1.1.

Noţiuni conceptuale cu privire la

organizarea procesului fiscal
1.2. Esenţa, structura şi metodele
planificării şi prognozării fiscale
1.3. Gestiunea fiscală – părte
componentă a procesului fiscal
1.4. Interconexiunea gestiunii şi
planificării fiscale.

1
 Procesul fiscal
(mecanism fiscal)
este o parte componentă a procesului bugetar, reglementată de
normele de drept existent, şi reprezintă activitatea instituţiilor
puterii de stat centrale şi locale, care ţine de:
 determinarea conceptului constituirii, structurii şi nivelului
veniturilor bugetare;
 modificarea sistemului de impozite şi taxe existent, a obiectului
impunerii, componenţei materiei impozabile şi a cotelor fiscale;
 formarea legislaţiei fiscale;
 elaborarea şi executarea planurilor de mobilizare a plăţilor
fiscale la buget şi în fondurile extrabugetare, precum şi
controlul executării şi respectării legislaţiei fiscale.

2
Mecanismul fiscal reprezintă totalitatea normelor
organizatorico-juridice, a metodelor şi formelor
administrării sistemului fiscal prin intermediul
instrumentelor specifice.

Mecanismul fiscal contribuie la stabilirea unui echilibru

între interesele corporative ale statului şi interesele
agenţilor economici.

3
Direcțiile de bază în gestionarea
mecanismului fiscal
 Formarea sistemului fiscal al statului prin stabilirea şi introducerea
impozitelor şi deteminarea corelaţiei dintre aceste impozite
(armonizarea sistemului fiscal);
 Delimitarea atribuţiilor organelor de stat în domeniul impozitării şi
distribuirea împuternicirilor în sfera dată;
 Formarea unui sistem de organe fiscale specializate şi asigurarea
funcţionalităţii lor;
 Organizarea şi efectuarea controlului fiscal asupra respectării
legislaţiei fiscale;
 Realizarea procesului de colectare a impozitelor
 Sancţionarea celor care nu-şi îndeplinesc obligaţiile fiscale.

4
ELEMENTELE MECANISMULUI FISCAL:

 PLANIFICAREA/PROGNOZAREA ȘI GESTIUNEA
FISCALĂ

 REGLEMENTAREA FISCALĂ

 ADMINISTRAREA FISCALĂ

5
PLANIFICAREA ȘI
PROGNOZAREA FISCALĂ
 Planificarea fiscală - 1 an

 Prognozarea fiscală - o perioadă mai îndelungată

Prognozarea fiscală, pe o perioadă mai îndelungată, se

bazează pe rezultatele cercetărilor ştiinţifice, datele dărilor
de seamă sintetizate şi cele analitice, obţinute în procesul
îndeplinirii obligaţiilor fiscale curente.

6
 Planificarea fiscală

Planificarea fiscală reprezintă un complex de măsuri, care

constă în micşorarea, în baza legii, a plăţilor fiscale.

7
Planificare fiscală(sinonime)
 Prognozare
 Prevedere
 Optimizare
 Îmbunătățire
 Programare
 Coordonare a unei activități pe bază de plan
 Minimizare
 Economisire

8
 Autorul Conținutul definiției
I. I. Bablenkova Planificarea fiscală este definită ca activitatea organizației, orientată spre minimizarea obligațiilor fiscale
fără a încălca legea pentru o anumită perioadă.

Graur Anatol Planificarea fiscală reprezintă un complex de măsuri, care constă în micșorarea, în baza legii, a plăților
fiscale.

Florentina Planificarea fiscală agresivă prezintă tehnica ce are în vedere exploatarea detaliilor tehnice ale unui sistem
ȘUȘNEA fiscal sau neconcordanțele dintre două sau mai multe sisteme fiscale, în scopul reducerii obligațiilor
fiscale.

N. A.Platonova, Planificarea fiscală este o parte a procesului de administrare prin intermediul căreia impozitarea
T.V. Haritonova activității întreprinderii este redusă la minimum, cu rezultatele dorite de producere și financiare.

Investopedia on Tax planning is the analysis of a financial situation or plan from a tax perspective. The purpose of tax
Facebook planning is to ensure tax efficiency, with the elements of the financial plan working together in the most
tax-efficient manner possible. Tax planning is an important part of a financial plan, as reducing tax
liability and maximizing eligibility to contribute to retirement plans are both crucial for success.
Investor glossary Tax planning is a process individuals, businesses, and organizations use to evaluate their financial profile,
with the aim of minimizing the amount of taxes paid on personal income or business profit. Effective tax
planning entails analyzing investment instruments, expenditures, and other factors such as filing status
for their tax liability impact.
E.S.Vîlcova Planificarea fiscală este o parte integrantă a administrării unei strategii unice de dezvoltare economică în
cadrul activității organizației. Procedeul se realizează prin utilizarea modalităților fiscale legitime și a
metodelor de stabilire a situației financiare dorite viitoare a obiectului în condițiile de limitare a resurselor
și posibilitățile utilizării alternative. 9
 Planificarea fiscală
 Obiectiv: Conformarea la cadrul normativ prin
identificarea lacunelor legislative și a oportunităților
de diminuare a obligațiilor fiscale oferite inclusiv
prin sistemul de facilități
 Perspectiva: De trecut și de viitor (inclusivă)
 Obligativitate: Opțional
 Beneficii: Beneficii financiare pe termen lung
 Consecințe: Amenzi, penalități, pierderi cu caracter
fiscal, risc de considerare a acțiunilor drept acțiuni de
evaziune fiscală

10
 Problema de bază a planificării şi
prognozării fiscale este asigurarea
parametrilor calitativi şi cantitativi ale
bugetului statului, reieşind din concepţia
fiscală elaborată şi aprobată.
 În cazul planificării şi prognozării fiscale
sunt realizate nu numai sarcinile fiscale,
dar şi se fundamentează optimizarea
tacticii şi strategiei fiscale privind
reglementarea şi controlul fiscal.

11
Planificarea fiscală reprezintă doar
acțiunile legale ale contribuabilului,
inclusiv utilizarea integrală a tuturor
facilităților prevăzute de legislație, a
scutirilor fiscale și a altor posibilități
legale care permit contribuabilului să
evite sau, într-o anumită măsură, să
reducă plățile obligatorii la buget sub
formă de impozite, taxe și alte plăți.

12
 Planificarea fiscală este una dintre cele mai
importante componente ale managementului
financiar al entităţii. Esența ei constă în faptul
că fiecare contribuabil are dreptul de a utiliza
mijloacele, metodele și modalitățile legale de
minimizare a obligațiilor fiscale.
 Planificarea fiscală este abordată ca o
procedură de optimizare fiscală şi definită ca
organizare a sistemului de impozitare pentru a
obține rezultate financiare maxime la costuri
minime.

13
 Planifcarea fiscală poate fi divizată în:
 planificarea plăţilor fiscale, conform căreia aceasta este
axată pe relaţia: calcularea impozitelor → căutarea de
oportunități de scutire → formarea graficului de plăți →
căutarea şi/sau rezervarea mijloacelor pentru plata
impozitelor;
 planificarea fiscală, care este un set de tehnici necesare
pentru minimizarea plăților fiscale prin aplicarea
managementului financiar, modelării, metodelor
matematice, analizei, procesului decizional, prin care se
asigură o corelare a presiunii fiscale cu creşterea
economică a entităţii.

14
Necesitatea planificării fiscale este determinată
de însăşi legislația fiscală, care prevede diverse
regimuri fiscale pentru situații concrete, permite
aplicarea diferitelor metode de calcul al bazei de
impozitare și oferă unele facilităţi fiscale pentru
contribuabili, în cazul în care aceştia vor activa
în domeniile cerute de stat.

În plus, planificarea fiscală este condiţionată de

interesul statului în acordarea de facilităţi fiscale,
pentru încurajarea procesului de producție, a
unor categorii de contribuabili, în reglementarea
dezvoltării sociale și economice.

15
 Organizarea incorectă a planificării fiscale duce la
apariţia fenomenului de evaziune fiscală, care
prezintă un pericol social considerabil.
 Problema de bază a planificării fiscale este
asigurarea parametrilor calitativi şi cantitativi ale
bugetului statului, reieşind din concepţia
fiscală elaborată şi aprobată.
 Spre deosebire de evaziunea fiscală, planificarea
fiscală se efectuează numai în baza legislaţiei prin
reducerea mărimii impozitelor și taxelor.
Optimizarea plăților fiscale este posibilă prin
organizarea activităţii, în aşa mod, încât legislaţia
să permită evitarea sau micşorarea bazei
impozabile, a cotei impozitului și aplicarea
facilităților fiscale.

16
 Planificarea fiscală atrage atenţia asupra posibilităţii
evaziunii fiscale legale și ilegale, iar dacă aceasta ar
utiliza lacunele legislaţiei fiscale cu intenție rea, s-ar
transforma în planificare fiscală agresivă, din punct de
vedere al încălcării legislaţiei. Planificarea fiscală și,
ulterior, aplicarea ingineriei fiscale este în îmbinare cu
contabilitatea creativă, ale căror efecte se răsfrâng
asupra calității informației din situațiile financiare.
 În concluzie, menţionăm că planificarea fiscală
constituie o practică legală, pe care firmele o pot folosi
cu scopul de a-și reduce impozitele și taxele.
Posibilităţile de evitare legală a impozitelor sunt diverse
şi depind de specificul obiectului impunerii, specificul
subiectului impunerii, specificul metodelor de
impozitare utilizate şi al metodelor de plată a
impozitelor.

17
 În unele state, sunt stabilite limitele
planificării fiscale pentru prevenirea
evaziunii fiscale. În SUA, Marea Britanie şi
în statele Uniunii Europene, există măsuri
legislative „anti-transfer”, „anti-off-shore”
şi „anti-dumping”. De aceea, posibilităţile
de planificare fiscală sunt foarte reduse şi se
bazează mai mult pe utilizarea facilităţilor
fiscale, acordate unor categorii de
contribuabili şi pe exploatarea lacunelor
legislaţiei fiscale.

18
Planificarea fiscală are la
bază unele principii
 a. Principiul legalităţii planificării fiscale;
 b. Principiul raționamentului aferent plăților fiscale, conform căruia
se consideră optimă achitarea sumei minime și cât mai aproape de
scadență;
 c. Optimizarea impozitelor şi taxelor, dar nu reducerea „matematică”
a acestora;
 d. Planificarea fiscală trebuie executată în contextul afacerii în
întregime;
 e. Planificarea fiscală trebuie să fie bazată pe rațiune și logică și mai
puțin pe lacunele legislației;
 f. Minimizarea plăților fiscale nu trebuie efectuată prin evitarea lor,
ci prin calcule și optimizări ale operațiilor economice;
 g. Principiul oportunităţii cheltuielilor. Costul schemei de optimizare
fiscală nu trebuie să depăşească suma impozitelor, care vor fi reduse;
 h. Principiul confidelității.

19
 ÎN MULTE ȚĂRI PLANIFICAREA FISCALĂ
INCLUDE:
 Evaluarea veniturilor proprietății administrativ-
teritoriale, a necesităților tehnice, etc.
 Prognozarea volumului încasărilor fiscale luând în
considerație ritmul creșterii economice a unităților
administrativ – teritoriale.
 Stabilirea mărimii deficitului bugetar, a nivelului
inflației, a indicatorilor de piață.

20
Pentru elaborarea și funcționarea reușită a
sistemului planificării fiscale e necesar de creat
anumite premise:

De cadru

Organizaționale

Informaționale

21
Premisele planificării fiscale
 De cadru, adică acordul conducerii să realizeze funcţiile
planificării fiscale pe baza scopurilor bine determinate,
precum şi a principiilor de management;

 Organizaţionale, adică capacitatea organizării sistemului

planificării fiscale;

 Informaţionale, care presupun prezenţa tehnologiilor

necesare pentru colectarea, prelucrarea şi transmiterea
informaţiei.

22
 Instrumentele planificarii
fiscale
Metoda Forma de
jurisdictiei Componenta Structura
organizare
teritoriale fondatorilor capitalului social
juridica

Metoda Metoda Amanarea

Metoda perioadei de
modificarii divizarii
politicilor plata a
relatiilor relatiilor
contabile impozitelor si
contractuale juridice
taxelor
Metoda Metoda delegării Aplicarea
reducerii unor obligații facilitatilor Metoda off-
bazei fiscale entității- fiscale shore
impozabile satelit nationale

23
 1)Metoda jurisdicției teritoriale - selectarea locului de
înregistrare a entității sau a afacerii poate influența
modul de impozitare prin faptul că unele state, regiuni
sau zone juridice acordă facilități fiscale legale. Pe
teritoriul Republicii Moldova, nu există zone speciale,
cu excepția Zonelor Economice Libere;
 2) Forma de organizare juridică a entității- alegerea
formei de organizare juridică influențează asupra
modului de impozitare cu impozitul pe venit;
 3) Componența fondatorilor (proprietarilor)-
structura fondatorilor poate influența modul de
impozitare în funcție de prevederile fiscale în fiecare
țară. Astfel, în unele legislații naționale, dacă fondatorul
ar fi o entitate din sectorul micului business sau
organizație necomercială, atunci entitatea poate
beneficia de unele facilități fiscale.

24
 4)Structura capitalului social- aporturile la
capitalul social pot fi diferite: numerar sau alte
active. Depunerea în capitalul social a activelor
imobilizate, utilizate nemijlocit la fabricarea
produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea
lucrărilor se scutesc de TVA;
 5) Metoda politicilor contabile și fiscale- Codul
fiscal, în unele situații, face trimitere la tratamentul
contabil, acceptând metodele de evaluare a
activelor din contabilitatea financiară. Astfel, în
scopuri fiscale, pot fi folosite metode de evidenţă
financiară bazate pe prevederile Standardelor
Naţionale de Contabilitate şi IFRS, care nu
contravin prevederilor Codului fiscal;

25
 6) Metoda modificării relațiilor contractuale- se
bazează pe faptul că tranzacțiile economice
impozitate într-un mod pot fi modificate juridic
astfel, încât acestea să fie tratate fiscal în altă
manieră în scopul obținerii unui avantaj fiscal;
 7) Metoda divizării relațiilor juridice- acest
aspect este asemănător modificării relațiilor
contractuale, doar că, în acest caz, are loc o divizare
a unui complex de operații economice în mai multe,
simple și diferite, ca şi conținut, drept exemplu îl
poate constitui divizarea contractului de vânzare-
cumpărare în două contracte: unul de vânzare a
imobilului, iar altul de consultanță. Ca urmare, se
poate optimiza impozitul pe bunuri imobiliare;

26
 8)Amânarea perioadei de plată a impozitelor și
taxelor- presupune că are loc planificarea plăților
fiscale prin elaborarea unui grafic lunar, trimestrial, de
obicei, acestea fiind efectuate în ultima zi de plată;
 9) Metoda reducerii bazei impozabile- baza
impozabilă pentru impozitul pe venit poate fi redusă
prin contractarea unor servicii care pot fi recunoscute
drept cheltuieli;
 10) Metoda delegării unor obligații fiscale entității-
satelit (afaceri paralele) –n acest scop, sunt create mai
multe companii de către aceiași proprietari și în funcție
de cuantumul indicatorilor, al rezultatelor financiare sau
de zona juridică unde este înregistrată entitatea-satelit,
operațiile economice pot fi efectuate sau trecute prin
acestea. În așa fel, profitul poate fi recunoscut și
impozitat la entitatea-satelit, care beneficiază de
facilități fiscale;

27
 11) Aplicarea facilităților (regimurilor) fiscale
naționale -la calcularea impozitului pe venit,
agenţii economici au dreptul la reducerea venitului
impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea
salariului mediu lunar pe ţară, din anul precedent
anului fiscal de gestiune, la creşterea numărului
scriptic mediu al salariaţilor, în anul fiscal de
gestiune, faţă de anul precedent, dar nu mai mare
decât venitul impozabil;
 12) Metoda off-shore- această metodă este
asemănătoare afacerilor paralele, esența ar consta în
faptul că se înființează entități în zonele off-shore,
aşa-numitele paradisuri fiscale, unde rămâne
profitul și care nu este impozabil sau este impozabil
la cote reduse.

28
 Unul din instrumentele ce oferă posibilitatea persoanelor
fizice și juridice, care desfășoară activitate antreprenorială de
a gestiona riscul fiscal, la care se supun din cauza unor lacune
în legislația fiscală, precum și unor prevederi normative, care
generează interpretări duble, este propus de către legislația
fiscală și se numește Soluţie fiscală individuală anticipată.
 Soluţia fiscală individuală anticipată este un act
administrativ, emis de Serviciul Fiscal de Stat în vederea
soluţionării cererii unei persoane fizice şi persoane juridice,
care desfăşoară activitate de întreprinzător referitoare la
aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii şi/sau
tranzacţii viitoare specifice. Impozitele, taxele şi majorările de
întârziere (penalităţile) nu se recalculează, sancţiunea fiscală
nu se aplică în întregime sau, în cazul în care a fost deja
stabilită, se anulează în întregime, dacă contribuabilul a
acţionat în conformitate cu soluţia fiscală individuală
anticipată emisă pe adresa sa.

29
Gestiunea fiscală

Din perspectiva Din perspectiva

autorităților fiscale contribuabililor

30
Gestiunea fiscală reprezintă acțiunile de
administrare a impozitelor și taxelor de
autoritățile fiscale și, respectiv, de
conformare a contribuabililor .

Delimităm getiune fiscală la macronivel

și la nivel microeconomic.
Gestiunea fiscală la nivel microeconomic,
presupune:
▪ Totalitatea acţiunilor, efectuate în cadrul legislativ
existent, legate de alegerea perioadei, locului şi tipului
activităţii, creării şi monitorizării mecanismelor eficiente
de planificare fiscală în scopul majorării fluxului de
numerar al agentului economic, ca rezultat al
minimizării plăţilor la buget;
▪ Folosirea, de către contribuabili, a tuturor metodelor şi
instrumentelor admisibile în cadrul legislativ existent, în
scopul reducerii obligaţiilor fiscale;
▪ Managementul costurilor în scopul reducerii obligaţiilor
fiscale;
▪ Asigurarea beneficiului agentului economic prin
manevrarea legislaţiei fiscale;
▪ Arta eliberării capitalului de la impunere;
▪ Folosirea cît mai amplă şi corectă a tuturor
facilităţilor fiscale, permise de actele normative,
cunoaşterea şi folosirea iscusită a lacunelor
legislaţiei fiscale, înţelegerea esenţei politicii
financiare şi investiţionale a statului în scopul
micşorării plăţilor fiscale.
 Gestiunea fiscală la micronivel este axată spre
atingerea următoarelor scopuri:

➢minimizarea raportului dintre cheltuielile

operaţionale de administrare şi încasările fiscale;
➢reducerea restanţelor la impozite şi taxe;
➢sporirea calităţii serviciilor acordate
contribuabililor de către organele fiscale;
➢reducerea numărului de funcţionari fiscali;
➢automatizarea la maximum a procesului de
administrare fiscală.
 Gestiunea fiscală la nivel microeconomic se
adresează tuturor întreprinderilor care au în
obiectul de activitate acte de comerț, operații
economice și financiare destinate obținerii de
profit. Pentru acest motiv trebuie respectate
principalele mecanisme ale fiscalității, fără ca
profesionistul contabil să se abată de la obiectivul
fundamental al contabilității, obținerea unei
imagini clare, complete și reale (o imagine
fidelă) a situației financiare și a rezultatelor.
 Elementele gestiunii fiscale
la nivelul agentului economic sunt:
1.Starea evidenţei contabile şi evidenţei fiscale - legătura
dintre aceste două evidenţe trebuie să fie reglementată de
legislaţie.
2. Politica de contabilitate – întreprinderea are
posibilitatea să aleagă între metodele de aplicare a
evidenţei contabile pe cea mai eficientă.
3. Înlesnirile fiscale şi organizarea activităţii – unii agenţi
economici nu utilizează toate înlesnirile fiscale la care au
dreptul sau nu analizează consecinţele, care apar în urma
utilizării incorecte a acestora.
4. Controlul intern asupra calculării obligaţiilor fiscale la
întreprindere – alcătuirea business – planului la
întreprindere facilitează efectuarea controlului fiscal
intern şi micşorează probabilitatea comiterii erorilor în
contabilitate. Controlul fiscal intern permite depistarea
greşelilor fiscale, cum ar fi neprezentarea la timp a dărilor
de seamă fiscale, erorile mecanice în calcularea
impozitelor ş.a.
5. Calendarul fiscal este necesar pentru verificarea
termenelor de prezentare a dărilor de seamă fiscale la
fiecare tip de impozit sau taxă. Aceasta permite de a
reduce cheltuielile legate de plata amenzilor, penalităţilor,
care nu se permit de a fi deduse din venitul impozabil
6. Strategia de optimizare a structurii manageriale –
alegerea corectă a acestei strategii permite de a micşora
pierderile fiscale pentru o perioadă mai îndelungată.
7. Regimurile fiscale privilegiate – aici se referă
minimizarea impozitelor prin utilizarea zonelor off-shore
sau practicarea activităţii în zonele economice libere.
Schemele de optimizare fiscală prin aceste metode trebuie
să fie organizate foarte prudent, deoarece organele fiscale
pot găsi argumente pentru depistarea încălcărilor fiscale.
8. Efectuarea analizei activităţii fiscale a întreprinderii –
efectuarea analizei în dinamică permite de a evidenţia
aspectele negative şi poizitive ale măsurilor fiscale
aplicate anterior. Aceasta permite de a elabora un
business-plan mai corect pentru perioadele ulterioare.
 Experienţa statelor dezvoltate arată, că pentru organizarea
eficientă a procesului de gestiune fiscală este necesar ca, în
intervale de timp strict determinate, să fie prelucrate volume mari
de informaţie. Acest lucru se poate efectua numai cu utilizarea
tehnologiilor informaţionale, ce asigură spectrul necesar de
servicii.
Posibilităţile de gestionare sunt foarte reduse şi se bazează
mai mult pe facilităţile fiscale, acordate unor categorii de
contribuabili. Optimizarea fiscală a întreprinderii este foarte
importantă şi constituie o strategie a întreprinderii care asigură nu
numai posibitatea reducerii cheltuielilor fiscale, dar şi asigură
securitatea financiară a intreprinderii şi a conducerii acesteia.
Elaborarea schemelor optimizării fiscale sunt individuale
pentru fiecare întreprindere, dar se bazează pe aceleaşi principii.
Gestiunea fiscală marchează trecerea de la un cost fiscal
excesiv la unul optimizat, prin includerea în decizia de
perspectivă a firmei, riscul şi eficacitatea fiscală,
optimizarea tuturor cheltuielilor cu impozite taxe,
contribuţii şi fonduri speciale.
Optimizarea costului fiscal în cadrul unei entităţi poate fi
realizat prin remodelarea rezultatului fiscal cu ajutorul
deciziilor curente şi al acestor strategii.
Scopul final al optimizării fiscale îl constituie diminuarea
costului fiscal în condiţiile respectării reglementărilor
legale în vigoare.
Printr-o gestiune fiscală corectă şi argumentată se
pot evita neplăcerile evaziunii fiscale sau ale
fraudei fiscale. Gestiunea fiscală constă în
administrarea laturii fiscale unitaţilor
patrimoniale, astfel încât să se asigure respectarea
reglementărilor cu caracter fiscal şi, prin deciziile
şi acţiunile întreprinderii, să se optimizeze nivelul
sarcinii fiscale – de regulă, în sensul reducerii
acesteia – în condiţiile în care câstigul astfel
realizat justifică eforturile depuse.
Gestiunea fiscală la nivel macroeconomic:

 reprezintă un ansamblu de acţiuni argumentate ştiinţific

şi economic ale organelor abilitate ale puterii de stat,
orientate spre asigurarea deplină şi la timp a bugetelor
de toate nivelele cu venituri fiscale, care presupun nu
numai executarea automată a legislaţiei fiscale, ci şi
perfecţionarea ei.
 Criteriul Gestiunea fiscală Planificare fiscală

Gestiunea VS Planificare fiscală

Obiectiv Conformarea la cadrul Conformarea la cadrul normativ prin
normativ identificarea lacunelor legislative și a
oportunităților de diminuare a
obligațiilor fiscale oferite inclusiv prin
sistemul de facilități

Perspectiva De trecut De trecut și de viitor (inclusivă)

Obligativitate Obligatoriu Opțional
Beneficii Evitarea sancțiunilor și a Beneficii financiare pe termen lung
controalelor excesive
Consecințe Amenzi, penalități, pierderi cu Amenzi, penalități, pierderi cu caracter
caracter fiscal fiscal, risc de considerare a acțiunilor
drept acțiuni de evaziune fiscală

43
TEMA 2:SISTEMUL FISCAL AL
REPUBLICII MOLDOVA
 Cuprins:
1. Conceptul de sistem fiscal.
2. Legislația fiscală.
3. Sistemul de impozite și taxe.
4. Administrarea fiscală și organele fiscale.
 CONCEPTUL DE SISTEM FISCAL

Sistemul fiscal reprezintă o componentă a sistemului financiar al RM și

include următoarele elemente:
1. legislația fiscală;
2. sistemul de impozite și taxe;
3. administrarea fiscală și organele fiscale.

Toate aceste trei verigi sunt strîns legate între ele, deoarece, în baza legislației
fiscale, organele fiscale administrează procedurile fiscale, având ca scop colectare
impozitelor și taxelor, acestea din urmă constituind surse de venit ale statului.
Eficiența sistemului fiscal depinde de eficiența fiecărui element constitutiv.
Sistemul fiscal reprezintă totalitatea:

impozitelor şi
taxelor

totalitatea
masurilor ce principiilor
asigura achitarea

modificarea si
anularea formelor
acestora

metodelor de
stabilire
 Sistemul impozitelor şi taxelor al RM

Sistemul de impunere reprezintă totalitatea impozitelor, taxelor şi altor plăţi,

concepute în conformitate cu legislaţia fiscala în vigoare. Impozitele şi taxele,
percepute în conformitate cu Codul Fiscal şi cu alte acte ale legislaţiei fiscale,
reprezintă una din sursele veniturilor bugetului public naţional. În
conformitate cu Codul Fiscal impozitele instituite în RM se clasifică după 2
criterii:

 după trăsăturile de fond şi formă: directe şi indirecte;

 după instituţiile ce le administrează: generale de stat şi locale.

 Clasificarea impozitelor:
dupa trăsăturile de fond și formă

Impozite directe – se încasează

nemijlocit de la o persoană fizică
sau juridică pentru bunurile sau
veniturile impozabile. Exemplu:
impozit pe venit; impozit pe Impozite indirecte – se includ în prețul
bunurile imobiliare; impozitul pe unui bun și se suportă de consumatorul
avere. acestuia. Exemplu: TVA; Accize; Taxa
vamală
 Clasificarea impozitelor:
dupa instituțiile ce le administrează
Impozite și taxe generale de stat
- impozitul pe venit;
- taxa pe valoarea adăugată;
Impozite și taxe locale
- accizele;
- impozitul pe bunurile imobiliare;
- impozitul privat;
- impozitul privat;
- taxa vamală;
- taxele pentru resursele naturale;
- taxele rutiere;
- taxa pentru amenajarea teritoriului;
- impozitul pe avere
- taxa pentru organizarea a licitațiilor și loteriilor;
-impozitul unic de la rezidenţii
- taxa pentru unit. comerciale și sau de prestări servicii;
parcurilor pentru tehnologia informaţiei
-taxa pentru aplicarea simbolicii locale;
-taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale);
-taxa pentru posesorii de câini;
-taxa pentru parcare;
- taxa pentru dispozitivele publicitare;
- taxa de plasarea a publicității, taxa pentru parcaj, taxa de salubrizare, taxa balneară, taxa de piață, taxa de cazare.
 Impoziele și taxele generale de stat se reglementează prin prevederile titlului I al Codului
fiscal și formează Bugetul de Stat, în timp ce impozitele și taxele locale sunt stabilite în
cadrul unităților administrative teritoriale prin deciziile organelor administrative-teritoriale și
formează bugetele locale.
 Impozitele şi taxele generale de stat şi locale se stabilesc, se modifică sau se anulează
exclusive prin modificarea şi completarea Codului Fiscal. Impozitele locale, lista taxelor
locale, obiectele impunerii, subiecții impunerii precum și baza de calcul și unitatea de măsură
a acestora se aprobă prin modificări la Codul fiscal, mărimea impozitelor și taxelor locale,
pafoanele maximale ale acestora și lista impozitelor și taxelor aplicabile în cadrul unității
administrative teritoriale se stabilesc de către organele administației publice locale.
 Legislația fiscală:
În conformitate cu articolul 3 al Codului Fiscal, legislația fiscală se
constituie din:
1. Codul Fiscal;
2. Alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta de către
Guvern, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul
Vamal de pe lângă Ministerul Finanțelor, de alte autorități de
specialitate ale administrației publice locale, în temeiul și pentru
executarea CF, nu trebuie să contravină prevederilor lui sau să
depășească limitele acestuia.
În cazul apariției unor discrepanțe între actele normative și prevederile
CF, se aplică prevederile codului.
Codul Fiscal, care conţine 10 titluri:
 Titlul I Dispoziții generale
 Titlul II Impozitul pe venit
 Titlul III Taxa pe valoarea adaugata
 Titlul IV Accizele
 Titlul V Administrarea fiscală
 Titlul VI Impozitul pe bunurile imobiliare
 Titlul VI' Impozitul pe avere
 Titlul VII Taxele locale
 Titlul VIII Taxele pentru resursele naturale
 Titlul IX Taxele rutiere
 Titlul X Alte regimuri fiscale
 Alte acte normative adoptate în conformitate adoptate în conformitate
cu Codul Fiscal, cum ar fi:

 Legea bugetului de stat, aprobată pe anul respectiv;

 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobată pe anul respectiv;

 Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobată

pe anul respectiv.

 Decrete ale Preşedintelui RM;

 Hotărâri ale Guvernului şi altele.

 Actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul Finanţelor, Serviciul Fiscal deStat în
baza şi pentru executarea Codului Fiscal nu trebuie să contravină prevederilor lui sau să
depăşească limitele acestuia.

 În cazul în care prevederile Codului Fiscal diferă de prevederile altor acte legislative privind
impozitarea şi acordarea înlesnirilor fiscale, se aplică prevederile codului.

 În cazul apariţiei unor divergenţe între actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul
Finanţelor, Serviciul Fiscal de Stat şi a Codului Fiscal, se aplică dispoziţiile codului.

 Impozitarea se efectuează în baza actelor legislaţiei fiscale publicate în mod oficial, caresunt
în vigoare la termenul stabilit pentru achitarea impozitelor şi taxelor (Monitorul Oficial).
Interpretarea (explicarea) prevederilor actelor legislaţiei fiscale se efectuează de către organul
care le-a adoptat, dacă actul respectiv nu prevede altceva. Orice interpretare (explicare) se
publică în mod oficial.
 Administrarea fiscală și organele fiscale:
 Administrarea fiscală reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite și
responsabile de:
• asigurarea colectării depline și la termen a impozitelor și taxelor, a penalităților
și amenzilor în bugetele de toate nivelurile și în fondurile extrabugetare;
• precum și de efectuare a acțiunilor de cercetare penală în caz de existență a unor
circumstanțe ce atestă comiterea infracțiunilor fiscale.

Scopul de bază al administrării fiscale este colectarea sumei corecte a

impozitelor datorate bugetului public cu minimum de cheltuieli atât pentru
administrație, cât și pentru contribuabili.
 Serviciul
Fiscal de Stat

alte organe
abilitate
SCITL
conform
legislaţiei Organele care
exercita atribuții
de administrare
fiscală

Centrul
organele
Național
vamale
Anticorupţie
 Serviciul fiscal de stat
Sarcina de bază a Serviciului Fiscal de Stat constă în
asigurarea administrării fiscale, prin crearea de
condiţii contribuabililor pentru conformare la
respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi
reglementărilor în domeniul fiscal.

ADMINISTRAREA FISCALĂ: ASPECTE GENERALE 25

 Serviciul fiscal de stat
Serviciul Fiscal de Stat este autoritate administrativă care îşi desfăşoară
activitatea în subordinea Ministerului Finanţelor. Ministerul Finanţelor exercită
dirijarea metodologică a Serviciului Fiscal de Stat, fără intervenție în activitatea
acestuia.
Serviciul Fiscal de Stat este o structură organizaţională separată în sistemul
administrativ al Ministerului Finanţelor, constituită pentru prestarea serviciilor
publice administrative contribuabililor, pentru supravegherea, controlul în
domeniul fiscal şi constatarea infracţiunilor în cazurile prevăzute de Codul de
procedură penală.

08.11.2017 ADMINISTRAREA FISCALĂ: ASPECTE GENERALE 26

Serviciul fiscal de stat: conducerea
Serviciul Fiscal de Stat este condus de un director interimar- Ludmila Botnari, care este asistat de
4 directori adjuncţi: Iurii Lichii, Igor Țurcanu,Nicoleta Nemerenco

ADMINISTRAREA FISCALĂ: ASPECTE GENERALE 27

 Serviciul fiscal de stat: structura
Serviciul Fiscal de Stat 5
Aparatul central 4
Director al Serviciului Fiscal de Stat 7
Director adjunct (METODOLOGIE) 4
Director adjunct (OPERAŢIUNI 1) 11
Director adjunct (OPERAŢIUNI 2) 3
DGAF mun. Chișinău 4
Șef al DGAF mun. Chișinău 3
Șef adjunct nr.1 5
Șef adjunct nr.2 7
Șef adjunct nr.3 3
DGAF Nord 3
Șef al DGAF Nord 2
Șef adjunct nr.1 14
Șef adjunct nr.2 5
DGAF Centru 3
Șef al DGAF Centru 2
Șef adjunct nr.1 15
Șef adjunct nr.2 6
DGAF Sud 3
Șef al DGAF Sud 2
Șef adjunct nr.1 10
Șef adjunct nr.2 5

ADMINISTRAREA FISCALĂ: ASPECTE GENERALE 28

 Organe cu funcții de administrare fiscală:

 organele vamale (Autoritatea centrala de specialitate care exercita conducerea efectiva a activitatii
vamale în Republica Moldova este Departamentul controlului Vamal. Conform articolului (9) al
Codului Vamal ”Organele vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic, format din
Departamentul Controlului Vamal, birouri vamale şi posturi vamale. Statutul, funcţiile şi competenţa
Departamentului Controlului Vamal sunt determinate de Guvern”); vezi CF art.154.

 serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor(SCITL) şi alte organe
abilitate conform legislaţiei. (vezi CF art.156)

Organele cu atribuţii de administrare fiscală, în procesul exercitării atribuţiilor respective,

conlucrează între ele şi colaborează cu alte autorităţi publice.

Organele cu atribuţii de administrare fiscală au dreptul să colaboreze cu organele competente din

alte ţări şi să fie membre ale organizaţiilor internaţionale de specialitate. Modul de colaborare şi de
activitate este stabilit în baza acordurilor (convenţiilor) internaţionale.
 Gestiunea impozitului
pe venit și a plăților
sociale reținute la sursă
 Cuprins
◦ Identificarea surselor din care se efectuează
reținerea la sursă
◦ Determinarea impozitului pe venit, a contribuțiilor
sociale și primelor medicale pasibile reţinerii la
sursă
◦ Întocmirea dărilor de seamă privind impozitul pe
venit și plățile sociale. Corelarea dărilor de seamă
lunare şi anuale
◦ Planificarea achitării impozitelor pe venit,
contribuțiilor sociale și a primelor medicale

2
 Sursele de venit
Cadrul normativ relevant
Sursa de venit
Impozitul venitul brut, inclusiv facilităţile Art.12, art.14, art.18, art.20 din CF
pe venit acordate de angajator, obţinut de
contribuabil din toate sursele într-o
anumită perioadă fiscală, cu
excepţia deducerilor şi scutirilor,
aferente acestui venit, la care are
dreptul contribuabilul conform
legislaţiei fiscale

Contribuții Salariu și alte Art.21 din Legea nr.489 din

sociale recompense 08.07.1999 (ținînd cont de anexa
nr.5 la Legea BASS anuală)

Prime Salariu și alte Art.4 și art.6 din Legea nr.1593 din

medicale recompense 26.12.2002 și anexa nr.3 la aceasta

3
Reținerea impozitului pe venit
-reținerea impozitului pe venit salariu;
-reținerea prealabilă (alta decît salariu) a impozitului
pe venit din plățile făcute în adresa rezidentului
fiscal;
-reținerea finală a impozitului pe venit din plățile
făcute în adresa rezidentului fiscal;
-reținerea impozitului pe venit din plățile
direcționate în favoarea nerezidentului

4
Tipuri de rețineri la sursa de plată
REŢINERE PREALABILĂ
12% din veniturile sub formă
de salariu sau a celor
asimilate salariului;
1folosul pers2% din dobînzi
în oanelor fizice
REŢINERE NEREZIDENȚI
6% şi 15% din dividende
în favoarea nerezidentului
12% din royalty și alte venituri
achitate în folosul
nerezidentului
REŢINERE FINALĂ
6% - din dividende obținute de la agenți economici rezidenți,
cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în
perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;
15% - din dividende achitate de agenţii economici
rezidenţi aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele
fiscale 2008–2011 inclusiv.
10% - din veniturile din darea în arendă (locaţiunii) a
proprietăţii imobiliare agentilor economici
12% - cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în
care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte mărimea scutirii
personale;
12% - din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia
cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care
valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală;
12% - din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.
5 % de la venitul pentru achiziționarea producției agricole
5
Reţinerea finală a impozitului
scuteşte beneficiarul cîştigurilor şi
veniturilor de la includerea lor în
componenţa venitului brut, precum
şi de la declararea acestora.

6
09.12.2020
 Exemplu:
1) D-nul Filimon, procurînd o băutură răcoritoare la promoție,
a cîștigat sub capac un premiu bănesc în suma de 1000 lei.
Determinați necesitatea impunerii venitului respectiv și suma
impozitului datorat statului.
2) D-nul Filip, procurînd o băutură răcoritoare la promoție, a
cîștigat sub capac un premiu bănesc în suma de 25000 lei.
Determinați necesitatea impunerii venitului respectiv și suma
impozitului datorat statului.

7
09.12.2020
 Modul de determinare a venitului
impozabil
Venitul impozabil din plăţile sub formă de salariu se determină după următoarea
formulă:
VI = Vb + F – (S + D)
unde,
VI - venitul impozabil

Vb – venitul brut
F – suma facilităţilor acordate de patron
S – suma scutirilor
D – suma deducerilor

8
a)
Facilități acordate de patron
plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi
plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de
stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art.24 alin.(20), precum şi a plăţilor
aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale
angajatului, conform modului stabilit de Guvern;

a1) valoarea tichetelor de masă în partea în care aceasta depăşeşte valoarea nominală deductibilă stabilită la
art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă;

b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de angajator;

c) suma plătită suplimentar de angajator la orice plată a salariatului pentru locuinţa acordată de către
angajator;

d) suma dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata dobânzii aplicată la creditele noi
acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită
de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii
calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului. Prevederile prezentei litere nu se aplică
creditelor acordate de bănci şi organizaţii de creditare nebancare angajaţilor acestora în condiţiile generale în care
acestea acordă credite persoanelor terţe;

e) cheltuielile angajatorului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale:

- în cazul în care bunurile sînt proprietate a angajatorului, cheltuielile acestuia fiind determinate în mărime de
0,0373% din baza valorică, pentru fiecare bun dat în folosinţă, pentru fiecare zi de folosinţă;
- în cazul în care bunurile nu sînt proprietate a angajatorului – cheltuielile acestuia pentru obţinerea dreptului de
folosinţă asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţă.

9
 Facilități acordate de patron:
hrana, transport și instruire
Tipul Limita stabilită
facilități
i
Transport Transportul organizat al angajaţilor în limita maximă a
plafonului mediu de 35 lei (fără TVA) per angajat pentru
fiecare zi efectiv lucrată de către angajaţii transportaţi
Hrana Dacă salariul mediu lunar brut este egal sau depăşeşte ¾ din
cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat
pentru fiecare an, limita maximă permisă spre deducere nu
va depăşi 45 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi
efectiv lucrată de către angajatul respectiv
Instruire Sînt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător
şi reieşind din necesitatea acestor studii / perfecţionări
pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor
10
 Categoriile de scutiri
Scutirea personală - dreptul fiecărui contribuabil (persoană fizică
rezidentă), art. 33 alin. (1) din Codul fiscal.
Scutirea personala majoră - pentru orice contribuabil (persoană fizică
rezidentă) care:
a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la
C.A.E. Cernobîl;
b) este persoană cu dizabilităţi şi s-a stabilit că dizabilitatea sa este în legătură cauzală
cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;
c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de
luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi
în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;
d) este persoană cu dizabilităţi ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru
apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în
acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;
e) este persoană cu dizabilităţi de pe urma războiului, persoană cu dizabilităţi în urma
unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoană cu dizabilităţi severe şi
accentuate;
f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

11
Categoriile de scutiri

Scutiri acordate soţiei (soţului) - persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de

căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 11280 lei anual, cu
condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală sau refuză această
scutire în favoarea soțului/soției.
Scutiri pentru persoanele întreţinute -contribuabilul (persoană fizică
rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 3000 de lei anual pentru fiecare
persoană întreţinută(ascendent/descendent), cu excepţia persoanelor cu
dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor
cu dizabilităţi severe şi accentuate, pentru care scutirea constituie 18000 de
lei anual.
Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei
(soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii)
ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 11280 lei anual.

12
 Modul de determinare a categoriei scutirilor acordate
Tipul scutirii Codul Suma scutirii
scutirii
anuală lunară

Scutirea nefolosită în anul precedent ca rezultat al A Alin. (11) art. 24 din Legea nr.1163-XIII din
neachitării salariului de către patron şi trecută în anul 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a
de gestiune titlurilor I şi II ale Codului fiscal

Scutirea personală P 24000 2000

Indicatorul din alin. (1) art. 33 din Cod Indicatorul din alin.(1) art. 33
din Cod împărţit la 12

Scutirea personală majorată M 30000 2500

Indicatorul din alin. (2) art. 33 din Cod Indicatorul din alin.(2) art. 33
din Cod împărţit la 12

Scutirea pentru soţ (soţie) S 11280 940

cu condiţia că soţul (soţia) nu beneficiază de scutire Indicatorul din art. 34 din Cod Indicatorul din art. 34 din Cod
personală. împărţit la 12
Scutirea suplimentară majorată acordată soţiei Sm 18000 1500
(soţului), începînd cu 2007 se transmite totalmente Indicatorul din alin. (2) art. 34 din Cod Indicatorul din alin.(2) art. 34
soțului /soției din Cod împărţit la 12
Scutirea pentru persoanele intretinute, cu exceptia N* 3000 250
invalizilor din copilarie Indicatorul din art. 35 din Cod Indicatorul din art. 35 din Cod
împărţit la 12
Scutirea pentru persoanele intretinute- H** 18000 1500
invalizii din copilarie Indicatorul din alin. (1) art. 33 din Cod Indicatorul din alin.(1) art. 33
din Cod împărţit la 12
14
 Cererea pentru scutire
o lucrătorul nu mai tîrziu de data stabilită stabilită pentru începerea muncii ca
angajat, prezintă patronului Cererea lucrătorului privind acordarea scutirilor la
impozitul pe venit reţinut din salariu semnată de el privind acordarea scutirilor
la care are dreptul, anexînd la ea documentele ce certifică acest drept.
oScutirea se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin
cumul.
oLucrătorul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte
anual patronului Cererea şi copiile (extrasele) din documentele
corespunzătoare, cu excepția cazurilor cînd:
◦ angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare (inclusiv scutirile nefolosite
în anul precedent);
◦ pierde dreptul la careva scutiri.
oFără a depune Cererea, anual angajatul trebuie să prezinte documentele ce
sînt cu un termen de valabilitate limitat.

14
Cererea pentru scutire

15
Deduceri
din venitul brut se deduc (inclusiv):
a)primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală, achitate în cuantumurile, determinate
conform legislaţiei în vigoare în perioada fiscală
respectivă (alin.(6) art.36 din CF);
b)contribuţiile obligatorii în bugetul asigurărilor
sociale de stat achitate de persoanele fizice, pe
parcursul perioadei fiscale, în cuantumurile stabilite
de legislaţie (alin.(7) art.36 din CF);

17
 Impozitul pe venit și
plățile sociale din salariu
Tipul Impozitul pe venit Contribuţii sociale Prime medicale

Baza legală Codul fiscal Legea bugetului Legea fondurilor

asigurărilor sociale obligatorii de asistenţă
de stat anuală în medicină, Legea
nr.1593 din 26.12.2002

Baza Venitul, cu excepţia Salariu şi alte Salariu şi alte

impozabilă celui scutit recompense recompense

Cota 12% 6% (+18% la 4,5% (+4,5% la

impunerii angajator) angajator)
Achitarea Lunar, din Lunar, din Lunar, din
salariul achitat salariul achitat salariul achitat
Declararea Lunar (IPC 18) Lunar (IPC 18) Lunar (IPC 18)

17
 Reţinerea impozitului din surse de venit altele decît plăţile
salariale.

În toate cazurile achitării de către agenţii economici în favoarea persoanelor

fizice (cu excepţia Î.I. şi G.Ţ.) a unor tipuri de venit urmează să fie reţinut la
sursa de plată în prealabil impozit pe venit în mărime de:
7% - de la toate procurările de bunuri şi servicii;
12% - din venitul obţinut sub formă de dobîndă;

09.12.2020 18
Exemplu:
D-l Tatarbunaru lunar primeşte dobândă de la
Satelit SRL în sumă de 2100 lei pentru
împrumutul acordat pe un termen de doi ani.

Determinați suma impozitului pe venit datorat de

către contribuabilul Tatarbunaru și reținut la sursa
de plată la momentul primirii veniturilor din
dobîndă.
19
09.12.2020
 Trecerea în cont a impozitului
achitat în străinătate
Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit, achitat în orice
stat străin, dacă acest venit urmează a fi supus impozitării şi în Republica
Moldova. Trecerea în cont a impozitului pe venit poate fi efectuată cu condiţia
prezentării de către contribuabil a documentului, care confirmă achitarea
(reţinerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova, certificat de
organul competent al statului străin respectiv, cu traducere în limba de stat, cu
excepţia celui emis în limba engleză sau în limba rusă.
(2) Mărimea trecerii în cont, specificată la alin.(1), pentru orice an fiscal nu
poate depăşi suma care ar fi fost calculată la cotele aplicate în Republica
Moldova faţă de acest venit.
(3) Trecerea în cont a impozitului achitat în alt stat se efectuează în perioada
fiscală în care venitul respectiv este supus impozitării în Republica Moldova.

20
09.12.2020
 Exemplu:
D-l Tighineanu pe parcursul anului curent a obținut venit sub formă de dobîndă
bancară pentru depunerile efectuate în Federaţia Rusă. Suma dobînzii constituie
echivalent în lei 7500 lei. Impozitul reţinut la sursă în Federaţia Rusă constituie
1125 lei. D-l Tighineanu deţine documentul, care confirmă achitarea
impozitului în ţara străină. Venitul impozabil al acestuia la momentul depunerii
declaraţiei constituie 527 000 lei. Cota impozitului este de 12%. Conform cotei
suma impozitului calculat va fi de 63240 lei=(527 000*12%)
Calculăm ponderea venitului obţinut în străinătate în total venit impozabil
1,4231% =(7500/527000)*100%
Apoi suma impozitului calculat se înmulţeşte cu ponderea determinată pentru a
obţine suma maximă a impozitul achitat în străinătate şi care este recunoscut în
Republica Moldova 900 lei=(63240*1,4231%).
Deci, din suma impozitului reţinut în Federaţia Rusă 1125 lei va fi recunoscut
doar 900 lei.

21
09.12.2020
 Studiu de caz
Cetăţeanul G. Bondarenco la data de 23.03. anul curent a vândut un
apartament cetăţeanului D. Voicu. Preţul indicat în contractul de vânzare-
cumpărare constituie 450000 lei. Apartamentul dat a fost procurat în anul
2012 la preţul de 285000 lei și nu i-a servit drept locuință de bază. Valoarea
estimată la organul cadastral a apartamentului dat constituie 300000 lei.
Suma încasată de la vânzarea apartamentului a fost utilizată pentru
procurarea unei case de locuit. Valoarea casei procurate a constituit 540200
lei.
D-l Bondarenco G. În luna septembrie a importat din Germania un
autoturism Volvo. Valoarea declarată la punctul vamal de la frontieră a
constituit 5200 euro. Cursul oficial al BNM la data importului constituia
19,85 lei/euro. Pe parcursul anului autoturismul a fost vîndut către Icam S.A.
Suma din actul de achiziţie şi din contract a constituit 184300 lei, din care i s-
a reţinut impozit pe venit la sursa de plată.

22
 Continuarea studiului de caz
Din data de 15.02 a anului curent este angajat la Astra SRL în calitate de şofer
cu salariul lunar brut de 8200 lei. La momentul angajării a depus cerere de
acordare a scutirilor: personală, matrimonială şi pentru 2 persoane întreţinute.
Tot în cadrul aceluiaşi agent economic a mai primit 18000 lei pentru darea în
arendă a autoturismului propriu.
Pe parcursul anului curent a primit dividende de la Газпром AО, rezident fiscal
al Federaţiei Ruse în mărime echivalentă monedei naționale de 17800 lei, din
care s-a reţinut impozit la sursă în sumă de 1780 lei. Dispune de certificat tipizat
privind reţinerea la sursa de plată eliberat de organele împuternicite din
Federaţia Rusă.
Lunar primeşte dobândă de la Satelit SRL în sumă de 300 lei pentru împrumutul
acordat pe un termen de doi ani.
Pe parcursul anului a primit dividende de la DAAC HERMES SA, care este
resident fiscal al Republicii Moldova, în mărime de 5000 lei aferent rezultatelor
financiare ale anului precedent. Impozitul reţinut la sursa de plată din toate
veniturile obţinute au fost efectuate în cuantum deplin.
•Determinaţi obligaţia fiscală a cetăţeanului G. Bondarenco pentru anul de
gestiune.
•Identificați necesitatea depunerii Declarației cu privire la impozitul pe venit 23
 Rezolvare.
1. Primul venit este venit impozabil, deoarece se înstrăinează bunul imobiliar ce nu i a servit drept
locuință de bază contribuabilului nostru, din creșterea de capital, venit ce se impozitează global
(prin depinerea declarației)
Venitul impoz=450000-285000=165000*50%=82500 lei
2. Al doilea venit este venit impozabil, deoarece se înstrăinează bunul mobiliar ce a fost procurat
la un preț mai mic decît prețul de vânzare, din creșterea de capital, venit ce se impozitează
global (prin depinerea declarației)
Venitul impoz=184300-(5200*19,85)=184300-103220=81080*50%=40540 lei
3. Al treilea venit este venit din salariu, venit ce se impozitează provizoriu(cu reținere prealabilă) la
sursa de plată
Venit brut=8200*12=98400 lei
CAM=98400*4,5%=4428 lei
CAS= 98400*6%=5904 lei
Suma scutirilor(PS2)=(2000*12)+(940*12)+2*(250*12)=24000+11280+6000=41280 lei
Venit impoz= 98400-41280-4428-5904=46788 lei
Impozitul reținut la sursă= 46788*12%=5614,56 lei
4. Al patrulea venit este venit din darea în arendă a proprietății mobiliare , venit ce se impozitează
definitiv(cu reținere finală) la sursa de plată și care nu necesită a fi reflectat în declarație
Vimp=18000*10%=1800 lei
5. Al cincilea venit este venit din dividende de la agent economic nerezident, venit ce s-a impozitat
în străinătate provizoriu, dar se va impozita și în RM prin completarea declarației
6. Al șaselea venit este venit din dobândă, venit ce se impozitează provizoriu la sursă de plată ,
dar care se definitivează pro=in introducerea acestuia în declarație
Vimp=300*12=3600 lei
Impoz reținut=3600*12%=432 lei
7. Al șaptelea venit este venit din dividende de la agent economic rezident, venit ce se
impozitează definitiv(cu reținere finală) la cota de 6%, deaorece este aferent rezultatelor
activității anului 2019, la sursa de plată și care nu necesită a fi reflectat în declarație
Vimp=5000*6%=300 lei
Completarea Declaraţie forma CET 18
Venitul global= 82500+40540+98400+17800+3600=242840
CAM=98400*4,5%=4428 lei
CAS= 98400*6%=5904 lei
Suma scutirilor(PS2)=(2000*12)+(940*12)+2*(250*12)=24000+11280+6000=41280 lei
Ven imp=242840-41280-4428-5904=191228
Impz calculat=191228*12%=22947,36
Impoz spre plată= Impoz calculat- Impozitele reținute la sursa de plată din veniturile care au
fost introduse în declarație= 22947,36-5614,56-432-1780=15120,8 lei
Ipozitul pasibil a fi dedus și recunoscut de RM, reținut în Federația
Rusă=17800/191228=0,09*22947,36=2065,26›1780, decidacă limita e mai mare ca suma
impozitului reținut în străinatate se va recunoaște și se va permite trecerea în cont a sumei
totale!!!
Pînă la data de 25 martie a anului 2021 contribuabilul Bondarenco va depune declarația pe
venit forma CET 18 si are de achitat impozit pe venit de 15120,8 lei
 Reţinerea impozitului din plăţile aferente
contractelor de prestări de servicii
În cazul în care serviciile sînt prestate de persoana fizică
în baza unei convenţii civile, fără a fi încheiat cu acesta
contractul individual de muncă o persoană fizică care nu
desfăşoară activitate de întreprinzător prestează servicii
şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept
salariu din care:
◦ se reţine impozitul conform cotelor prevăzute la art.
15 lit. a) din Codul fiscal,
◦ fără a fi divizat la numărul de luni în care se achită
pentru serviciile respective.

26
 Veniturile nerezidentului
Întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte
în venit obţinut:
a)în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător
(inclusiv veniturile legate de activitatea de întreprinzător)
sau din munca prin contract (acord) de muncă;
b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de
întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de
muncă.

27
 Veniturile nerezidentului
Dacă capitolul 11 din titlul II al Codului nu prevede altfel, la
determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor:
a)se va ţine cont numai de venitul obţinut în Republica Moldova;
b)se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează
direct venitul menţionat la lit. a), supus impunerii în Republica
Moldova.
Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul
Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de
activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul republicii.
Veniturile obţinute peste hotarele Moldovei în urma desfăşurării
activităţii de întreprinzător pe teritoriul ţării străine, nu constituie
obiectul impozitării cu impozitul pe venit (la sursa de plată) în
Republica Moldova.
Veniturile nerezidenţilor, obţinute în Republica Moldova sînt
specificate la art. 71 alin. (1) din Cod.
28
 Reţinerile din veniturile nerezidentului
Persoanele menţionate la art.90 reţin şi achită un impozit în mărime de:
o12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la
comercializarea mărfurilor, din prestarea de servicii, sub formă de creştere de capital,etc., cu
excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din prezentul alineat;
o15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni saucote-părţi, aferente profitului
nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;
o15% din sumele retrase din capitalul social aferentă majorării capitalului social din
repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acţionari
(asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie
depusă în capitalul social;
o6% din dividendele, inclusiv cele sub formă de acţiuni sau cote-părţi plătite de un agent
economic rezident;
Reţinerile menţionate nu se aplică:
a)veniturilor nerezidentului ce ţin de activitatea reprezentanţei permanente a acestora în
Republica Moldova;
b)veniturilor obţinute sub formă de salariu din care se efectuează reţineri conform art.88.
29
 Codificarea reținerilor
Tipul venitului impozabil Cod Darea de
ul seamă
surs
ei
Venituri salariale ale persoanelor fizice rezidente SAL IPC18
IALS 18
Venituri salariale ale cetățenilor străini sau apatrizi, considerați rezidenți în scopuri fiscale SAL IPC18
IALS18
Venituri salariale ale cetățenilor străini – nerezidenți SAL IPC18
IALS18
Venituri obținute de către o persoană fizică rezidentă ce nu practică activitate de întreprinzător pentru SAL IPC18
lucrările/serviciile prestate IALS18
Plăţi salariale, care se achită în baza art.24 alin.(21) din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 persoanelor fizice SAL a) IPC18
rezidente IALS18
Venituri sub formă de dobînzi ale persoanelor fizice rezidente DOB IPC18
IALS18
Veniturile obţinute de către persoanele fizice rezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător de la FOL IPC18
transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia IALS18
terenurilor agricole
Veniturile sub formă de dividende achitate persoanelor fizice rezidente, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, în DIV a) IPC18
perioada și/sau din profiturile repartizate începînd cu anul 2012 IALS18
Veniturile sub formă de dividende achitate persoanelor fizice rezidente, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, DIV a) IPC18
din profitul nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008-2011 IALS18
Veniturile persoanei fizice rezidente ce îmbracă forma sumei retrase din capitalul social, aferentă majorării capitalului RCS а) IPC18
social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acţionari (asociaţi), în IALS18
perioadele 2010-2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social
Venituri sub formă de royalty obținute de persoanele fizice rezidente ROY IPC18
30
IALS18
 Codificarea reținerilor (cont.)
Tipul venitului impozabil Codul Darea de
sursei seamă

Veniturile persoanelor fizice rezidente ce îmbracă forma cîştigurilor de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de NOR IPC18
la companiile promoţionale şi/sau din loterii IALS18

Veniturile persoanelor fizice rezidente ce îmbracă forma cîştigurilor de la companiile promoţionale şi/sau din loterii PUB IPC18
IALS18
Veniturile persoanei fizice rezidente, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), LIV IPC18
aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi produselor derivate din IALS18
nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Alte plăți în favoarea persoanelor fizice-rezidente ce nu practică activitate de întreprinzător, decît cele menționate SER IPC18
anterior (spre exemplu, veniturile din înstrăinarea activelor de capital, suma arendei terenurilor agricole etc) IALS18

Veniturile sub formă de dividende achitate persoanelor fizice și juridice nerezidente, inclusiv sub formă de acţiuni sau DIV b) IPC18
cote-părţi, în perioada și/sau din profiturile repartizate începînd cu anul 2012 INR14

Veniturile sub formă de dividende achitate persoanelor fizice și juridice nerezidente, inclusiv sub formă de acţiuni sau DIV b) IPC18
cote-părţi, din profitul nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008-2011 INR14

Veniturile persoanelor fizice și juridice nerezidente ce îmbracă forma sumei retrase din capitalul social, aferentă RCS b) IPC18
majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu între INR14
acţionari (asociaţi), în perioadele 2010-2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social

Veniturile persoanei fizice nerezidente, altele decît cele menţionate la categoriile precedente, inclusiv dobînzile de la PLT IPC18
depozitele bancare INR14

Alte venituri, decît cele menționate anterior ALT IPC18

IALS18

31
 Informația ce se raportează
Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în
conformitate cu art.88-90, art.901 – dacă venitul achitat (pe tip de
venit) depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), şi art.91
vor prezenta organului fiscal teritorial, pînă la data de 25 a lunii
următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica
numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei
fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi
suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de
seamă va include şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite
de impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele veniturilor
achitate în folosul lor. În cazul în care, pe parcursul perioadei fiscale,
persoanele care sînt obligate să reţină la sursă impozitul se lichidează
sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte
darea de seamă menţionată în termen de 15 zile de la data aprobării
bilanţului de lichidare/repartiţie a întreprinderii în proces de lichidare
sau reorganizare.
32
 Informație privind reținerea
Termen: 01 martie

În cazul efectuării corectărilor, este prevăzută obligativitatea de informare a beneficiarul plăţilor în termen de
15 zile lucrătoare de la data efectuării modificării sau emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală

33
 Întreprinzătorii individuali
și gospodăriile țărănești
•Întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al
căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale,
nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.
achită la buget impozitul, reţinut conform art.88-91, nu mai tîrziu de
25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune.
•Întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al
căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale,
nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.
prezintă, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de
gestiune, o dare de seamă fiscală unificată privind veniturile achitate
şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată.
•Pe parcursul anului, dări de seamă nu se prezintă.
34
Raportarea
Tipul formei Venituri raportate Termen-limită
Forma IPC18 SAL, SALa), DOB, 25 a lunii următoare
PL, PLs), FOL, DIVa), lunii operaționale
RCSa), ROY, NOR,
PUB, LIV, CSM,
ROYb), DOBb), CC,
DIVb), RCSb), PLT

Forma SAL, SALa), DOB, 25 a lunii ce succedă

IALS18 SER FOL, DIVa), anul operațional
Forma RCSa), ROY, NOR,
UNIF18 PUB, LIV
Forma INR14 DIVb), RCSb), PLT 25 a lunii ce succedă
anul operațional

35
Achitarea impozitului reținut
la sursa de plată
CODUL IBAN
•Impozitul pe venit reținut din venitul cu codul sursei SAL și SAL a) –
,,Impozitul pe venit din salariu” (111110)
•Impozitul pe venit reținut din venitul cu codul sursei DOB, SER, FOL,
RCS а), ROY, NOR, PUB, LIV, PLT, RCS b) – ,,Impozitul pe venit,
reținut la sursa de plată” (111220)
•Impozitul pe venit din venitul cu codul sursei DIV a), DIV b) –
,,Impozitul pe venit reținut din suma dividendelor plătite” (111230)
1. Noţiunile principale privind impozitul pe
venitul agenţilor economici.
2. Deducerile fiscale şi reglementarea
cheltuielilor în scopuri fiscale.
3. Reportarea pierderilor fiscale din
perioadele precedente.
4. Înlesnirile fiscale acordate la impozitul pe
venit pentru agenţii economici.
5. Ajustarea veniturilor şi cheltuielilor în
scopuri fiscale (în baza unui exemplu).
6. Determinarea impozitului pe venit achitat în
străinătate şi recunoscut la plata impozitului pe venit
în RM.
7. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe
venit.
8. Depunerea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul
pe venit de către persoanele juridice.
9. Achitarea prealabilă a impozitului pe venit.
10.Studiu de caz. “ Determinarea venitului impozabil
şi a impozitului pe venit pentru agenţii
economici”
1. NOŢIUNILE PRINCIPALE PRIVIND IMPOZITUL PE VENITUL
AGENŢILOR ECONOMICI.
SUBIECŢII ŞI OBIECTUL IMPUNERII

Subiecţi ai
impunerii fiscale
se consideră:

Agenţii economici- Agenţii economici-

rezidenţi ce obţin nerezidenţi ce obţin
venituri din venituri din
Republica Moldova Republica
şi din străinătate; Moldova.
 COTELE IMPOZITULUI PE VENIT PENTRU ANTREPRENORI SÎNT
DIFERITE:
1.pentru persoanelor juridice se utilizează sistemul cotelor proporţionale
conform tabelului nr. 1.

Dinamica cotelor impozitului pe venit aplicate agenţilor economici Tabelul nr. 1

1998 1999- 2002 2003 2004 2005 2006-2007 2008- 2012-

2001 2011 2020
32% 28% 25% 22% 20% 18% 15% 0% 12%

2. pentru gospodăriile ţărăneşti se utilizează sistemul cotelor proporţionale- în

mărime de 7% din venitul impozabil.
3. pentru întreprinderile individuale -în mărime de 12 % din venitul anual
impozabil.
4. pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în baza evaluării indirecte ,
în urma controalelor fiscale se vor impozita la cota de 15 %
VENITURI IMPOZABILE ŞI NEIMPOZABILE
La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă:

Venitul din Venitul Creşterea

activitatea de din chirie de Dobînda;
întreprinzător; (arenda); capital;

Dobândă - orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul
întocmirii), inclusiv veniturile din depunerile băneşti. Venitul sub formă de dobândă
poate fi obţinut în urma:
- Acordării împrumuturilor
- Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi
bancare;
Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite, indiferent de forma primirii: au fost
capitalizate (de exemplu, la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor
datorii.
 VENITURI IMPOZABILE ŞI NEIMPOZABILE

Venitul rezultat din neachitarea Sumele

datoriei de către agentul economic
după expirarea termenului de obţinute din
prescripţie (obligaţiunile privind Dividendele acordurile de
facturile comerciale), cu excepţia
cazurilor când formarea acestei datorii obţinute; neangajare în
este o urmare a insolvabilităţii activitatea de
contribuabilului, declarată prin decizia
instanţei judecătoreşti
concurenţă.

Exemplu: Caz în care agentul economic nu este plătitor al Taxei pe valoarea

adăugată. SRL Codru nu a achitat datoria faţă de SA „Globstar” în sumă de
15000 lei timp de 3 ani. Atunci aceste 15000 lei urmează să fie trecute la venituri
pentru a fi impozitate.
VENITURI IMPOZABILE ŞI NEIMPOZABILE
Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul
acţionarului acestei persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participate,
cu excepţia dividendelor sub formă de acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul
lichidării complete a întreprinderii.

• Sumele obţinute din acordurile de neangajare în activitatea de concurenţă.

Exemplu: Acest tip de venit se obţine de către contribuabil de la concurenţii

(partenerii) săi pentru limitarea sau încetarea activităţii de întreprinzător (conform unui
acord încheiat).
 VENITURI IMPOZABILE ŞI NEIMPOZABILE
La venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă:

2.Dividende
1.Dobînzile pentru
achitate de un 3.Venitul din
creanţele unui agent
agent economic chirie(arenda);
economic rezident;
rezident;

4.Creşterea de 5.Royalty; 6.Alte venituri;

capital;
 REGLEMENTĂRI PRIVIND VENITURILE:
La venituri neimpozabile pentru persoanele ce practică activitatea de
antreprenor se referă:

1.Sumele şi despăgubirile de asigurare (art. 22 CF)

2.Contribuţiile la capitalul social al unui agent economic

3.Dobînzile de la hirtiile de valoare de stat (HVS) emise în RM (art

24 Legea pentru punerea în aplicare a titlurile I şi II ale CF)

4.Penalitaţile si amenzile anulate calificate de actul legislativ drept

neimpozabile

5.Venitul obţinut din neachitarea datoriei de către agentul economic

în cazul insolvabilitaţii agentului economic. (art. 18 CF)

6.altele
 2.DEDUCERILE FISCALE ŞI REGLEMENTAREA
CHELTUIELILOR ÎN SCOPURI FISCALE
1.Cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum total

a)Salariu şi c)contribuţii
b)contribuţii
premii din fondul pentru
pentru
de salariu asigurarea
asigurările obligatorie în
calculate
sociale de stat medicină
personalului
d)cheltuieli pentru f)cheltuieli
consumul de e)cheltuieli administrative
energie, (poştale,
combustibil, privind chiria telefonice, de
gaze, apă, etc. birou etc.)

g)impozite şi taxe h)cheltuieli privind

(cu excepţia paza, tehnica
impozitului pe
securităţii,
protecţia mediului
ect.
venit) înconjurător.
 DEDUCERILE FISCALE ŞI REGLEMENTAREA
CHELTUIELILOR ÎN SCOPURI FISCALE
2. Cheltuieli care se permit spre deducere în mărime limitată

d) alocaţii financiare destinate

a)Amortizarea MF (diferenţa de
metode de calculare a uzurii;
autoturismele cu valoarea mai
mare de 200 mii lei) (art. 26,27)
b)Cheltuielile de reparaţie a MF
în mărime de 15% din suma
calculată a locaţiunii, arendei sau
redevenţei . ( art. 27 pct.11)
c)Amortizarea activelor
nemateriale cu termen de utilizare
limitat, calculînd perioada ei de
utilizare prin aplicarea metodei
liniare; (art. 28)
activităţii sindicatelor pentru utilizarea
lor în scopurile stabilite în contractul
colectiv de muncă și taxe de aderare şi
cotizaţii de membru destinate
activităţii patronatelor, în mărime de
0,15% din fondul de retribuire a
munciie) cheltuielilor suportate şi
determinate de angajator pentru
acordarea tichetelor de masă în
mărimea prevăzută la art.4 alin.(1) din
Legea nr.166/2017 cu privire la
tichetele de masă.
f)Cheltuieli de delegaţii, de
reprezentanţă, de asigurare a
persoanelor juridice în limita normelor
şi normativelor stabilite de Guvern
g)Donaţiile făcute în scopuri
filantropice în mărime de 5% din
venitul impozabil (art.
36)h)Cheltuielile documentar
neconfirmate în mărime de 0,2 %
din venitul impozabil
i)pierderile fiscale ale anilor
precedenţi art 32
l) a reziduurilor, deşeurilor şi
perisabilităţii naturale, în limitele
aprobate anual de către
conducătorii întreprinderilor.
DEDUCERILE FISCALE ŞI REGLEMENTAREA CHELTUIELILOR
ÎN SCOPURI FISCALE
3.Cheltuieli care nu se permit spre deducere
1)cheltuielilor personale şi familiale;
2) sumelor plătite la procurarea terenurilor;
3) sumelor plătite la procurarea proprietăţii pentru care se calculează amortizarea

4)sumelor pentru compensaţii, remuneraţii, dobînzi, plăţi pentru închirieri de bunuri şi altor
cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu
funcţii de răspundere sau al unui conducător de agent economic, al unui membru al societăţii
sau al altei persoane interdependente, dacă nu există justificarea plăţii unei astfel de sume;
5) pierderilor în urma vînzării sau schimbului proprietăţii, îndeplinirii lucrărilor şi prestării
serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente;
6) cheltuielilor pentru care s-au format obligaţiuni privind persoanele interdependente care
folosesc metoda de casă;
7) cheltuielilor legate de obţinerea venitului scutit de impozitare;

8)impozitelor pe venit, penalităţilor şi amenzilor aferente lor, precum şi a amenzilor şi

penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget, a amenzilor şi
penalităţilor
aplicate pentru încălcarea actelor normative;
9) impozitelor achitate în numele unei persoane, alta decît contribuabilul;
10) sumelor din reevaluarea, deprecierea mijloacelor fixe şi altor active, precum şi din
modificarea valorii investiţiilor imobiliare pînă la valoarea justă;
11) altor cheltuieli ce depăşesc limite stabilite de Cod.
REGLEMENTAREA CHELTUIELILOR ÎN SCOPURI FISCALE.
Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe (MF)

Cheltuielile de reparaţie a mijloacelor fixe reglementate conform art.

27 pct. 8, 9 al Codului Fiscal.

Cheltuielile de delegaţii.

Cheltuielile de reprezentanţă.

Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice

Cheltuieli pentru donaţii în scopuri filantropice

Cheltuielile neconfirmate documentar

CHELTUIELI PRIVIND AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE (MF)
Evidenţa mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ţine pentru fiecare obiect
separat.
 Amortizarea mijloacelor fixe se efectuează prin utilizarea metodei liniare
de amortizare. Amortizarea se calculează lunar începînd cu luna
următoare celei în care mijlocul fix se pune în funcțiune.
În cazul ieșirii din exploatare a mijlocului fix în cursul perioadei
fiscale, calculul amortizării se va efectua pentru luna în care are loc
ieșirea mijlocului fix.
În scopuri fiscale, nu se recunosc diferențele din reevaluarea
mijloacelor fixe.
Mărimea lunară a amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă
se determină prin înmulțirea bazei valorice a mijloacelor fixe cu norma de
amortizare respectivă și raportarea la 12 luni:
 Am.f.=[(BVm.f. * Na)/12]/ D,

 unde:
Am.f. – amortizarea calculată în scopuri fiscale;
BVm.f. – baza valorică a mijlocului fix supus amortizării;
Na – norma amortizării pentru fiecare mijloc fix
D-numărul de luni în care MF se află în funcțiune pe parcursul perioadei
fiscale.
Norma amortizării pentru fiecare mijloc fix se determină ca raportul
dintre 100% şi durata de funcționare utilă a acestuia stabilită în Catalogul
mijloacelor fixe și activelor nemateriale.
 Nu se calculează amortizarea terenurilor, vitelor
productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă,
cîinilor de pază), fondurilor de bibliotecă, plantațiilor
perene care nu au intrat pe rod, mijloacelor fixe care nu
sînt folosite în activitatea de întreprinzător, construcțiilor
nefinalizate.
 Nu se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe
primite cu titlu gratuit, cu excepția cazurilor în care
valoarea acestora a fost inclusă în venitul impozabil al
contribuabilului. În cazul finanțării parțiale a procurărilor
mijloacelor fixe și/sau creării cu forțe proprii din surse ce
constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula
pentru partea suportată de către întreprindere. Suma
subvențiilor obținute în urma efectuării investițiilor prin
procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu
influențează asupra mărimii bazei valorice a mijloacelor
fixe.
Calcularea amortizării şi deducerea acesteia pentru
întreţinerea autoturismului se efectuează în modul următor:
 a) în cazul în care valoarea autoturismului este de pînă la
200000 de lei, amortizarea calculată se deduce integral, în
funcţie de valoarea autoturismului;
 b) în cazul în care valoarea autoturismului depăşeşte
200000 de lei, deducerea se limitează la suma calculată a
amortizării, reieşind din valoarea autoturismului egală cu
200000 de lei. Prevederea nu se aplică autoturismelor
utilizate în calitate de mijloace fixe în activitatea de bază
care reprezintă acordare de servicii, a căror amortizare
constituie parte componentă a costului vînzărilor.
 CHELTUIELILE DE REPARAŢIE A MIJLOACELOR FIXE
REGLEMENTATE CONFORM ART. 27 PCT. 11 AL CODULUI
FISCAL.
 Deducerea cheltuielilor pentru
reparaţia proprietăţii arendate se
efectuează în conformitate cu
Standardele Naţionale de
Contabilitate.
 Cheltuielile aferente reparaţiei
curente şi capitale a mijloacelor fixe
arendate se permit spre deducere în
limita a 15% din suma calculată a
locaţiunii, arendei sau redevenţei
(plăţii pentru concesiune), suportată
pe parcursul perioadei fiscale.
 CHELTUIELILE DE DELEGAŢII
Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele
prevăzute Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din
Republica Moldova aprobat de Hotărîrea Guvernului nr.10 din 5 ianuarie 2012
“Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor
din Republica Moldova”.
Exemplu: S.R.L. Codru a delegat D-l Garştea in Germania pentru a încheia un contract
de colaborare cu furnizorii. Durata deplasării 4 zile. Normativele pentru cazare şi
deurne constituie 160 şi 45 Euro în zi respectiv. La reîntoarcere în ţară D-l Garştea a
prezentat decont de avans şi nota de plată la hotel de 900 euro. Normativul fiind de 160
euro/zi*4zile=640 euro. Depăşirea cheltuielilor de cazare constituie 260 euro. Cursul de
schimb al BNM este 19,3500. Depăşirea cheltuielilor de cazare în valută naţională
constituie 4251 lei. Cu această sumă urmează să fie diminuate cheltuielile
întreprinderii în scopuri fiscale.
Cheltuielile de reprezentanţă
Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu
Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre
deducere din venitul brut, aprobat de HG nr.693 11.07.2018.
La aceste cheltuieli se atribuie:
• Cheltuielile de primire a delegaţiilor;
• Cheltuielile de încheiere a contractelor, etc.
Suma limită a cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut
reprezintă:
Suma-limită a cheltuielilor de reprezentanţă care se permite spre deducere constituie
0,75% din venitul brut.
Exemplu: Veniturile din vînzări ale S.R.L. Codru au costituit 4250 mii lei.
Veniturile din darea în chirie a proprietăţii 35 mii lei. Dividende de la agenţii economici
nerezidenţi -14 mii lei. Diferenţe de curs valutar 22 mii lei.
(4250+35+14+22) mii lei*0,75%=4321 mii lei *0,75%=32407,50 lei
Limita cheltuielilor de reprezentanţă este de 32407,50 lei.

Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice se efectuează în

conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la cheltuielile
privind asigurarea agenţilor economici şi persoanelor fizice, care desfăsoară
activitate de întreprinzător, permise spre deducere din veniturile obţinute din
activitatea de întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 484 din 4 mai 1998.
CHELTUIELILE DE ASIGURARE A PERSOANELOR JURIDICE
Se permite deducerea primelor de asigurare plătite în baza
contractelor de asigurare încheiate în corespundere cu
prevederile legislaţiei în vigoare de către agenţii
economici, pentru următoarele clase de asigurare din cadrul:
 1) asigurărilor obligatorii:
 a) asigurări de răspundere civilă auto, care acoperă daunele ce
rezultă din folosirea autovehiculelor, inclusiv răspunderea
transportatorilor;
 b) asigurări de răspundere civilă avia, care acoperă
răspunderea transportatorilor;
 c) asigurări de răspundere civilă maritimă, lacustră şi fluvială,
care acoperă răspunderea transportatorilor;
 d) asigurări de răspundere civilă feroviară, care acoperă
răspunderea transportatorilor;
 e) alte clase de asigurare pentru care este prevăzută încheierea
contractelor de asigurare obligatorie în scopul desfăşurării
activităţii de întreprinzător;
CHELTUIELILE DE ASIGURARE A PERSOANELOR JURIDICE

 2) asigurărilor facultative:
 a) asigurări de accidente, inclusiv accidentele de muncă şi
bolile profesionale;
 b) asigurări de viaţă şi anuităţi (contractate în favoarea
angajaţilor întreprinderii);
 c) asigurări de vehicule terestre (altele decît cele feroviare),
care acoperă daunele survenite la vehiculele terestre cu motor;
 d) asigurări de vehicule de cale ferată, care acoperă daunele
survenite la vehiculele de cale ferată care se deplasează sau
transportă mărfuri ori persoane;
 e) asigurări de nave aeriene, care acoperă daunele survenite la
navele aeriene;
 f) asigurări de nave maritime, lacustre şi fluviale, care acoperă
daunele survenite la acestea;
 g) asigurări de bunuri în tranzit, care acoperă daunele suferite
de mărfuri, bagaje şi alte bunuri transportate;
CHELTUIELILE DE ASIGURARE A PERSOANELOR JURIDICE
În cazul asigurărilor legate de:
 1) asigurări de incendiu şi de alte calamităţi naturale, care acoperă daunele
suferite de proprietăţi şi bunuri (aflate în proprietatea întreprinderii) cauzate
de incendiu, explozie, furtună, energie nucleară, alunecări de teren, alte
fenomene naturale în afară de furtună;
 2) asigurări de bunuri, care acoperă daunele suferite de proprietăţi şi bunuri
(aflate în proprietatea întreprinderii) în cazul în care aceste daune sînt
cauzate de grindină, îngheţ sau furt;
 3) asigurări de răspundere civilă generală, care acoperă daunele din
prejudiciul produs terţilor în urma exploatării obiectelor industriale
periculoase;
 4) asigurări de răspundere civilă generală, contractate în baza Convenţiei
referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele
(CMR), semnată la Geneva la 19 mai 1956, şi Convenţiei vamale referitoare
la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR din 14
noiembrie 1975, la care Republica Moldova este parte din 26 mai 1993;
 5) alte asigurări de răspundere civilă generală, care acoperă daunele din
prejudiciul produs terţilor prin utilizarea şi exploatarea navelor aeriene şi
vehiculelor de cale ferată
mărimea totală a defalcărilor permise ca deduceri de cheltuieli aferente
activităţii de întreprinzător în scopuri fiscale nu poate depăşi 3% din
suma venitului brut
CHELTUIELI PENTRU DONAŢII ÎN SCOPURI FILANTROPICE
 Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în
care ele pot fi confirmate în modul stabilit prin Legea nr.1420-XV
din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare.
 Agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii
făcute de el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de
sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din Rezultatul financiar ajustat.

Rezultatul financiar ajustat x 5 %

Suma permisă spre deducere = -----------------------------------------
100%
 CHELTUIELILE NECONFIRMATE DOCUMENTAR

Deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform

Hotărîrea Guvernului nr.485 din 4 mai 1998 “Cu privire la modul şi
cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabili
documentar”

Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare suportate de

contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, neconfirmate documentar, în
mărime de 0,2% din Rezultatul financiar ajustat.

Rezultatul financiar ajustat x 0,2 %

Suma permisă spre deducere = ------------------------------------------
100%
 Se permite deducerea cheltuielilor, în limita de 0,15% din
fondul de retribuire a muncii, sub formă de alocaţii financiare
destinate activităţii sindicatelor pentru utilizarea lor în
scopurile stabilite în contractul colectiv de muncă.
 Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate
pentru transportul organizat al angajaţilor în limita maximă a
plafonului mediu de 35 de lei (fără TVA) per angajat pentru
fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca
raportul dintre cheltuielile lunare suportate decătre angajator
pentru transportul organizat al angajaţilor şi numărul de
angajaţi transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul
de zile în care a avut loc transportarea efectivă a angajaţilor.
 Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana
organizată a angajaţilor, care indică valoarea nominală a unui
tichet de masă pentru o zi lucrătoare, care este deductibilă în
scopuri fiscale, în valoare ce nu va depăși 45 de lei.
 Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate
pe parcursul perioadei fiscale pentru acordarea burselor
private conform Legii nr.130 din 11 iulie 2014 privind
bursele private.
 Cuantumul bursei private acordate lunar nu poate depăşi
trei salarii minime pe ţară din luna respectivă şi se
stabileşte în contractul de acordare a bursei private.
 Deducerea cheltuielilor legate de cordarea bursei private
se permite numai la prezentarea următoarelor documente
confirmative:
 1) copia contractului de admitere la studii şi/sau
adeverinţa emisă de instituţia de învăţămîntm (pe
teritoriul Republicii Moldova sau în străinătate);
 2) copia contractului de acordare a bursei private.
Bursele acordate cu încălcarea prevederilor Legii nr.130
din 11 iulie 2014 nu sînt deductibile în scopuri fiscale.
3. REPORTAREA PIERDERILOR DIN
PERIOADELE FISCALE PRECEDENTE ÎN VIITOR

Dacă, pe parcursul perioadei fiscale, cheltuielile aferente

activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al
contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma
pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată
eşalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.
Pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător formate
în perioada 2010-2011 au fost reportate eşalonat, în părţi
egale, în fiecare din următorii cinci ani, iar pentru
perioadele 2012-2015 – în părţi egale în următorii trei
ani conform tabelului.
 Modul de reportare
a pierderilor fiscale suportate în perioadele fiscale 2010-2016

Perioadele fiscale în care se permite spre deducere pierderea

fiscală a anilor precedenţi
Anul fiscal
2011 2012 2013 2014 2015 2016

2010 1/5 1/5 1/5 1/5 1/5

2011 1/5 1/5 1/5 1/5 1/5

2012 1/3 1/3 1/3

2013 1/3 1/3 1/3

2014 1/3 1/3

2015 1/3
Conform articolului 32 al Codului Fiscal, dacă pe parcursul
anului fiscal cheltuielile aferente activităţii de
întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în
perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din
această activitate va fi reportată eşalonat pe următoarele
cinci perioade fiscale în limita profitului obţinut.
Suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în
care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a
pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în
fiecare din următoarele patru perioade fiscale.
Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult
de o perioadă fiscală, prevederile prezentului articol se aplică
faţă de aceste pierderi în ordinea în care au apărut.
 Pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător formate
începînd cu perioada 2016 se reportează eşalonat pe
următoarele cinci perioade fiscale. Suma permisă pentru
reportare pentru una din perioadele fiscale următoare celei în
care s-a înregistrat pierderea este stabilită de contribuabil în
limita venitului impozabil înregistrat, redusă cu suma permisă
spre deducere.
4. ÎNLESNIRI FISCALE ACORDATE LA IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU AGENŢII ECONOMICI.
Impozitarea rezidenţilor zonelor economice libere are următoarele
particularităţi (art. 49 CF):

a) impozitul pe venitul rezidenţilor obţinut de la exportul mărfurilor

(serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal
al Republicii Moldova se percepe în proporţie de 50% din cota stabilită în
Republica Moldova, adică se impozitează cu 6%;

b) impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în zona

economică liberă, cu excepţia celei stabilite la lit.a), se percepe în
proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova, adică se
impozitează cu 9%;

c) rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau

în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent
cu cel puţin un milion de dolari SUA sînt scutiţi de plata impozitului
pe venitul de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona
economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe
o perioadă de 3 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în
care a fost atins volumul indicat de investiţii;
ÎNLESNIRI FISCALE ACORDATE LA IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU AGENŢII ECONOMICI

d) rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor

şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un
capital echivalent cu cel puţin 5 milioane de dolari SUA sînt
scutiţi de plata impozitului pe venitul de la exportul
mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în
afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă
de 5 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în
care a fost atins volumul indicat de investiţii.

Impozitarea agenţilor economici din micul business (art.541, 542, 543, 544).

Persoanele juridice – agenţi ai micului business, cu excepţia gospodăriilor

ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali, care nu sînt înregistraţi ca
plătitori de T.V.A. vor plăti impozit pe venit în mărime de 4% din venitul din
activitatea operaţională. Calcularea impozitului se va efectua trimestrial.
Termenul de plată este o lună calendaristică după expirarea trimestrului de
gestiune. Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă pină la 25 martie
anului următor perioadei fiscal de gestiune.
IMPOZITAREA AGENŢILOR ECONOMICI DIN MICUL BUSINESS
(ART.541, 542, 543, 544).
Conform art. 51 al Codului Fiscal sunt scutite de impozitul pe venit autorităţile şi
instituţiile publice finanţate din:

• Bugetul de • Bugetul
stat; asigurărilor
Bugetul sociale de
unităţilor stat
administrativ-
teritoriale;

Conform art. 52 al Codului Fiscal organizaţiile necomerciale sunt scutite de

impozitul pe venit în cazul când activitatea lor corespunde următoarelor cerinţe:
• Sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia;
• în documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate
concrete, desfăşurate de această organizaţie necomercială;
• în documentele de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea
venitului sau proprietăţii între membrii organizaţiei, între fondatori sau persoane
particulare;
 CONFORM ART. 52 AL CODULUI FISCAL ORGANIZAŢIILE
NECOMERCIALE SUNT SCUTITE DE IMPOZITUL PE VENIT ÎN CAZUL
CÂND ACTIVITATEA LOR CORESPUNDE URMĂTOARELOR CERINŢE:
• întregul venit din activitatea prevăzută se foloseşte în scopul
prevăzut de documentele de constituire;
• Nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui
membru al organizaţiei, fondator sau persoane particulare;
• Nu susţin propaganda politică şi nu folosesc vreo parte din venit pentru
finanţarea acesteia.

Organizaţiile necomerciale, pentru a obţine dreptul la scutire privind

impozitul pe venit, trebuie să depună o cerere la organul teritorial al
Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 31 decembrie a anului de
gestiune.
Organizaţiile necomerciale care utilizează contrar destinaţiei mijloacele cu
destinaţie specială sau folosesc proprietatea, alte mijloace şi venituri
rezultate din activitatea statutară în scopuri neprevăzute în statut, în
regulament sau în alt document de constituire calculează şi achită impozitul
pe venit la cota de12% din suma utilizată contrar destinaţiei.
 6.DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENIT ACHITAT ÎN STRĂINĂTATE ŞI
RECUNOSCUT LA PLATA IMPOZITULUI PE VENIT ÎN REPUBLICA MOLDOVA.

Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit achitat în

orice stat străin, în cazul în care veniturile pentru care s-a achitat
impozitul urmează a fi impozitat şi în Republica Moldova. Impozitul
achitat va fi recunoscut în Republica Moldova doar dacă contribuabilul
deţine documentul, care confirmă achitarea impozitului în ţara străină,
certificat de organul competent al statului străin respactiv. Acest
document trebuie să fie tradus în limba de stat.
Mărimea trecerii în cont (recunoaşterii) a impozitului achitat în străinătate
nu poate depăşi suma impozitului, care ar fi fost calculată la cotele
aplicate în Republica Moldova la acest venit.
Trecerea în cont a impozitului achitat în al stat se efectuează în anul în
care venitul respectiv a fost supus impozitării în Republica Moldova.
 Exemplu: Codru SRL a obţinut dobîndă bancară pentru depunerile
efectuate în Federaţia Rusă. Suma dobînzii constituie echivalent în lei
75 000 lei. Impozitul reţinut la sursă în Federaţia Rusă constituie 11
250 lei. Codru SRL deţine documentul, care confirmă achitarea
impozitului în ţara străină. Venitul impozabil calculat la momentul
depunerii declaraţiei constituie 5 270 000 lei. Cota impozitului este de
12%. Conform cotei suma impozitului calculat va fi de 630 400
lei=(5 270 000*12%)
Calculăm ponderea venitului obţinut în străinătate în total venit
impozabil 1,4231% =(75000/5270000)*100%
Apoi suma impozitului calculat se înmulţeşte cu ponderea determinată
pentru a obţine suma maximă a impozitul achitat în străinătate şi care
este recunoscut în Republica Moldova 9 000 lei=(630 400*1,4231%).
Deci, din suma impozitului reţinut în Federaţia Rusă 11 250 lei va fi
recunoscut doar 9 000 lei.
 7. DETERMINAREA VENITULUI IMPOZABIL ŞI A IMPOZITULUI PE
VENIT
Venitul impozabil reprezintă acea mărime a venitului asupra căreia se aplică cota
impozitului pentru a fi determinat cuantumul impozitului (suma impozitului).
Pentru determinarea venitului impozabil trebuie de respectat următoarea ordine de
calcul:
1. Se determină rezultatul din activitatea economică-financiară (rezultat
financiar - RF) pe parcursul anului fiscal.

Venituri totale Cheltuieli totale (clasa a

RF = (Clasa a VI-a de - VII –a de conturi
conturi contabile) contabile)

2. Se ajustează veniturile. Toate veniturile obţinute în evidenţa financiară sînt

adaptate prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 1D la Declaraţia cu privire la impozitul
pe venit.
3. Se ajustează cheltuielile. Toate cheltuielile obţinute în evidenţa financiară sînt
adaptate prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 2D
 DETERMINAREA VENITULUI IMPOZABIL ŞI A IMPOZITULUI PE
VENIT

4. Se determină rezultatul financiar ajustat (RFajust.), obţinut ca rezultat al

modificării profitului din activitatea economică-financiară cu ajustările veniturilor şi
cheltuielilor.
Rezultatul din
activitatea Suma ajustărilor Suma ajustărilor
RFajust = + -
economică- veniturilor cheltuielilor
financiară
5. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite de Codul Fiscal de
sponsorizare, filantropice.
6. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite a cheltuielilor documentar
neconfirmate care se exclud din venitul ajustat.
7. Se determină trecerile în cont a pierderilor fiscale ale perioadelor precedente
(dacă au avut loc asemenea pierderi) permise pentru perioada fiscală curentă.
8. Se determină veniturile scutite de impozit (facilităţile acordate din venit). (Anexa
3.1 D).
9. Se determină venitul impozabil (Vimp)
perderile
cheltuielile de cheltuielile facilitaţile
fiscale ale
Vimp = RFajust - sponsorizare si - documentar - - acordate
anilor
filantropice neconfirmate din venit
precedenţi
DETERMINAREA VENITULUI IMPOZABIL ŞI A IMPOZITULUI
PE VENIT
10. Se calculează impozitul pe venit
Impozit pe
= Vimp x Cota
venit

11. Se calculează facilităţile acordate din suma impozitului pe venit (anexa 3.3).
12. Se determină sarcina fiscală a contribuabilului la impozitul pe venit.
Facilităţile
Impozit pe
Sarcina fiscală = - acordate din
venit
impozit

13. Se determină trecerile în cont a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată,

dacă reţinerile respective sunt confirmate prin documentele necesare. (anexele nr. 4D
şi nr.5D). Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată cuprinde:
a) Impozitul reţinut la sursa de plată în Republica Moldova, care se trece în cont în
mărime deplină.
b) Impozitul reţinut la sursa de plată în străinătate, care se trece în cont în limita
ponderii venitului obţinut peste hotare în totalul venitului impozabil.
 DETERMINAREA VENITULUI IMPOZABIL ŞI A IMPOZITULUI
PE VENIT
Exemplu: SRL Codru a obţinut venit investiţional în străinătate în mărime de 20 000
lei. Venitul reţinut la sursă în ţara de origine a venitului este de 2 000 lei. Venitul
impozabil este de 540 000 lei. Cota impozitului constituie 12%. Impozitul pe venit
constituie 64 800 lei =(540 000 lei X 12%).
Determinăm ponderea veniturilor obţinute în străinătate în totalul venitului
impozabil : 20000/540000 x 100%* =3,7037%
Determinăm limita impozitului pe venit achitat în străinătate, care poate fi trecut
în cont la plata impozitului în RM: 64 800*3,7037%=2 400 lei.
Prin urmare, suma impozitului pe venit achitată peste hotare 2000 lei va fi
recunoscută în Republica Moldova totalmente, deoarece se încadrează în limita de
2 400 lei.
14. Se i-a în calcule şi suma impozitului achitat în rate pe parcursul anului fiscal
(conform art.84 al CF).
15. Se determină relaţiile contribuabilului cu bugetul la sfîrşitul anului fiscal prin
diminuarea sarcinii fiscale cu trecerile în cont a impozitului achitat pe parcursul
anului fiscal.
Impozitul pe
Impozitul
venit spre plată Impozitul
= Sarcina fiscală - achitat la sursa -
(sau spre achitat în rate
de plată
restituire)
 8. ACHITAREA IMPOZITULUI PE VENIT ÎN RATE
Conform articolului 84 al Codului Fiscal, contribuabilii care obţin venituri din
activitatea de întreprinzător sunt obligaţi să achite nu mai târziu de 25 martie, 25
iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal impozitul pe venit în avans
în mărimea:

1.suma calculată drept impozit ce 2.impozitul ce urma să fie plătit,

urmează a fi plătit, conform conform prezentului titlu, pentru anul
prezentului titlu, pentru anul respectiv precedent

Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să

achite impozitul pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în
două etape: 1/4 din suma impozitului pe venit - până la 25 martie şi 3/4 din această
sumă -până la 25 decembrie ale anului fiscal.
 9. PREZENTAREA DECLARAŢIEI FISCALE PRIVIND
IMPOZITUL PE VENIT.
Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit forma VEN 12 se
efectuează de următorii contribuabili, indiferent de prezenţa obligaţiei fiscale
privind achitarea impozitului:
1.Persoane juridice rezidente
 societăţi pe acţiuni
 societăţi cu răspundere limitată
 cooperative
 întreprinderi de arendă
 întreprinderi de stat şi municipale
 fonduri de investiţii
 instituţii private din domeniul finanţelor, ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului,
ştiinţei şi culturii
 asociaţii obşteşti
 asociaţii ale patronilor
 fundaţii
 organiţaţii social-politice
 organizaţii sindicale
 organizaţii religioase
 organizaţii şi uniuni ale avocaţilor şi notarilor
 alte organizaţii prevăzute de legislaţie
 PREZENTAREA DECLARAŢIEI FISCALE PRIVIND
IMPOZITUL PE VENIT
2.Întreprinderile rezidente cu statut de persoană fizică, dacă
devin plătitori TVA

a)întreprinderile b)gospodăriile
individuale ţărăneşti

3.Subiecți cu statut de persoană juridică care desfăşoară activitate

profesională

4. Societățile

Termenul de prezentare a declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe

venit este stabilit pînă la 25 martie a anului fiscal următor celui de
gestiune.
 PREZENTAREA DECLARAŢIEI FISCALE PRIVIND
IMPOZITUL PE VENIT
În cazul depistării de către contribuabil, după 25 martie a unor informaţii sau
a greşelilor şi omisiunilor prezentate în declaraţie la organele fiscale,
contribuabilul are dreptul să prezinte o dare de seamă corectată .
 Darea de seamă corectată nu poate fi prezentată după anunţarea unui control fiscal
sau pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.

 În cazul încetării activităţii de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, peroana

responsabilă a contribuabilului este obligată să informeze în scris organele fiscale
teritoriale despre acest fapt în termen de 5 zile de la data încetării activităţii. În
termen de 60 zile de la luarea deciziei de încetare a activităţii, să prezinte declaraţia
cu privire la impozitul pe venit.
12.STUDIU DE CAZ “ DETERMINAREA VENITULUI IMPOZABIL ŞI
A IMPOZITULUI PE VENIT PENTRU AGENŢII ECONOMICI”.
SRL „Galactica” în anul 2020 a realizat următoarele venituri:
Venituri
Tabelul nr. 1
Indicatori Cont contabil Suma, mii lei
Venit din vînzarea mărfurilor 611 10460,0
Venit din prestarea serviciilor 611 830,0
Alte venituri operaţionale, 612 265,0
Inclusiv din darea în chirie a patrimoniului 240,0
Dividende de la agenţi economici rezidenţi 621 148,0

Venit din vinzarea terenului de pamint 621 430,0

Venit din vinzarea actiunilor 621 550,0

Venituri financiare, 622 470,0

Inclusiv:
Diferenţe pozitive de curs valutar 202,0
Dobînzi de la depunerile bancare cu termen de 48 luni 214,0
Venitul obţinut sub formă de cîştiguri de la companiile
promoţionale 54,0

Notă 1. S-au vindut 5000 acţiuni nominalul cărora constituia 100 lei/acţiunea.
Valoarea de procurare 90 lei/actiunea. Valoarea de vinzare 110 lei/acţiunea.
 Costuri si consumuri
Tabelul nr. 2

Indicatori Cont contabil Suma, mii lei

Costul mărfurilor vîndute 711 7719,0

Costul serviciilor prestate 645,0

Cheltuieli comerciale 712 403,0

Cheltuieli generale si administrative 713 1424,0

dintre care:
Cheltuieli privind remunerarea muncii 713 850,0

Alte cheltuieli operationale dintre care: 714 115,4

Cheltuieli privind arenda mijloacelor fixe 58,0
Valoarea de procurare a terenului 721 180,0
Valoarea acţiunilor vîndute 721 450,00

Diferente negative de curs valutar 722 192,7

 Tabelul nr. 3
Descifrarea unor cheltuieli curente

Indicatori Suma, mii lei

Cheltuieli calculate, dar neachitate pentru servicii acordate de 88,0
o persoană interdependentă

Cheltuieli de delegaţii 325,0

Cheltuieli de reprezentanţă 99,2
Cheltuieli documentar neconfirmate 14,0
Cheltuieli de sponsorizare şi binefacere 330,0
Cheltuieli privind asigurarea benevolă a patrimoniului 240,6
Reparaţia MF arendate 18,2

Amortizarea MF 654,0
Servicii de audit 8,3
Publicitate 12,4
Cheltuieli personale ale directorului 25,0

Notă 2. Depăşirea cheltuielilor reglementate de delegaţii a constituit 104230 lei.

 Extras din registrul
privind evidenta mijloacelor fixe si calculul amortizării in scopuri fiscale
Lei Tabelul nr.4

Termenul de Valoarea reziduală la Norma Amortizarea

expluatare a începutul anului fiscal amortizării MF
mijl.fix

40 ani 20144340 2.5% 503608.5

15 ani 241500 6.67% 16108.05
10 ani 76800 10% 7680.00
5 ani 89209 20% 17841.8
Total 545238.8

În anul 2018 întreprinderea a înregistrat pierderi fiscale în sumă de 460 mii lei.
Se cere:
De ajustat venturile conform prevederilor Codului fiscal.
De ajustat cheltuielile conform prevederilor Codului fiscal.
De determinat venitul impozabil.
De calculat impozit pe venit
De întocmit Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.
 REZOLVARE.
1. Total venituri
=10460000+830000+265000+148000+430000+550000+470000=13153000
lei. (Declaratie P.1 rind 0101).
2. Total cheltuieli =
7719000+645000+403000+1424000+115400+180000+450000+192700=
11129100 lei (Declaratie P.1 rind 0102)
3. Rezultatul financiar al perioadei de gestiune
13153000-11129100=2023900 lei (Declaratie P.1 rind 010)
4. Se ajustează veniturile
Extras din anexa 1D la Declaraţie forma VEN 12
N.0 Indicatori Cod rind Conform Conform Abateri
din evidenţei codului fiscal
declaraţie contabile
1 2 3 4 5 6=5-4
1 Dobînzi de la depunerile 0202 214000 0 -214000
bancare pe un termen mai
mare de 3 ani
2 Dobinzi de la valorile 0203 54000 0 -54000
mobiliare de stat
3 Rezultatul obţinut din 0208 350000 175000 -175000
operaţiunile cu activele de
capital
4. Total ajustări venituri 020 x x -443000

Total ajustări venituri -443000 lei se indică în Declaratie p.1 rind 020.
 REZOLVARE.
5. Se determină veniturile supuse impozitării din creşterea de capital
Extras din anexa 1.1D la Declaraţie forma VEN 12

Nr. /o Active de Cod Venit Ieşirea activelor de Suma Suma

capital rind din din capital cresterii cresterii de
declaraţ vinzarea Baza Suma de capital
ie creşterii valorică încasată capital supusa
de din impozitării
capital vînzare
conform
evidenţe
i
financia
re

1 2 3 4 5 6 7 8=7*50%
1. Acţiuni 02081 550000 450000 550000 100000 X

2. Terenuri 02084 430000 180000 430000 250000 X

3. Total x 980000 630000 980000 350000 175000

6. Se ajustează cheltuielile
Extras din anexa 2D la Declaraţie forma VEN 12

N.0 Indicatori Cod rind din Conform Conform Abateri

declaraţie evidenţei codului fiscal
contabile
1 2 3 4 5 6=5-4
1. Cheltuieli personale ale 0301 25000 0 -25000
directorului
2. Cheltuieli de delegaţii 0302 325000 220770 -104230
3. Cheltuieli de asigurare 0303 240600 240600 0
4. Cheltuieli de reprezentanţă 0304 99200 95325 -3875
5. Cheltuieli calculate și achitate 0307 88000 0 -88000
pentru servicii acordate de o
persoană interdependentă

6. Cheltuieli de reparaţie a 03011 18200 8700 -9500

mijloacelor fixe arendate

7 Amortizarea mijloacelor fixe 03012 654000 545238.8 -108761,2

8. Cheltuieli de sponsorizare şi 03025 330000 0 -330000
binefacere
9 Cheltuieli documentar 03026 14000 0 -14000
neconfirmate
4. Total ajustări cheltuili 030 x x -683366.2
• Venitul brut de la care se calculează normativul cheltuielilor
de asigurare şi reprezentanţă
 13153000-443000= 12710000 lei
• Limita cheltuielilor de asigurare în scopuri fiscale
 12710000 x 3%=381300 lei
• Normativul cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale:
a) Din venitul brut 12710000*0,75 %=95325 lei
 Limita cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale 95325
lei.
 Limita cheltuielilor de amortizare a MF în scopuri fiscale:
545238.8 (tabelul 4)
• Limita cheltuielilor de reparaţie a proprietăţii
 Total cheltuieli de reparaţie în scopuri fiscale
58000*15%=8700 lei
 Depăşirea cheltuielilor curente de reparaţie a proprietăţii,
care vor ajusta valoarea mijloacelor fixe
8700-18200= -9500 lei
 Extras din registrul
privind evidenta mijloacelor fixe si calculul amortizării in scopuri
fiscale
TABELUL NR.4
lei
Termenul de Valoarea reziduală la Norma Amortizarea
expluatare a începutul anului fiscal amortizării MF
mijl.fixe

40 ani 20144340 2.5% 503608.5

15 ani 241500 6.67% 16108.05
10 ani 76800 10% 7680.00
5 ani 89209 20% 17841.8
Total 545238.8

Total ajustări cheltuieli de -683366.2 lei se indică în Declaratie p.1 rind 030.

Se determină rezultatul financiar

2023900+(-443000)-(-683366.2)=2264266,2 lei se indică în Declaratie p.1
rind 040
 5. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite de Codul Fiscal de
sponsorizare, filantropice.
Se calculează limita cheltuielilor de sponsorizare şi binefacere
2264266,2 x5%=113213,31 ‹ 330000 lei, deci se permite spre deducere doar suma de 1
113213,31 lei se indică în Declaratie p.1 rind 050
6. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite a cheltuielilor documentar
neconfirmate care se exclud din venitul ajustat.
Se calculează limita cheltuielilor documentar neconfirmate
2264266,2 x0,2%=4528,53 ‹ 14000 lei, deci se permite spre deducere doar suma
de 4523,53 lei se indică în Declaratie p.1 rind 060
7. Se determină trecerile în cont a pierderilor fiscale ale perioadelor precedente
(dacă au avut loc asemenea pierderi) permise pentru perioada fiscală curentă.
Se calculează suma reportului pierderilor fiscale din anii precedenţi
460000/5= 92000 lei se indică în Declaratie p.2 rind 080
8. Se determină veniturile scutite de impozit (facilităţile acordate din venit). (Anexa
3.1 D).
9. Se determină venitul impozabil (Vimp)
Se calculează suma venitului supus impozitării
2264266,2 - 113213,31 – 4523,53 - 92000= 2054529,36 lei se indică în
Declaratie p.2 rind 091 şi se repetă la rind 090
Se calculează suma impozitului pe venit
2054529.36 x12%= 246543,52 lei se indică în Declaratie p.2 rind 120 si se
repeta la rindul 170 si la suma de control
 ÎNTREPRINZĂTORII INDIVIDUALI (12% DIN
PROFIT) ȘI GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI( 7% DIN
PROFIT)

 Gospodărie ţărănească – întreprindere individuală,

bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole
şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor
unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), avînd ca
scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor
primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei
producţii agricole (Legea privind gospodăriile ţărăneşti
(de fermier) nr.1353-XIV din 03.11.2000
Întreprinzător individual – persoană fizică cu capacitate
de exerciţiu deplină, care practică activitate de
întreprinzător în nume şi pe risc propriu, fără a constitui
o persoană juridică, şi este înregistrată în modul stabilit
de lege. Patrimoniul întreprinderii individuale este
inseparabil de bunurile personale ale antreprenorului.
 BAZA DE CALCUL A IMPOZITULUI ESTE VENITUL
IMPOZABIL. VENITUL IMPOZABIL SE DETERMINĂ
PENTRU:

 Persoanele juridice şi fizice, care practică

activitatea de antreprenoriat, sau profesională, ca
diferenţă dintre venitul brut şi cheltuielile suportate
în cadrul activităţii de întreprinzător şi admisibile
conform prevederilor Codului Fiscal
 Venit impozabil = Venit brut – Cheltuieli de
antreprenoriat admisibile (conform Codului Fiscal)
 ÎNTREPRINZĂTORII INDIVIDUALI (12% DIN
PROFIT) ȘI GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI( 7% DIN
PROFIT)

 în linii mari, regimul fiscal este identic celui general;

 întreprinzătorul individual sau gospodăria ţărănească (de
fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul
întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt
înregistraţi ca plătitori de TVA prezintă, nu mai tîrziu de data de
25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de
seamă fiscală unificată (declaraţie) cu privire la impozitul pe
venit (Forma UNIF18)
 Termenul de prezentare a declaraţiei fiscale cu privire la
impozitul pe venit este stabilit pînă la 25 martie a anului fiscal
următor celui de gestiune.
 Exemplu de calculare a venitului și a impozitului pe venit pentru gospodăria
ţărănească
Indicatori :
1. Venit obţinut din vînzări de produse agricole 480 000
2. Venit din prestarea serviciilor agricole (arat, semănat, cultivat) 65 000
3. Venit brut (p.1 + p.2) 545 000
4. Costul produselor agricole 282 000
5. Costul serviciilor prestate 42 000
6. Cheltuieli perioadei de gestiune permise în scopuri fi scale 63 600
7. Total costuri şi cheltuieli admise în scopuri fi scale (p.4 + p.5 + p.6) 387 600
8. Venit impozabil pînă la acordarea scutirilor (p.3 - p.7) 157 400
9. Scutirile la care are dreptul proprietarul gospodăriei țărănești (personală,
matrimonială, 3 persoane întreţinute) 24000 + 11280 + 3 x 2000= 44280
10. Venit impozitabil cu scutirile scăzute (p.8 – p. 9) 113120
11. Cota impozabil pe venit, 7 %
12. Impozit pe venit: =(p.10 *p.11) =113120*7%=7918.4
În rezultatul obţinerii unui venit anual din activitatea antreprenorială în domeniul
agriculturii, în mărime de 157 400 lei, gospodăria ţărănească va achita un impozit
de 7918.4 lei. Profi t net, în sumă de 105201.6 lei, pot fi utilizate de către
fondatorul gospodăriei ţărăneşti, fără a mai achita impozit pe dividende în mărime
de 6%.
 Exemplu de calculare a venitului și a impozitului pe venit pentru
întreprinderile individuale
Indicatori :
1. Venit obţinut din vînzări de mărfuri 610 200
2. Venit din darea în arendă a patrimoniului 124 300
3. Venit din dobînda bancară 48 600
4. Venit brut obţinut din toate sursele (p. 1 + p.2 + p.3) 783 100
5. Costul vînzărilor 207 600
6. Cheltuieli perioadei de gestiune permise în scopuri fi scale 238 200
7. Total costuri şi cheltuieli admise în scopuri fi scale (p.5 + p.6) 445 800
8. Venit impozabil (p.4 - p.7) 337 300
9. Scutirile la care are dreptul întreprinzătorul individual (personală,
matrimonială, 3 persoane întreţinute) 24000 + 11280 + 3 x 2000= 44280
10. Venit impozabil cu scutirile scăzute (p.8 – p. 9) 293020
11. Cota impozabil pe venit, 12 %
12. Impozit pe venit: =(p.10 *p.11) =293020*12%=35162,4
În rezultatul obţinerii unui profit anual din activitatea antreprenorială în mărime
de 337 300 lei, întreprinzătorul individual va achita un impozit de 35162,4 lei.
Profit net în sumă de 257857,6 lei poate fi utilizat de către întreprinzătorul
individual, fără a mai achita impozit în mărime de 6%.
IMPOZITUL PE VENIT DIN ACTIVITATE
OPERAȚIONALĂ (SIMM20)
1. Subiecți ai impunerii sînt agenţii economici care
nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor
individuali.
2. Agenţii economici care, conform situaţiei din data de
31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei
fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea
operaţională din livrări scutite de T.V.A. în mărime ce
depăşeşte 1 200 000 lei, aplică regimul de impozitare
în modul general stabilit.
3. Agenţii economici care, pe parcursul perioadei
fiscale declarate, devin plătitori de T.V.A. vor aplica
regimul de impozitare în modul general stabilit din
momentul în care sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.
 Agenţii economici din micul business (ÎMM), cu
excepţia întreprinderilor individuale şi a
gospodăriilor ţărăneşti, aplică regimul preferenţial
de impunere, adică cota 4% la impozitul pe venit,
iar ca bază de calcul apare venitul impozabil, ce
este egal cu venitul brut din activitatea operaţională

Venitul impozabil = Venitul înregistrat la contul 611 +

Venitul înregistrat la contul 612
IMPOZITUL PE VENIT DIN ACTIVITATE
OPERAȚIONALĂ (SIMM20)
Agenţii economici pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul
capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia:
a)conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente
perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din
livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T. V.A. în sumă de
pînă la 1 200 000 de lei;
b) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente
perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională;
c) s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.
Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de
contabilitate a agentului economic, pentru subiecţii menţionaţi la lit.a) şi b)
pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecţii menţionaţi la lit.c) pînă la data de
25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.
IMPOZITUL PE VENIT DIN ACTIVITATE
OPERAȚIONALĂ (SIMM20)

Calcularea impozitului se efectuează anual.

Achitarea impozitului la buget se efectuează
în rate, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii
următoare trimestrului corespunzător.
Contribuabilul are dreptul să treacă în cont
impozitul pe venitul din activitatea
operaţională, achitat în orice stat străin, în
condiţiile stipulate la art.82.
 Exemplu de calculare a venitului și a impozitului pe venit pentru întreprinderile mici
și mijlocii (ÎMM) care utilizează regim preferenţial de impunere
Indicatori :
1. Venit obţinut din vînzări de produse finite (cont 611/1) 340 000
2. Venit din prestarea serviciilor (cont 611/3) 120 000
3. Venit din darea în arendă şi locaţiune a patrimoniului (cont 612) 60 000
4. Venit brut din activitatea operaţională (p. 1 + p.2 + p.3) 520 000
5. Cota impozitului 4 %
6. Suma impozitului (p.4 x p.3/100) 20800
7. Costul mărfurilor vîndute (cont 711/1) 280 000
8. Costul serviciilor prestate (cont 711/3) 70 000
9. Cheltuieli comerciale, generale şi administrative şi cheltuieli operaţionale (cont 712,
713, 714) 110 000
10. Venit net (p.4 – p. 6 – p. 7 – p. 8 – p. 9) 39200
Agentul economic ce a ales regimul preferenţial de impunere, conform capitolului 7¹ al
Codului Fiscal. Obţinînd un venit brut din activitatea operaţională, are de achitat la
buget un impozit pe venit în mărime de 20 800 lei. Profitul net este de 39 200 lei. În
cazul repartizării profitului sub formă de dividende, este necesar să se achite impozit
pe venit în mărime de 6%. Regimul preferenţial de impozitare nu permite deducerea
cheltuielilor suportate de întreprindere. În cazul cînd costurile întreprinderii sunt mari
şi se lucrează cu o marjă de profit mică, este binevenit regimul comun de impozitare,
prin aplicare cotei de 12% la profit.
 Exemplu de calculare a venitului și a impozitului pe venit pentru întreprinderile mici și
mijlocii (ÎMM) care utilizează regim comun de impunere
Indicatori :
1.Venit obţinut din vînzări de produse finite (cont 611/1) 340 000
2. Venit din prestarea serviciilor (cont 611/3) 120 000
3. Venit din darea în arendă şi locaţiune a patrimoniului (cont 612) 60 000
4. Venit brut din activitatea operaţională (p. 1 + p.2 + p.3) 520 000
5. Costul mărfurilor vîndute (cont 711/1) 280 000
6. Costul serviciilor prestate (cont 711/3) 70 000
7. Cheltuieli comerciale, generale şi administrative şi cheltuieli operaţionale (cont 712, 713,
714) 100 000
8. Total cheltuieli admisibile în scopuri fi scale (p.5 + p.6 + p.7) 460 000
9. Venit pînă la impozitare (p.4 – p.8) 60 000
10. Cota impozitului 12 %
11. Suma impozitului (p.4 x p.3/100) 7 200
12. Venit net (p.9 – p. 11) 52 800
Agentul economic a ales regimul comun de impunere. Obţinînd un profit de 60 000 lei
in activitatea antreprenorială, are de achitat la buget un impozit pe venit în mărime de
7 200 lei, care este cu 13 600 lei (20800 – 7 200) mai mic, decît impozitarea în regim
preferenţial (vezi exemplul anterior). Profit net, care rămîne la dispoziţia
contribuabilului, este mai mare cu suma economisită la plata impozitului
(exemplul anterior).
Tema 5. Aplicarea regimurilor fiscale speciale în
Republica Moldova în cadrul gestiunii și
planificării fiscale
5.1.Regimul fiscal al agenţilor economici din ZEL
5.2.Regimul fiscal al întreprinderilor mici şi mijlocii.
5.3 Regimul fiscal în cadrul parcurilor tehnologice în domeniul IT
5.4 Alte regimuri fiscale, prevăzute de legislaţia Republicii Moldova
 Conceptul de zonă economică liberă

• O zonă de liber schimb este un ansamblu geografic şi economic în care nu există

nici un obstacol al schimburilor de mărfuri şi servicii, nici taxe vamale, nici
obstacole tarifare. Formarea unei zone de liber schimb poate să fie considerată ca
un prim pas spre unificarea economică a regiunii respective.
• Prin zonă economică liberă se desemnează un „port liber”, „un depozit liber”,
„un aeroport liber”, aflate pe teritoriul unei ţări sau în zona de frontieră a două
sau mai multe state, în care sunt eliminate o serie de taxe şi restricţii vamale.
• Art. 1, Legea cu privire la zonele economice libere nr. 440/2001 prevede că
„zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), sunt părţi ale
teritoriului vamal al R.M., separate din punct de vedere economic, strict
delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sunt
permise, în regim preferenţial, anumite genuri ale activităţii de întreprinzător”.
Formarea/crearea ZEL

• În cuprinsul teritoriului naţional, unitar şi indivizibil, zona liberă

este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de
Parlament în corespundere cu Legea cu privire la zonele economice
libere nr. 440/2001. În acest scop se va delimita o parte sau câteva
părţi ale teritoriului Republicii Moldova. Legea în cauză va
determina strict hotarele şi configuraţia zonei respective.
• Iniţiativa de creare a zonelor libere o au autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale, agenţii economici şi diverse organizaţii
care vor prezenta propunerile corespunzătoare.
Propunerile privind crearea zonelor libere vor
cuprinde :

• Scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi

orientarea funcţională a zonei libere;
• Studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;
• Proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu
autorităţile corespunzătoare ale administraţiei publice centrale şi
locale.

Rezident al zonei libere poate fi orice persoană, fizică sau juridică, înregistrată
în modul stabilit de legislaţie în calitate de subiect al activităţii de
întreprinzător în R.Moldova. Selectarea rezidenţilor se face de administraţie pe
bază de concurs
Activitatea în cadrul zonei include o gamă variată de
operaţiuni la care sunt supuse mărfurile. Cele mai
frecvente activităţi întreprinse sunt:
• Activităţi de restaurare a mărfii:
• Cântărire
• Sortare
• Asamblare(combinare)
• Ambalare
• Depozitare
• Activităţi industriale:
• Prelucrare (activă sau pasivă)
• Fabricare
• Producţie
• Transformare
• Activităţi comerciale (marcare şi comercializare)
• Activităţi de cercetare şi transfer de tehnologie
• Operaţiuni de tranzit şi reexport.
 Regimul fiscal

• Controlul asupra respectării legislaţiei fiscale în cadrul zonelor libere îl exercită

organele fiscale ale Republicii Moldova. Impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut
de la livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă, pe restul teritoriului vamal
al ţării se percepe conform legislaţiei.

• Astfel, impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la exportul mărfurilor

(serviciilor) originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, se percepe în mărime de 50 la sută din cota stabilită. În celelalte
cazuri, impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în zona liberă se
stabileşte în proporţie de 75 la sută din cota stabilită în Moldova.
Regimul fiscal

• Conform legislaţiei în vigoare, sunt scutiţi de plata impozitului pe venit:

• Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor
şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei libere un capital echivalent
cu, cel puţin, un milion de dolari S.U.A. – la exportul mărfurilor
(serviciilor) originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova pe o perioadă de 3 ani, iar
• Rezidenţi care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor
şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei libere un capital echivalent cu
cel puţin 5 milioane dolari S.U.A. – la exportul mărfurilor (serviciilor)
originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova
pe o perioada de 5 ani. Dacă rezidenţii reduc cuantumul capitalului
investit, atunci ei sunt privaţi de aceste facilităţi.
Regimul fiscal

• În ceea ce priveşte plata accizelor, trebuie menţionat că se scutesc de plata

accizelor mărfurile supuse accizelor, introduse în zona liberă din afara teritoriului
vamal al R.Moldova din alte zone libere, precum şi mărfurile originare din această
zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al acesteia. Mărfurile supuse accizelor,
scoase din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Moldovei, se supun accizelor.
• Taxa pe valoarea adăugată, mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile (serviciile) livrate din
zona liberă în afara teritoriului vamal al ţării sunt impozitate la cota zero a taxei
pe valoarea adăugată. De asemenea, livrările de mărfuri (servicii) în interiorul
zonei libere, ca şi între rezidenţii diferitelor zone libere ale Republicii Moldova, nu
sunt supuse accizelor şi se impozitează la cota zero a taxei pe valoarea adăugată.
• Spre deosebire de acestea, livrările de mărfuri şi servicii din zonele libere pe restul
teritoriului vamal al R.Moldova se impun cu taxa pe valoarea adăugată, conform
legislaţiei fiscale.
 Postul vamal
Statutul Denumirea Amplasarea
Denumirea Codul p/v
Zel ”Expo-Business- Chisinău"
MD-2029, Republica Moldova, mun. Chisinău,
şos. muncesti, 801
Subzona “Sud-Est” al b/v Chisinau 3001

Zel “Tvardita”
MD-6118, Republica Moldova, r-l Taraclia,
s. Tvardiţa, str. Frunze, 1
Zal ”Tvardita" 2525

MD-5300, Republica Moldova, Gagauz-Eri,

Zel Parcul de Productie "Valkanes" or. Vulcănesti,

str. Corolenco, 6
Vulcanesti Intern 2514

Zel Parcul de Productie ”Taraclia"

MD-7401, Republica Moldova, r-l Taraclia,
or. Taraclia, str. Vokzalinaia, 18
Taraclia Inten 2505

Zel Parcul de Productie ”Otaci-

Business"
MD-7106, Republica Moldova, r-nul Edinet,
or. Otaci, str. Voitovici, 21
Zal Otaci 2019

Zel “Ungheni-Business”
MD-7106, Republica Moldova, or. Ungheni,
str. Ion Creanga, 4
Zel ”Ungheni" 6502

Statut special Portul International Liber

"Giurgiulesti"
MD-5318 Republica Moldova
satul Giurgiuleşti,r-l cahul
Port ”Giurgiulesti" 2519

Statut special Aeroportul International Liber MD-5028 Republica Moldova s. Lunga,

“Mărculesti” r-l Floresti
Aeroport International Marculesti 9021

a) un teren de 2,02 ha, amplasat pe

str.Dovator nr.86;
b) un teren de 10,35 ha, amplasat pe

Zel “Bălţi”
str. Industriala nr.4;
c) un teren de 110,00 ha, amplasat pe
Zel Balti si Straseni Intern 9023 3006
str. Aerodromului nr.1;
d) un teren de 12,00 hа, amplasat pe
 REGIMUL FISCAL AL ÎNTREPRINDERILOR
MICI ŞI MIJLOCII.
Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu
excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor
economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de
consultanţă pentru afaceri şi management este mai mare de 60% din venitul din vînzări.

Agenţii economici menţionaţi mai sus pot alege regimul de impozitare prevăzut de legislație sau
regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia:
a) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite
şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A.
depăşesc 50% din cele impozabile cu T.V.A.;
b) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională;
c) s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.
Obiect al impunerii este venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada
fiscală de declarare.

Cota impozitului pe venit constituie 4% din obiectul impunerii.

Calcularea impozitului se efectuează anual. Achitarea impozitului la buget se efectuează în rate,

trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător.

Darea de seamă IVAO 15( SIMM20) privind impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de 25
martie a anului următor perioadei fiscale de declarare, iar începând cu anul 2020, pentru
actvitatea operațională agenții economici ai IMM vor prezenta forma SIMM20.
Regimul fiscal în cadrul parcurilor
tehnologice în domeniul IT

Codul fiscal a fost completat cu Titlul X „Alte regimuri

fiscale”, care conține un capitol dedicat Regimului fiscal
al rezidenților parcurilor pentru tehnologia
informației.
Termenul de funcţionare a parcului se stabileşte prin hotărîre de Guvern, dar nu poate
depăşi 10 ani.
Activitățile principale desfăşurate în IT parc (conform CAEM rev.2 și CSPM rev. 2):
a) activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat spre client) (62.01);
b) activităţi de editare a jocurilor de calculator (58.21);
c) activităţi de editare a altor produse software (58.29);
d) activităţi de management (gestiune şi exploatare) al mijloacelor de calcul (62.03);
e) prelucrarea de date, administrarea paginilor web şi activităţile conexe (63.11);
f) activităţi ale portalurilor web (63.12);
g) activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei (62.02);
h) alte activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (62.09).etc.
 Noțiuni
• – sumă datorată lunar la buget de către rezidenţii parcurilor
pentru tehnologia informaţiei conform art.15 din Legea
nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia
Impozit unic informaţiei.

• – sistemul de impozitare prevăzut de prezentul capitol, precum şi

de legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.
Regim special
de impozitare

• - orice plată efectuată angajaţilor sau în folosul acestora de către

rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei
Plăţi salariale muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii
 SUBIECŢII IMPUNERII
Subiecți ai impunerii cu impozitul unic sunt
orice persoane juridice şi fizice înregistrate în
Republica Moldova în calitate de subiecţi ai
activităţii de întreprinzător şi care întrunesc
cumulativ condiţiile specificate în legislaţia
cu privire la parcurile pentru tehnologia
informaţiei.

În acest sens, activitatea

principală este activitatea care
generează 70% sau mai mult din
veniturile din vânzări.
 OBIECTUL IMPUNERII
Obiectul impunerii cu
impozitul unic îl reprezintă
venitul din vânzarea
produselor, prestarea
serviciilor şi executarea
lucrărilor, înregistrat lunar în
evidența contabilă.
Suma minimă a impozitului
unic se determină în funcție
de numărul de angajați în
luna respectivă și de
cuantumul salariului mediu
lunar pe economie, prognozat
pentru anul respectiv
 Cota impozitului unic este
de 7% din venitul din vânzări, dar nu
mai puțin decât suma minimă stabilită
per angajat (şi anume 30% din
cuantumul salariului mediu lunar
prognozat pe economie).

Perioada fiscală
pentru impozitul
unic este luna
calendaristică.
În componența impozitului unic sunt incluse:
Taxa pentru folosirea
Impozitul pe venitul
Impozitul pe drumurilor de către
din activitatea de
bunurile imobiliare autovehiculele
întreprinzător
înmatriculate în țară

Impozitul pe venitul
Taxele locale
din salariu

Contribuțiile de Primele de asigurare

asigurări sociale de obligatorie de
stat obligatorii asistență medicală
datorate de angajați datorate de angajați
şi angajatori şi angajatori
 În componenţa impozitului unic nu se includ
următoarele impozite, taxe şi contribuţii:

a) impozitul pe venit
reţinut la sursa de
plată, contribuţiile de
e) alte impozite, taxe
asigurări sociale de d) taxele rutiere, cu
şi plăţi obligatorii
stat obligatorii şi excepţia taxei pentru
nespecificate expres
primele de asigurare folosirea drumurilor
b) taxa pe valoarea ca parte
obligatorie de c) accizele; de către
adăugată; componentă a
asistenţă medicală autovehiculele
impozitului unic în
calculate/reţinute la înmatriculate în
conformitate cu
efectuarea plăţilor în Republica Moldova;
alin.(1).
folosul persoanelor
fizice, altele decît
plăţile salariale;
 Calculul, raportarea şi achitarea
impozitului unic
• Calculul și raportarea impozitului unic se efectuează până la data de 25 a
lunii următoare lunii de gestiune.
• Același termen este stabilit pentru achitarea impozitului unic la bugetul de
stat.

• În plus, rezidenții parcurilor IT vor prezenta anual

- nota informativă privind plățile salariale efectuate în folosul angajaților -
până la data de 25 ianuarie a anului următor;
- informații cu privire la plățile salariale în folosul angajaților - până la 1
martie a anului următor celui în care au fost efectuate asemenea plăți
CALCULAREA IMPOZITULUI UNIC
Ex. 1 (Forma IU17):
Nr. de salariați ai companiei Blueline SRL (Luna septembrie) – 10 persoane
Salariul mediu lunar prognozat pe economie (2020) – 7 953 lei
Venitul din vînzări (Luna septembrie) – 600 000 lei
În acest caz, obținem următorul rezultat:
● Suma min. a impozitului unic pentru luna septembrie (10*7 953*30%) = 23 859 lei
● 7% din venitul din vînzări generat în luna septembrie (600 000 lei*7%) = 42 000 lei
Astfel, Blueline SRL achită impozitul unic pentru luna septembrie în valoare de 42 000
lei.

Ex. 2 (Forma IU17):

Numărul de salariați ai companiei Blueline SRL (Luna august) – 20 persoane
Salariul mediu lunar prognozat pe economie (2020) – 7 953 lei
Venitul din vînzări (Luna august) – 600 000 lei REGIMUL FISCAL IT PARK
În acest caz, obținem următorul rezultat:
● Suma min. a impozitului unic pentru luna august(20*7 953*30%) = 47 718 lei
● 7% din venitul din vînzări generat în luna august (600 000 lei*7%) = 42 000 lei
Astfel, Blueline SRL, achită impozitul unic pentru luna august în valoarea sumei
minime ce constituie 47 718 lei.
 Alte regimuri fiscale, prevăzute de legislaţia
Republicii Moldova
ORGANIZAŢIILE NECOMERCIALE
La organizaţii necomerciale sînt atribuite :
a) asociaţia obştească
b) fundaţia
c) organizaţia filantropică
d) organizaţia religioasă
e) partidele politice şi organizaţiile social-politice
f) publicaţiile periodice şi agenţiile de presă

Organizaţiile necomerciale sînt scutite de plata impozitului pe venit în cazul în care corespund următoarelor cerinţe:
a) sînt înregistrate sau create în conformitate cu legislaţia şi desfăşoară activitate în corespundere cu obiectivele prevăzute în statut, în regulament sau
într-un alt document de constituire;
a1) activitatea economică corespunde obiectivelor şi scopurilor prevăzute în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire şi rezultă
nemijlocit din acestea;
b) în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a altor
mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei, inclusiv în procesul
reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale;
c) mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară, proprietatea organizaţiei sînt utilizate în scopurile
prevăzute în documentele de constituire;
d) nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau proprietatea în interesul unui fondator sau
membru al organizaţiei ori în interesul unui angajat, cu excepţia plăţilor salariale îndreptate în favoarea acestuia;
e) nu susţin partidele politice, blocurile electorale sau candidaţii la funcţii în cadrul autorităţilor publice şi nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială,
alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau din proprietate pentru finanţarea acestora.
 În cazul în care nu sînt respectate prevederile menționate anterior, organizaţia
necomercială urmează a fi supusă impozitării în modul general stabilit.

IMPOZITAREA FONDURILOR NESTATALE DE PENSII

Venitul fondului nestatal de pensii nu este supus impozitării, însă orice plăţi
efectuate din acest fond se includ în venitul brut al beneficiarului.
Suma vărsată de către angajator în numele unei persoane fizice pe parcursul
perioadei fiscale în fondul nestatal de pensii în scopul acumulării se deduce
din venitul brut. Persoanei fizice i se permite deducerea din venitul său brut a
unei sume egale cu vărsămîntul făcut în fondul nestatal de pensii, însă ea nu
trebuie să depăşească 15% din venitul cîştigat de această persoană fzică în
anul fiscal curent.
 IMPOZITAREA PERSOANELOR CARE DESFĂŞOARĂ
ACTIVITATE PROFESIONALĂ ÎN SECTORUL JUSTIŢIEI
ŞI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII
Obiect al impunerii este venitul impozabil obţinut de subiectul impunerii din
desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii în
perioada fiscală de declarare. Li se permite deducerea cheltuielilor aferente
activităţii profesionale în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale. Cota impozitului pe venit
constituie 18% din obiectul impunerii. Calcularea impozitului se efectuează anual.
Achitarea impozitului la buget se efectuează în rate, trimestrial, pînă la data de
25 a lunii următoare trimestrului corespunzător.
REGIMUL FISCAL AL PERSOANELOR FIZICE
CE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE

Prezentul regim fiscal se aplică numai activităţilor independente desfăşurate în domeniul comerţului cu
amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor). Subiecţi ai impunerii sînt persoanele fizice rezidente
care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfăşurarea activităţii, obţin venituri din
activităţile independente, în sumă ce nu depăşeşte 600000 lei într-o perioadă fiscală. Obiect al
impunerii este venitul din activităţi independente obţinut în perioada fiscală de declarare. Cota
impozitului pe venit constituie 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puţin de 3000 de lei.
Mulțumesc pentru atenție!!!
Tema 6: Gestiunea și
planificarea obligației
fiscale privind TVA
 Cuprins
◦ Planificarea şi optimizarea înregistrării în calitate de
plătitor al TVA.
◦ Determinarea obligaţiilor fiscale în condiţiile existenţei
livrărilor impozabile şi livrărilor scutite de TVA.
◦ Optimizarea TVA prin restituirea de la buget. Livrările
pasibile restituirii TVA, documentarea lor. Determinarea
limitelor de restituire a TVA.
◦ Întocmirea Declaraţiei cu privire la TVA cu componenta
sumei de restituire.

4
 Taxa pe valoare adăugată: esenţa
Taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) –
impozit general de stat care reprezintă o formă de
colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor
livrate, serviciilor prestate care sînt supuse
impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum
şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor
impozabile importate în Republica Moldova.
TVA a fost instituită în Republica Moldova la
01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulaţia
mărfurilor.

6
 Noţiuni generale
Subiecţii impozabili sînt:
-persoanele juridice şi fizice care sînt înregistrate sau trebuie să
fie înregistrate în conformitate cu prevederile articolului ce țin de
înregistrarea subiectului impozabil
-persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri, cu excepţia
persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum
personal, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de
legislaţia în vigoare;
-persoanele juridice şi fizice care importă servicii, indiferent de
faptul dacă sînt sau nu sînt înregistrate în conformitate cu
prevederile articolului ce țin de înregistrarea subiectului impozabil

7
Obiectele impozabile
constituie:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili,
reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în
Republica Moldova;
b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia
mărfurilor de uz sau consum personal importate de
persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită
de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;
c) importul serviciilor în Republica Moldova;
e) procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în
proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii
insolvabilităţii nr.149/2012.

7
 Livrare de mărfuri se consideră
transmiterea dreptului de
proprietate asupra mărfurilor prin:
comercializare
schimb
transmitere gratuită
transmitere cu plată parţială
achitarea salariului în expresie naturală
plăţi în expresie naturală
transmiterea mărfurilor puse în gaj în proprietatea
deţinătorului gajului

7
 Livrare (prestare) de servicii
reprezintă activitatea de prestare a
serviciilor materiale şi nemateriale
de:
consum şi de producţie
dare a proprietăţii în arendă;
transmiterea dreptului (inclusiv pe bază de leasing) privind
folosirea oricăror mărfuri contra plată, cu plată parţială sau
gratuit;
executarea lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie,
de cercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor
lucrări.

7
 TVA: mecanismul
Companie 320 lei
neplătitoare de
TVA

1000 lei Companie Companie

plătitoare de TVA plătitoare de TVA

Companie 1600 lei

plătitoare de TVA 800 lei

200 lei
120 lei

8
Tipuri de livrări
Livrări ce nu sunt obiect al impunerii (art.95
alin.(2) din CF);
Livrări scutite fără drept de deducere
(art.103 din CF);
Livrări scutite cu drept de deducere
(art.104 din CF);
Livrări impozabile:
a) Cota standard - 20%
b) Cota redusă – 8%;
c) Cota redusă – 15%.
SISTEMUL DE IMPOZITE ȘI TAXE ÎN MOLDOVA: PARTEA II 10
 Livrări ce nu constituie obiect al
impunerii
a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul ZEL, Portului
Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber
“Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal;
b) venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui
contract de leasing;
c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri
de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de
0,5% din venitul din vînzări obţinut pe parcursul anului precedent
anului în care se efectuează această livrare, iar pentru întreprinderile
nou-create pe parcursul anului, în mărime lunară de 0,5% din venitul
din vînzări obţinut în luna precedentă, cu ajustarea la sfîrşit de an a
sumei respective;
10
Livrări ce nu constituie obiect al
impunerii
d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului
economic;
e) valoarea nominală a tichetelor de masă percepută de către
operatori şi de către unităţile comerciale/de alimentaţie publică, cu
excepţia valorii serviciilor prestate de către operatori unităţilor
comerciale/de alimentaţie publică şi angajatorilor în condiţiile Legii
nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă;
f) livrarea bunurilor materiale fungibile în procesul de împrospătare şi
înlocuire a acestora conform prevederilor Legii nr.589/1995 privind
rezervele materiale de stat şi de mobilizare.

10
Livrări scutite fără drept de
deducere
.locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi
arendare a acestora, cu excepţia plăţilor de comision
aferente tranzacţiilor respective;
.mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt, legate de
procesul instructiv de producţie şi educativ;
.serviciile turistice;
.serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice;
.serviciile financiare;
.serviciile poştale, inclusiv distribuirea pensiilor, subvenţiilor,
indemnizaţiilor etc.

11
Livrări scutite cu drept de deducere
a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de
transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi
pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor
naturale, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport),
de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional,
de deservire la sol a aeronavelor
b) energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru
bunurile imobiliare cu destinaţie locativă;
c) mărfurile și serviciile destinate folosinţei oficiale de către
misiunile diplomatice şi oficiile consulare;
d) importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor,
serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică,
investiţională.

11
Livrări scutite cu drept de deducere
e) mărfurile, serviciile livrate în/din ZEL din/în afara
teritoriului vamal al RM, între ZEL;
f) mărfurile livrate de către rezidentul unei ZEL a RM
unui nerezident al RM;
g) serviciile prestate de întreprinderile industriei
uşoare pe teritoriul Republicii Moldova agenţilor
economici care plasează mărfurile sub regimul vamal
de perfecţionare activă, în cadrul contractelor de
prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă;
h) mărfurile livrate în magazinele, barurile şi
restaurantele duty-free.

11
 Livrări impozabile
cota-standard – în mărime de 20%
din valoarea impozabilă a
mărfurilor şi serviciilor importate
şi a livrărilor efectuate pe teritoriul
Republicii Moldova;
cote reduse în mărime de:
8% la pîinea şi produsele de
panificaţie, la medicamentele, la
gazele naturale şi gazele lichefiate,
atît la cele importate, cît şi la cele
livrate pe teritoriul Republicii
Moldova;
SISTEMUL DE IMPOZITE ȘI TAXE ÎN MOLDOVA: PARTEA II
15 % la serviciile de cazare, indiferent
de categoria de confort în hotel,
hotel-apartament, motel, vilă turistică,
bungalou, pensiune turistică,
pensiune agroturistică, camping, sat
de vacanţă sau tabără de vacanţă
pentru agenţii economici a căror
activitate operaţională se constituie
exclusiv din activităţi de cazare şi
alimentaţie publică
• la produsele alimentare, cu excepţia
mărfurilor supuse accizelor, livrate
de către agenţii economici a căror
activitate operaţională se constituie
exclusiv din activităţi de cazare
şi/sau alimentaţie publică
13
Trecerea în cont a TVA în cazul livrărilor
impozabile
• În cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor
impozabili,înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., li se
permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care
urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile
materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul
realizării contractului de comision) pentru efectuarea
livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de
întreprinzător. Se permite trecerea în cont a T.V.A. la
serviciile importate, procurate de către subiecţii impozabili
pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfăşurării activităţii de întreprinzător, numai în cazul
achitării T.V.A. la buget pentru serviciile menţionate în
conformitate cu articolul ce ține de declararea T.V.A. şi
achitarea .
SISTEMUL DE IMPOZITE ȘI TAXE ÎN MOLDOVA: PARTEA II 15
Trecerea în cont a TVA în cazul livrărilor
impozabile
• Subiecţilor impunerii, înregistraţi în calitate de plătitori ai
T.V.A., li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate
sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A.,
aferente cheltuielilor efectuate pînă la momentul
înregistrării şi legate de procurarea mijloacelor fixe, cu
destinaţie de producţie în agricultură, de construcţia şi
reconstrucţia obiectelor cu destinaţie de producţie în
agricultură, de crearea şi întreţinerea plantaţiilor tinere, de
creşterea tineretului animal şi întreţinerea cirezilor.

SISTEMUL DE IMPOZITE ȘI TAXE ÎN MOLDOVA: PARTEA II 15

Trecerea în cont în cazul livrărilor scutite,
mixte și cele ce nu sunt obiect al impunerii
cu TVA
• Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile
procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în
cont şi se raportează la costuri sau la cheltuieli.
• Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile
procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite
de TVA se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile.
• Trecerea în cont a sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile
materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu
constituie obiecte impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art.95 alin.(2) lit.c) şi d) se
efectuează similar livrărilor impozabile. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi
achitată, pe valorile materiale,
serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu
constituie obiecte impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art.95 alin.(2) lit.a) şi b) nu
se trece în cont şi se raportează la costuri sau la cheltuieli.
SISTEMUL DE IMPOZITE ȘI TAXE ÎN MOLDOVA: PARTEA II 15
Trecerea în cont la efectuarea livrărilor
mixte - prorata
Livrări impozabile (fără TVA)

PRORATA
Livrări impozabile (fără TVA)
+ Livrări scutite fără drept de
deducere

La finele anului prorata se

ajustează în baza indicatorilor
anuali

13
Studiu de caz nr.1

Combinatul Poligrafic a vîndut în august marfă în

sumă totală de 674 mii lei (inclusiv TVA), din care :
420 mii lei – producţie poligrafică şi 254 mii lei –
producţia de carte. Procurările au constituit: hîrtie 280
mii lei, cerneluri de imprimat 120 mii lei, alte materiale
– 36 mii lei, servicii – 55 mii lei.
Determinaţi TVA de plată la buget pentru luna curentă.
 Înregistrarea în calitate de plătitor al
TVA
Subiectul care desfăşoară activitate de
întreprinzător, cu excepţia autorităţilor De la primul leu
publice, instituţiilor publice, specificate
la art.51, instituţiilor medico-sanitare
publice şi private, specificate la art.511,
şi deţinătorilor patentei de
întreprinzător, este obligat să se
înregistreze ca contribuabil al T.V.A.
dacă el, într-o oricare perioadă de 12
luni consecutive, a efectuat livrări de
mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte
1 200 000 lei, cu excepţia livrărilor
scutite de T.V.A.
ÎNREGISTRAREA OBLIGATORIE ÎNREGISTRAREA FACULTATIVĂ

16
Termenele apariției obligaţiei fiscale

Pentru mărfuri – data predării (transmiterii) mărfurilor

cumpărătorului
Pentru servicii – data prestării serviciului, data eliberării
facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului
impozabil
În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract de
leasing (financiar sau operaţional), data livrării se consideră
data specificată în contract pentru plata ratei de leasing. ín
cazul încasării ratei de leasing în avans, data livrării se
consideră data încasării avansului.

17
 Apariţia obligaţiei fiscale a TVA
Pentru livrările efectuate pe teritoriul RM livrarea devine
obiect impozabil în data eliberării mărfii sau prestării serviciului.
Pentru mărfuri, data livrării se consideră data transmiterii
mărfii în posesia consumatorului, în cazul când transportarea
mărfurilor se efectuează de terţă persoană (organizaţie de
transport), atunci data livrării se consideră data începutului
transportării.
În cazul livrării mărfurilor imobile sau în cazul construcţiei
clădirilor pe lotul consumatorului, data livrării se consideră data,
când imobilul este înscris în registrul bunurilor imobilare (la Oficiul
cadastral teritorial).
 Pentru mărfurile importate, utilizate în activitatea de
întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se consideră data
declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iar data
achitării - data depunerii de către importator a mijloacelor
băneşti la casieria organului vamal sau la conturile respective
ale Trezoreriei de Stat a Ministerului Finanţelor, confirmată
printr-un extras din contul bancar.
La serviciile importate utilizate pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător, termenul onorării obligaţiei
fiscale şi data achitării TVA se consideră data efectuării plăţii
pentru serviciul importat.
Pentru mărfurile exportate data efectuării livrării se
consideră data, când mărfurile trec frontiera Republicii
Moldova.
 Locul livrării mărfurilor
În cazul în care mărfurile nu sînt expediate sau transportate,
locul livrării mărfurilor se consideră locul aflării acestora la
momentul la care este efectuată livrarea.
Pentru mărfurile expediate sau transportate de cumpărător
sau de o terţă persoană, locul livrării este considerat a fi locul aflării
mărfurilor la momentul la care începe expedierea sau transportul
mărfurilor către cumpărător, cu excepţia livrărilor pentru export.
Pentru mărfurile expediate sau transportate de furnizor, locul
livrării mărfurilor se considerăLocullocul aflării acestora la momentul
prestării
predării (transmiterii) sau la momentul
efective trecerii lor în posesia
cumpărătorului (beneficiarului).
Locul livrării energiei electrice, a celei termice şi a gazului se
consideră locul primirii lor.

18
 Locul livrării serviciilor
Locul livrării serviciilor se consideră:
a) locul aflării bunurilor imobiliare;
b) calea pe care se efectuează transportul, luîndu-se în
considerare distanţa parcursă – la prestarea serviciilor de
transport;
c) locul prestării efective a serviciilor:
d) locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în chirie
Locul prestării
a bunurilor mobile tangibile; efective
e) sediul sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori
reşedinţa beneficiarului
f) locul destinaţiei mărfurilor, expediate după prelucrare

18
Declararea şi achitarea
Subiecţii impozabili sînt obligaţi să declare şi să achite la
buget pentru fiecare perioadă fiscală (luna), suma T.V.A., care
se determină ca diferenţă dintre sumele T.V.A. achitate sau
ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari)
pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate
sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul
procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A. la
valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă,
ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în cont conform
art.102.

19
Declararea şi achitarea
Perioada de calcul a obligaţiei fiscale a T.V.A. constituie o
lună calendaristică. Perioada de dare de seamă şi de
stingere a obligaţiei fiscale constituie luna calendaristică, ce
urmează după perioada de calcul a obligaţiei fiscale.
Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte declaraţia
cu privire la T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală la Direcția
de Deservire Fiscală la care este înregistrat. Declaraţia se
întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat în
format electronic nu mai târziu de data de 25 a lunii care
urmează după încheierea perioadei fiscale.

19
 Declararea şi achitarea
T.V.A. se achită în valută naţională. Perceperea se efectuează prin
metoda calculării şi transferării directe.
În caz că subiectul impozabil se eschivează de la prezentarea
declaraţiei fiscale şi de la plata T.V.A., SFS este împuternicit să
determine suma obligaţiunilor fiscale şi să ceară achitarea
impozitului.

19
Studiu de caz nr.2
Compania A, care este plătitoare de TVA, procură
produse utilizate la prepararea bucatelor de la
Compania B, de asemenea, plătitoare de TVA.
Valoarea contractului este de 73 mii lei. Ulterior,
Compania A atît prestează servicii de alimentație
publică în sumă de 110 mii lei, cât și donează
bucate preparate unei case de copii în valoare de
10 mii lei, cît si un autoturism cu valoarea de
50.000. Care va fi obligaţia companiei la finele lunii
privind TVA datorată la buget? Cum se vor reflecta
operațiunile date în Declarația privind TVA?

20
Soluţia
A Valoarea de procurare a produselor 73000,00
B TVA aferent Valorii de procurare 12166,67
(A*20%/120%)
C Valoarea serviciilor prestate (VV) 120000,00
Valoarea TVA aferentă serviciilor prestate 20000,00
D (C*20%/120%)
E Valoarea produselor donate 50000,00
F Calcularea proratei (C-D/(C-D+E)) 66,67%
G Ajustarea TVA trecut în cont (B*F) 8111,52
H TVA spre achitare (D-G) 11888.48

21
Restituirea TVA
CONTRIBUABIL SERVICIUL FISCAL DE STAT ȘI MINISTERUL FINANȚELOR

3 zile
Depune Depune Examinează Emite decizia cu
Declaraţia Cererea criteriile privire la
metoda de
8 zile restituire
Primeşte suma
solicitată
Se emite decizia Se iniţiază
Primeşte suma cu privire la controlul
solicitată actul de control
Primeşte parţial și se transmite 37 zile
suma solicitată Ministerului
Argumentat
Primeşte refuz 8 zile
45 zile în total
22
Restiturea TVA: criterii pentru
urgentare
• subiectul impozabil îşi desfăşoară activitatea cel puţin 2 ani;
• subiectul impozabil a beneficiat de restituirea TVA de cel
puţin două ori;
• în cadrul ultimului control tematic privind restituirea TVA
suma impozitului spre restituire, confirmată de către organul
fiscal, corespunde sumei declarate de către plătitor;
• în cadrul ultimului control fiscal sumele impozitelor, taxelor,
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi ale
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,neachitate,
calculate de organul fiscal, nu depăşeau 1% din valoarea
totală a livrărilor efectuate în perioadele fiscale controlate.

23
 Factura fiscală
Prezentarea cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în adresa lui se
efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu
unele excepții.
Codul fiscal prevede unele cazuri speciale, cum ar fi: a livrările de
producţie agricolă şi de mărfuri, servicii către proprietarii de teren agricol
în contul plăţii pentru arenda pămîntului, factura fiscală se eliberează de
arendaş în ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea; la efectuarea livrărilor
regulate de mărfuri, servicii (energie electrică, termică, apă, gaz etc.) pe
parcursul unei perioade, furnizorii eliberează factura fiscală pentru
perioada în care a fost efectuată livrarea, odată cu prezentarea către
cumpărător a contului etc.
Factura fiscală nu se eliberează decît la cerere pentru livrările impozitate
conform art.104 lit.a) și persoanele fizice ce nu practică activitate de
întreprinzător.
24
 Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării
legislaţiei privind TVA

Conform art.256 alin 7 al CF neînregistrarea sau înregistrarea tardivă în

calitate de plătitor de T.V.A. se sancţionează cu amendă în mărime de la 7 %
pînă 10% din volumul de livrări impozabile, exceptînd cazurile de livrări
impozabile destinate numai exportului.

Conform art.260 alin.4 al CF nerespectarea modului de întocmire şi de

prezentare a dării de seamă fiscale către contribuabili persoane juridice și
contribuabilul persoană fizică care practică activitate de întreprinzător se
sancţionează cu amendă de la 500 la 1000 de lei pentru fiecare dare de
seamă fiscală, dar nu mai mult de 10000 de lei pentru toate dările de seamă
fiscale.
Apare obligaţiunea de achitare a TVA la persoana care nu
este plătitor al TVA la importul de mărfuri ? Persoana
respectivă are obligaţiunea de a se înregistra în calitate de
subiect al impunerii cu TVA?
importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau
consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte
limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice,
reprezintă obiect al impunerii cu TVA. TVA aferentă importului de mărfuri se
achită în conformitate cu modalitatea stabilită de Serviciul Vamal. Referitor la
înregistrarea în calitate de plătitor al TVA, trebuie de menţionat, că potrivit
prevederilor art. 112 CF, la atingerea plafonului de înregistrare obligatorie, se vor
lua în calcul doar livrările de mărfuri şi servicii, cu excepţia celor scutite de TVA
fără drept de deducere și celor ce nu constituie obiect impozabil in conformitate
cu art.95 alin.(2) din Codul fiscal şi valoarea serviciilor importate. Prin urmare, în
baza importului de marfuri înregistrarea în calitate de plătitor al TVA nu se
realizează.
 Are obligaţiunea de a se înregistra în calitate de plătitor al
TVA persoana care a efectuat livrări în sumă mai mare de
1,2 milioane de lei din activitatea de întreprinzător, dacă
livrările scutite fără drept de deducere au constituit o cotă
preponderentă a volumului total de livrări?
Obligaţiunea privind înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA se referă la
subiecţii care desfăsoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul a 12 luni
consecutive a efectuat livrări de mărfuri, servicii în suma ce depaşeşte 1,2
milioane de lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere și
celor ce nu constituie obiect impozabil.
Prin urmare, valoarea livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere nu se va
lua în calcul la aprecierea plafonului de înregistrare în calitate de contribuabil al
TVA.
Care este modalitatea de înregistrare benevolă în calitate de
contribuabil al TVA a subiectului care abia a început
activitatea de întreprinzător?
Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să
se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA, dacă el
preconizează efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri sau
servicii. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii
următoare celei în care a fost depusă la organul fiscal cererea de
înregistrare

Deţinătorul de patentă are obligaţiunea de înregistrare în calitate de

contribuabil al TVA?
Deţinătorii patentei de întreprinzător nu au obligaţiunea de a se înregistra în
calitate de contribuabil al TVA.
Are dreptul filiala de a se înregistra în calitate de contribuabil al TVA?
Înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA o au doar subiecţii care
desfăşoară activitate de întreprinzător. Prin urmare, ţinînd cont de faptul ca
filiala nu este subiect al activităţii de întreprinzător de sine stătător,
înregistrarea acesteia în calitate de subiect al impunerii cu TVA nu se
realizează.
În ce cazuri anularea inregistrării contribuabilului TVA se efectuează la
iniţiativa organului fiscal?
Organul fiscal este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea
contribuabilului TVA în cazul în care:
b) subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind TVA pentru fiecare
perioadă fiscală;
c) informaţia prezentată despre sediul subiectului şi sediul subdiviziunilor
acestuia este neveridică.
d) subiectul impunerii aflat în proces de lichidare nu a depus cererea
privind anularea înregistrării ca contribuabil al TVA în legătură cu lichidarea pînă
la începerea controlului fiscal.

Agentul economic la iniţiativa proprie să-şi anuleze înregistrarea TVA

În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat

să informeze despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Anularea înregistrării
ca contribuabil al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal
de Stat.
Ce obligaţii privind TVA apar la anularea în calitate de plătitor al TVA în
partea ce ţine de stocurile existente?
În momentul anulării înregistrării contribuabilului TVA, el se consideră ca subiect
care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri și a mijloacelor
fixe pentru care, la momentul procurării lor, suma TVA a fost dedusă și trebuie
să achite datoria la TVA pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării
respective se consideră valoarea ei de piață, iar pentru activele supuse
amortizării– valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă și valoarea de
piață.
TEMA : GESTIUNEA ȘI
PLANIFIREA FISCALĂ A
ACCIZELOR
Accizele - caracteristica generală
 Accizul este impozit indirect, general de stat,
care este impus asupra unor mărfuri de larg
consum. Suma accizului este inclusă în preţul
mărfii sau serviciilor. În prezent acest impozit
este aplicat în toate ţările cu economie de
piaţă.
 Conform Codului Fiscal accizul este un impozit
general de stat stabilit pentru unele mărfuri de
consum
Mărfurile asupra cărora se aplică accizul
în RM sunt:

 a) alcool etilic şi băuturi alcoolice;

 b) tutun prelucrat;
 c) petrolul şi derivatele lui;
 d) caviar şi înlocuitori de caviar;
 e) parfumuri şi apă de toaletă;
 f) îmbrăcăminte din blană;
 g) mijloace de transport de la poziţia tarifară 8703;
 h) alte mărfuri specificate în anexa nr.1 a titlului IV
al Codului Fiscal.
Accizele sunt reglementate de Titlul IV
al Codului Fiscal
Accizul poate fi privit sub 2 aspecte

ca sursă ca mod de limitare

a consumului unor
principală de mărfuri supuse
venit a bugetului accizului
Subiecţii impunerii

antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează

mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;

persoanele juridice şi persoanele fizice care importă

mărfuri supuse accizelor.
Accizele - caracteristica generală

1. Existenţa unui antrepozit

fiscal

2. Depune cererea de
solicitare a certificatului de
acciz

Procesul de inregitrare
în calitate de
plătitor de acciz
3. Primirea certificatul
de acciz
Antrepozit fiscal
Totalitatea locurilor,
determinate în certificatul
de acciză, în care mărfurile
supuse accizelor sînt
produse, transformate,
deţinute sau expediate
(transportate) de către
antrepozitarul autorizat în
activitatea sa, în cadrul
cărora nu se calculează şi
nu se achită accizele.

Subiectul impozabil cu accize poate avea doar un singur antrepozit fiscal.

Certificat de acciz

Certificatul de acciz
reprezintă document
eliberat de Serviciul
Fiscal de Stat
antrepozitarului autorizat,
care atestă înregistrarea
acestuia şi îi atribuie
dreptul de a efectua
tranzacţii cu mărfurile
supuse accizelor.
Accizele - caracteristica generală
În cerere se indică informaţii
Pentru obţinerea despre solicitant
certificatului de acciz,
agenţii economici care
Denumirea
sunt obligaţi a se
înregistra ca subiecţi
impozabili se adresează
la direcția de Adresa juridică
administrare fiscală în
raza căruia activează cu
o cerere de solicitare a Informaţii despre licenţa
certificatului de acciz. eliberată de organul
de resort
Accizele - caracteristica generală

Certificatul de acciz se eliberează în

termen maxim de 2 zile din
momentul primirii cererii de
solicitare a lui.
Organul Serviciului Fiscal de Stat poate
refuza eliberarea certificatului de acciz în
cazul în care

activitatea agentului formele şi metodele

economic sau de control nu asigură
antrepozitul fiscal nu integritatea mărfurilor
pot fi controlate supuse accizelor
În cazul apariţiei unor modificări sau completări în
documentele de constituire (cu excepţia schimbării
codului fiscal), condiţionate de:

 reorganizarea formei organizatorico-juridice;

 schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la
un alt oficiu fiscal);
 modificarea denumirii agentului economic;
 modificarea informaţiei cu privire la locul
antrepozitul fiscal etc.
Certificatul de acciz se înlocuieşte.
 DETERMINAREA OBLIGAŢIEI FISCALE PRIVIND
ACCIZELE LA LIVRĂRILE EFECTUATE PE TERITORIUL
REPUBLICII MOLDOVA

 Obligaţia fiscală privind accizul la livrările efectuate pe teritoriul

Republicii Moldova, apare în momentul expedierii mărfurilor
accizabile din antrepozitul fiscal, adică în momentul
comercializării acestora.
 Obligaţia de achitare la buget a accizelor nu apare în cazul când
întreprinderea efectuează mişcarea internă de mărfuri supuse
accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al
antrepozitului fiscal în altul (din secţia de producere la depozit).
 Subiecţii impunerii, care expediază (transportă) mărfuri supuse
accizelor din antrepozitul fiscal, calculează accizele pornind de la
volumul mărfurilor în expresie naturală sau de la valoarea
acestora (în funcţie de cotă – în sumă absolută sau ad valorem în
procente).
Pentru aceasta se ia volumul sau valoarea mărfurilor
supuse accizelor, în expresie naturală sau valorică şi
cotele accizelor la care ele se impun în expresie
bănească sau procentuală de pe unitate de marfă, prin
înmulţirea cotei la cantitatea sau valoarea mărfii supuse
accizelor.

Suma A = Baza acciz*Cota acciz

 Baza impozabilă pentru determinarea obligației

fiscale pentru livrările efectuate pe teritoriul RM o
constituie:
 a) volumul în expresie naturală, dacă cotele
accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt stabilite
în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
 b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize
şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt stabilite
cote ad valorem în procente ale accizelor;
 c) valoarea în vamă a mărfurilor importate,
determinată conform legislaţiei vamale, precum
şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la
momentul importului, fără a ţine cont de accize şi
T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt
stabilite cote ad valorem în procente ale
accizelor.
Exemplu 1:
 Fabrica produce bere din malţ. În luna curentă a
comercializat bere. Berea se toarnă în următoarele tipuri
de recipiente: sticle cu volum de 1,5l.-5000 st., sticle cu
volum de 0,75 l.- 2500 st., borcane cu volum de 0,33 l.-
3000 borcane şi butoaie cu volum de 100 l-20 butoaie.
 Determinaţi suma accizelor, datorată la buget pentru
luna curentă, după metoda recalculării cotei pentru bere
pentru fiecare tip de recipient.
 Determinaţi suma accizelor, care trebuie achitată la
buget pentru luna curentă, după metoda recalculării
volumului total al mărfurilor accizbile comercializate.
Rezolvare :

Varianta I:
 Detrminăm accizul pentru fiecare tip de recipient știind că cota accizului pentru un litru de
bere pentru anul 2020, conform nomenclatorului mărfurilor accizabile, anexa 1 la titlul IV
al CF, este de 2,63 lei/litru. Astfel vom avea:
 1 l--------------2,63 lei
 1,5--------------X, deci calculăm cota accizului pentru acest tip de recipient:

 1,5 l.: (1,5*2,63)/1=3,945 lei

 0,75l.: (0,75*2,63)/1=1,97 lei
 0,33 l.: (0,33*2,63)/1=0,87 lei
 100 l.: (100*2,63)/1=263 lei
 Accizul total pentru luna
curentă=5000*3,945+2500*1,97+3000*0,87+20*263=19725+4925+2610+5260=32520 lei
Varianta II:
 Determinăm volumul total de bere comercializată în diferite recipiente:
 Vol de bere comercializat=1,5*5000+0,75*2500+0,33*3000*20*100=7500+1875+990+2000=12365
litri
 Accizul toatal= 12365 l.* 2,63 lei/litru=32520 lei
Exemplu 2:
 Vista SRL în luna aprilie a comercializat 12.000 de cutii
de trabucuri a cîte 50 buc./cutie. Preţul de vînzare este de
30 lei/cutia. Determinaţi accizele datorate la buget pentru
luna aprile.
 Rezolvare:
 Accizul datorat de buget=
=12.000 cut.*30lei/cut.=360.000*41%=147.600 lei
 La ţigarete (poziţia tarifară 240220),
accizele se calculează ca sumă a
accizei determinate prin aplicarea
(înmulţirea) cotei stabilite în sumă
absolută la volumul în expresie
naturală (1000 bucăţi) la momentul
expedierii din antrepozitul fiscal sau
la momentul importării şi a accizei
determinate prin aplicarea
(înmulţirea) cotei ad valorem în
procente stabilite la preţul maxim de
vînzare cu amănuntul. Apoi se
compară cu accizul de control, spre
plată se ia accizul cel mai mare.
Exemplu 3:
 Tutun CTC a produs în luna mai ţigarete cu filtru 70000 pachete.
Vînzările au constituit 50.000 pachete cu filtru cu valoarea de
var A)1.250.000 lei (fără TVA şi accize) și var B)1.000.000 lei
(fără TVA şi accize).
 Determinaţi accizele pentru luna mai.

Rezolvare:
Varianta A:
Acciz cota fixă: (50000pac*20buc*540lei)/1000 buc=540.000
Acciz cota procentuală: 1.250.000*13%=162.500
Acciz total=540.000+162.500=702.500 lei
Acciz de control= (50000pac*20buc*700lei)/1000 buc=700.000 lei,
deci spre accizul spre plată este de 702.500, adica suma cea mai
mare.
Rezolvare:
Varianta B:

Acciz cota fixă: (50000pac*20buc*540lei)/1000

buc=540.000
Acciz cota procentuală: 1.000.000*13%=130.000
Acciz total=540.000+130.000=670.000 lei
Acciz de control= (50000pac*20buc*700lei)/1000
buc=700.000 lei, deci accizul spre plată în acest caz
este de 700.000, adica suma cea mai mare, aferentă
accizului de control.
 Calcularea şi Achitarea
Subiecţii impunerii care expediază (transportă) mărfuri
supuse accizelor din antrepozitul fiscal:
 calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în
expresie naturală sau de la valoarea acestora (în
dependenţă de cotă – în sumă absolută sau ad valorem în
procente);
 achită accizele la momentul expedierii (transportării)
mărfurilor din antrepozitul fiscal conform cotelor stabilite în
anexa nr.1 laTitlul IV al Codului fiscal.
 La import, accizul se calculează şi achită în vamă.
Subiectului impunerii i se permite trecerea la cont a accizelor
achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de
prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri
supuse accizelor

 Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul

impunerii desinestătător, la momentul expedierii
mărfurilor din antrepozitul fiscal.
 Suma trecerii în cont a accizelor este formată din sumele
accizelor achitate de subiectul impunerii:
- pentru materia primă accizată utilizată pentru producerea
mărfurilor supuse accizelor;
- la importul materiei prime accizate, utilizate la producerea
mărfurilor supuse accizului.
 Exemplul 4:
 S.A. WhiteWine produce vinuri cu o concentraţie de
alcool de peste 13% vol/l. În producere se utilizează
alcool etilic nedenaturat de 80% vol. Alcoolul etilic a
fost procurat de la producătorii autohtoni. Conform
facturii fiscale accizele pentru 2.000 l. de alcool
constituie 144.000 lei. În luna iunie s-au fabricat 15.000
litri de vin de 18%vol/l, pentru care au fost utilizate
1.688 l de alcool. Din vinurile fabricate au fost vîndute
24.500 sticle cu vol de 0,5 l în sumă de 292.500 lei, la
preţuri ce nu includ TVA şi accize.
 Determinaţi suma accizelor nesesară de plată la buget
pentru luna iunie.
Rezolvare:

 Determinăm accizul calculat pentru vinul vândut

 Acciz calculat=(24500 st.*0,5 l)*15 lei/litru=183.750 lei.
 Determinăm accizul achitat pentru materia primă utilizată la
fabricarea vinului vîndut. Pentru aceasta avem nevoie sa
determinăm cât alcool s-a utilizat la fabricarea a 12250 litri
de vin. Cunoaștem din condițiile problemei că la fabricarea
a 15.000 litri de vin s- autilizat 1688 litri de alcool etilic
nedenaturat de 80% vol.
 Cantitatea de alcool utilizată la fabricarea a 12250 litri=
=(1688 l.*12.250 l.)/15.000 l.=1378.53 litri
În continuare recalculăm cota accizului pentru alcoolul cu
concentrația de 80% vol/litru, dacă pentru un litru de alcool
absolut cota accizului este de 104,33 lei/litru alcool absolut.
 Accizul pentru 1 l.de alcool cu concentrația de 80 %
vol/litru= (80%*104,33lei/litru)/100%=83,46 lei/litru
 Saccizul achitat pentru materia primă utilizată la
fabricarea vinului vândut= 83,46 lei/litru* 1378.53 litri=
 =115052,11 lei
 Reesă că accizul spre plată în această lună =
=Accizul calculat pentru vin-accizul achitat pentru materia
primă utilizată la fabricarea vinului vândut=
=183.750-115052.11=68.697,89 lei
 Scutiri
 definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;
 destinate proiectelor de asistenţă tehnică
 pentru proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpîn,
proprietatea trecută în posesia statului cu drept de succesiune şi
pentru comori.
 la plasarea, livrarea de pe teritoriul vamal în magazinele duty-
free şi comercializarea de către aceste magazine a mărfurilor
supuse accizelor, precum şi la introducerea mărfurilor supuse
accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora sub regimurile
vamale de tranzit, transformare sub control vamal, antrepozit
vamal, sub destinaţiile vamale de distrugere, abandon în folosul
statului.
 la plasarea mărfurilor supuse accizelor în regimul vamal
admiterea temporară
 pentru mărfurile autohtone supuse accizelor, anterior exportate
şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare, conform
reglementărilor vamale.
 Gestiunea antrepozitului fiscal
Depozitele sau încaperile de producere a
subiectului impunerii cu accize, unde se păstrează
producția finită accizată și se produce, dar sînt
amplasate teritorial la o distanță considerabilă fac
parte dintr-un antrepozit fiscal și nu constituie
parți a diferitor antrepozite fiscale. Astfel,
încaperile respective constituie parți componente
ale unuia și aceluiași antrepozit fiscal, care
urmează a fi reflectate în certificatul de
înregistrare ca platitor de accize.
Gestiunea antrepozitului fiscal
În cazul în care mai multi agenti economici
folosesc unul si același antrepozit fiscal
pentru prelucrarea și/sau fabricarea
mărfurilor supuse accizelor, organul
Serviciului Fiscal de Stat este obligat să
determine în mod independent subiectul
(subiecții) impunerii responsabil
(responsabili) de achitarea accizelor, în
modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
În cazul cînd încaperile unde are loc producerea
mărfurilor accizate sau depozitarea lor nu aparțin
subiectului impunerii cu accize cu titlul de
proprietate, ci sînt luate în locațiune, subiectul
impozabil cu acciz (locatar) care arendează un
antrepozit de la un alt subiect impozabil cu acciz
(locator), dispunînd de contractul de arendă
urmează să prezinte serviciului fiscal de stat de la
locul de înregistrare cererea de solicitare a
efectuării modificărilor în certificatul de acciz în
care declară locul antrepozitului fiscal, adresa
acestuia, proprietarul antrepozitului arendat
(denumirea, codul fiscal, adresa juridică, telefonul)
 cât și termenul de valabilitate a contractului de
arendă. Astfel ele fac parte din antrepozitul
fiscal al subiectului impunerii și respectiv
urmează a fi reflectate în certificatul de
înregistrare ca subiect al impunerii cu accize.
Concomitent agentul economic respectiv
urmează să prezinte schema amplasării locului
arendat și aduce spre cunostință formele și
metodele de control, a căror aplicare asigură
integritatea mărfurilor supuse accizelor, inclusiv
la expedierea lor dintr-un antrepozit fiscal în
altul ale lui, daca aceste antrepozite se află pe
teritorii diferite.
Gestiunea subiecților impozabili cu acciz
Persoanele juridice şi persoanele fizice care importă
mărfuri supuse accizelor la momentul efectuării
operaţiunii de import reprezintă subiecţi impozabili
cu accize cu toate repercusiunile ce reiese din acest
fapt - calcularea şi achitarea Serviciului vamal a
accizelor aferente mărfurilor importate. Dar,
obligaţia de înregistrare ca plătitor a accizelor de
catre persoanele juridice şi fizice ce efectuează doar
operaţiuni de import a mărfurilor accizate cu
comercializarea lor ulterioară pe teritoriul republicii
lipseşte.
 La comercializarea mărfurilor supuse accizelor fără scoaterea
lor din antrepozit fiscal subiectul înregistrat în calitate de
plătitor a TVA și accize, urmează să calculeze accizele și să le
achite la buget?

În conformitate cu prevederile art.97(3) din Codul fiscal valoarea

impozabilă cu TVA include suma totală a tuturor impozitelor si
taxelor care urmează a fi achitate, cu exceptia TVA. Astfel, în
factura fiscală eliberată de subiectul impunerii la transmiterea
dreptului de proprietate pîna la scoaterea mărfurilor accizate din
antrepozitul fiscal urmează să reflecte și suma accizelor aferente
mărfurilor ce se comercializează. Totodată, obligația de achitare
a accizului la subiectul impunerii lipsește la acel moment, dat
fiind faptul că nu se respectă condiția stipulată la art.123 lit.b)
din Codul fiscal. El va fi obligat să achite accizul la momentul
scoaterii nemijlocite a mărfurilor din antrepozitul fiscal.
 La care marfuri se permite trecerea în
cont a accizelor?
Subiectului impunerii i se permite trecerea în cont a
accizelor achitate la marfurile supuse accizelor,
utilizate în procesul de prelucrare și/sau de fabricare
pentru obținerea altor mărfuri supuse accizelor la
momentul expedierii (transportării) mărfurilor finite
supuse accizelor din antrepozitul fiscal. În cazul dacă
s-a procurat materie primă accizată în scopul fabricării
altor mărfuri accizate, dar nu a fost utilizată în procesul
de producție, atunci la subiectul impozabil lipsește
dreptul la trecerea în cont a accizelor aferente lor.
 Cînd are loc dreptul la trecerea în cont a accizelor pe
marfurile supuse accizelor utilizate la
fabricarea/prelucrarea productiei finite, procesul de
productie a careia este mai îndelungat ?

În cazul în care marfurile supuse accizelor sînt depuse la

maturare, subiectului impunerii i se permite trecerea în
cont a accizului în limitele cantității de mărfuri supuse
accizelor, utilizate la fabricarea de marfuri similare supuse
accizelor, la momentul expedierii (transportării) acestor
mărfuri similare supuse accizelor din antrepozitul fiscal și în
cazul prezenței documentelor ce confirmă achitarea
accizelor la mărfurile supuse accizelor.
În cazul cînd suma accizelor achitata la marfurile
supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare
și/sau de fabricare pentru obținerea altor mărfuri
supuse accizelor, depașește suma accizului calculată la
mărfurile accizate, rezultate din prelucrare și/sau
fabricare subiectul impunerii are dreptul la raportarea
în perioadele fiscale ulterioare a sumei accizului ce
depașește accizul la mărfurile rezultate(diferența se
reportează la cheltuieli în perioada fiscală în care a avut
loc expedierea mărfurilor supuse accizelor din
antrepozitul fiscal.)
 Dreptul la trecere în cont a accizului achitat la
momentul procurării materiei prime accizate rămâne,
în cazul returnării de către cumpărător a producţiei
accizate fabricate din materia primă menţionată?

Dacă mărfurile accizate returnate, ulterior se expediază din

antrepozit fiscal, atunci accizul achitat pentru mărfurile
accizate utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de
fabricare pentru obţinerea mărfurilor expediate supuse
accizelor se trece în cont, la expedierea ulterioară din
antrepozitul fiscal.
În cazul cînd marfurile supuse accizelor se transmit de
către subiectul impunerii în magazinele de firmă
proprii (săli de degustare), există obligația de calculare
a accizelor sau la momentul transmiterii lor?
Dat fiind faptul că magazinele de firmă (sălile de
degustare) nu fac parte în calitate de locuri specificate
în certificatul de acciz, si respectiv deplasarea lor în
aceste locuri nu poate fi privită ca mișcare în interiorul
unui și aceluiași antrepozit fiscal, ea se califică ca
stocarea marfurilor din antrepozitul fiscal, fapt ce
condiționează situația de achitare a accizelor la
momentul transmiterii mărfurilor respective în salile de
degustare sau spre vînzare în magazinele de firmă.
La scoaterea din antrepozitul fiscal a mărfurilor destinate
exportului se vor aplica accizele doar în cazul cînd nu s-a
repatriat valuta și nu s-au prezentat documentele
justificative. Termenul de repatriere a valutei în
conformitate cu legislația în vigoare constituie termenul de
stabilit în contract, dar nu mai puțin de un an de la data
expedierii marfurilor respective. În cazul cînd marfa
exportată a fost achitată parțial de către nerezident, apare
obligația de calculare și achitare a accizelor de către
subiectul impunerii – exportator a accizului doar pentru
acele mărfuri supuse accizelor pentru care nu a fost
înfăptuită repatrierea mijloacelor, aplicând cota accizului,
prevăzută pentru categoria respectivă de marfă.
Obligația de achitare a accizelor pentru
mărfurile accizate procurate de la persoanele
juridice și fizice rezidente aflate pe teritoriul
Republicii Moldova, dar care nu întrețin relații
fiscale cu sistemul ei bugetar, persoanelor
juridice și fizice rezidenți aflați pe teritoriul
Republicii Moldova, care au relații fiscale cu
sistemul ei bugetar, accizele se achită pîna sau la
trecerea posturilor vamale interne.
La subiecții impunerii care, la fabricarea în
antrepozitul său fiscal a marfurilor nesupuse
accizelor, utilizează în calitate de materie primă
mărfuri proprii supuse accizelor pentru care nu
există documente justificative, privind achitarea
accizelor, apare obligația de calculare și achitare
a accizelor aferente materiei prime utilizate și
obligația de achitare apare la expedierea din
antrepozitul fiscal a mărfurilor nesupuse
accizelor.
În cazul introducerii pe teritoriul zonei
economice libere a mărfurilor pentru
prezentație și livrarea parțiala la expoziție
obligația privind accizul nu există, se scutesc de
la plata accizelor mărfurile supuse accizelor
introduse în zona economica liberă din afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte
zone economice libere, din restul teritoriului
vamal al Republicii Moldova, precum și mărfurile
originare din această zonă și scoase în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova.
 Potrivit Codului Fiscal, accizele nu se achită de
către persoanele fizice care importă mărfuri de
uz sau consum personal a căror valoare sau
cantitate nu depăşeşte limita stabilită în
legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în
vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă
de 300 de euro, accizul se va calcula pornind de
la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita
neimpozabilă menţionată nu micşorează
valoarea impozabilă a acestora.
Totodată, art.5 din Legea nr.1569 din 20.12.2002 cu
privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de
pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice
stabileşte limita bunurilor de uz sau consum personal, a
căror introducere pe teritoriul vamal al republicii se
scutesc de accize.
De asemenea conform Codului Fiscal, accizele nu se
achită pentru mărfurile supuse accizelor, importate de
către persoane juridice în scopuri necomerciale dacă
valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de
100 de euro. În cazul în care valoarea lor în vamă
depăşeşte limita neimpozabilă indicată, accizele se
calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar
limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea
impozabilă a acestora.
 Restituirea Accizului
Dreptul la restituirea accizelor se extinde atât
asupra subiecţilor impozabili înregistraţi ca plătitori
de accize, cât şi asupra celor care nu sunt înregistraţi
ca plătitori de accize.
Dreptul la restituirea accizelor în cazul exportului de
mărfuri accizate au subiecţii impunerii în cazurile:
- exportului în mod independent sau în baza
contractului de comision al mărfurilor supuse
accizelor de producţie proprie, plasării mărfurilor
autohtone supuse accizelor în magazinele duty-free,
plasării mărfurilor autohtone supuse accizelor în
zonele economice libere;
- exportului de mărfuri supuse accizelor,
prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul
Republicii Moldova, efectuat de către subiectul
care desfăşoară activitate de întreprinzător şi
care nu este înregistrat în calitate de subiect al
impunerii cu accize, în mod independent sau în
baza contractului de comision.
Nu poate beneficia de dreptul la restituirea
sumei accizului subiectul care desfăşoară
activitate de întreprinzător la livrarea mărfurilor
supuse accizelor la export prin intermediul
poştei (art.125 alin. (31) CF).
 Restituirea accizelor se efectuează la
cererea contribuabilului, în urma verificării
tematice sau totale.
Cererea privind restituirea accizelor
se depune şi se supune examinării doar
în cazul în care subiectul impozabil a
prezentat la Serviciul Fiscal de Stat
declaraţia privind accizele pentru
perioada fiscală corespunzătoare.
 Executarea cererii privind restituirea accizelor
depuse la Serviciul Fiscal de Stat se efectuează în termen de
45 de zile lucrătoare de la data depunerii acesteia la
Serviciul Fiscal de Stat, din care 30 de zile sunt destinate
efectuării controlului fiscal şi adoptării deciziei de restituire,
7 zile – pentru întocmirea documentelor de plată şi
transmiterea acestora spre executare Trezoreriei de Stat, iar
celelalte 8 zile – pentru efectuarea restituirii efective, după
ce aceasta este supusă examinării doar în cazul în care
subiectul impozabil a prezentat la Serviciul Fiscal de Stat
declaraţia privind accizele pentru perioada fiscală
corespunzătoare.
La efectuarea restituirii accizelor subiecţilor
impozabili atribuiţi de SFS la categoria
contribuabililor mari, acţiunile se întreprind de
SFS (DGACM).
Suma accizelor se restituie în contul stingerii
datoriilor agentilor economici (sau ale
creditorilor lor) față de bugetul public național,
iar în lipsa datoriilor se transferă la contul
bancar al agentului economic.
 Declararea accizului la buget
Persoanele juridice și persoanele fizice care prelucrează
și/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul
Republicii Moldova, potrivit art.120 lit.a) și art.127(3) din
Codul fiscal, sînt obligați să prezinte declarația privind
achitarea accizelor până la data de 25 a lunii care succedă
luna în care a fost efectuată expedierea (transportarea)
mărfurilor supuse accizelor. La completarea Declaraţiei
privind accizele nu se admit corectări şi radieri.
Dacă în luna expirată subiectul impunerii nu a avut volum
circulant impozabil, acesta prezintă Serviciului Fiscal de Stat,
în termenul stabilit pentru prezentarea calculelor, Declaraţia
semnată de persoanele menţionate la punctul 6, indicînd
valoarea zero la indicatorii specificaţi.
 Evidenţa mărfurilor supuse accizelor ce se
expediază (se transportă). Declararea achitării
accizelor
 Subiectul impunerii este obligat să ţină registrul de
evidenţă a mărfurilor ce se expediază (se
transportă) pentru fiecare încăpere de acciz.
 Forma registrului şi informaţia ce trebuie
reflectată în acesta sînt stabilite de către SFS de
pe lîngă Ministerul Finanţelor.
 Înscrierea în registru se face pînă la expedierea
(transportarea) mărfurilor supuse accizelor din
antrepozitul fiscal.
Registrul de evidenţă a mărfurilor
expediate (transportate) trebuie să se
afle într-un loc determinat, accesibil
verificării de către persoanele cu
funcţii de răspundere autorizate ale
Serviciului Fiscal de Stat a înscrierilor,
şi să fie prezentat acestor persoane la
prima solicitare.
 Obligaţia de a prezenta DGAF Declaraţia
privind accizele este pusă în sarcina plătitorilor
de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi
juridice care efectuează import de mărfuri.
Subiecţii impunerii sînt obligaţi să prezinte
declaraţia privind achitarea accizelor cel tîrziu
pînă în data de 25 a lunii care succedă luna în
care a fost efectuată expedierea mărfurilor
supuse accizelor.
 Forma declaraţiei şi modul de completare a
acesteia se stabilesc de către Serviciul Fiscal de
Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor
Tema 8
Planificarea
fiscală
internațională

1
 2

Esența planificării fiscale

internaționale constă în
minimizarea legală a
impozitelor în businessul
internațional
 3

 Diverse state se deosebesc nu numai prin

resursele naturale, de muncă și financiare, ci și
prin sisteme fiscale radical diferite.
 Uneori diferă nu numai cotele de impunere, dar
și principiile de impunere.

 Comerțul internațional este reglementat și de

acordurile încheiate între state, care presupun
evitarea dublei impuneri.
 4

 În stabilirea relațiilor fiscale între state este

important de a cunoaște jurisdicția fiscală a
fiecărui stat pentru a evita dubla impunere
internațională.

 Jurisdicția fiscală se determină în

corespundere cu criteriile de impozitare
utilizate:
 Criteriul rezidenței
 Criteriul teritorialității
 Criteriul cetățeniei
 5

 Criteriul rezidenței este cel mai frecvent

utilizat, deoarece permite aplicarea diferitor
principii de impozitare a rezidenților și a
nerezidenților.
 Rezidenții sunt supuși impozitării pentru toate
veniturile obținute atât în țară cât și în afara
țări.
 Nerezidenții urmează să achite impozit pe
venit doar din veniturile obținute din surse
aflate pe teritoriul țării date.
 6

 Criteriul teritorialității presupune impunerea

veniturilor care au fost obținute în urma
activității de întreprinzător pe teritoriul acestui
stat, indiferent de statutul pe care îl au
companiile (rezidente sau nerezidente).
 De exemplu : Franța, Belgia Germania
 Veniturile obținute în străinătate de către
rezidenții Franței nu se impozitează (excepție
fac doar veniturile investiționale). Nerezidenții
sunt impozitați doar pentru veniturile obținute
pe teritoriul Franței.
 7

Criteriulcetățeniei (naționalității) se
utilizează în SUA, unde se
impozitează veniturile globale atât
a rezidenților, cît și a tuturor
persoanelor care au cetățenia
americană, inclusiv a celor care
timp îndelungat domiciliază în alt
țări.
 8

Statutul de rezident pentru agenții economici este stabilit diferit

în diferite state.
 În Italia se consideră rezidenți agenții economici care au
creat compania de bază pe teritoriul Italiei.
 În Marea Britanie drept compani rezidente sunt considerate
acele companii, activitatea cărora este administrată din
Marea Britanie
 Legislația fiscală americană delimitează agenții economici
în:
- companii naționale
- companii străine
Companiile naționale sunt considerate acele care au fost
înființate după regulile unuia din statele membre ale federației
SUA.
Celelalte companii sunt considerate străine
Companiile străine, care au filiale în SUA sunt impozitate nu
numai pentru veniturile ”active” obținute pe teritoriul SUA, dar
și pentru veniturile ”pasive” (dividende, dobânzi, royalty)
aferente activității de întreprinzător.
 9

În alegerea strategiei de

activitate a businessului
internațional este necesar
de a determina gradul de
atracție fiscală a statelor
cu care se dorește o
colaborare.
 10

 În cadrul planificării fiscale internaționale

există un șir de probleme, care impun agenții
economici să fie prudenți și să întreprindă un
șir de măsuri:
 Să studieze minuțios particularitățile legislației
fiscale ale diferitor state pentru a crea o
schemă de planificare fiscală optimă;
 Să studieze prevederile acordurilor
internaționale între state, pentru a analiza
efectele optimizării fiscale și posibilitatea
benefecierii de rezultatele optimizării.
 11

 În unele state sunt stabilite limitele planificării

fiscale, pentru a preveni evaziunea fiscală.
De exemplu: În SUA, Marea Britanie, statele
Uniunii Europene există măsuri legislative
”antitransfer”, ”anti off-shore” și ”antidumping”.

De aceea, posibilitățile de planificare fiscale sunt

destul de reduse și se bazează mai frecvent pe
utilizarea facilităților fiscale, acordate unor
categorii de contribuabili și pe utilizarea
lacunelor legislației fiscale.
 12

Etapele planificării fiscale

internaționale
I etapă
Alegerea celei mai favorabile, din punct de
vedere fiscal, a locului de amplasare a
companiei de bază, a organelor de
conducere a ei, a secțiilor de producție și
comercializare
 13

Avantajele atractive pentru

investitori
 Cele mai favorabile condiții pentru
companiile de transport maritim – Panama,
Liberia, Grecia
 Cele mai profitabile condiții pentru depozite
și tranzacții bancare – Luxemburg și Insulele
Bahamas
 Cele mai profitabile companii de holding –
Olanda
 Cele mai favorabile condiții pentru
companiile ce intermediază relațiile
comerciale – Elveția și Lihtenshtein
 14

În alegerea locului de

amplasare a companiei
de bază trebuie de ținut
cont și de aspectele
legislației fiscale în ce
privește posibilitatea
transferului veniturilor în
alte state, în baza
convențiilor existente.
 15

Etapele planificării fiscale

internaționale
 II etapă
Alegerea formei juridice de organizare a
companiei.
De exemplu:
 holdinguri cu o rețea de companii fiice
 Companii financiare
 Fonduri investiționale
 Trusturi
 Companii fiduciare ș.a.
 16

Etapele planificării fiscale

internaționale
 IIIetapă
Studierea profundă și multilaterală a bazei
legislative a țării unde se dorește instituirea
companiei.

În fiecare țară există tradiții și unele reguli

nescrise pe care ești obligat să le respecți.
 17

Etapele planificării fiscale

internaționale
 IV etapă
Vizează acțiunile legate de utilizarea
corectă a profitului obținut, plasarea
capitalului, alegerea politicii investiționale,
care ar putea să asigure facilități fiscale
suplimentare.

Continuitatea acțiunilor de planificare

fiscală asigură un efect maximal.