Comisia Electorali Centralia Str. Vasile Alecsandri 119, MD-2012, Chisinau De la Grupul de initiativi pentru desfiisurarea referendumului repu' in consultativ reprezentat de Presedintele al Biroului executiv Usatii Re Str. Bucuresti, 117, MD-2004, CI CERERE PREALABILA Subsemnatul Usatii Renato, Presedintele al Biroului executiv al Grupului de inifiativa pentru desfisurarea referendumului republican consultativ prin prezenta cerere solicit: 1, Anularea Hotiririi CEC nr, 2438 din 09.04.2024 prin care s-au respins cererea nr. CEC-7/13198 din 26.03.2024 privind inregistrarea grupului de initiativa pentru desfigurarea referendumului republican consultativ si cererea nr. CEC- 7113199 din 26.03.2024 privind confirmarea Dnei Bileanu Natali persoana responsabili de finanfele a grupului de inifiativa (trezorier); 2. Adoptarea unei noi Hotiriri prin care cererea nr, CEC-7/13198 din 26.03.2024 privind inregistrarea grupului de inifiativi’ pentru desfiisurarea referendumului republican consultativ si cererea nr. CEC-7/13199 din 26.03.2024 privind confirmarea Duei Bileanu Natalia in calitate de persoana responsabili de finan{ele a grupului de initiativa (trezorier) sa fie admise; in fapt, la 26.03.2024 Usatii Renato, Presedintele al Biroului executiv al Grupului de inifiativa pentru desfigurarea referendumului republican consultativ a depus la Comi Electoral Central cerere privind inregistrarea grupului de inifiativa pentru desfiigurarea referendumului republican consultativ (nt. de inregistrare CEC-7/13198) gi cerere privind confirmarea Dnei Baleanu Natalia in calitate de persoana responsabild (trezorier) de finanjele a grupului de inifiativa (nr. de inregistrare CEC-7/13198). Prin Hotirirea CEC nr. 2438 din 09.04.2024 ambele cereri au fost respinse. Grupul de initiativa pentru desfiisurarea referendumului republican consultativ (in continuare Petitionar) considera Hotarirea CEC nr. 2438 din 2024 neintemeiata de drept, motivele fiind expuse dupa cum urmeazii: Comisia Electorala Centrala Intrare Nr. ch Z/7 me DI%s Cale | Astfel, in sedinta publica al Comis Taportorul pe cauzi Dna Rita Lefier-Simasco a dat citire proiectului Hotdririi CEC nr. 2438. Careva amendamente I. Procedura. Grupul de inigi: iva pentru desfisurarea referendumului republican 1la proiectul Hotaririi nu au parvenit si prin urmare, proiectului Hotaririi CEC nr. 2438 a fost votat conformn textului citit in sedinfa. (a vedea din min. 1:04:01 bitps://www.youtube.com/watch?v=ift_6eGTpXQ&ab_channel=ComisiaElectoral%C4%83 CentrCe%C4%83aRepubliciiMoldova ) Ulterior insé, in Hotarirea CEC nr. 2438 din 09.04.2024 publicata pe pagina oficial a Antoritijii Electorale a aparut un text suplimentar cu urmatorul cuprins: « Alifel, alegdtorii pot fi manipulafi si implicai intr-un proces fard o finalitate juridicé si faird consecinge, deoarece nu este clar care este autoritatea publica cdreia vor fi prezentate rezultaiele referendumului si care ar trebui sé fie acea hotdrdre definitivit care ar urma sii fie adoptata de entitatea responsabild ca urmare a desftisurdtrii referendumului.» Petitionaral apreciaz’ aceasta «completarea post factum» a Hotirarii drept fals in acte si considera ca intr-un sistem de drept functional o astfe] de manipulare cu textul Hotirarii duce Ja anulatea neconditionata a Hotirarii CEC nr. 2438 din 09.04.2024. IL. Fondul. ‘Temeiurile respingerii cererilor Petitionarului invocate tn Hotirdrea CEC nr. 2438 di 09.04.2024 pot fi imparjite in dowd categorii: pretinse vicii de procedura gi pretinse viet fondamentate, Respectiv, Petitionarul considera oportun de a da aprecierea fiecaruia din motivele invocate. 2.1. Pretinse vicii de procedura La capitolul "Criterii de admisibilitate” CEC a constatat: .,Cu referire la data preconizataé pentru desfasurarea referendumului, acest aspect nu este indicat sub nicio formé $i nici na poate fi dedus din documentele prezentate. Prin urmare, este un alt viciu procedural al initiatorilor care nu permite Comisiei Electorale Centrale st examineze aspectul de eventual fermen acordat pentru colectarea semndturilor avand in vedere art. 192 alin, (2) din Codul electoral, dar $i in contextul art. 85 alin. (4) din Constitutie, care statueaza cdi ,, Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Republicii Moldova, si nici in timpul starii de urgenfi, de asediu sau de razboi.” Acest viciu ne oferd nici Parlamentului $i Ministerului Finanjelor previzibilitate privind eventuala planificare a resurselor financiare necesare organizivrii referendumului,, Notam c8, Codul Electoral la art. 191 i Capitolul V al Regulamentului privind constituirea si inregistrarea grupurilor de inifiativa, intocmirea, prezentarea si verificarea listelor de subscriptie aprobat prin Hotirdrea CEC nr. 1166/2023, expres indica ce actiuni urmeaza a fi intreprinse fa adunarea cetdjenilor, in cadrul c&reia se decide constituirea grupului de iniiativa. Astfel, art, 191 din Codul Electoral prevede: "Pentru inifierea referendumului republican de cdtre cetdjeni, acestia constituie un grup de inifiativa in cadrul unei adundiri, la care rebuie sd participe cel putin 300 de persoane cu drept de vol. Cu cel pyin 10 zile inainte de adunare, inifiatorii sunt obligati s& notifice in seris Comisia Electoralé Centralia si autoritatea administratiei publice locale pe al cdrei teritoriu urmeazd sd fie organizatd adunarea despre timpul, locul si scopul acesteia, Grupul de inifiativa pentru desfagurarea referendumului republican(2) inainte de a incepe adunarea, participantii la adunare se inregistreazd intr-o lista, in care se inscriu numele, prenumele, domiciliul si se aplicd semndturile acestora, (3) in cadrul adunarii se aleg un presedinte si un secretar, Ordinea de zi a adundrit trebuie si includ discutarea oportunitatii organizarii referendumului republican si formularea intrebdrilor la care urmeazé si se pronunje alegatorii in cadrul acestuia.” Mai mul, pet. 96 al Capitolului V din Regulamentul privind constituirea gi inregistrarea erupurilor de initiativa, intocmirea, prezentarea si verificarea listelor de subscriptie aprobat prin Hotirarea CEC nr. 1166/2023 prevede: "La adunarea cetétenilor se intocmeste un proces-verbal semnat de ciitre presedintele si secretarul adundrii, conform modelului prezeniat in anexa nr. 14, in care se vor consemna: a) alegerea presedintelui $i secretarului adundrit; b) aprobarea ordinii de zi; ©) aprobarea propunerii privind desfasurarea referendumului: 4d) inirebarile la referendumul republican formulate exact si corect sau, dupa caz, proiectul de lege; @) alegerea membrilor grupului de inijiativa, cu indicarea datelor de identitate ale acestora; f) rezultatele votdirii fiecdrei chestiuni de pe ordinea de zi; g) lisia participangitor ta adunare,”” Subseovent, art. 190 din Codul Electoral prevede: "Data referendumului republican se stabiieste prin hotdrare a Parlamentului, cu cel putin 60 de zile inainte de ziua desftisurcirit ui, la propunerea subiectutui cu dreptul de a initia referendumul”. Astfel, data_propusd pentru_organizarea_referendumului_este_atribuiti_doar_initiatorilor referendumului, or, art. 183 alin, (1) din Codul Electoral prevede exhaustiv lista subjectilor care pot initia referendumul republican. Prin urmare, "Referendumul republican poate ft inifiat de> @) cel putin 100000 de cetajeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. fn cazul referendumului constitutional se aplicé prevederile art, 141 alin. (1) lit. a) din Constitujia Republicii Moldova; b) cel putin o treime din deputatii in Parlament; ¢) Presedintele Republicii Moldova; @) Guvern.” in contextu! celor mentionate supra, notim ci grupul de initiativd nu este subject al initiecii referendumului republican consultativ. Tar alegatia privind precum ed nu oferd Parlamentului i Ministerului Finanfelor previzibilitate privind eventuala planificare a resurselor financiare necesare organizirii referendumului este una eronat& gi lipsit8 de confinut juridic din considerentele c& doar Parlamentul este unica autoritatea abilitata legal privind stabilirea datei desfisurarii referendumului, Subsidiar reamintim ca Parlamentul are la dispozitie 3 luni pentru a fixa data organizarii scrutinului electoral, un timp mai mult decét rezonabil pentru a avea , previzibilitate,,. Grupul de inijiativa pentru desfagurarea referendumului republican 3Mai mult decit atit, Codul Electoral nu prevede temeiurile de respingere a cererii privind inregistrarea grupului de initiativa, acesta putind fi deduse din art, 192 alin (2), adiea neindeplinirea obligafiei de prezentare a unuia din documentele solicitate catre CEC. Suplimentar, mentionam practica Comisiei Electorale Centrale, si anume Hotdrarea nr. 4316 din 20 noiembrie 2015 "Cu privire la cererea de inregistrare a grupului de initiative pentru desfaisurarea referendumului republican constitufional”, prin care a fost inregistrat un grup de inifiativa, care a avut ca scop de asemenea initierea unui referendum republican. in speta, 1a adoptarea hotirdrii respective, Comisia a aplicat corect prevederile Codului lectoral Ja examinarea inregistrarii grupului de inifiativa, si NU a constat viciu de procedurd — lipsa propunerii datei desfisuririi referendumului republican la etapa constituirii grupului de initiativa. Accentudm, ci vorbim despre aceleasi prevederi legale (a se vedea art. 144, alin. 4) ale Codului Electoral nr. 1381/1997 expuse in redac{ia anului 2015, in raport cu prevederile legale (art. 183, alin. 4) ale Codului Electoral 325/2022. De asemenea mention’ gi despre Hottirdrea nr. 1114/2023 "Cu privire la cererea de inregistrare a grupului de inifiativad pentru desfisurarea referendumului republican consuitativ”, in care Comisia nu a constat nici un viciu de procedur’ Jipsa propunerii privind data desfisurarii referendumului republican consultativ. Atragem atentia ci vorbim despre aceeagi componenti 2 Comisiei Electorale Centrale care a aprobat gi Hotardrea nr. 2438 din 9 aprilie 2024 "Cu privire la cererea de inregistrare a grupului de inifiativa pentru desfisurarea referendumului republican consultativ ii semnaturilor, vom observa c& nici in acest caz legiuitorul nu-i acordi Com Electorale Centrale dreptul de a respinge propunerea de organizare a referendumului republican si anularea inregistririi grupului de initiativa, decit in cazul in care nu a fost prezentat numdirul necesar de semniituri (a se vedea art 197 (5)). in acest sens, constatim aplicarea dublelor standarde avand aceleasi prevederi legale ale Codului Electoral. 2.2, Pretinse vicii fundamentale intreaga argumentare a Hotariii CEC nr. 2438 deriva din neinfelegerea sau ignorarea deliberatd a naturii juridice referendumului solicitat. Doctrina national’ cunoaste dowd tipuri de referendumuri: consultative si decizionale (legislative gi constitutionale). Natura juridicd referendumului solicitat este pur consultativa gi facultativa in comparatie cu referendumul pentru demiterea Presedintelui, referendumul legislativ sau referendumul pentru revizuirea Constitutiei, care au un caracter obligatoriu in cazul referendumului consultativ, nu putem vorbi de o participare a poporului in procesul decizional, ci doar de o ocazie de a-5i exprima opinia sau, mai precis, optiunea intr-o problem’ conereta Grupul de inifiativa pentru desfisurarea referendumului republican 4in practicd si in reafitate voinja exprimata de popor cu ocazia referendumului intr-o problema de interes national nu produce niciun efect juridic, aceasta nu creeazi obligalii juridice autoritatilor statului, Ceea ce exprima corpul electoral este o pozitie, o opinie, o opfiune, iar autoritajile statului pot avea alte opinii, eventual contrare celei exprimate cu ocazia referendumului. (nota; la acest capitol mentiondm referendum consultativ din 24.02.2019 prin care corpul electoral si-a exprimat opinia vis-a-vis de reducerea numarului deputatilor de la 101 la 61 (73,66% pentru) gi posibilitatea revocdrii deputatilor din fiunctic dac nu isi indeplinese corespunzator obligatiile lor (79.97% pentru). Chiar dacd aceste doua intrebari vizau modificari ale prevederilor Constitugiei Republicii Moldova, nu a fost un impediment sa fie supuse unui referendumului republican consultativ deoarece se constientiza cA rezultatele acestuia nu au puterea decizionala. Prin urmare, desi rezultatele referendumului din 24.02.2019 au fost validate, nu au avut nici o consecinta juridica). Respcctiv, referendum consultativ este o consultare si poporul exprima optiunea, opinia, pozitia legata de o problema de interes national si nicidecum o decizie. Diferenja fundamentald intre cele dout tipuri de referendum const in faptul ed referendumul constitutional/legislativ este obligatoriu si decizional, pe cfnd referendumul consultativ intr- © problema de interes general nu produce nicio consecinia, niciun efect juridic. in urma referendumului consultativ poporul isi exprima vointa cu privire la probleme de interes national, iar accasti vointA este consultativa. in urma organizarii acestui tip de referendum gi dac& s-a dovedit a fi valabil, autoritaile pot lua la cunostingé voinja, pozitia, opinia poporului fayz de o problema de interes najional in care a fost consultat fir a avea ins& vreun efect juridic, in sensul cretrii unei obligatii pentru autoritafile statului, in special pentru Parlament, Guvern sau Presedintele. Respectiv, un eventual rezultat pozitiv al referendumului solicitat nu impune Presedintelui {arii dizolvarea Parlamentului sau demisionarea in corpore r 1 ui. Desigur, lipsa efectului juridic coneret nu inseamna irelevanfa vointei, opiniei poporului, dimpotriva, autoritatile in deciziile lor pot tine cont de aceasta optiune a poporului. Rezultatul referendumului consultativ intereseaz4 Parlamentul, Guvernul gi Pregedintele sub aspectul conduitei lor viitoare. Petifionarul mentioneaza cel putin patru optiuni, toate flind absolut legale, care pot deriva din eventuale rezultatele pozitive ale referendumului solicitat: 1) Clasa politica, Presedintele tarii, Parlamentul le ignor’; 2) Clasa politica, Presedintele y4rii, Parlamentul vor lua act de opinia poporului si i-si vor schimba conduita, vor modifica agenda politica etc; 3) Fractiunile parlamentare vor constientiza cd in opinia poporului Parlamentul deja nu este reprezentativ si vor proceda in comun acord cu Presedintele t&rii asa cum s-a procedat in 2021 cind majoritatea fracfiunilor parlamentare s-au pronuntat pentru alegeri parlamentare anticipate si intru respectarea prevederilor constitutionale privind temeiurile de dizolvarea Parlamentului intentionat le-an provocat prin respingerea repetatd a candidaturii Prim-ministrului; Grupul de initiativa pentru desftigurarea referendumului republican 5Prin urmare, vointa sau, mai precis, opinia poporului (potrivit naturii juridice a referendumului consultativ) are valoarea unui mesaj cAtre autoritigile statului, Astfel, consultarea poporului se transforma intr-o comunicare intre autoritai $i popor, intre stat si societate, intre cel care exercita puterea si cel cdruia fi apartine puterea. Din cele relatate supra firri nici-un echivoc rezulti ci Hotdrirea CEC nr. 2438 din 09.04.2024 este fundamentata eronat. De exemplu, alegatiile Comisiei Electorale Centrale precum ci «alegdtorii pot fi manipulati si implicati invr-un proces fara o finalitate juridicé si fra consecinte, deoarece nu este clar care este autoritatea publied céreia vor fi prezentate rezultatele referendumului $i care ar trebui sd fie acea hotirdre definitiva care ar urma sa fie adoptaté de entitatea responsabilé ca urmare a desfaiyurdrii referendumuluir ar fi relevante doar in cazul unui referendum decizional. insd peniru un referendum consultativ o eventuala lipsa finalitatii juridice, lipsa consecintelor este prescrisa de lege! Rezultatele referendumului consultativ nu sunt executorii, respectiv, nici nu poate exista aceasta «entitatea responsabilé care va fi obligata s8-I execute. Desigur, clasa politica responsabila trebuie s4 tind cont de rezultatele acestuia, ins’ responsabilitatea clasei politice nu fine de domeniu dreptului ci mai degraba de etica gi ‘moralitate. Codul Electoral reglementeazi exhaustiv subiectele pe marginea cdrora nu poate fi organizat referendum (art. 186). Propunerea formulati de cétre grapul de initiativa nu cade sub incidenta niciunuia dintre cele cinci subiecte prevazute la art. 186. Asstfel, Comisia Electoral Centrala face o imterpretare eronata i absurdi a cadrului normativ, in ceea ce fine de referinfa la dispozitiile art. 186 liter. D) din Codul Electoral, care prevede cé nu pot fi supuse referendumului probleme ce jin de demiterea persoanclor din functie care tin de competenta Presedintelui Republicii Moldova. CEC interpreteazi o eventuali dizolvarea a Parlamentului drept «demiterea colectivi a deputatilor» de cdtre Presedintele {Ari si deduce cA la caz referendum solicitat este contrar prevederilor art. 186 liter. D) din Codul Electoral. La acest capitol Petitionarul propune Comisiei Electorale Centrale se consulte Constitujia Republicii Moldova gi alte acte normative ce jin de atributiile Presedintelui Republicii Moldova. $i dacd Autoritatea Electorala va identifica macar o norma legal care atribuie Presedintelui tari capacitatea de a demite din functie deputayi, atunci Petitionarul f-si va retrage cererea prealabila. Cu titl de informatie Petitionarul noteazi cd Presedintele Republicii Moldova poate dizolva institutia (Parlamentul) gi nu poate demite deputatii (nici individual, nici colectiv). Fundamentarea eronata a Hotiririi CEC nr. 2438 din 09.04.2024 deriva gi din referirea ei la jurisprudenya Curtii Constitutionale irelevanta. De exemplu, in hotarire se mentioneazt avizul Curjii Constitutionale nr.1/2014 din 22.09.2014 care se referd la un referendum constitutional, Petitionarul mentioneazA ca in acest aviz inalta Curte nu_a facut nici o constatare, nici_o concluzie, nici_o opinie referitor 1a referendum consultativ! Citatul utilizat in Hotaririi CEC nr. 2438 cu referire ta avizul Curtii Constitutionale («Sunt supuse referendumului consultativ problemele de interes nafional, in scopul consultarii 6 Grupul de initiativa pentru desfigurarea referendumului republicanopiniei poporului asupra unor astfel de probleme yi adoptarii ulterioare, de ciitre autoritifile publice competente, a unor hotariri definitiven) nu este o constatare a Curtii, ci este continutul art, 143 alin.(4) din Codul Electoral (in vigoare la data emiterii avizului Curtii si modificat ulterior). In prezent norma legala relevanti are urmatorul cuprins: «Referendumului consultativ sunt supuse probleme de interes national deosebit, in scopul consultérii opiniet poporului cu privire la aceste probleme.» (att. 182 alin.(4) din Codul Electoral). Astfel, norma legal depigitd a fost utilizatd pentru justificarea Hotaririi CEC ar. 2438 sub pretextul c8 este o constatare a Curtii Constitugionale Petitionarul apreciaz4 drept ipocrit& referirea Hotiririi CEC nr, 2438 la Codul de bune practici in materia de referendum (Comisia de la Venefia) ca temei de drept pentru respingerea ccrerilor Grupului de initiativa, or Codul de bune practici este despre libertifi si nu despre restrictii. De exemplu, in Hotarirea CEC nr. 2438 se mentioneaza ci «in Codul de bune practici in materia de referendum se recamanda ca problema supusé votulut trebuie sit fie claré, iar alegatorii sa fie informati cu privire la efectele referendumului» ins& nu se mentioneazA c& obligatia de informare este pusi in sarcina autorititilor! (capitolul I, pet.3.1. liter d) din Codul de bune practic) Un alt exemplu de abordare selectiva a recomandarilor din Codul de bune practici in materia de referendum este referirea in textul Hotaririi CEC nr. 2438 la pet.l din capitolul III din Codul care stipuleazd ci ,,preeminenja dreptului de a recurge la un referendum implicit in mod necesar respectarea ordinii juridice in ansamblu, cu deosebire a regulilor procedurale. In mod special, un referendum nu poate fi organizat daci nu este prevazut de Constityie sau de 0 lege conforma Constitutiei, de exemplu dacé textul supus referendumului fine de competenta exclusiva a Parlamentului.” gi trecerea cu ticere a recomandarilor din pet. 4 din capitotul I! din acelasi Cod de bune practici in materie de referendum care prevede ci: mo). i tind a tite si aiba dreptul de a proceda la strangerea de semnéturi. @). In cazul in care strangerea de semndturi pentru o initiativa populard sau cerere de referendum efectuata de pe artere publice este supusd autorizérii, o asemenea autorizatie ate fi refuzaté numai in cazurile expres prevézt pe baza unui interes public precumpanitor si in conformitate cu principiul egalitatit.,, in acest context mentionim ci legislatia national prevede doar dowd cazuri in care poate fi respinsi cererea privind inregistrarea grupului de initiativa pentru desfasurarca referendumului republican consultativ: pet. 103 al Capitolului V din Regulamentul privind constituirea si inregistrarea grupurilor de initiativa, intocmirea, prezentarea si verificarca listelor de subscriptie aprobat prin Hotarérea CEC nr, 1166/2023 prevede expres in. ce cazuri Comisia Electorald Centrala adoptd o hotirare de refuz, si anume: "Comisia Electoralé Centralé respinge cererea privind inregistrarea grupului de inifiativa inclusiv dacé, dupa verificarea listei membrilor grupului de inifiativa, se constaté_cd mai putin de 100 de persoane intrunese conditiile necesare pentru a fi inregistrate in calitate de membri De asemenea, drept temei de a refuza inregistrarea grupului de inifiativa serveste lipsa_ rmitar cumentelor previzute la pet. 99 Grupul de initiativa pentru desfigurarea referendumului republicanPetitionarul constaté ca nici un temei prevlzut de norms legal mentionati supra nu a fost invocat in hotarirea de respingerea cererii privind inregistrarea grupului de initiativa pentru desfagurarea referendurnului republican consultativ. in ce priveste obiectia "Comisia considerd in concluzie ed organizarea referendumului consultativ cw intrebarea propusd de grupul de inifiativa este contrand Constitutie: si nu. poate fi autorizatd.” mentionim c& «constitutionalitatea unui referendum se stabileste doar de Curtea Constitutional’ si doar in cazuri unui referendum de revizuire a Constitufiei, dar «autorizarea referendumului ti aparfine Parlamentul care este unica autoritate abilitata cu dreptul de a decide desfésurarea referendumului republican. (art. 189, 190 din Codul Electoral). in acest sens, constatém un abuz din partea Comisiei privind concluziile sale cu referire la «neconstitutionalitatea» gi «ne auorizarea» unui referendum. in concluzie deducem, cd Autoritatea Electoral a examinat dosarul depus de cAtre grupul de initiativa, inregistrat sub nr, CEC-7/13198, doar prin prisma oportunititii politice. Or, aprecierea oportunitatii politice este sarcina organului eminamente politic- Parlamentul, care este in drept si decidi asupra organizirii sau neorganizarii referendumului la subiectul propus (in spet, consultativ). Indiscutabil, Comisia Electoral Centrali ar putea si se expund pe continutul propunerii/intrebarii ce urmeaz4 a fi supusd referendumului, insa doar in masura in care aceasta poate fi absolut lipsité de sens si rupté de realitatea (arii, Aluminteri, reduednd la absurd, in cazul in care se propune spre referendum o intrebare de genul: "Suntefi de acord ca Republica Moldova s& inceap’ colonizarea planetei Marte?” sau "Sustineti inversarea anotimpurilor in Republica Moldova?”, este evident cA Comisia Electoral Centrala, ca un prim filtru de verificere a legalitayii solicitarii privind initierea referendumului consultativ, si-ar putea expune opinia cu privire la faptul cX rispunsul (oricare ar fi el) la o asemenea intrebare nu poate constitui in niciun mod un fundament pentru Iuarea unor decizii ulterioare, fie de catre Guvern sau Parlament. ins, Comisia Electoral Centrala nu poate, sub nicio forma, sd se expuna pe marginea oportunitajii politice a aecesitatii organizirii unui referendum popular, si cu att mai mull, asupra constitutionalitégii unui asemenea exercigiv. Nefnfelegerea naturii juridice a referendumului consultativ, utilizarea cadrului normativ irelevant, abordarea selectivi a recomandirilor Codului de bune practici in materia de referendum a rezultat in conchuzii vadit eronate: Comisia Electoral Central a considerat ¢a un eventual rezultat pozitiv al referendumului impune dizolvarea Parlamentului. gi asticl a concluzionat c& imposibilitatea efectudrii alegerilor anticipate contrar prevederilor art.85 din Constitufia duce in mod subsecvent la inadmisibilitatea init ‘unui referendum in problema alegerilor parlamentare anticipate. in acest context Petitionarul incé o data subliniaz’ ca rezultatele unui referendum consultativ nu sunt obligatorie pentru autoritéi, nu au consecinte juridice, m: impun dizolvarea Parlamentului si, respectiv, nu impun incdlcarea normei constitufionale privind temeiurile de dizolvare a Parlamentului, Ele sunt doar exprimarea opinici, sugestiei poporului. Clasa politic’ maturd va lua in calcul opinia exprimata si va actiona conform legii: fie prin provocarea dizolvarii Parlamentului in conformitate cu art. 85 din Constitutie, fie prin modificarea Constitujiei, fie prin schimbarea conduitei politice. Clasa politica infantila va ignora rezultatele referendumului si va fi (sau nu va fi) taxatd in 8 Grupul de initiativa pentru desfasurarea referendurmului republicanactiunilor sau inactiunilor guvernantilor. Poporul, prin intermediul acestei institutii, sanetiona reprezentantii pe care i-a delegat la putere daca vor aparea discrepante puternice intre vointa acestuia gi vointa mandatajilor. insi consecinfele referendumului sunt de natura politica si nu juridica. Generalizind cele relatate supra Petitionarul conchide despre ilegalitatea Hotiririi CEC nr. 2438 din 09.04.2024, Reprezentantul Grupului de inifiativa pentru desfiigurarea referendumului republican consultativ Presedintele al Biroului executiv We? SH Ur Usatii Renato Grupul de inifiativa pentru desftisurarea referendumului republican 9