CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………...……...........3

CAPITOLUL I. PARTICULARITĂȚILE SISTEMULUI FISCAL AL JAPONIEI............4

1.1.Semnificația și rolul impozitelor în Japonia…………………………………………………..4
1.2. Veniturile fiscale din Japonia...................................................................................................5
1.3. Modificări ale sistemului fiscal și ale caracteristicilor elementului fiscal...............................7

CAPITOLUL II. ANALIZA ACORDULUI ÎNTRE GUVERNUL REPUBLICII

MOLDOVA ȘI CEL AL JAPONIEI………………………………………………………….9
2.1.Impozitul pe venit în Japonia....................................................................................................9
2.2.Analiza acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei pentru evitarea
dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe
venit...............................................................................................................................................11

CONCLUZII……………………………………………………………....................................14

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………...……..............15

2
 INTRODUCERE
Dubla impunere reprezintă o problemă mondială perpetuă, ce generează creşterea
presiunii fiscale şi apariţia evaziunii fiscale, frânează desfăşurarea activităţii economice,
diminuează atractivitatea investiţională şi, ca rezultat, minimizează resursele financiare atrase de
la agenţii economici în bugetul de stat.
Actualitatea și importanța temei abordate în această lucrare se explică prin faptul că este
evidentă necesitatea perfectării sistemului fiscal autohton în vederea eliminării dublei impuneri.
Anume impunerea fiscală, deseori, determină decizia finală cu privire la investirea resurselor
băneşti într-o economie anumită sau influenţează climatul investiţional al unei sau altei regiuni.
Mai mult decât atât, se poate spune că stabilitatea sistemului fiscal se situează în acelaşi rând cu
asemenea factori ca stabilitatea politică şi cea economică a regiunii.
Ca rezultat ar fi obținerea unor rezultate financiare favorabile pentru fiecare stat care este
implicat în colectarea impozitelor.
Scopul lucrării constă în cercetarea aspectelor ce ţin de impunerea veniturilor şi
capitalurilor provenite din activităţi economice internaţionale în vederea perfecţionării acesteia şi
soluţionării problemelor fiscale ale persoanelor rezidente şi nerezidente din Republica Moldova
și Japonia.

Obiectivele propuse prin studierea temei date sunt:

- Descrierea sistemului fiscal al Japoniei;
- Cercetarea particularităților specifice sistemului fiscal al statului dat;
- Efectuarea studiului de caz privind impozitul de venit a unei pesoane fizice și
formularea concluziilor cu referire la rezultatele obținute;
- Analiza acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei, pentru
evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe
venit.

În calitate de bază informațională pentru efectuarea lucrării date au fost utilizate atît surse
bibliografice cît și surse web.

Cuvinte-cheie:dubla impunere internațională,sistem fiscal,impozite,taxe,acord,persoană

fizică,etc.

3
 CAPITOLUL I. PARTICULARITĂȚILE SISTEMULUI FISCAL AL
JAPONIEI.

1.1.Semnificația și rolul impozitelor în Japonia.

Servicii publice, cum ar fi securitatea socială și bunăstarea, inclusiv pensiile și îngrijirea

medicală, apa, infrastructura , educația, poliția, prevenirea incendiului și serviciile de apărare
sunt indispensabile pentru viața japonezilor,însă, costurile lor sunt foarte mari.

Este inadecvat din punct de vedere social să se ofere securitate și educație socială numai
oamenilor care suportă costurile. De asemenea, este dificil să se ofere poliție și servicii de
apărare numai pentru persoanele care au nevoie de ele. Dacă serviciile publice sunt lăsate să fie
furnizate de sectorul privat în conformitate cu principiile pieței, acestea nu pot fi furnizate în
volum suficient sau la niveluri suficiente.

Astfel, prin utilizarea impozitelor care se plătesc ca sursă financiară pentru acoperirea
costurilor pentru aceste servicii, serviciile pot fi implementate în sectorul public.

Oamenii trebuie să împartă în mod larg și echitabil costurile pentru a se sprijini reciproc și a
construi o societate mai bună. Taxele pot fi descrise cu exactitate drept "comision de membru al
societății".

Funcțiile sistemului fiscal în Japonia sunt următoarele:

Functia de colectare de fonduri .Sistemul fiscal este poziționat ca mijlocul cel mai de bază
pentru strângerea de fonduri pentru serviciile publice menționate mai sus. Strângerea de fonduri
este cel mai direct și important rol a sistemului fiscal.

Funcția de redistribuire a veniturilor.Prin rate progresive ale veniturilor și impozitului pe

succesiuni și ale asigurărilor sociale, sistemul fiscal joacă un rol în redistribuirea veniturilor și a
veniturilor active.

Funcția de stabilizare a economiei.Sistemul fiscal menține cererea totală prin creșterea

veniturilor fiscale pe parcursul unui an economic și stimulează cererea totală printr-un declin al
veniturilor fiscale pe parcursul unui an ,scăderea automată a fluctuațiilor economice și
stabilizarea economiei.

4
Cele trei principii ale sistemului fiscal japonez:

1.Principiul corectitudinii cuprinde principiul corectitudinii orizontale,care spune că persoane

cu aceeași capacitate economică să plătească aceeași taxă, în timp ce "corectitudinea verticală are
în vedere că oameni cu o economie mai mare,au capacitatea de a plăti impozit mai mare. În
ultimii ani,"corectitudinea între generații" a devenit importantă.

2. Principiul neutralității înseamnă că sistemul fiscal nu ar trebui să denatureze alegerile

economice ale persoanelor fizice si ale corporațiilor de afaceri.

3. Principiul simplității înseamnă că sistemul fiscal ar trebui simplificat cât mai mult posibil și
realizat pe inteles.

În acest fel, există mai mulți indicatori de corectitudine și pot exista diferențe în funcție de
mediul fiecăruia. Este necesar să se ia în considerare astfel de factori și să se construiască
sistemul fiscal care să se adapteze la schimbările din structura economiei din societate.

1.2. Veniturile fiscale din Japonia.

Există mai multe modalități de clasificare a impozitelor. În primul rând, impozitele pot fi
clasificate prin ținte de impozitare. În total, există impozite pe venit, consum și active.

În al doilea rând, impozitele sunt clasificate de către suveranul fiscal. O taxă impusă și
colectată de către guvernul național este numită taxă națională, în timp ce o taxă impusă și
colectată de către guvernele prefectului sau municipale este numită taxă locală. Există mai mult
de 40 de impozite naționale sau locale prevăzute de lege.

Impozitele pot fi, de asemenea, clasificate de către cine, în cele din urmă, poartă povara
impozitului (contribuabil fiscal efectiv) și cu privire la cine este impus (contribuabil). Există o
astfel de taxă directă ca impozit pe venit pentru care contribuabilul este identic cu contribuabilul
efectiv al impozitului și o taxă indirectă, cum ar fi impozitul pe consum pentru care
contribuabilul diferă de contribuabilul efectiv.

1.Impozitul pe venit include impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozit pe locuitor și alte
impozite care se impun asupra veniturilor (profitului).

2.Impozitul pe consum include impozitul pe consum, taxa pentru lichior,taxa pe tutun, impozitul
pe benzină și alte accizecare sunt percepute la consumul de bunuriși servicii.

5
 3. Impozitul pe active include moștenirea fiscală, impozitul pe active imobilizate și alte impozite
pe active care sunt impuse,achiziționarea și deținerea de activetaxă pentru cadou, taxa pentru
înregistrare și pentru licență etc.

Tabelul 1.1.Clasificarea impozitelor.

Impozitul pe venit Impozitul pe consum Impozitul pe active

Taxe naționale Taxe locale Taxe naționale Taxe locale Taxe Taxe locale
naționale
● Impozit pe ● Impozit ● Impozit pe ● Impozit pe ● Impozit pe ● Impozitul pe
venit; pe venit; consum; consum local; moștenire achizițiile
● Impozit pe ● Impozit ● Taxa pe băuturi ● Taxa locală /cadou; imobiliare;
profit; pe profit; alcoolice; pentru tutun; ● Înregistrarea ● Impozitul pe
● Impozit local ● Taxa pe tutun; ● Impozitul pe și taxa de active fixe;
special pe profit; ● Taxă specială utilizarea licență; ● Taxa pentru
● Impozit pe pentru tutun; terenului de ● Taxa de birourile de
venit special ● Taxa pe benzină; golf; timbru; afaceri;
pentru ● Taxa locală pe ● Taxa de ● Taxa de
reconstrucție; benzină; achiziție a urbanism;
● Impozit pe ● Impozit pe gaz automobilelor; ● Impozitul pe
profit local; petrolier lichefiat; ● Taxa de utilizarea apei și a
● Impozitul pe tonaj livrare a terenurilor;
al autovehiculelor; uleiului ușor; ● Taxa comună
● Taxa pe ● Taxa pentru pentru facilități;
combustibilul din autovehicule; ● Impozitul pe
aviație; ● Taxe ușoare dezvoltarea
● Impozitul pe petrol pentru terenurilor;
și cărbune; vehicule; ● Taxă specială
● Promovarea ● Impozitul pe de deținere a
resurselor energetice loturile terenului;
taxa de dezvoltare; miniere; ● Taxa locală
● Tarife; ● Taxa de discreționară;
● Impozitul pe vânătoare; ● Impozitul pe
tonaj; ● Taxa pe destinații
● Taxa specială pe produse speciale;
tonaj; minerale; ● Taxa națională
● Taxa de de asigurări de
scăldat; sănătate;

6
 1.3. Modificări ale sistemului fiscal și ale caracteristicilor elementului fiscal.

Veniturile fiscale la nivel național au atins un nivel record de aproximativ 60 trilioane de yeni
în 1990 și 1991 în perioada economiei bubble. Cu toate acestea, veniturile din impozite au scăzut
datorită reducerii individuale ale impozitului pe venit și condițiilor economice slabe.

În 2009, veniturile fiscale naționale au scăzut la aproximativ 39 trilioane de yeni datorită

Lehman Shock, însă redresarea economică a determinat creșterea veniturilor din impozite în
2017 la 57,7 trilioane de yeni (pe bază bugetară).

În anii 1980, după perioada de creștere economică ridicată, sistemul japonez de impozitare
depinde în mare măsură de impozitarea veniturilor. Întrucât au fost luate în considerare sarcinile
privind impozitul pe venit , datorită progresivității puternice și intereselor care au crescut în
asigurare corectitudinea orizontală a sarcinilor fiscale, progresivitatea impozitului pe venit a fost
redusă, iar impozitul pe consum a fost creat în 1989.

Prin "reforma globală a sistemelor de securitate socială și fiscală (în 2012) ", care urmărește
realizarea extinderii și stabilizării securității sociale și a protecției sociale,consolidarea fiscală în
același timp, s-a stabilit că consumul,cota de impozitare (administrația națională și locală) va
crește treptat de la 5% la10% începând cu 2014. De asemenea, în 2013, creșterea ratei celei mai
ridicate a veniturilor și impozitele pe succesiuni au fost stabilite din perspectiva prevenirii
inegalității și revitalizarea redistribuirii averilor, care au fost eficiente începând din 2015.

Aceste revizuiri au făcut ca veniturile din impozitul pe venit național să devină aproape
egale la veniturile din impozitele pe consum în ultimii ani. De asemenea, ratele impozitului pe
profit au fost coborâte cu baza de impozitare extinsă pentru a vitaliza operațiunile de afaceri.

Cheltuielile fiscale ale Japoniei au continuat să depășească veniturile (impozite și alte

venituri), deoarece cheltuielile au crescut în ceea ce privește securitatea socială.Creșterea
cheltuielilor a fost urmată de scăderea veniturilor în ceea ce privește reducerile fiscale și
scăderile economice.

Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost acoperită prin emiterea de obligațiuni

guvernamentale (obligațiuni în materie de construcție)

7
 Tabelul 1.2. Caracteristicile principalelor elemente fiscale.

Tipuri Veniturile fiscale Caracteristici

(Bugetul din anul
2017)
Impozit pe venit 17.9 trilioane ¥ · Bursele fiscale cresc treptat, pe măsură ce
capacitatea de plată a contribuabililor se extinde.
· Impozitul pe venit este impus în principal pe
generația activă (activă).
· Diferite deduceri sunt concepute pentru a da
considerații bine reglate la indivizi
în funcție de capacitatea lor de a plăti impozite
Impozit pe profit 12,4 trilioane ¥ · Trebuie să se țină seama de coerența taxei cu
strategia de creștere și, de asemenea,
să mențină și să îmbunătățească competitivitatea
internațională.
· Sunt luate diverse măsuri fiscale legate de politici.
·Veniturile fiscale sunt relativ sensibile la condițiile
economice
Taxa pe consum 17,1 trilioane ¥ · Cheltuielile cu impozitele pe consum sunt
împărțite pe scară largă de către toți cetățenii,
inclusiv persoanele în vârstă
de concentrare asupra generației de lucru.
· Veniturile din impozitul pe consum sunt relativ
stabile, indiferent de schimbările economice.
· Impozitul pe consum are un mecanism simplu
care este neutru activităților economice.
Taxa de 2.1 trilioane ¥ · Impozitarea moștenirilor joacă un rol în ajustarea
mostenire inegalității și redistribuirea bogăției.
· Impozitul este perceput pentru un număr limitat
de cetățeni bogați

8
 CAPITOLUL II. ANALIZA ACORDULUI ÎNTRE GUVERNUL
REPUBLICII MOLDOVA ȘI CEL AL JAPONIEI.

2.1.Impozitul pe venit în Japonia.

Impozitul pe venit se impune asupra salariilor, profiturilor din afaceri, câștigurilor din
vânzarea terenurilor și alte tipuri de venituri. Impozitul pe venit pe salariul unui angajat este
calculat prin:

(1) scăderea scutirii de angajare din veniturile salariale (venituri anuale) pentru a determina
valoarea venitului salarial;

(2) scăderea salariilor de bază, a soțului / soției și a altor scutiri de la veniturile salariale să se
acorde o atenție deosebită capacității de plată a impozitelor și salariilor angajatului;

(3) se aplică sistemul de taxare progresivă (în cazul în care se aplică cote mai mari de impozitare
la venituri mai mari) la suma rămasă.

În acest fel, impozitul pe venit poate necesita o contribuție în funcție de dimensiunea

veniturilor și pot fi reglate în funcție de structura familiei și de alte circumstanțe personale.

În scopuri fiscale persoanele fizice în Japonia se divizează în 3 categorii:

1.rezidenți permanenți sunt persoanele care au locul de trai permanent în Japonia, locuiesc mai
mult de cinci ani sau locuiesc mai mult de un an dar au dorința de a deveni rezidenți permanenți;

2.rezidenți nepermanenți,acele persoane care au avut statut de rezident în Japonia mai puțin de 5
ani și în același timp nu au întreprins măsuri pentru a deveni rezidenți permanenți,la aceste
persoane nu se impozitează venitul care se plătește din afara Japoniei și nu se transferă în țară;

3.nerezidenți,persoane care nu intră în primele două categorii,la acestea se impozitează doar

venitul realizat pe teritoriul Japoniei.

Venituri impozabile:

1.Dobânda de la depozitări;

2.Dividendele;

3.Venitul din operațiunile cu capital(imobil);

4.Venitul din antreprenoriat;

9
5.Salariu;

6.Premii;

7.Îndemnizații de concediu,pensiile;

8.Venituri ocazionale;

9.Venituri mixte.

Impozitul pe venit de stat în Japonia se calculează în scară progresivă,conform următoarelor

cote procentuale:

1) Până la 1.95 milioane ¥→5%

2) De la 1.95 milione ¥-3.3 milioane ¥→10％
3) De la 3.3 milioane ¥-6.95 milioane ¥→ 20％
4) De la 6.95 milioane ¥ -9 milioane ¥→23%
5) De la 9 milioane ¥- 18 milioane ¥→33%
6) De la 18 milioane ¥- 40 milioane ¥→40%
7) Peste 40 milioane ¥→45%

De asemenea există și unele scutiri în Japonia,dintre acestea fac parte:

 Scutire pentru salariați,care la rândul ei este compusă din mai multe cote procentuale.
Pentru venit mai mic de 1.625 milioane ¥→0,65 milioane ¥
1,625 milioane ¥ -1.8 milioane ¥→40％
1.8 milioane ¥ -3.6 milioane ¥→30％+0,18 milioane ¥
3.6 milioane ¥ -6.6 milioane ¥→20%+0,54 milioane ¥
6.6 milioane ¥ -10 milioane ¥→10%+1,2 milioane ¥
Peste 10 milioane ¥→2,2 milioane ¥
 Scutire personală.
Scutirea de bază→0.38 milioane ¥
Scutirea soțului / soției→0.38 milioane ¥
Scutire pentru persoanele dependente→0.38 milioane ¥

Formulele pentru calcularea impozitului unui individ de plătit sunt:

Venitul impozabil = venitul - deducere Standard – Indemnizații
Impozitul datorat = Venitul impozabil× rata de impozitare aplicabilă – valoarea deducerii rapide.

10
 2.2.Analiza acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei pentru
evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.

Conform acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei pentru evitarea
dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ,principiul utilizat
pentru evitarea dublei impuneri este al creditării obișnuite. Conform articolului 10,anlizăm că :

„ 1. Veniturile, realizate de o persoană cu reşedinţă permanentă într-un Stat Contractant din

proprietăţi imobiliare, situate în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat
Contractant.

2. Termenul “proprietate imobiliară” va avea înţelesul, care este atribuit de legislaţia Statului
Contractant, în care este situată proprietatea în cauză. Navele maritime şi aeriene, în nici un caz,
nu vor fi considerate proprietăţi imobiliare.

3 Prevederile paragrafului 1 se vor aplica veniturilor, realizate din utilizarea directă, darea în
arendă sau utilizarea în orice altă formă a proprietăţii imobiliare”

Iar articolul 12 se referă la veniturile salariale,despre care aduce la cunoștință următoarele:

1. Când prevederile articolelor 13 -18, nu prevăd altceva, salariile şi alte remuneraţii pentru
munca salariată sau alte servicii independente (inclusiv serviciile profesionale), realizate de către
o persoană cu reşedinţă permanentă într-un Stat Contractant, pot fi impuse în celălalt Stat
Contractant, dacă activitatea acestei persoane este exercitată în acel celălalt Stat Contractant.
Totuşi, asemenea remuneraţii se scutesc de impunere în acel celălalt Stat Contractant, când:

/a/ beneficiarul este prezent în acel celălalt Stat Contractant pe parcursul unei perioade sau
perioadelor, care nu depăşesc în total 183 zile în anul calendaristic respectiv, şi

/b/ remuneraţiile sînt plătite de către o persoană sau în numele persoanei cu reşedinţă permanentă
în acel celălalt Stat Contractant ; şi

/c/ cheltuielile pentru plata remuneraţiilor nu sînt suportate de o reprezentanţă permanentă, pe

care persoana le are în acel celălalt Stat Contractant.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile legate de munca salariată, exercitată

la bordul unei nave maritime sau aeriene, exploatate în trafic internaţional, de către o persoană cu
reşedinţă permanentă într-un Stat Contractant, pot fi impuse în acest Stat Contractant.

11
 Studiu de caz.

Un rezident moldovean obține în Japonia un venit din darea în arendă a unui imobil în valoare
de 3,5 milioane ¥ pentru care plătește impozit calculat prin cote progresive pe tranșe,iar scara
impunerii este următoarea:

1.Până la 1.95 milioane ¥→5%

2.De la 1.95 milione ¥-3.3 milioane ¥→10％

3.De la 3.3 milioane ¥-6.95 milioane ¥→ 20％

4.De la 6.95 milioane ¥ -9 milioane ¥→23%

5.De la 9 milioane ¥- 18 milioane ¥→33%

6.De la 18 milioane ¥- 40 milioane ¥→40%

7.Peste 40 milioane ¥→45%

De asemenea în țara de reședință mai obține un venit anual de 144 000 MDL , beneficiind
de o scutire personală,conform Codului Fiscal,art.33 care este egală cu 11280 MDL anual,la fel
aici îi sunt reținute contribuții pentru asigurare medicală-4,5% și pentru asigurare socială-6%. În
Republica Moldova impozitul pe venit al persoanelor fizice se impozitează prin cote progresive
compuse,și anume suma totală a impozitului pe venit pentru persoane fizice şi întreprinzători
individuali, se determină:
- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 33000 lei;
- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 33000 lei;

Notă: cursul valutar stabilit la data de 18.02.2018 este de: 1 JPY = 0.1571 MDL

Să se calculeze impozitele datorate în cele două țări, evitând dubla impunere .

Rezolvare:

1.Calculăm baza impozabilă în Republica Moldova:

144000-11280-(144000*4,5%)-(144000*6%)=117600 MDL

2.Venitul din Japonia în MDL:

3500000 JPY*0.1571MDL/JPY= 549969 MDL

12
3.Calculăm venitul total obținut în ambele țări:

117600+549969= 667569 MDL

4.Calculăm impozitul pentru venitul total din ambele țări:

33000*7%+(667569-33000)*18%=2310+114222,42 =116532,42 MDL

5.Calculăm impozitul pentru veitul realizat în Japonia conform cotelor din Republica Moldova:

33000*7%+(549969-33000)*18%=2310+93054,42=95364,42 MDL

6.Calculăm impozitul efectiv achitat în Republica Moldova:

116532,42 – 95364,42=21168 MDL

7.Calculăm impozitul efectiv achitat în Japonia:

1950000*5%+(3300000-1950000)*10%+(3500000-3300000)*20%=272500 JPY

272500 JPY*0,1571 JPY/MDL= 42819,02 MDL

8.Calculăm impozitul total:

21168+42819,02= 63987,02 MDL

Concluzie pentru studiul de caz:

Conform calculelor persoana fizică achită un impozit total pentru veniturile realizate în
valoare de 63987,02 MDL. Datorită acordului încheiat între Guvernul Republicii Moldova și
Guvernul Japoniei cu privire la evitarea dublei impuneri și anume prin metoda creditării
obișnuite, rezidentul Republicii Moldova, în țara de reședință beneficiază de o deducere
95364,42 MDL la calcularea impozitului pe venit total datorat. Această sumă reflectă impozitul
aferent venitului din Japonia conform cotelor de impozitare din Republica Moldova. Suma diferă
considerabil de impozitul achitat în Japonia din cauza diferenței dintre scările impunerii.

13
 CONCLUZII
Analizînd sitemul fiscal al Japoniei, am observat că în cazul impozitului pe venitul
persoanelor fizice în Japonia este perceput într-un ritm progresiv compus. Acest fapt are un rol
semnificativ în contextual întregului sistem fiscal, care este caracterizat drept unul foarte
puternic. Peste 64% din veniturile fiscale ale Japoniei, sunt formate pe seama impozitelor
generale de stat. Spre deosebire de statele dezvoltate ale Europei, cea mai mare parte din
veniturile fiscale bugetare le revine impozitelor pe venitul persoanelor fizice şi pe profitul
corporaţiilor. O însemnătate şi mai mare pentru bugetul Japoniei îl are impozitul pe venit al
persoanelor fizice, ponderea căruia, în diferite perioade, a alcătuit de la 35 pînă la 42% din
veniturile bugetului naţional.

Impactul pe care Japonia l-a avut asupra lumii moderne este enorm. Deşi această ţară
ocupă mai puţin de a treia sută parte din suprafaţa uscatului, deţine totuși o şesime din puterea
economică mondială, economia acesteia fiind susţinută în toate domeniile de la informatică până
la turism. Istoria acestui stat este bogată şi este interesant de urmărit cum Japonia s-a ridicat la un
asemenea rang de mare putere. În cel de-al doilea război mondial a suferit pierderi inestimabile,
iar consecinţele au fost pe termen lung, fiind dintre toate ţările de pe planetă, cel mai aproape de
anihilare, este singura naţiune care a suportat vreodată un atac nuclear si totuși revenirea Japoniei
în arena mondială a fost spectaculoasă.

Conform prevederilor acordului încheiat dintre Republica Moldova și Japonia, dubla

impunere va fi evitată în felul următor : cînd un rezident al Republicii Moldova obţine venit care,
în conformitate cu prevederile acordului, poate fi impus în Japonia, Republica Moldova va
permite deducerea din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit
plătit în Japonia. Totuşi, asemenea deducere nu va depăşi partea impozitului pe venit, calculată
pînă la efectuarea deducerii, atribuită venitului, care poate fi impus în Japonia. În cazul Japoniei,
dubla impunere se va evita în felul următor: cînd un rezident al Japoniei obţine venit din
Republica Moldova, suma impozitului pe acest venit plătit în Republica Moldova, în
conformitate cu prevederile acestui Acord, poate fi trecută în contul impozitului achitat în
Japonia de către acest rezident. Totuşi, suma acestei treceri în cont, nu va depăşi suma
impozitului japonez asupra acestui venit, calculat în conformitate cu legislaţia şi regulamentele
fiscale ale Japoniei.
Acordul dat are un rol esențial atăt în dezvoltarea eficientă a relațiilor dinte Republica
Moldova și Japonia, precum și în diminuarea poverii fiscale a contribuabililor, care realizează
venituri atît în țara de reședință cît și peste hotare.

14
 BIBLIOGRAFIE

1) „Sisteme fiscale în știința financiară”, Corduneanu, Codex, București 1998;

2) „Fiscalitate comparativă si armonizari” Tulai,ed.Casa cărții de știință, Cluj-Napoca 2005;
3) „Fiscalitate comparată” Eugen Nicolaescu, Editura Pro Universitaria Bucureşti 2012;
4) C O N V E N Ţ I E ÎNTRE GUVERNUL JAPONIEI ŞI GUVERNUL UNIUNII
REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE PENTRU EVITAREA DUBLEI
IMPUNERI CU PRIVIRE LA IMPOZITELE PE VENIT:
http://www.fisc.md/Upload/LinkedPDF/Japonia_rom.pdf;
5) Ministerul finanțelor al Japoniei:
http://www.mof.go.jp/english/tax_policy/tax_system/index.html;
6) Codul fiscal al Republicii Moldova,titlul II,Impozitul pe venit;
7) Ghid japonez: https://www.japan-guide.com/e/e2206.html

15