte 8.7
Sănătate 6.0
Tricotaje 6.7
Chiria 5.2
Țigări 6.7 Repararea obiectelor de uz casnic 4.6

Mașini de spălat rufe și mașini de spălat
6.2 Servicii de transport 2.0
vase
Medicamente 4.2 Educație și invățămînt 2.0
Țesături 3.2 Poșta și telecomunicații 1.8
Autoturisme noi 1.7 Apă și canalizare 0.0
Energie electrică
-7.8
0 5 10 15 20 25 30 35
-10 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

2.2. Cursul de schimb şi piaţa valutară
De la începutul anului 2021 moneda națională a marcat Figura 2.7. Evoluţia cursului de schimb al monedei
o depreciere de 3% față de dolarul SUA în termeni naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR
nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la
01.01.2021 până la 17,73 lei la 30.11.2021). Față de 23
01.12.2021,
Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 5,2%. 22
20.1160
21
Factorii de influență asupra cursului de schimb
20
fluctuațiile dolarului SUA pe piețele valutare 19
01.12.2021,
17.7288
internaționale (a influențat cursul leului față de 18
euro și alte valute);
17
intervențiile Băncii Naționale a Moldovei pe piața 16
valutară internă sub formă de vânzări de valută în
lunile martie, aprilie, iunie-octombrie 2021.
Lei/USD Lei/EUR
cererea de valută mai mare decât oferta pe piața Linear (Lei/USD) Linear (Lei/EUR)
valutară internă; Sursă: Banca Naţională a Moldovei

intervențiile Băncii Naționale a Moldovei pe piața
valutară internă sub formă de cumpărări de valută
în ianuarie, februarie și mai 2021.
19
Figura 2.8. Gradul de acoperire a cererii nete de valută

străină din partea agenților economici prin oferta netă
În ianuarie-noiembrie 2021, cererea netă de valută de valută străină de la persoanele fizice, %
din partea agenților economici a fost acoperită
prin oferta netă de valută de la persoanele fizice în 400 113.3
proporție de 81,2%. 350 105.6
120
101.4
93.7 94.7 97.9
Oferta netă de la persoanele fizice a constituit 300 85.6
94.2
90.2 84.0 100
83.4 79.8
2187,6 mil. dolari și s-a majorat cu 7,4%. 250 80
Cererea netă de valută din partea persoanelor 200

60
juridice a constituit 2693,6 mil. dolari și s-a majorat 150

40
cu 30,7%. 100 23.7
20
50
Totodată, în luna noiembrie cererea de valută a depășit
0 0
oferta de 4,2 ori și, astfel, BNM a intervenit prin vânzări
nete de valută în sumă de 237,1 mil. dolari pe piața
interbancară locală. Oferta netă de valută de la persoanele fizice, mil. dolari SUA
Cererea netă de valută din partea persoanelor juridice, mil. dolari

SUA
Gradul de acoperire, % (axa dreaptă)
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la

30.11.2021 a constituit 3781,4 mil. dolari (ce ar asigura Figura 2.9. Activele oficiale de rezervă ale Băncii
6,1 luni de import), micșorându-se cu 0,1% comparativ Naţionale a Moldovei
cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2020 şi
4.048.3
majorându-se cu 2,7% - faţă de situația la 30.11.2020.
3.976.1
3.961.8
3.783.5
3.783.2
3.774.4
3.763.8
3.763.9
3.763.5
3.750.8
3.707.7
4500 110
3.680.5
3.537.0
Factorii principali de modificare a stocului activelor 4000 108

valutare de rezervă: 3500
106
intervențiile pe piața valutară internă sub formă de 3000 105.6

104
vânzări de valută (297,2 mil. dolari); 2500 104.1
102
2000 102.4 102.8 102.2
plățile aferente serviciului datoriei publice externe 1500
101.2100.9
100
99.5 100.0 99.8 99.6
a Republicii Moldova (194 mil dolari); 1000
99.7
98
98.5
deprecierea cursului de schimb al valutelor 500 96
componente ale rezervelor valutare în raport cu 0 94
dolarul SUA (160,6 mil dolari);

înregistrarea mijloacelor în formă de drepturi
speciale de tragere (DST) alocate de Fondul mil. dolari SUA
Monetar Internațional pentru finanțarea în % față de situația la sfîrșitul lunii precedente (axa dreaptă)
necesităților bugetului de stat (234,5 mil dolari);
înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea
Ministerului Finanțelor pentru proiecte
investiționale (149,2 mil dolari).
20
2.3. Indicatorii monetari
Masa monetară M3 la sfârșitul lunii noiembrie 2021 a Figura 2.10. Structura Masei monetare M3
constituit 115,6 mild. lei şi s-a majorat cu 12,1% M3 115643,0 mil. lei (100,0%)
comparativ cu situația similară din anul 2020. M2 80177,0 mil. lei (69,3%) Depozite în
M1 58447,3 mil. lei (50,5%) Depozite la valută
M0 Depozite la termen, lei
Modificarea față de 30.11.2020: Bani în vedere, lei 35466,0 mil,
circulaţie 21729,7 mil, lei
Bani în circulaţie: +8,8% 27627.7 mil, lei (30,7%)
30819,6 mil, (18,8%)
lei
Depozite la vedere: +17% lei
(23,9%)
(26,6%)
Depozite la termen: +6,1%
Depozite în valută străină: +15,3% Sursă: Banca Națională a Moldovei
Figura 2.11. Contribuția la evoluția masei monetare M3,

sfârșitul lunii noiembrie a anilor 2017-2021, p.p.
Contribuțiile la creșterea agregatului monetar M3:
Bani lichizi în circulaţie: +2,4 p.p. 20 17.3
Depozite la vedere: +3,9 p.p. 15

12.1
Depozite la termen: +1,2 p.p. 10 8.3
9.0
7.1
Depozite în valută străină: +4,6 p.p.
5
-5
2017 2018 2019 2020 2021
Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere

Depozite la termen Depozite în valută străină
M3
Figura 2.12. Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii

lunare) la sfârșitul lunii noiembrie 2017-2021
Soldul depozitelor la sfârșitul lunii noiembrie 2021 s- mil.lei

%
a majorat cu 13,4%, atingând un volum de 84,8 mild. 60000 10
lei. 50000 8
5.57
40000 5.26 6
Soldul depozitelor în monedă națională: 4.45
3.47
3.92
30000 4
(58,2% din volumul total) 20000 2
creștere cu 12% față de 30.11.2020 10000 1.29 0.99 0

0.87 0.59 0.38
0 -2
2017 2018 2019 2020 2021
Soldul depozitelor în valută străină: Depozite în monedă naţională
Depozite în valută străină
creștere cu 15,3% față de 30.11.2020 Rata dobînzii la dep. în monedă naţională
Rata dobînzii la dep. în valută străină
21
Figura 2.13. Dinamica lunară a depozitelor noi atrase,

mil. lei
18000 200
În ianuarie-noiembrie 2021 au fost atrase depozite noi 16000 180
în valoare de 145,1 mild. lei, sau cu 1% mai mult 14000 160
comparativ cu perioada respectivă a anului trecut. 12000 124.9 140
116.2 119.3
10000 112.8
107.2
Depozite noi atrase în lei: 8000
100.5 100.5 97.5 100.0
89.9
120
86.1 85.3 85.4 100

6000
(85,5% din volumul total) 4000 80
60
diminuare cu 1,6% 2000
0 40
Depozite noi atrase în valută străină

Depozite noi atrase în valută străină
creștere e cu 20% Depozite noi atrase în Lei
Depozite noi - total în % față de luna precedentă (axa dreaptă)
Figura 2.14. Soldul creditelor şi ratele dobânzii (medii

lunare) la sfârșitul lunii noiembrie 2017-2021
Soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu
19,9% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii mil.lei 9.88
%
noiembrie 2020, constituind 57,6 mild. lei. 40000

8.45 8.43 8.54
10
7.95
30000
Soldul creditelor în monedă națională:

20000 5
(68,6% din volumul total) 4.91 4.51
4.39 4.14 4.04
creștere cu 28,8% față de 30.11.2020 10000
0 0
2017 2018 2019 2020 2021
Soldul creditelor în valută străină:
Credite în monedă naţională
creștere cu 4,1% față de 30.11.2020 Credite în valută străină
Rata dobînzii la credite în monedă naţională
Rata dobînzii la credite în valută străină
22
Figura 2.15. Portofoliul de credite

pe sectorul bancar al Republicii Moldova
În portofoliul de credite acordate cea mai mare la sfârșitul lunii noiembrie 2020 - 2021, mil. lei
pondere de 21,2% revine creditelor direcționate în
sectorul comerț, apoi 20,3% – pentru 10.625.2
Credite acordate comerţului
procurarea/construcția imobilului, 18,8% – spre 11.629.8
Credite acordate pentru
consum, 7,6% - agriculturii, 6,1% - industriei procurarea/construcţia imobilului
7.721.3
11.107.4
alimentare etc. 7.427.5
Credite de consum 10.317.2
Cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele 3.806.0
Credite acordate agriculturii
acordate pentru procurarea/construcția imobilului, 4.185.3
volumul cărora s-a majorat față de noiembrie 2020 cu Credite acordate industriei alimentare 3.645.9
3.330.7
40,9%. De asemenea, soldul creditelor pentru consum 2.088.7
Alte credite acordate
a marcat o creștere de 37,9%, fapt care se explică prin 2.924.6
restabilirea cererii interne și rate la credite reduse. Credite acordate industriei productize 2.391.6
2.801.1
Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a Credite acordate în domeniul prestării

serziciilor
1.902.7
1.959.0
fost la nivel de 147,3%. Aceasta indică faptul că există Credite acordate în domeniul transport, 1.683.1
resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile telecomunicaţii şi dezzoltarea reţelei 1.825.3
comerciale au lichiditatea necesară pentru finanțarea Credite acordate mediului financiar

nebancar
1.148.4
1.634.5
economiei. Credite acordate persoanelor fizice care 956.9
practică actizitate 1.148.0
Credite acordate în domeniul 695.7
construcţiilor 1.086.9
Credite acordate industriei energetice 755.3

836.3
Noiembrie 2020 Noiembrie 2021
Datorită condițiilor de creditare favorabile, volumul Figura 2.16. Dinamica lunară a creditelor noi acordate
creditelor noi acordate în ianuarie-noiembrie 2021 s-a după tip de valută, mil. lei
majorat substanțial cu 35,1% comparativ cu perioada 5000 160
respectivă a anului trecut, atingând o valoare de 40,3 4500
113.9
126.5 131.4 120.5 140
4000 110.7 111.3
mild. lei. 3500 92.5
103.8
90.7 91.2 95.5 90.0 120
3000 100
Credite noi acordate în lei (72,3% din volumul total): 2500 63.6 80
2000 60
majorare cu 41,3% 1500
1000
40
500 20
0 0
Credite noi acordate în valută străină

majorare cu 24,9% Credite noi acordate în valută străină
Credite noi acordate în Lei
Credite noi - total în % față de luna precedentă (axa dreaptă)
23
Ponderea majoră a creditelor noi – 63,6% din volum Figura 2.17. Creditele noi acordate după utilizatori,
total a fost acordată persoanelor juridice, volumul mil. lei
cărora s-a majorat cu 20,5% față de primele 11 luni
I-XI 2021 25.635.3 14.663.6
2020.
I-XI 2020 21.272.9 8.546.8
Concomitent, volumul creditelor noi acordate
persoanelor fizice a crescut de 1,7 ori. I-XI 2019 20.675.9 9.886.4
I-XI 2018 18.656.9 7.315.9
I-XI 2017 16.843.0 5.318.5
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000
pentru persoane juridici pentru persoane fizici
Figura 2.18. Creditele noi acordate persoanelor fizice,

mil. lei
În cadrul creditelor acordate persoanelor fizice, cea
mai mare pondere revine creditelor pentru consum – I-XI 2021 8.859.1 4.713.7 1.090.8
60,4% care au crescut de 1,8 ori față de ianuarie-
noiembrie 2020, fiind urmată de creditele pentru I-XI 2020 5.030.9 2.519.2 996.7
imobil – 32,2% (+1,9 ori), și pentru alte scopuri – 7,4%

I-XI 2019 5.750.6 2.972.6 1.163.2
(+7,4%).
I-XI 2018 4.352.3 1.778.3 1.185.3
I-XI 2017 3.537.4 763.91.017.3
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000

pentru consum pentru imobil pentru alte scopuri
Figura 2.19. Evoluția ratei de bază și a ratelor dobânzii

la depozite și credite, %
Pentru a atenua presiunile inflaționiste, BNM a început 10.00
de a prelua măsurile de politica restrictivă. Astfel, 8.00

conform Deciziei BNM din 05.10.2021, rata de bază a 6.00 5.50 5.50
fost majorată cu 0,85 p.p., aceasta atingând nivelul de 4.00 3.65
4.65
2.65
5,5%. 2.65 2.65 2.65 2.65 2.65 2.65 2.65 2.65
2.00
0.00
Rata de bază
Rata dobînzii la depozitele în lei
Rata dobînzii la depozitele în valută
Rata dobînzii la creditele în lei
Rata dobînzii la creditele în valută
Sursă: Banca Națională a Moldovei
24
3. Finanțe publice
3.1. Bugetul public național
Figura 3.1. Evoluția lunară a veniturilor și cheltuielilor
bugetare în anii 2020-2021
În ianuarie-noiembrie 2021 la Bugetul public național
au fost încasate venituri în valoare de 67 948,5 mil.lei, 60
ceea ce reprezintă o creștere cu 22,4% față de perioada 50
51.7
similară din anul precedent. În luna noiembrie a fost 40
înregistrată o majorare a veniturilor cu 15,9%. 30 21.721.3 22.6
24.1
26.7 38.6
18.4 19.7 20.0 20.0
20 14.8
Totodată, în perioada celor 11 luni de analiză au fost 9.7 10.8
26.7
15.6
21.3
26.3 12.2
4.6 6.0 18.4 7.1 20.1 6.3

realizate cheltuieli în sumă de 70 999,9 mil.lei, cu 10
11.5
3.8 2.5
15.3
-0.8 12.9
-2.3 -1.4
15.9
-3.6
11,4% mai mult. În luna noiembrie cheltuielile 0 5.3
1.7
4.2
7.6
4.5
bugetare au fost cu 12,2% peste nivelul din noiembrie -10 -4.1 -3.4 -4.6
-9.0 -9.6
2020. -20
-30 -23.6
Astfel, deficitul bugetar s-a soldat cu -3 051,4 mil. lei, I III V VII IX XI I III V VII IX XI
îmbunătățindu-se semnificativ comparativ cu nivelul
2020 2021
înregistrat în ianuarie-noiembrie 2020 (-8220,5
mil.lei). Venituri Cheltuieli
Sursă: Ministerul Finanțelor
Figura 3.2. Contribuția componentelor la creșterea

veniturilor bugetare (%), ianuarie-noiembrie 2021
Relansarea accelerată a consumului intern a
determinat încasări mai mari din impozite și taxe pe
mărfuri și servicii. Veniturile din TVA la mărfurile Venituri totale 22.4
importate au fost în creștere cu 31,7%, iar la mărfurile
produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Impozite și taxe pe mărfuri și servicii 11.6
Moldova - cu 15,2%. Totodată, s-au majorat și
încasările din Accize – cu 16,8%, inclusiv ca rezultat al Contribuţii de asigurări sociale de stat
3.3
obligatorii
majorărilor cotelor accizelor la anumite produse. În
rezultat, creșterile înregistrate la această grupă de Impozit pe venitul persoanelor fizice 1.6
venituri au generat cea mai mare contribuție la evoluția
veniturilor publice – 11,6%.
Alte venituri 1.2
Au fost înregistrate majorări la veniturile din
impozitele pe venitul persoanelor fizice – 24,5%, care Granturi primite 1.2
se datorează în mare parte modificărilor operate la
impozitarea persoanelor fizice, precum și majorărilor Impozit pe venitul persoanelor
juridice 1.3
salariale. Respectiv, încasările din contribuții și prime
de asigurări obligatorii s-au majorat cu 14,2% și au Prime de asigurare obligatorie de
1.1
asistenţă medicală
avut o contribuție de 4,4% la veniturile BPN.
Taxa asupra comerțului exterior şi
Veniturile încasate din impozitele pe venitul operaţiunilor externe 0.8
persoanelor juridice s-au majorat cu 16,5%, care au
generat un impact de 1,3% la evoluția veniturilor Impozite pe proprietate 0.3
publice totale în 11 luni. Acest fapt se datorează
înviorării activității economice și constituie un semnal -2 3 8 13 18 23
ferm de relansare a economiei din criza pandemică.
În ianuarie-noiembrie curent au fost primite granturi
de la Guvernele altor state și de la organizații
25
internaţionale pentru realizarea proiectelor Figura 3.3. Structura veniturilor bugetare (%)
investiționale în volum de 1 155 mil.lei, ceea ce este de Granturi Alte venituri;
2,4 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului primite; 1,8 4,9
precedent, influențând cu 1,2% creșterea veniturilor. Contribuții și
prime de
asigurări
obligatorii;
28,6
Impozite și
taxe; 64,6
Figura 3.4. Contribuția componentelor la creșterea

cheltuielilor (%), ianuarie-noiembrie 2021
Consecințele pandemiei continuă să genereze costuri Cheltuieli și active nefinanciare 11.4

mari. Rămân prioritare cheltuielile privind ocrotirea Ocrotirea sănătății 5.1
sănătății și protecția socială a populației, care au
generat cel mai mare impact asupra cheltuielilor Protecție socială 4.2
bugetare totale (conform clasificației funcționale) – Învățămînt 1.6

9,3%, înregistrând creștere de 37,2% și 11,2%, Servicii de stat cu destinație generală 0.3
respectiv.
Ordine publică și securitate națională 0.6
Cheltuielile pentru învățământ au crescut cu 9,6% și au Gospodăria de locuințe și gospodăria
0.5
contribuit cu 1,6% la creșterea cheltuielilor totale, serviciilor comunale
servicii de stat cu destinație generală – cu 3,2% (0,3% Apărare națională 0.2
contribuție), ordine publică și securitate națională – cu Cultură, sport, tineret, culte și odihnă 0.2
9,2% (0,6% contribuție) etc. Protecția mediului 0.1
Servicii în domeniul economiei -1.2
-2 0 2 4 6 8 10 12
3.2. Datoria de stat administrată de Guvern

Figura 3.5. Datoria de stat la data de 30 noiembrie, anii
Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare întru
2016 -2021, mil.lei
contracararea consecințelor pandemiei, Guvernul a
apelat în anul precedent la împrumuturi interne și 80000
externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, 70000
care se menține și în anul curent. 60000
44.247
36.893
Conform datelor de la sfârșitul lunii noiembrie 2021, 50000
28.863 29.306
28.004 28.839
datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul 40000
33.471
de 77,7 mild. lei. Datoria internă, care deține ponderea 30000
29.068
43,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 20000
22.773 23.091
33,5 mild. lei și a crescut cu 15,1% față de aceeași 1000021.696 22.367

situație din anul precedent. Datoria de stat externă, 0
având o pondere de 56,9% în total, a însumat 44,2 mild. 2016 2017 2018 2019 2020 2021
lei și s-a majorat cu 19,9%. Datoria de stat internă Datoria de stat externă
26
Datoria de stat internă s-a majorat din contul Figura 3.6. Evoluția lunară a datoriei de stat internă și
emisiunii mai mari a valorilor mobiliare de stat (VMS) externă (%), anii 2020-2021
pe piața primară. 32.1
35 31.631.6
33.2 30.230.429.2
27.1 29.3 27.1
S-a accentuat interesul investitorilor față de VMS emise 30
22.0
24.6
25.926.2 30.2
25 25.9
pe 182 zile, ponderea cărora s-a majorat de la 28,7% la 19.5 20.6
23.4
21.7
16.715.8 19.9
20 16.2 20.6 19.6 15.1
29,2% și 364 zile (de la 49,3% la 51,9%). Totodată, s-a 15 10.5
13.4
16.317.2 19.8 16.015.7
14.5
diminuat ponderea VMS emise pe 2 ani de la 5,6% la 10 5.1
12.8
9.7
13.2
4,6%, emise pe 3 ani – de la 6,9% la 3,3%.

8.0
6.6
5 0.8 1.5 1.7
2.6
0 1.0
⇒ Rata medie a dobânzii la VMS s-a majorat I III V VII IX XI I III V VII IX XI
neesențial de la 5,12% până la 7,6%.
2020 2021
⇒ Investitorii din sectorul bancar domină piața Datoria interna Datoria externa
VMS, cu 83%.
De menționat, că în luna aprilie a anului curent au fost Sursă: Ministerul Finanțelor
emise, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Figura 3.7. Structura VMS pe maturități, %
obligațiuni de stat pe 7 ani, la o rată anuală a dobânzii
fixe de 6,50% (până în prezent, au fost emise doar 31.10.2020 31.10.2021
obligațiuni de stat pe termen de 2, 3 și 5 ani). Principalii
4,2
cumpărători au fost băncile-dealeri primari și 4.3 2.8 5,5
6,9 3,4
investitorii instituționali. 28,7 4,8
31,1
5,6
Datoria de stat externă administrată de Guvern a
însumat 2495,4 mil. dolari și a înregistrat creștere de
49,3 52,3
16,6%. Factorul principal al majorării nivelului de
îndatorare a țării sunt intrările de surse externe de
finanțare, care au constituit 506,3 mil. dolari în 91 zile 182 zile 91 zile 182 zile
ianuarie-noiembrie 2021. 364 zile 2 ani 364 zile 2 ani
3 ani 5 ani 3 ani 5 ani
27
4. Sectorul extern
4.1. Balanța de plăți externe
După criza cauzată de răspândirea pandemiei, economia Moldovei în ianuarie-septembrie 2021 a înregistrat
semne de înviorare, ceea ce s-a reflectat în indicatorii Balanței de plăți externe. Creșterea cererii interne a
determinat majorarea cu 33,4% a importurilor de bunuri și servicii. Ca rezultat, deficitului contului curent a
crescut de circa 2,2 ori. Drept urmare, necesarul de finanțare externă a țării raportat la PIB s-a majorat până
la 13,3%, față de 7,2% în primele 9 luni 2020.
Perspectivele incerte cu privire la viitor continuă să influențeze activitatea investițională. Deși, în perioada de
referință intrările de investiții străine directe, au fost în creștere de circa 4,6 ori comparativ cu ianuarie-
septembrie 2020, totuși acestea nu au atins nivelul pre-criză. În condițiile date, la finanțarea deficitului contului
curent cel mai mult au contribuit intrările nete de capital sub formă de împrumuturi, credite comerciale și
avansuri.
Contul curent și contul de capital

Figura 4.1. Principalele componente ale contului
curent, mil. dolari SUA
Deficitul contului curent s-a majorat esențial,
constituind 12,7% în raport cu PIB. Deficitul contului 2000 30
curent a înregistrat 1251,3 mil. dolari, majorându-se de
circa 2,2 ori comparativ cu primele 9 luni 2020. 1000 20
Principalele componente ale contului curent au evoluat

0 10
astfel: -507.8 -575.1
-837.8 -918.7
-1.251.3
- soldul comercial cu bunuri: -3086,8 mil. dolari -1000 0
(+40,5%); -7.1
-2000 -10
- soldul comercial cu servicii: 341,4 mil. dolari -16.9 -17.7
-11.5
(+20,5%); -3000
-21.2
-20
- soldul veniturilor primare: 223,3 mil. dolari
(-33,4%); -4000
9 luni, 2017 9 luni, 2018 9 luni, 2019 9 luni, 2020 9 luni, 2021
-30
- soldul veniturilor secundare: 1270,8 mil. dolari

Venituri secundare
(+26,6%). Venituri primare
Servicii
Bunuri
Deteriorarea soldului contului curent a fost determinată, Soldul contului curent

Soldul contului curent/PIB, % (axa dreaptă)
în general, de creșterea cererii interne.
Exporturile de bunuri au constituit 1674,7 mil. dolari Figura 4.2. Comerțul internațional cu bunuri, mil.
(+23,4%) și au fost determinate în general de: dolari
cererea externă în creștere în țările partenere al

RM;
an agricol favorabil;
28
majorarea prețurilor internaționale la bunurile 6000 -10
exportate; 4.761.5
3.952.2
condițiile climatice nefavorabile din anul 2020, ce 4000 3.803.8
3.555.0 -20
3.138.3
au afectat exporturile din I semestru 2021.
2000 -30
Importurile de bunuri au constituit 4761,5 mil. dolari 1.255.7 1.420.7 1.502.7 1.357.6
1.674.7
(+33,9%), fiind determinate de:

0 -40
cererea internă pentru bunurile importate; -44.0
-48.0 -48.2 -47.3
majorarea prețurilor internaționale la bunurile -2000
-1.882.6
-2.383.1 -2.449.5
-2.197.4
-52.4 -50
importate. -3.086.8
-4000 -60
Exportul bunurilor
Importul bunurilor
Balanța bunurilor
Balanța bunurilor/PIB, % (axa dreaptă)
Exportul serviciilor s-a majorat cu 27,4%, în general, datorită creșterii serviciilor de telecomunicații, informatică
și informații (+29,7%), serviciilor de călătorii (+36,2%) și serviciilor de transport (+26,8%).
Importul serviciilor s-a majorat cu 30,4%. În cadrul acestora s-au majorat importurile serviciilor de călătorii
(+38,2%), de transport (+33,9%). Totodată, s-au diminuat serviciile de construcții (-34,7%).
Figura 4.3. Comerțul internațional cu servicii, mil. Figura 4.4. Exportul serviciilor de telecomunicații,
dolari informatică și informații, mil. dolari
1200 1.154.5 1.181.7 10
1.087.7 300 277.4
1000 899.1 927.5 250

884.2 840.2 8 213.9
821.6 184.5
800 200 163.7
695.7 6
644.1 5.8
600 5.7 126.2
5.4 5.2 150
5.2
4
400 100
266.1 341.4 2
200 203.4 270.3 283.4 50
0 0 0
9 luni, 2017 9 luni, 2018 9 luni, 2019 9 luni, 2020 9 luni, 2021 9 luni, 2017 9 luni, 2018 9 luni, 2019 9 luni, 2020 9 luni, 2021
Exportul serviciilor Servicii de informații
Importul serviciilor Servicii de informatică

Servicii de telecomunicaţii
Balanța serviciilor
Servicii de telecomunicaţii, de informatică şi de informații
Balanța serviciilor/ PIB, % (axa dreaptă)
Sursă: Banca Naţională a Moldovei Sursă: Banca Naţională a Moldovei
29
Figura 4.5. Veniturile primare nete, mil. dolari
Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare s-a 800 80

micșorat cu 33,4% comparativ cu ianuarie-septembrie
600 60
2020, datorită creșterii substanțiale a plăților sub formă 366.9 382.8 397.6
335.4
de dividende achitate investitorilor străini de 1,4 ori. 400
223.3
40
Concomitent, s-au diminuat de 2,3 ori intrările veniturilor 200

9.4 7.7 7.7 6.7
3.8
20
sub formă de venituri din investiții obținute de rezidenți. 0 0
-200 -20
-400 -40
Alte venituri primare
Venituri din active de rezervă
Venituri din alte investiţii
Venituri din investiţii de portofoliu
Venituri din investiţii directe
Remunerarea salariaților
Soldul veniturilor primare
Soldul veniturilor primare/PIB, % (axa dreaptă)
Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în Figura 4.6. Veniturile secundare nete, mil. dolari
valoare de 1270,8 mil. dolari, (+26,6%).
1500 50
1.270.8
Această situație s-a datorat creșterii volumului 1200

896.4
1.003.5 40
862.9
transferurilor personale primite din exterior în mărime 900
804.6
30
de 882 mil. dolari (+17,4%). 600
20.5 18.1 16.7
20.1 21.6
20
Totodată, volumul asistenței tehnice și granturilor, 300 10

primite de toate sectoarele în cadrul cooperării
internaționale s-a majorat cu 57%, constituind 189,7 mil. 0
0
dolari. Alte transferuri curente
Transferuri personale (transferuri curente între gospodăriile populației

rezidente şi nerezidente)
Administraţia publică
Venituri secundare
Venituri secundare/PIB, % (axa dreaptă)
Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 56,3 mil. dolari (+27,2%), ceea ce reprezintă ieșiri de capital.
Valoarea granturilor aferente proiectelor investiționale primite din exterior de administrația publică a constituit
14,4 mil. dolari (+1,7 ori), în timp ce ieșirile nete înregistrate la sectorul privat au însumat 70,7 mil. dolari
(+34,1%).
Drept rezultat al tranzacțiilor curente și de capital, necesarul net de finanțare externă a constituit 1307,6 mil.
dolari (13,3% în raport cu PIB).
30
Contul financiar
Contul financiar a înregistrat intrări nete de capital, necesare pentru finanțarea deficitului contului curent, în
mărime de 1 251,8 mil. dolari. Acumularea netă a pasivelor a însumat 637,6 mil. dolari, în timp ce activele
financiare nete s-au micșorat cu 614,2 mil. dolari.
Sursa principală de finanțare a deficitului contului curent o constituie activele sub formă de numerar și depozite,
care au înregistrat scăderi considerabile cu 720,6 mil. dolari. De asemenea, la finanțarea deficitului de cont curent
au contribuit într-o mare măsură împrumuturile externe, creditele comerciale și avansurile acordate entităților
rezidente de către partenerii comerciali nerezidenți, precum și activele oficiale de rezervă ale BNM.
Figura 4.7. Contul financiar, mil. dolari
Principalele componente ale contului financiar: 400 30
- investiții străine directe (ISD): -197,5 mil. dolari 0 20
(de 4,6 ori mai mult comparativ cu 9 luni 2020); -400 -413.3 10
-667.5
- investiții de portofoliu: 1,7 mil. dolari (de 2,3 ori -800 -844.1 0
-6.0 -980.0 -1.251.8
mai mult); -1200 -10.0 -11.1
-7.7
-12.7 -10
- derivate financiare: -1 mil. dolari (de 3,1 ori mai -1600 -20
mult); -2000 -30
- alte investiții: -1288,1 mil. dolari (de 2,1 ori mai 9 luni, 2017 9 luni, 2018 9 luni, 2019 9 luni, 2020 9 luni, 2021
mult); Active de rezervă ((+)majorarea, (-)micșorarea )
- active de rezervă: 233,1 mil. dolari (de 1,6 ori Alte investiţii
mai puțin). Investiţii de portofoliu și Derivate financiare
Investiţii directe
Capacitatea netă (+)/ necesarul net (-) de finanţare (soldul contului

financiar)
Contul financiar/PIB, % (axa dreaptă)
Notă: (+) ieșiri nete de capital, (-) intrări nete de capital

În pofida majorării de 8,4 ori a intrărilor capitalului sub formă de ISD în ianuarie-septembrie 2021,
acestea nu au atins nivelul pre-criză
ISD au înregistrat intrări nete de capital în valoare de 197,5 mil. dolari (de 4,6 ori mai mult față de 9 luni 2020),
ca urmare a creșterii nete de pasive (capitalul nerezidenților investit în Moldova) cu 187 mil. dolari, în timp ce
activele nete (capitalul rezidenților Moldovei investit în alte țări) s-au micșorat cu 10,5 mil. dolari.
Figura 4.8. Achiziția netă de active financiare a ISD pe Figura 4.9. Acumularea netă de pasive a ISD pe
instrumente , mil. dolari instrumente, mil. dolari
467.9
50 500
40.9
40 400
27.1 191.3
30 300 187.0
14.6 152.1
20 200
-2.3 91.0 40.5
10 100
0 0
-10.5
-10
-100
-20 9 luni, 2016 9 luni, 2017 9 luni, 2018 9 luni, 2019 9 luni, 2020 9 luni, 2021
-30
-40 Instrumente de natura datoriei
Reinvestirea profiturilor
Instrumente de natura datoriei
Participaţii la capital și acțiuni ale fondurilor de investiții, exceptând
Participații și acțiuni ale fondurilor de investiţii reinvestirea profiturilor
Acumularea netă de pasive
Achiziția netă de active financiare
Sursă: Banca Națională a Moldovei Sursă: Banca Naţională a Moldovei
31
Stocul total de pasive sub formă de ISD acumulat la 30.09.2021 a fost evaluat la 4758,2 mil. dolari (în creștere cu
0,2% față de 31.12.2020), din care participațiile la capital dețin o pondere de 60,1%, împrumuturile de datorie –
39,9%. Creșterea stocului a rezultat din intrări efective nete de 187 mil. USD. În același timp au contribuit negativ
evoluția ratelor de schimb ale valutelor originale faţă de dolarul SUA (-94,8 mil. USD), scăderile de preț (-80 mil.
USD), precum și alte modificări (-1,8 mil. USD).
Figura 4.10. Structura ISD pe activități economice
(capital propriu) la 30.09.2021, %
În distribuția geografică a capitalului acumulat, Industria

investitorilor din ţările UE le-au revenit ponderea majoră prelucrătoare
20.2%
– 86%, celor din ţările CSI – 0,9%, altor ţări – 13,1%. Comerţul
Principalii investitori străini în Moldova sunt originari din 25.4%
Informații și
Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Austria, Marea comunicații
5.3%
Britanie etc.
Tranzacții
Principalele activități economice care au beneficiat de ISD imobiliare
sunt activitățile financiare și de asigurări (31,3% din 5.2%
stocul total al investițiilor directe sub formă de capital Transport și

propriu), comerțul (25,4%) și industria prelucrătoare depozitare
3.7%
(20,2%).
Construcții
Activitățile 2.8%
financiare și de Industria
asigurări Alte activități energetică
31.3% 3.5% 2.6%
Activele oficiale de rezervă s-au majorat pe parcursul 9 luni 2021 cu 233,1 mil. dolari, astfel contribuind pozitiv
la modificarea totală a activelor țării.
Remiterile personale1
Figura 4.11. Remiterile personale primite de
rezidenții Republicii Moldova din străinătate, mil.
Conform datelor statisticii Balanței de plăți, în ianuarie- dolari
septembrie 2021 volumul remiterilor personale primite
de rezidenții Republicii Moldova a constituit 1488,7 mil. 1500 30
dolari (15,2% în raport cu PIB), fiind în creștere cu 13,8%

1000 16.4 15.2 20
față de perioada similară a anului 2020. 15.3 15.2 15.1
Majorarea remiterilor personale a fost determinată de 500 10
creșterea fluxurilor din țările UE și alte țări, cu 26,5% și 0 0

13%, respectiv. Concomitent, fluxurile din țările CSI au 9 luni, 2017 9 luni, 2018 9 luni, 2019 9 luni, 2020 9 luni, 2021
înregistrat o diminuare cu 15,9%. Alte țări

CSI
UE-27
Remiterile personale/PIB, % (axa dreaptă)
1
Remiterile personale reprezintă un articol suplimentar la Balanța de plăți și reflectă valoarea remunerării nete a
salariaților (excluzând cheltuielile lucrătorilor suportate în țara de prestare a muncii și unele taxe și impozite achitate de
rezidenți peste hotare), a transferurilor personale și a celor de capital între gospodăriile casnice, indiferent de sursa de
proveniență a acestora.
32
4.2. Comerț internațional cu mărfuri
Valoarea totală a comerțului internațional cu Figura 4.12. Evoluția comerțului internațional cu

mărfuri în ianuarie-octombrie 2021 a fost de 8 174,5 mărfuri (ianuarie-octombrie)
mil. dolari SUA, înregistrând o creștere de 29,5% față de 6600 5718.9
aceeași perioadă a anului 2020, atât a exporturilor 5500 4718.2 4798.7
4325.7
3904.7
(FOB) cu 468,8 mil. dolari (+23,6%), cât și a 4400
importurilor (CIF) – cu 1393,2 mil. dolari (+32,2%). 3300

1919.8 2218.5 2294.3 1986.8
2455.6
2200
Astfel, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a crescut
1100
cu 39,5%, de la nivelul -2338,9 mil. dolari la -3263,3 mil.
0
dolari. -1100 -1984.9
-2499.7 -2504.4 -2338.9
-2200 -3263.3
-3300
2017 2018 2019 2020 2021
export import soldul balanţei comerciale
Figura 4.13. Evoluția lunară a exporturilor (%) și Figura 4.14. Evoluția lunară a importurilor (%) și
contribuția pe grupe de țări (p.p.), în anii 2020-2021 contribuția pe grupe de țări (p.p.), în anii 2020-2021
96.8
50 45.7 44.1 100
41.3
40 38.9
29.5 75
30 26.0 71.0
23.4 19.6
20
50 42.6
10 25.9 32.6 31.8
1.6
0.0 25 30.9
0 13.2
5.6 5.27.5
-1.7 2.0 1.3 3.7 5.1
-10 -6.3 -7.1 -7.5 -0.5
-6.2 -9.6 0
-13.2 -11.1
-20 -18.3 -6.2 -6.0
-20.4 -7.2 -6.6
-26.0 -25
-30
-30.5 -31.6
-40 -44.6
-50
I 2020
IV 2020
VI 2020
XII 2020
IV 2021
VI 2021
IX 2020
I 2021
IX 2021
V 2020
V 2021
III 2020
VIII 2020
XI 2020
III 2021
VIII 2021
X 2020
X 2021
II 2020
II 2021
VII 2020
VII 2021
I 2020
XII 2020
IV 2020
VI 2020
I 2021
IV 2021
VI 2021
V 2020
V 2021
III 2020
IX 2020
X 2020
III 2021
IX 2021
X 2021
VIII 2020
XI 2020
VIII 2021
II 2020
VII 2020
II 2021
VII 2021
Ţările UE Ţările CSI Ţările UE Ţările CSI

Celelalte țări ale lumii Exporturile Celelalte țări ale lumii Importurile
Sursă: Biroul Național de Statistică Sursă: Biroul Național de Statistică
33
4.2.1. Exporturi (FOB)

Figura 4.15. Exporturile cu mărfuri pe grupe de
Au crescut exporturile de mărfuri spre toate
țări, mil. dolari (ianuarie-octombrie)
grupele de țări
Principala destinație a exporturilor RM rămân în
continuare țările Uniunii Europene, cu o pondere 2021 1507.2 372.3 576.1
de 61,4%. Livrările de mărfuri către această grupă de
state au înregistrat o creștere de 14% și au contribuit
cu 9,3 p.p. la evoluția exporturilor. 2020 1322.5 305.0 359.4
Exporturile spre țările CSI s-au majorat cu 22,1%,

deținând o pondere de 15,2% din total și au
2019 1481.8 354.8 457.7
contribuit pozitiv la evoluția exporturilor cu 3,4 p.p.
Către grupul Celelalte ţări ale lumii exporturile au
UE CSI Celelalte țări ale lumii
constituit 23,5% din total și s-au majorat de 1,6 ori,
contribuind astfel la evoluția exportului total cu 10,9 Sursă: Biroul Național de Statistică
p.p.
Figura 4.16. Principalele țări partenere,

Top 10 țări - principali parteneri comerciali ai RM au
(ianuarie-octombrie 2021)
absorbit 76,7% din exporturi
Total exporturi (FOB) - 2455,6 mil.dolari
România, cu o pondere de 26,6% în total exporturi, Alte țări
România
23.3%
rămâne a fi unul din principalii parteneri comerciali ai Bulgaria 2.4% 26.6%
RM. Exporturile spre această țară s-au majorat cu
Republica
15,6%. Au crescut livrările spre Turcia – de 1,8 ori, Cehă 2.7%
Elveția – de 1,6 ori, Ucraina – cu 42,7%, Bulgaria – cu Ucraina Turcia
39,9%, Federația Rusă – cu 23,9%, Italia – 13,5%, 3.0% 9.7%
Germania – cu 12,5% etc. Elveția 3.3%
Federația
Polonia Rusă
3.6% Italia Germania 9.0%
7.8% 8.5%
34
Exportul pe secțiuni de mărfuri conform CSCI, rev.4 Figura 4.17. Gradul de influență la creșterea (+),
scăderea (-) exporturilor (p.p.) pe secțiuni de
Analiza exporturilor denotă că practic toate mărfuri, p.p. (ianuarie-octombrie 2021)
principalele secțiuni de mărfuri au înregistrat creșteri
23.6
ale livrărilor pe piața externă, excepție secțiunea EXPORT - total
Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală sau
vegetală, care a diminuat exportul cu 7,6% și a
Produse alimentare și animale vii
contribuit negativ la evoluția exporturilor cu 0,3 p.p. 7.3
Secțiunile de mărfuri cu cea mai mare contribuție Materiale brute necomestibile,

4.1
pozitivă la dinamica exporturilor: exclusiv combustibili
 produse alimentare și animale vii – în creștere Mașini și echipamente pentru

3.9
cu 32,6% (inclusiv grupul cereale și preparate pe transport
bază de cereale – s-a majorat de circa 2,1 ori

Articole manufacturate diverse
 materiale brute necomestibile, exclusiv 3.4
combustibili – în creștere cu 42,5% (inclusiv

Măarfuri manufacturate, clasificate
minereuri metalifere si deșeuri de metale – de circa mai ales după materia primă
2.9
3,7 ori, semințe și fructe oleaginoase – cu 16,8%)
 mașini și echipamente pentru transport – s-au Produse chimice și produse derivate
1.1
nespecificate în altă parte
majorat cu 17,6% (inclusiv mașini și aparate
electrice – cu 11,4%, vehicule rutiere – de circa 2,3
Băuturi și tutun 0.9
ori)
 articole manufacturate diverse – au crescut cu Combustibili minerali, lubrifianti și
15.9% (inclusiv mobilă și părțile ei – cu 18,2%, materiale derivate
0.2
îmbrăcăminte și accesorii – cu 15,3%)

Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine
 mărfuri manufacturate – o majorare cu 40,8% animală sau vegetală -0.3
(inclusiv fire, țesături, articole textile – cu 34,4%,
articole din minerale nemetalice – cu 29,2%,
articole prelucrate din metal – de circa 1,6 ori) Sursă: Biroul Național de Statistică
produse chimice – s-au majorat cu 22,4%
(inclusiv produse medicinale și farmaceutice – cu
68,4%)
35
4.2.2. Importuri (CIF)
Au crescut importurile din toate grupele de țări: Figura 4.18. Importurile cu mărfuri pe grupe de
țări, mil. dolari (ianuarie-octombrie)
Țările UE – cu o pondere de 45,3% în total import,
au înregistrat o creștere de 34,6% și au contribuit
pozitiv la dinamica importurilor cu 14,0 p.p. 2021 2589.0 1435.1 1694.8
Țările CSI – pondere de 25,1%, în creștere cu 34,6%,

2020 1982.6 1066.2 1276.9
contribuția pozitivă constituind 8,5 p.p.
Celelalte ţări ale lumii, cu o pondere de 29,6%, au 2019 2367.7 1152.6 1278.4
înregistrat o creștere de 32,7%, contribuția pozitivă
la evoluția importurilor constituind 9,7 p.p.
Țările UE Țările CSI Celelalte țări ale lumii
Din top 10 țări - principali parteneri comerciali ai Figura 4.19. Principalele țări partenere,
RM au fost importate 76,0% din mărfuri: (ianuarie-octombrie 2021)
Total importuri (CIF) - 5718.9 mil. dolari
Federația Rusă
Din toate țările care fac parte din top 10 principali Alte 24.0% 13.1%
parteneri comerciali ai RM importurile s-au majorat Belarus
2.0% România
semnificativ. Urmare majorării prețurilor la resurse Franța 12.0%
energetice, inclusiv gaz natural, importurile din 2.5%
Federația Rusă au crescut de circa 1,6 ori. De asemenea Polonia
China
11.6%
s-au majorat importurile din Franța – cu 42,5%, Turcia 3.7%
Italia
– cu 41%, România - cu 33,9%, Italia - cu 31,8%, China 6.4% Ucraina
– cu 30,8%, Ucraina – cu 24,9%, Germania – cu 23,5% Turcia Germania 9.4%
7.5% 7.8%
etc.
Importul pe principalele secțiuni de mărfuri

Majorarea cererii interne față de bunuri din partea
agenților economici, ca rezultat al relansării
activităților economice, creșterea prețurilor mondiale
la resursele energetice, în special la gaz natural, precum
și sporirea cererii din partea populației a condus la
accelerarea importurilor. Astfel, toate secțiunile de
mărfuri au înregistrat creșteri ale valorii importurilor
față de ianuarie-august 2020 și, respectiv, au influențat
pozitiv evoluția importurilor:
 mașini și echipamente - în creștere cu 30,4%
(grupul mașini și aparate electrice, în creștere cu
30,9%, vehicule rutiere – de circa 1,6 ori mai mult,
mașini și aparate specializate pentru industriile
specifice – în creștere de circa 1,5 ori, mașini și
aparate industriale – cu 21,9% mai mult);
36
 combustibili minerali, lubrifianți si materiale Figura 4.20. Gradul de influență la creșterea (+),
derivate – în creștere de circa 1,7 ori (din care: scăderea (-) importurilor pe secțiuni conform CSCI,
petrol, produse petroliere si produse înrudite, rev.4, p.p. (ianuarie-octombrie 2021)
precum și gaz și produse industriale obținute din
gaz s-au majorat de circa 1,7 ori); IMPORT -total
 mărfuri manufacturate – au crescut cu 24,7% 32.2
(inclusiv s-au majorat grupurile: fire, țesături, Mașini și echipamente pentru

transport
7.8
articole textile – cu 24,7%, articole prelucrate din
metal – cu 33,5%, fier și oțel – cu 32%); Combustibili minerali, lubrifianți și
materiale derivate
7.2
 articole manufacturate diverse – s-au majorat cu
Mărfuri manufacturate, clasificate
42,4% (inclusiv îmbrăcăminte și accesorii – în mai ales după materia prima
4.9
creștere cu 49,4%, alte articole diverse – cu
34,3%); Articole manufacturate diverse 4.6
 produse chimice – în creștere cu 25,1% (din care
produse medicinale și farmaceutice – s-au majorat Produse chimice și produse derivate
nespecificateîn altă parte
3.9
cu 31,3%, materiale plastice prelucrate – cu
31,5%) etc. Produse alimentare și animale vii 2.1
Materiale brute necomestibile,

exclusiv combustibili
1.0
Băuturi și tutun 0.5
S-a majorat ponderea secțiunilor de mărfuri în total Figura 4.21. Importurile (CIF) pe principalele
importuri comparativ cu ianuarie-octombrie 2020: secțiuni conform CSCI, rev.4 (ianuarie-octombrie
 combustibili minerali (+2,8 p.p.) Băuturi și tutun, 1.9%

Materiale brute
 articole manufacturate diverse (+0,8 p.p.) necomestibile,2.8% Uleiuri, grăsimi , 0.2%
 materiale brute necomestibile (+0,1 p.p.) Produse alimentare și
animale vii, 10.7% Mașini și echipamente
pentru transport, 25.4%
Articole manufacturate
Secțiunile de mărfuri ponderea cărora s-a diverse, 11.7%
diminuat față de 10 luni 2020:

 produse alimentare și animale vii (-1,4 p.p.) Mărfuri
manufacturate,
 mărfuri manufacturate (-1,1 p.p.) Combustibili minerali, 18.9%
13.7%
 produse chimice (-0,8 p.p.)
 mașini și echipamente pentru transport (-0,4 p.p.) Produse chimice , 14.7%
 băuturi și tutun (-0,1 p.p.)
2021)
37
4.2.3. Indicii comerțului internațional cu mărfuri Figura 4.22. Indicele raportului de schimb pe
în trimestru Ш 2021 secțiuni de mărfuri în trimestrul Ш 2021 (%)
Exporturi:
volumul fizic 2 s-a majorat cu 25,9% față de 120 122
trimestrul III 2020, din care în țările CSI – cu 40,8%,

106
în celelalte țări ale lumii – de 2,3 ori, iar în țările
104
100
Uniunii Europene - s-a micșorat cu 0,9%. 94 94
95
95
valoarea unitară 3 (prețurile) s-a majorat cu
87
8,1%, inclusiv în țările UE – cu 8,7%, în țările CSI - 80
cu 0,1%, în celelalte țări ale lumii – cu 11,2%.

Importuri: 60
66
volumul fizic a crescut cu 9,1%, inclusiv din țările

UE – cu 10,7%, din celelalte țări – cu 17,4%, iar din
40
țările CSI – s-a diminuat cu 3%.
valoarea unitară (prețurile) s-a majorat cu 15,1%,
inclusiv din țările UE – cu 10,5%, din țările CSI - cu
36,5%, din celelalte țări ale lumii - cu 6,1%.
UE CSI Celelalte țări ale lumii Total

Indicele raportului de schimb (în engl. ,,Terms of
Sursă: Biroul Național de Statistică, calculele ME
trade”) 4 a constituit 93,9%: eficiența comerțului
exterior s-a diminuat comparativ cu trimestrul III 2020
(113,2%).
2 Indicii volumului fizic reflectă evoluția (creștere/descreștere) cantității de mărfuri exportate și importate. În Republica Moldova se calculează după
formula Laspeyres.
3 Indicii valorii unitare indică evoluția (creștere/descreștere) prețurilor la mărfurile exportate și importate. Acest indice se calculează având la bază
valorile unitare (medii) exprimate în dolari SUA, conform formulei Paasche. Baza de calcul utilizată pentru calcularea indicilor valorii unitare la
mărfurile exportate și importate este anul precedent. Calcularea indicilor valorii unitare se efectuează în baza datelor obținute din declarațiile vamale
separat pentru fiecare marfă, grup de mărfuri și pe total exporturi (importuri), în conformitate cu Nomenclatorul Mărfurilor. În mărfurile alese pentru
calcul (mărfuri reprezentative) se includ toate mărfurile omogene, cu informații disponibile asupra cantității și costului, și prezente atât în perioada de
raport, cât și în perioada de bază.
4 Indicele raportului de schimb reprezintă raportul dintre indicele prețului de export și prețului de import: dacă indicele este sub 100%, reprezentând
deteriorarea indicelui, rezultă că prețurile de export sunt mai mici decât prețurile de import.
38
5. Sectorul social
5.1. Piața muncii
Forța de muncă (populația activă), care include Figura 5.1. Repartizarea populației de 15 ani și peste
populația ocupată și șomerii a constituit 908,3 mii (trimestrul III 2021), mii persoane
persoane, cu 14,7 mii (+1,6%) mai mult față de
Populația cu vârstă de 15 ani și peste
trimestrul III 2020. (2120,7)
Populația în afara forței de muncă: Forța de muncă (populația activă) Populația în afara
forței de muncă
(908.3)
- 57,2% din total populație de vârsta 15 ani și (1212,4)
peste;
Populația ocupată Șomeri (BIM)
- depășește forța de muncă de circa 1,3 ori. (885,7) (22.6)
Populația ocupată Figura 5.2. Populația ocupată pe activități economice,

mii persoane
Numărul populației ocupate în trimestrul III 2021 a
206.2
constituit 885,7 mii persoane și s-a majorat cu circa 220 187.2
22,4 mii comparativ cu trimestrul III 2020. A crescut 165
159.6
numărul populației ocupate în activitățile economice 120.5
precum: 110 78.4 75.7
 Agricultură, silvicultură şi pescuit - cu circa 9,2 58.2
55
mii persoane (+4,7%)
 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, Activități de 0
cazare și alimentație publică - cu circa 6,6 mii
persoane (+4,3%)
 Construcții – cu 3,5 mii persoane (+4,7%)
Totodată, în activitățile economice Transport,

informații și comunicații și Alte activități numărul Trim. III 2020 Trim. III 2021
populației ocupate s-a diminuat cu circa 2,7 mii Sursă: Biroul Național de Statistică
persoane (-4,4%) și, respectiv, circa 1,0 mii persoane
(-1,4%).
39
Relansarea activității în sectoarele economiei Figura 5.3. Numărul șomerilor, persoane

naționale a contribuit la reducerea numărului de
șomeri. Astfel, numărul de șomeri înregistrați la 33053
oficiile forței de muncă în ianuarie-noiembrie 2021 a
Someri înregistrați, persoane
constituit circa 33 mii persoane și a fost în diminuare
cu circa 28% comparativ cu ianuarie-noiembrie 2020. 45959
Doar circa 24.6% din aceștia au fost plasați în câmpul
muncii. 8120
Șomeri plasați în cîmpul muncii,
persoane
Numărul șomerilor, estimat conform definiției 8605
Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de 22,6 ianuarie-noiembrie 2021 ianuarie-noiembrie 2020
mii, fiind în scădere cu 7,6 mii față de nivelul
Sursă: ANOFM
trimestrului III 2020 (30,2 mii)
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de

muncă) la nivel de țară în trimestrul III 2021 a
înregistrat valoarea de 2,5%, fiind mai joasă cu 0.9 p.p.
față de trimestrul III 2020 (3,4%).
5.2. Remunerarea muncii

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui Figura 5.4. Evoluția câștigului salarial mediu pe
salariat din economia națională în ianuarie- economie, sectorul bugetar și real,
septembrie 2021 a constituit 8897,9 lei și s-a (ianuarie-septembrie 2017- 2021)
majorat cu 13,3% în termeni nominali și cu 10,1%, lei %
10000 25
în termeni reali față de ianuarie-septembrie 2020.
Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 20.4
420 Euro sau 502 dolari SUA. 8000 20
Sectorul bugetar – 7633,6 lei, în creștere cu 4,5% 15.0 15.0

în termeni reali. Ritmul de creștere al salariului, în 6000 13.4
12.7 15
termeni reali, se datorează IPC mediu în ianuarie- 12.1

11.9 13.1 13.3
septembrie 2021 (102,9%). 4000 11.6
12.3 9.8
10
Sectorul real – 9352,9 lei, cu 11,8% mai mult (în 9.0

7.6
termeni reali), rezultat al relansării activităților 2000
6.6
5
economice, IPC mediu (9 luni 2021-102,9%)
0 0
2017 2018 2019 2020 2021
Total economie
Sector bugetar
Sector real
Creștere anuală a salariului în sectorul bugetar, %
Creștere anuală a salariului în sectorul real, %
Creștere anuală a salariului - total economie, %
40
În toate activitățile economice s-au înregistrat Figura 5.5. Câștigul salarial mediu lunar pe activități
majorări ale câștigului salarial mediu lunar economice, lei
comparativ cu ianuarie-septembrie 2020. Informaţii şi comunicaţii
21130.7
Salarii mai mari decât media pe economie au fost Activități financiare 16273.5
achitate în activități precum: Informații și comunicații Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 11326.7
(de circa 2,4 ori), Activități financiare şi de asigurări Sănătate și asistență socială 11017.9
(1,8 ori), Activități profesionale, științifice și tehnice Alte activităţi de servicii 10502.3
(+27%). Urmare majorărilor salariale în sectorul Administrație publică 10165.3
sănătate și asistență socială, câștigul salarial în acest Total pe economie 8897.9
sector a depășit cu circa 24% salariul mediu lunar pe Industrie 8127.9
economie, iar comparativ cu ianuarie-septembrie Comerţ cu ridicata şi amănuntul 7951.1
2020 s-a majorat cu 36,4%. Construcţii 7887.4
Învăţămînt 7309.2
Câștigurile salariale sub pragul mediei naționale: Tranzacţii imobiliare 7241.6
Activități de cazare și alimentație publică (circa 60% Transport și depozitare 7224.9
față de media economie 60%), Agricultură (61%), Artă Activităţi de servicii administrative şi de… 6761.5
(68%), Învățământ (82%), Construcții (89%), Comerț Artă, activităţi de recreere şi agrement 6082.7
cu ridicata și amănuntul (89%), Industrie (91%) etc. Agricultură, sivicultură şi pescuit 5425.3
Activităţi de cazare şi alimentaţie publică 5342.1
9 luni 2021 9 luni 2020
Secția analiză și prognozare macroeconomică, 05.12.2021
41

Raport Lunar Privind Evoluția Social-Economică A Republicii Moldova

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Lunar Privind Evoluția Social-Economică A Republicii Moldova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport lunar privind evoluția social-

economică a Republicii Moldova

Sumar executiv .................................................................................................................................................... 4

Figura 2.15. Portofoliul de credite ................................................................................................................................. 23

miliarde lei și a înregistrat creștere reală de 10,3% -1.0

factorii determinanți care au favorizat această -16.0 -14.0

Față de trimestrul respectiv din anul precedent

Sursă: Biroul Național de Statistică

Figura 1.2. Evoluția PIB și contribuția sectoarelor (%),

Totodată, unele sectoare au stagnat și nu au avut 0

alimentație publică; Distribuția apei; salubritate, 2018 2019 2020 2021

Sursă: Biroul Național de Statistică

Figura 1.3. Contribuția sectoarelor la evoluția PIB (%),

public național și, prin urmare, creșterea cu 25% a

Figura 1.4. Evoluția PIB pe utilizări și contribuția

creșterii consumului privat și al administrației 0

perioada ianuarie-septembrie 2021 a fost 20

Formarea brută de capital Export net

Sursă: Biroul Național de Statistică

perioada similară a anului 2020. Au fost în creștere 12

toate ramurile industriale: 6.9

Producția și furnizarea de energie: +18,4%. -0.4

precum și creșterii producției ramurii energetice. -8

- fabricarea de mobilă (în creștere de 2 ori); Industria extractivă

- producția și furnizarea de energie (+18,4%); TOTAL industie

- fabricarea de îmbrăcăminte (+14,9%); Sursă: Biroul Național de Statistică

- fabricarea produselor din minerale nemetalice

- fabricarea articolelor din plastic (+16,8%);

- fabricarea băuturilor (+7,4%); 20.5

- industria extractivă (+11,5%);

- fabricarea echipamentelor electrice: fire, cabluri, 2020 2021

dispozitive de conexiune pentru acestea Total, industrie

Sursă: Biroul Național de Statistică

Figura 1.8. Principalele ramuri care au influențat

TOTAL industrie 12.6

de bază (-27,9%); Produse din minerale nemetalice (beton,… 0.9

atenuarea treptată a impactului negativ al Produse textile 0.6

pandemiei COVID-19, relaxarea măsurilor de 0.5

Repararea articolelor fabricate din metal,… 0.5

partenere; Alte activitati industriale n.c.a. 0.3

subdezvoltarea unor ramuri industriale, -0.6

prezența oligopolurilor sau monopolurilor. -1.0

Uleiuri si grasimi vegetale si animale-1.3

Sursă: Biroul Național de Statistică

Producția animalieră: -4,7%. 0.0

A fost în creștere roada la majoritatea culturilor -20.0 -11.8

- Orz: de 2,3 ori; Producţia vegetală Producţia animală

- Floarea soarelui: +12%; Producţia agricolă - total

- Rapița: de 1,9 ori;

- Legume: +14,1%; Figura 1.10. Principalele culturi agricole ce au

Factorii de bază ce au influențat evoluția sectorului

imposibilitatea certificării calității producției Ouă (mii.buc.) -0.06

1.4. Transportul de mărfuri și pasageri

transportul rutier: +18,2% -15 -22.2

Sursă: Biroul Național de Statistică

Concomitent cu creșterea volumului mărfurilor

11,9% comparativ cu ianuarie-octombrie 2020, fiind

pasageri pe cale rutieră și aeriană, însă în scădere – cel -34.9

pe cale aeriană: de 2,1 ori mai mult

Parcursul pasagerilor în ianuarie-octombrie 2021 a

1.5. Comerțul intern de bunuri și servicii

În ianuarie-octombrie 2021, comparativ cu ianuarie- 150

comparabile), 26,6 mild. lei. 2021