Bazele impozitării

1. Apariţia şi evoluţia impozitelor

2. Conţinutul social-economic al impozitelor şi taxelor
3. Elementele impozitului
4. Principiile generale ale fiscalității

1.
Impozitele sunt un element necesar în relaţiile economice ale societăţii chiar din
momentul apariţiei statului. Evoluţia şi modificarea formelor statului neapărat sunt urmate de
modificări ale sistemului fiscal. În prezent, într-o societate civilizată impozitele constituie pentru
stat sursa principală de venituri. În afară de aceasta funcţie pur-financiară, mecanismul fiscal se
aplică de către stat pentru a influenţa procesul de producţie, dinamica şi structura acestuia,
procesul tehnico-ştiinţific.
Teoria economică a fiscalităţii plasează în centrul preocupărilor, studiul efectelor
impozitului atît la nivelul microeconomic, cît şi macroeconomic. În acest sens, conceptul de
bază este influenţa fiscală: adică cine suportă în final povara impozitului şi ce efect are aceasta în
întreaga economie.
În domeniul fiscal sunt cunoscute mai multe noţiuni care se referă la unul şi acelaşi obiect
şi anume aşezarea, urmărirea şi perceperea impozitelor, taxelor şi altor venituri în favoarea
statului.
În evoluţia sistemelor fiscale putem delimita câteva etape, cunoaşterea cărora ne va
permite înţelegerea prezentului, ocolirea greşelilor trecutului şi conturarea viitorului.
Etapa veche a evoluţiei sistemelor fiscale se termină la începutul sec XVI,
caracterizându-se prin structurile fiscale specifice civilizaţiei agricole şi cuprinde o perioadă mai‚
îndelungată de timp în care relaţiile fiscale evoluează deosebit de lent, fapt ce se datorează
evoluţiei lente a structurilor politice şi economice a diferitor unităţi administrative, care erau
instabile şi se modificau permanent.
În această etapă mijlocul de producţie şi forma de bază a averii o constituia pământul,
activităţile economice aveau un caracter artizanal, iar în raporturile de schimb se utilizau
etaloanele monetare paralele.
Fiecare unitate administrativ-teritorială, precum şi provinciile şi colectivităţile locale care
o formau, impuneau taxe fiscale şi reguli de percepere proprii. Cuantumul acestor taxe sub forma
obligaţiilor în natură sau în bani, oscila în permanenţă, nefiind cunoscut de către populaţie în
prealabil. Apariţia Moldovei şi Munteniei ca state a determinat creşterea obligaţiilor fiscale, care
îmbrăcau forma taxelor vamale, încasate în moneda timpului respectiv, fiind cel dintîi mijloc de
a acumula bani pentru voievozi.
Caracteristic societăţilor umane europene până în sec.XVI a fost determinarea nivelului
prelevărilor fiscale corespunzătoare necesităţilor structurilor existente, care la rândul său erau
influenţate de totalitatea veniturilor obţinute în urma cuceririlor şi colonizărilor, de cheltuielile
cauzate de acestea şi de atitudinea claselor dominante. Structurile fiscale nou-formate în această
perioadă se caracterizau prin aceea că:
1. obligaţiile fiscale se stabileau şi se repartizau arbitrar, fiind diferite în funcţie de
nivelul fiecărei unităţi administrative;
2. lipsea regularitatea încasării impozitelor;
3. existau inegalităţi sociale;
Etapa liberală în evoluţia sistemelor fiscale începe cu sfârşitul secolului XVI până în a
doua jumătate a secolului XIX (a. 1870) – pe parcursul căreia se produc transformări economice
şi mişcări sociale considerabile.
Structurile fiscale existente încep să reflecte apariţia proprietăţii şi producţiei de tip
capitalist, ce determină apariţia unor noi clase sociale: muncitori agricoli, muncitori industriali,
burghezia în formare. Tot în această perioadă au loc schimbări în modul de distribuire a

1
veniturilor în societate. În rândurile claselor sociale în formare apar critici faţă de privilegiile
fiscale de care beneficia nobilimea.
Ca urmare a dezvoltării economice şi respectiv, al sistemelor fiscale, în ţările Europei
Occidentale în sec. XVII şi XVIII apar o serie de scrieri fiscale care studiau impozitele din mai
multe puncte de vedere şi anume: al legalităţii, al legitimităţii şi influenţei sociale (în Franţa,
Quesnay, Montesquie şi Rousseau), exprimîndu-şi dezaprobarea impozitelor mari sau sperînd că
impozitele sunt temporare.
Ca o concluzie pentru etapa analizată trebuie să menţionăm că sistemul fiscal a fost o
consecinţă a organizării sociale din acele timpuri, inegalităţile sociale ale cărei s-au manifestat şi
în planul inegalităţilor fiscale (boerii nu plăteau bir), de asemenea, şi proprietatea funciară care
era o sursă importantă a veniturilor ţării a fost scutită de orice impozit în această perioadă.
În această perioadă apar primele teorii economice elaborate de Adam Smith şi David
Ricardo, care vor influenţa deciziile noilor puteri publice în evoluţia sistemelor fiscale. Pe plan
european ideea lui Adam Smith – ca fiecare să contribuie cu veniturile pentru care statul îi
asigură protecţia – se concretizează în apariţia impozitului pe venit sub forme diferite: pe surse
de venit, pe indicii exteriori, venitul global.
În sec. XIX ideile politice ale burgheziei ajunse la putere vor determina schimbări rapide
în structurile fiscale. Politica statelor liberale începe să se bazeze pe preponderenţa impozitelor
directe, şi în special, pe introducerea impozitului pe venit, ca sursă principală de finanţare a
instituţiei bugetare.
Etapa modernă debutează după 1870, cînd începe procesul de concentrare a structurilor
microeconomice. La răscrucea secolelor XIX-XX în România începe o nouă reformă şi anume
reforma impozitelor directe propusă de P.P. Carp (a.1900) prin proiectul de lege respectiv
trebuiau să se modifice toate impozitele directe care existau pînă atunci: impozitul funciar,
patentele, impozitul asupra salariilor funcţionarilor şi pensionarilor. S-a propus să se introducă,
pentru prima dată, un impozit asupra averii mobiliare şi un impozit care trebuia să înlocuiască
impozitul pentru căile de comunicaţie. Dar pînă la urmă această reformă n-a fost înfăptuită.
O altă reformă a impozitului direct propusă în anul 1910 de către E. Costinescu,
urmărea impunerea tuturor veniturilor într-un mod cît mai simplu, fiind o încercare de a
introduce un impozit unic pe venit, înclocuind cele 6 impozite directe – impozitul funciar, pe
salarii, pe averea mobiliară, patentele, impozitul personal şi taxa asupra hectarelor de vii. Acest
impozit urma să fie progresiv. Venitul impus era cel ce rămînea contribuabilului după deducerea
cheltuielilor făcute pentru a-l dobîndi.
Reforma propusă în 1910 se caracteriza prin tendinţa de simplificare a mecanismelor,
legilor fiscale din acea perioadă şi de majorare a veniturilor statului pe măsura creşterii avuţiei
personale şi avuţiei naţionale.
Începutul anului 1923 a fost marcat prin aplicarea legilor noi privind contribuţiile directe.
Acest nou sistem de impozite directe se baza pe impunerea veniturilor realizate de persoane
fizice, înfiinţînd 6 impozite, numite elementare: agricole, din clădiri, mobiliare, din salarii, din
industrie şi comerţ (inclusiv bănci) şi din profesiuni.
Impozitul pe venitul global se aşeza asupra întregului venit anual al contribuabilului, care
se compunea din veniturile supuse la impozitele elementare. Pentru calcularea acestui impozit se
impuneau veniturile tuturor membrilor unei familii, veniturile global formîndu-se prin scăderea
impozitelor elementare şi dobînzilor plătite la datoriile ipotecare.
Pentru întreprinderile industriale şi comerciale, impozitul global a fost încoluit cu un
impozit complementar progresiv, cotele sale variind în funcţie de rentabilitatea întreprinderii,
calculată ca raport dintre beneficiul net şi capitalul social plus rezervele.
Impozitul pe veniturile din salarii, venituri supuse dublei impozitări, a fost redus pentru
salariile mici (sub 4000 lei lunar) şi majorat pentru salariile mai mari. Tratamentul fiscal aplicat
veniturilor din muncă explică randamentul înalt al impozitului pe salarii şi importanţa lui în
întregul sistem al contribuţiilor directe.

2
 O etapă importantă în evoluţia sistemelor fiscale o constituie criza economică mondială
din 1929-1933, cînd are loc deplasarea presiunii fiscale de la impozitele pe venituri către
impozitele pe consum şi taxele vamale.
Anul 1929 a fost însoţit de mai multe reforme fiscale:
✓ A fost adoptată „Legea pentru reprimarea evaziunii fiscale la contribuţiile directe”;
✓ Au fost reduse impozitele plătite de profesionişti;
✓ Întreprinderile statului şi monopolurile de stat au fost organizate din nou, pe principii
comerciale;
✓ Au fost reduse cotele la impozitele funciar şi pe bunuri imobiliare;
Mai tîrziu, în anul 1934, legea contribuţiilor directe a desfiinţat impozitul pe venit global
progresiv, iar în locul acestuia s-a instituit un impozit suplimentar adăugat la fiecare impozit
elementar în parte, cu scopul de a urmări totalitatea veniturilor cu scopul de a împiedica
evaziunea fiscală.
În instituirea impozitelor directe o atenţie deosebită s-a acordat acelora legate de
economia particulară, reducîndu-se fiscal salariile şi proprietatea imobiliară. Începînd cu anul
1935 s-au majorat impozitele indirecte aplicate consumului şi a circulaţiei mărfurilor, pe cifra de
afaceri, taxele de timbru şi de înregistrare, devenind sursa cea mai importantă de venituri
bugetare.
Un şir de modificări esenţiale au suferit impozitele directe în perioada războiului cea mai
importantă fiind introducerea în 1941 a sistemului de impunere a veniturilor din industtrie şi
comerţ, pe baza cifrei de afaceri, care a avut un rezultat sporit a ponderii impozitelor plătite de
industrie, comerţ şi bănci. În anii războiului sistemul impozitelor directe a fost completat cu un
impozit special pe celibatari.
Între sfîrşitul crizei economice şi sfîrşitul celui de-al doilea război mondial s-a urmărit
stabilirea tuturor surselor de venituri, pentru finanţarea bugetelor dezechilibrate de criză, de
cheltuielile şi pagubele aduse de război.
După război, sistemelor fiscale ale mai multor ţări reflectă doctrinele politice ale
regimurilor care ajung la putere, dezvoltarea structurilor economice şi sociale, necesitatea
asigurării circulaţiei libere a capitalului, bunurilor şi serviciilor economice, protejarea agriculturii
şi industriei naţionale.
Sistemele fiscale ale ţărilor subdezvoltate economic, reflectă structurile economice puţin
variate, care se caracterizează printr-o productivitate slabă şi o dezvoltare inegală, evidenţiind
ponderea însemnată a activităţilor legate de exploatarea meteriilor prime şi a produselor agricole
şi necesitatea protejării industriei pentru dezvoltarea ei.
Caracteristicile sistemelor fiscale din lumea a treia sunt:
❖ Nivelul scăzut al prelevărilor fiscale pe locuitor şiîn PIB;
predominarea impozitelor indirecte, structura cărora diferă în funcţie de structura consumului,
exporturilor şi importurilor;
❖ Impozitele directe au o bază îngustă de impozitare şi sunt evaluate complicat,
practicîndu-se impunerea de venituri, care permite, prin nivelul ratelor diferenţiate pe celule de
venituri, discriminarea acestora şi stimularea unor activităţi, prezentînd avantaje psihologice şi
administrative;
După al doilea conflict politico-militar mondial, economiile actualelor ţări dezvoltate
economic cunosc o dezvoltare rapidă, iar structurile economice se diversifică din punct de vedere
al naturii activităţilor cît şi a dezvoltării şi concentării industriilor. Partea cea mai importantă a
producţiei naţionale este realizată de marile întreprinderi, caracterizate prin tehnologii şi tehnici
moderne. Ca urmare a acestui fapt, veniturile mijlocii sunt mult mai numeroase, provenind din
diferite surse. Reprezentînd peste o jumătate din venitul naţional, acestea determină creşterea
capacităţii contributive individuale, care devine importantă comparativ cu fazele anterioare.
Paralel, aparatul fiscal şi serviciile publice oferite societăţii se dezvoltă, determinînd creşterea
necesităţilor financiare ale puterilor publice.

3
 De la practicarea principiului disctiminării veniturilor de trece la un impozit de tip
proproţional aşezat asupra veniturilor individuale globale, aceasta din urmă având tendinţa de a
deveni dominant, dar impozitele indirecte deţin încă o pondere reprezentativă în totalul
încasărilor fiscale, suportând totodată transformări importante.
Formarea şi evoluţia unor pieţe lărgite ca urare a apariţiei uniunilor economice determină
schimbarea ponderii taxelor vamale şi accizelor în totalul încasărilor şi o omogenizare a
structurilor fiscale a ţărilor participante, pentru asigurarea liberei circulaţii a bunurilor, serviciilor
şi capitalului în acestea, paralel cu un regim distinct a bunurilor economice provenite din afara
acestora:
❖ Impozitele pe venituri tind să devină dominante comparativ cu celelalte tipuri de
prelevări fiscale;
❖ Există o diversitate de impozite şi de o mai mică importanţă legate de existenţă şi
circulaţia averii;
❖ Practicarea acordurilor pentru evitarea dublei impuneri;
❖ Existenţa unui aparat fiscal specializat îb reducerea evaziunilor fiscale;
❖ Nivelul înalt al presiunii fiscale comparativ cu ţările dezvoltate.
Fostele ţări socialiste prin dezvoltarea structurilor economice au urmărit
dezvoltarea unor economii a puterii politice de tip marxist-leninist şi nu a unor economii
care să asigure creşterea veniturilor şi consumului individual.
Începînd cu anul 1930 în Uniunea RSS rolul şi semnificaţia impozitelor brusc s-a
diminuat după efectuarea reformei fiscale în rezultatul căreia a fost anulată sistema accizelor, iar
toate impozitele achitate de întreprinderi, au fost unificate în două plăţi de bază-impozitul rutier
şi impozitul reţinut din profit.
Unele din impozite de la populaţie au fost unificate, pe cînd altele au fost anulate în
genere. Tot profitul întreprinderilor industriale şi comerciale, cu excepţia reţinerilor pentru
formarea fondurilor, se încasa în venitul statului. În această situaţie, existenţa impozitelor
datorate de întreprinderi îţi pierde sensul, iar impozitele de la populaţie nu au avut o mare
importanţă în bugetul statului. Însă, trebuie de menţionat că pînă în anul 1946 a existat şi
impozitul militar, iar impozitul de la celibatari şi cetăţeni cu familii puţin numeroase, instituit la
21 noiembrie 1941 prin Decretul Preşedintelui Sovietului Suprem al URSS cu scopul de a acorda
ajutor mamelor cu mulţi copii, a existat pînă la începutul anilor 90.
În Republica Moldova evoluţia sistemului fiscal a fost influenţată de condiţiile
economice, sociale şi de concepţiile politicii dominante.
După ce a fost creată baza legislativă în anii 1992-1993, începînd cu a doua parte a anului
1994, Guvernul Republicii Moldova a întreprins măsuri de reducere a presiunii fiscale şi de
înviorare a activităţii agenţilor economici.
Primii paţi au fost făcuţi spre modificarea cotelor la unele mărfuri (produse) supuse
accizelor, anularea lor completă la un şir de mărfuri. Totodată, realizarea prevederilor de bază ale
Legilor „privind taxa pe valoare adăugată” şi „privind accizele” au evitat dubla impunere a
producţiei.
Pentru limitarea multiplelor impozite ţi încasărilor spontane, stabilite de către organele
administraţiei publice locale, determinarea atutudinii metodologice unice faţă de calculul şi
controlul acestor impozite, a fost adoptată „legea cu privire la impozitele şi taxele locale”.
Perfecţionarea politicii fiscale pentru anii 1995-1996 s-a înfăptuit în direcţia micţorării
numărului de plăţi fiscale, diminuării cotelor de impozite, stimulării exportului producţiei
favorabile, reducerii sarcinii fiscale.
În anul 1996 în locul legii „Cu privire la impozitul rutier” a fost pusă în aplicare „Legea
privind Fondul rutier”. Drept sursă a servit o parte din accizul încasat la realizarea bunurilor de
comustibil, încasările fiscale (de tranzit, special, de la beneficiarii drumurilor auto), mijloace de
la licenţierea activităţii de transport auto.
În anul 1996 reformarea sistemului fiscal a fost condiţionată de următoarele sarcini:

4
 ❖ Sporirea veniturilor statului în scopul finanţării programelor de stat în domeniul
ocrotirii sănătăţii, învățământului public, ştiinţei, culturii, acordarea ajutorului social celor mai
nevoiaşe categorii ale populaţiei;
❖ Reducerea presiunii fiscale şi lărgirea bazei impozabile;
❖ Reexaminarea modului de calcul al amortizării;
❖ Perfecţionarea mecanismului de impunere a proprietății ( pământului şi imobilului);
❖ Perfecţionarea mecanismului de raportare a obligaților fiscale;
❖ Trecerea la impunerea taxei pe valoare adăugată şi accizelor la locul lor de consum.
Reformarea fundamentală şi îmbunătăţirea considerabilă a structurii şi modului de
administrare a sistemului fiscal în RM a necesitat elaborarea urgentă a Concepţiei reformei
fiscale şi realizarea ei prin următoarele etape:
❖ Unificarea într-un Cod unic a tuturor prevederilor privind sistemul de impozite și taxe
în Republica .
❖ Modernizarea instrumentelor de administrare fiscală precum și a organelor cu funcții
de administrare fiscală

2.
În literatura de specialitate întâlnim mai multe definiţii ale impozitului, printre care
putem specifica cele mai des utilizate.
Impozitul este definit, în literatura economică franceză, drept o prelevare obligatorie
în profitul administraţiilor publice, care nu dă dreptul unei contrapartide directe, ci la servicii
furnizate în mod gratuit de colectivitate.
În concepţia unor economişti români, impozitul este o prelevare obligatorie şi fără
contrapartidă efectuată de administraţiile publice în vederea susţinerii cheltuielilor publice –
funcţia financiară a lor, şi în vederea regularizării activităţii economice – funcţia politică.
Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil,
datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile pe care le
obţin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuează în cuantumul şi
termenul precis stabilit prin lege.
Conform Codului fiscal al Republicii Moldova, impozitul este o plată obligatorie cu
titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de către organul
împuternicit sau de către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu
contribuabilul care a achitat această plată.
Impozitul reprezintă, în acelaşi timp, o categorie materială, economică şi juridică.
Din punct de vedere material, impozitul reprezintă o sumă concretă de bani, pe care
contribuabilii o prelevează în favoarea statului în anumite perioade de timp, conform unei
proceduri stabilite.
Ca o categorie economică, impozitul reprezintă o relaţie bănească, apărută în cadrul
mişcării într-o singură direcţie a valorii de la contribuabili spre stat, în mărime şi termeni
prestabiliţi.
Din punct de vedere juridic, impozitul reprezintă o obligaţie publică a fiecărui
contribuabil de a transmite statului o parte din veniturile sau averea sa.
Din noţiunile menţionate recurg şi principalele trăsături ale impozitelor:
Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza
autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe decât dacă
există legea respectivă la impozit.
Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter
obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse
impozitării conform legilor în vigoare.
Nerestituirea impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite la fondurile publice de
resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite

5
făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor
membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.
Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul
căreia contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate şi direct din partea statului, pe de
altă parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor primite în
schimb în viitor.
Taxa reprezintă plata efectuată de persoanele fizice şi juridice pentru serviciile prestate
acestora de instituţiile publice care primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează
servicii şi rezolvă alte interese legitime.
Trăsăturile specifice ale taxelor sunt:
• Plata neechivalentâ pentru servicii sau lucrări efectuate de organe sau instituţii care
primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii şi rezolvă alte interese legitime
ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrărilor este neechivalentă deoarece,
conform dispoziţiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mică comparativ cu valoarea
prestaţiilor efectuate de organe sau instituţii de stat.
• Subiectul plătitor este precis determinat din momentul când acesta solicită efectuarea
unei activităţi din partea unei instituţii de stat.
• Taxele reprezintă o contribuţie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate
de diferite persoane în mod direct şi imediat.
Astfel, între cuantumul serviciilor sau activităţile prestate de către stat nu există un raport
de echivalenţă, fiind independente de costul, preţul sau valoarea serviciului prestat, caracteristic
pentru care taxele se deosebesc fundamental de preţurile mărfurilor sau tarifele serviciilor
executate de agenţii economici. Preţurile şi tarifele oglindesc toate cheltuielile de producţie şi
circulaţie, pe când taxele nu au decât o valoare simbolică.
Între impozite şi taxe există cîteva deosebiri:
a. Astfel, în cazul impozitului, statul nu este obligat să presteze un echivalent direct şi
imediat, pe când pentru taxe se prestează de către stat un serviciu direct şi, pe cît de posibil,
imediat.
b. Cuantumul impozitului se determină în funcţie de natura şi volumul venitului
impozabil, în timp ce mărimea taxei depinde, de felul şi costul serviciului prestat.
c. La impozite, termenele de plată se stabilesc în prealabil, în timp ce termenele de plată
ale taxelor se fixează, de regulă în momentul solicitării sau după prestarea serviciilor.

3.
Impozitele şi taxele se caracterizează fiecare în parte prin anumite trăsături determinate
de modul de aşezare, provenienţă, percepere, rolul lor etc. In acelaşi timp, însă sunt anumite
elemente comune specifice tuturor impozitelor care trebuie să se regăsească în reglementarea
fiecărui tip de impozit, fără de care acesta nu s-ar putea aşeza, determina, urmări şi realiza.
Aceste elemente trebuie să fie bine precizate în momentul instituirii unui impozit, deoarece din
ele rezultă în sarcina cui cade impozitul respectiv, cuantumul acestuia, modul de aşezare şi
percepere, căile de urmărire în caz de neplată, sancţiunile pentru încălcarea prevederilor legale.
Elementele impozitului înaintate în teoria şi practica financiară sunt următoarele:
1. Obiectul impozitului, reprezintă elementul concret care stă la baza aşezării acestuia şi
poate fi diferit în funcţie de provenienţa impozitului, scopul urmărit, natura plătitorului. Astfel,
ca obiect al impozitului poate apărea:
• Venitul, care poate fi profitul (beneficiul) agenţilor economici şi veniturile persoanelor
fizice;
• Averea (bunurile), care este reprezentată de clădiri, terenuri, mijloace de transport;
• Cheltuielile (consumul), care constituie produsul, serviciul prestat sau lucrarea
executată, bunul importat în cazul impozitelor indirecte;

6
 • Actele şi faptele realizate de organele statului pentru care se datorează taxe de timbru şi
înregistrare. Spre exemplu, eliberarea, legalizarea, autentificarea unor acte, deschiderea şi
dezbaterea succesiunilor, soluţionarea litigiilor de către organele de judecată.
2. Baza de calcul (materia impozabilă) reprezintă elementul pe care se fundamentează
evaluarea (calculul) impozitului. Baza de calcul poate să fie aceeaşi ca şi obiectul impozabil sau
să difere de acesta. Astfel, atunci când obiectul impozitului îl constituie valoarea, venitul sau
preţul acesta este în acelaşi timp şi bază de calcul, ca de exemplu, în toate cazurile impozitului pe
venit. Când e vorba de bunuri ca obiect al impozitului, atunci avem două cazuri:
a) în cazul impozitului funciar, când suprafaţa de teren este exprimată în m2 sau ha este şi
element de calcul
b) în cazul impozitului pe imobil obiectul impunerii este clădirea, iar calculul se face în
funcţie de valoarea acesteia.
3. Subiectul impozitului (contribuabil, plătitor) este persoana fizică sau juridică
deţinătoare sau realizatoare a obiectului impozabil şi care potrivit legii este obligat la plata
acestuia.
4. Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă în ultima instanţă
impozitul (căruia i se adresează). Deoarece adesea se fac confundări între subiect şi suportator al
impozitului trebuie de făcut o distincţie între ele. De cele mai multe ori subiectul şi suportatorul
sunt una şi aceeaşi persoană fizică sau juridică. Însă în anumite cazuri suportatorul impozitului
este o altă persoană decât subiectul. În cazul impozitelor directe aceste două elemente sunt
reprezentate de una şi aceeaşi persoană. Spre exemplu, în cazul impozitelor pe salarii,
contribuabil este persoana fizică şi ea efectiv suportă această sarcină fiscală. În cazul impozitelor
indirecte (TVA, accize) aceste elemente apar ca persoane diferite. Accizul are ca subiect pe
agenţii economici care produc şi realizează produse şi mărfuri supuse acestui impozit, însă
suportatorul este consumatorul care efectiv achită acest impozit în momentul procurării
produsului sau mărfii respective. Deci, impozitele indirecte plătite de unele persoane sunt
transpuse în sarcina altor persoane. Astfel se ajunge la fenomenul repercusiunii impozitelor.
5. Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul (venit ori, excepţional,
averea). Venitul ca sursă de plată poate apărea sub mai multe forme: salariu, profit, dividend etc.
Averea poate apărea sub formă de capital (în cazul acţiunilor emise) sau sub formă de bunuri
(mobile sau imobile). În cazul impozitului pe venit sursa impozitului întotdeauna coincide cu
obiectul impunerii, pe când la impozitele pe avere sursa nu coincide cu obiectul impunerii,
deoarece impozitul se plăteşte din venitul obţinut în urma exploatării (utilizării) averii respective.
6. Unitatea de impunere reprezintă unitatea în care se exprimă obiectul sau materia
impozabilă, adică leul (u.m.) în cazul veniturilor; m2 sau ha la impozitul funciar; capacitatea
cilindrică a motorului la mijloacele de transport etc.
7. Cota impozitului (cuantumul unitar, unitatea de evaluare) reprezintă impozitul aferent
unei unităţi de impunere. Impozitul poate fi stabilit într-o cotă fixă sau în cote procentuale.
• Cota fixă este o sumă absolută, invariabilă pe unitatea de măsură
• Cota procentuală este un procent de impozit asupra bazei de calcul. Cota procentuală
poate fi:
- proporţională
- progresivă
- regresivă
8. Asieta (modul de aşezare) impozitului reprezintă ansamblul măsurilor privind
identificarea subiectelor şi obiectelor impozitului, evaluarea obiectului impozabil, determinarea
impozitului datorat statului.
9. Termenul de plată indică data la care sau până la care impozitul trebuie achitat faţă de
stat. El apare ca:
• interval de timp în care sumele trebuie vărsate la buget
• dată fixă la care obligaţiunile trebuie achitate

7
 10. Perioada fiscală este perioada de timp pe parcursul căreia se calculează obligaţia
fiscală. Pentru diferite impozite perioada fiscală este diferită, de exemplu la TVA perioada
fiscală este o lună, la impozitul pe bunurile imobiliare pentru persoanele juridice – un trimestru,
la impozitul pe venit – un an.
11 Înlesnirile fiscale reprezintă un alt element prevăzut de actele normative fiscale
(financiare) şi se referă la reduceri, scutiri, bonificaţii, amânări şi eşalonări ale plăţii la buget.
• Scutirile se aplică în vederea favorizării anumitor activităţi care folosesc forţa de muncă
cu randament scăzut. Ele pot avea şi un caracter social ca în cazul scutirii de la impozit a unor
categorii sociale de populaţie.
• Reducerile vizează atât scopuri sociale cît şi economice, cum este cazul reducerii bazei
impozabile la impozitul pe venit reinvestit în anumite scopuri prevăzute de lege.
• Bonificaţiile se acordă pentru a stimula anumiţi plătitori de impozite şi taxe să-şi achite
obligaţiile înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege, de regulă, până la primul termen de
plată. Ca bonificaţiile să fie eficiente ele trebuie extinse pe mai multe categorii de contribuabili,
mărindu-se şi gradul lor de cointeresare, pentru ai determina pe plătitori să-şi achite cu
anticipaţie obligaţiile faţă de buget, ce este avantajos pentru stat în condiţiile de inflaţie.
• Amânările şi eşalonările au în vedere decalarea termenelor de plată şi respectiv,
fragmentarea sumei de plată în mai multe tranşe ce urmează să fie vărsate la buget.
12. Sancţiunile sunt un element pe care legea fiscală îl cuprinde, având scopul de a întări
odată în plus caracterul obligatoriu al achitării impozitelor şi taxelor, precizându-se totodată
penalizările aplicate plătitorilor ce se abat de la această îndatorire legală. Cele mai frecvent
întâlnite sancţiuni în caz de neplată la termen sau sustragere de la impunere sunt majorările de
întârziere (penalităţile) şi amenzile fiscale pentru încălcările care nu sunt infracţiuni, potrivit
prevederilor legii penale. Se poate înţelege că în domeniul impozitelor poate să intervină şi
răspunderea penală pentru contribuabili persoane fizice ori salariaţi şi persoanelor juridice, în
cazurile în care încălcare normelor privind impozitele şi taxele întrunesc elemente constitutive
ale vreuneia dintre infracţiunile prevăzute de Codul Penal sau alte legi emise în acest scop.

4.
Impozitele şi taxele se bazează pe următoarele principii:
a) neutralitatea impunerii – asigurarea prin legislaţia fiscală a condiţiilor egale
investitorilor, capitalului autohton şi străin;
b) certitudinea impunerii – existenţa de norme juridice clare, care exclud interpretările
arbitrare, claritate şi precizie a termenelor, modalităţilor şi sumelor de plată pentru fiecare
contribuabil, permiţînd acestuia o analiză uşoară a influenţei deciziilor sale de management
financiar asupra sarcinii lui fiscale;
c) echitatea fiscală – tratare egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în
condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale;
d) stabilitatea fiscală – efectuare a oricăror modificări şi completări ale prevederilor
legislaţiei fiscale nemijlocit prin modificarea şi completarea codului fiscal;
e) randamentul impozitelor – perceperea impozitelor şi taxelor cu minimum de cheltuieli,
cît mai acceptabile pentru contribuabili.

8
 Sistemul fiscal al Republicii Moldova
1. Esenţa sistemului fiscal al Republicii Moldova.
2. Funcţiile impozitelor şi factorii de influenţă.
3. Clasificarea impozitelor.
4. Drepturile şi obligaţiile şi apărarea intereselor contribuabililor.

1.
Conform art. 2 al Codului fiscal, Sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă
totalitatea impozitelor şi taxelor, a principiilor, formelor şi metodelor de stabilire, modificare şi
anulare a acestora, prevăzute Codul fiscal, precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea
lor.
Elementele sistemului fiscal sunt:
- Sistemul de impozite şi taxe;
- Legislaţia fiscală;
- Administrarea fiscală şi organele fiscale.
Toate aceste verigi sânt strâns legate între ele, deoarece în baza legislaţiei fiscale
activează aparatul fiscal, având ca scop utilizarea sistemului de impozite ca sursă de venit a
statului. Eficienţa sistemului fiscal depinde de situaţia reală a fiecărui element al lui.
În Republica Moldova se percep impozite şi taxe de stat şi locale.
Sistemul impozitelor şi taxelor de stat include:
a) impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accizele;
d) impozitul privat;
e) taxa vamală;
f) taxele rutiere;
g) impozitul pe avere.
Sistemul impozitelor şi taxelor locale include:
a) impozitul pe bunurile imobiliare; a1) impozitul privat; b) taxele pentru resursele
naturale; c) taxa pentru amenajarea teritoriului; d) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe
teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; e) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei);
f) taxa de aplicare a simbolicii locale; g) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări
servicii; h) taxa de piaţă; i) taxa pentru cazare; j) taxa balneară; k) taxa pentru prestarea
serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale); l)
taxa pentru parcare; m) taxa de la posesorii de cîini; p) taxa pentru parcaj; r) taxa pentru
salubrizare; s) taxa pentru dispozitivele publicitare.
Astfel, sistemul de impozite şi taxe include impozitele şi taxele percepute în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit , care nu ţine de efectuarea unor acţiuni
determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de
răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care achită această plată.
Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit , care nu este impozit şi se percepe pentru
unele servicii sau acţiuni executate de către unele instituţii publice, care au un caracter juridic.
Alte plăţi efectuate în limitele relaţiilor reglementate de legislaţia fiscală nu fac parte din
categoria plăţilor obligatorii, denumite impozite şi taxe.
Legislаţiа fiscаlă este chemаtă să stаbileаscă normele juridice de instituire а impozitelor
şi sаncţiunilor pentru nerespectаreа disciplinei fiscаle.
Impozitele şi taxele percepute în conformitate cu Codul fiscal şi cu alte acte normative
adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Impozitul privat se virează la bugetul de stat sau la
bugetul unităţii administrativ-teritoriale, în funcţie de apartenenţa bunului. Impozitul pe venitul
persoanelor fizice şi taxele rutiere (în partea ce ţine de taxa pentru folosirea drumurilor de către
9
autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova) reprezintă surse de reglementare a
veniturilor sistemului bugetar. Pentru unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special, surse
de reglementare a veniturilor sistemului bugetar sînt de asemenea impozitul pe venitul
persoanelor juridice (colectat pe teritoriul unităţii teritoriale autonome), taxa pe valoarea
adăugată (în partea ce ţine de taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi serviciile prestate
de agenţii economici din unitatea autonomă) şi accizele la mărfurile (producţia) supuse accizelor,
fabricate pe teritoriul unităţii date.
Impozitele şi taxele de stat şi locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv
prin modificarea şi completarea Codului fiscal.
Modificările şi/sau completările Codului fiscal şi ale legilor de punere în aplicare a
titlurilor Codului fiscal se pun în aplicare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării
legii de modificare şi/sau de completare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de noi impozite şi taxe de stat şi
locale, în afară de cele prevăzute de cod, sau anularea ori modificarea impozitelor şi taxelor în
vigoare privind determinarea subiecţilor impunerii şi a bazei impozabile, modificarea cotelor şi
aplicarea facilităţilor fiscale se permit numai concomitent cu modificarea corespunzătoare a
bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
Deciziile autorităţilor administraţiei publice – ale municipiilor, oraşelor, satelor
(comunelor), precum şi ale altor unităţi administrativ-teritoriale instituite în condiţiile legislaţiei,
– cu privire la punerea în aplicare, la modificarea, în limitele competenţei lor, a cotelor, a
modului şi termenelor de achitare şi la aplicarea facilităţilor se adoptă pe parcursul anului fiscal
concomitent cu modificările corespunzătoare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
Аpаrаtul fiscаl trebuie sа dirijeze аctivitаteа de instruire а contribuаbililor în mаterie de
impozit, să coordoneze аşezаreа şi percepereа corectă а impozitelor.
Sistemul de аdministrаre fiscаlă reprezintă totаlitаteа instituţiilor, аctivitаteа cărorа este
аxаtă în mod principаl sаu secundаr pe exercitаreа аtribuţiilor fiscаle. Orgаnele cu аtribuţii de
аdministrаre fiscаlă, existente în Republicа Moldovа sunt prezentаte mаi jos:

Sistemul de аdministrаre fiscаlă

Serviciul fiscal de Stаt : Aparatul central; DGAF Chișinău;

Orgаnul Fiscаl DGAF Nord; DGAF Centru; DGAF Sud.

Centrul Nаţionаl Аnticorupţie

Orgаne cu Orgаnele Vаmаle

аtribuţii de
аdministrаre
fiscаlă Curteа de conturi (cu cаrаcter recomаndаtiv pentru instituţiile
publice)

Serviciile de colectаre а impozitelor din cаdrul primăriilor

Figura 1. Sistemul de аdministrаre fiscаlă

Administrarea fiscală în Republica Moldova reprezintă activitatea autorităților

guvernamentale abilitate și responsabile pentru asigurarea completării și transferării, în mod
corespunzător, către bugetele de toate nivelurile a sumelor obligațiilor fiscale, precum și
realizarea acțiunilor de urmărire și investigație în cazul încălcărilor fiscale.

2.
Dezbaterea asupra fundamentelor şi obiectivelor impozitului apare pentru prima dată în
economia politică, când A. Smith enumeră principiile de impozitare (maximele). Până la
10
începutul secolului XX şi, de asemenea; până la criza din anii 30, această dezbatere rămâne
centrată pe problema determinării asietei impozitului. Funcţia sa primordială era, în acel
moment, de a finanţa activităţile statului, reduse la îndeplinirea sarcinilor regaliene şi, prin
urmare, obiectivul esenţial constă, deci, în a căuta mijlocul cel mai eficace de a acoperi
cheltuielile angajate. După criza din anii 30 şi după al doilea război mondial, sub influenţa
ideilor keynisiste intervenţia statului în economie creşte şi paralel rolul impozitului se măreşte.
Instrument privelegiat de finanţare a cheltuielilor publice, el devine de asemenea un instrument
de politică economică şi socială destinat satisfacerii obiectivelor de stabilizare macroeconomică
şi de redistribuire ale statului. Dar aceste funcţii sunt mai controversate.
În literatura de specialitate sunt definite cinci funcţii de bază ale impozitelor:
1. fiscală;
2. de stimulare;
3. de redistribuire;
4. de reglare;
5. de control.
Funcţia fiscală a impozitelor se manifestă prin contribuţia permanentă şi sistematică
a impozitelor la formarea resurselor financiare ale statului.
Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii este o obligaţie a
tuturor persoanelor fizice sau juridice care obţin venituri impozabile sau taxabile. Aceste fonduri
sunt utilizate de stat pentru finanţarea de obiective şi acţiuni cu caracter general, folosind întregii
colectivităţi ca: finanţarea instituţiilor publice, constituirea rezervelor de stat, alte acţiuni şi
obiective cu caracter economic şi social.
Din definiţia impozitelor reiese că acestea reprezintă prelevări cu caracter obligatoriu şi
forţat. Anume stabilitatea încasărilor este factorul principal, care atribuie impozitelor rolul
primordial în structura veniturilor bugetare şi permite prin intermediul lor de a satisface
necesităţile publice. Anume funcţia fiscală a impozitelor contribuie la redistribuirea venitului
naţional în folosul păturilor sociale.
Din latină „fiscus” reprezintă trezoreria statului. Funcţia fiscală timp îndelungat era o
funcţie suficientă pentru reflectarea conţinutului şi destinaţiei impozitului. În statele slab
dezvoltate şi în cele cu regim totalitar de conducere funcţia fiscală şi până în prezent prevalează
asupra celorlalte funcţii. În aceste condiţii, povara fiscală ridicată şi utilizarea fiscalităţii numai
în interesele statului duce la apariţia fenomenului de evaziune fiscală. Contribuabilii nu numai că
nu îşi îndeplinesc pe deplin obligaţiile fiscale, dar caută diverse modalităţi legale şi ilegale de a
eschiva de la plata impozitelor.
Prin funcţia fiscală a impozitelor se tinde spre acumularea veniturilor bugetare, care
ulterior sunt redistribuite, în cea mai mare parte, în sfera neproductivă, cum ar fi învăţământul,
sănătatea, ştiinţa, cultura ş.a. Utilizarea eficientă a resurselor bugetare în aceste domenii
stimulează progresul social, dar rezultatele acestei stimulări sunt resimţite peste o perioadă mai
îndelungată de timp. În acest context a apărut necesitatea de utiliza impozitele şi ca un
instrument de stimulare a activităţii economice, iar efectele stimulatorii să fie resimţite într-o
perioadă mai scurtă de timp.
Astfel se delimitează funcţia de stimulare a impozitelor ca o funcţie separată. Funcţia de
stimulare a impozitelor se manifestă atât prin favorizarea cât şi prin pedepsirea contribuabililor.
Utilizarea în fiscalitate a înlesnirilor şi sancţiunilor fiscale presupune în ambele cazuri efectul de
stimulare, deoarece fiecare măsură se aplică ca o reacţie la starea anumitei sfere a activităţii
economice, care necesită amestecul statului. Prin intermediul funcţiei de stimulare, impozitul
devine un instrument viabil al politicii sociale a statului.
Funcţia de redistribuire a impozitelor are un caracter obiectiv şi reiese din funcţiile de
bază ale statului. Această funcţie asigură procesul de redistribuire a unei părţi a produsului intern
brut. Prin funcţia dată se accentuează rolul impozitului ca un instrument centralizat în relaţiile de
distribuire şi redistribuire a resurselor financiare publice.

11
 Redistribuirea unor venituri primare sau derivate este operaţiunea de preluare a unor
resurse în vederea repartizării lor pentru satisfacerea unor trebuinţe acceptate în folosul altora
decât posesorii iniţiali ai resurselor (în folosul beneficiarilor cheltuielilor publice).
Iniţial funcţia de redistribuire avea un caracter preponderent fiscal, dar odată cu
dezvoltarea economiei statul tot mai mult se implică în organizarea activităţii economice.
Astfel, funcţia de redistribuire capătă un caracter regularizator, care se înfăptuieşte prin
intermediul mecanismului fiscal. În prezent mecanismul de reglare a activităţii economice a
statului prin intermediul impozitelor este foarte dezvoltat, ceea ce permite de a delimita separat
funcţia de reglare a impozitelor.
Funcţia de reglare a impozitelor reiese din necesitatea reglementării de către stat a unor
procese economice şi sociale. Funcţiile economice ale statului se complică în condiţiile
dezvoltării relaţiilor de piaţă şi liberalizării activităţii agenţilor economici.
Reglarea unor fenomene economice sau sociale acţionează în mod diferit în cazul
unităţilor economice sau a persoanelor fizice. La unităţile economice, prin impozite şi taxe se
influenţează preţurile mărfurilor şi tarifelor executărilor de lucrări şi servicii publice,
rentabilitatea, eficienţa economico-financiară, etc. La persoanele fizice, prin impozite şi taxe se
stimulează utilizarea cât mai productivă a terenurilor agricole şi ale altor bunuri, pe care le au în
patrimoniul personal, se limitează consumul unor produse dăunătoare pentru sănătate (prin
accize), etc.
Impozitele, ca şi finanţele îndeplinesc funcţia de control, care reflectă corectitudinea
derulării, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, a procesului de distribuţie, permite de a
verifica dacă încasîrile fiscale sunt colectate la timp, corect şi complet şi, în rezultat, poate
determina necesitatea şi direcţiile efectuării reformei fiscale.

3.
În practica financiară se întâlneşte o diversitate de impozite care se deosebeşte nu numai
ca formă, dar şi ca conţinut. Există mai multe criterii de clasificare a impozitelor:
I. După trăsăturile de fond şi de formă, impozitele pot fi grupate în impozite directe şi
impozite indirecte.
Impozitele directe au caracteristic faptul că se stabilesc nominal în sarcina unor persoane
fizice şi juridice, în funcţie de veniturile sau averea acestora pe baza cotelor de impozit prevăzute
de lege. Ele se încasează direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite.
Impozitele directe pot fi grupate în:
 impozite reale;
 impozite personale.
Impozite reale – se stabilesc cu anumite obiective motivate (pământul, clădirile, fabricile)
făcându-se abstracţia de situaţia personală a subiectului impozitului. Aceste impozite se mai
numesc impozite obiective sau pe produs. Cea mai veche formă a impunerii.
Impozite personale – se aşează asupra veniturilor sau averii, în strânsă legătură cu situaţia
personală a subiectului impozitului, motiv pentru care se numesc impozite subiective.
Impozitele indirecte – se percep cu prilejul vânzării unor bunuri şi prestări de servicii
(transport, spectacole, activităţi hoteliere etc.), ceea ce înseamnă că ele vizează cheltuielile.
După forma pe care o îmbracă impozitele indirecte pot fi grupate în:
 taxe de consumaţie;
 venituri de la monopolurile fiscale;
 taxe vamale;
 taxe de timbru de înregistrare.
II. Dacă avem în vedere obiectul impunerii, atunci impozitele pot fi clasificate în:
 impozite pe venit;
 impozite pe avere;
 impozite pe consum (pe cheltuieli).

12
 III. În funcţie de scopul urmărit la introducerea lor, impozitele pot fi:
 impozite financiare;
 impozite de ordine.
Impozite financiare sunt instituite în scopul realizării de venituri necesare acoperirii
cheltuielilor statului. Astfel de impozite sunt: impozitele pe venit, taxele de consumaţie.
Impozite de ordine sunt introduse mai ales, pentru limitarea anumitor acţiuni sau pentru
realizarea unui scop anumit, cu caracter nefiscal.
IV. După frecvenţa realizări lor, impozitele se pot grupa în impozite:
 impozite permanente;
 impozite incidentale.
Impozite permanente se încasează periodic de regulă anual.
Impozite incidentale se introduc şi se încasează o singură dată.
V. Impozitele mai pot fi grupate şi după instituţia care le administrează:
În statele de tip federal:
 impozite federale;
 impozite ale statelor;
 impozite ale provinciilor şi regiunilor membre al federaţiei;
 impozite locale.
În statele de tip unitar:
 impozite ale administraţiei centrale de stat (Taxa pe Valoarea Adăugată, Accize,
Impozit pe venit, Taxe vamale, Impozitul privat, Taxele rutiere speciale etc.)
 impozite ale organelor administraţiei de stat locale (Impozitul pe bunurile imobiliare,
Impozitul pentru utilizarea resurselor naturale, Taxa pentru amenajarea teritoriului, Taxa pentru
cazare, Taxe pentru parcare, Taxa de piaţă, Taxa pentru dreptul de aplicare a simbolicii locale,
Taxa pentru dreptul de prestare a serviciilor auto de călători, Taxa pentru publicitate etc.).

4.
Contribuabilul are dreptul:
a) să obţină pe gratis de la inspectoratul fiscal de stat teritorial şi serviciul de colectare a
impozitelor şi taxelor locale informaţii despre impozitele şi taxele în vigoare, precum şi despre
actele normative care reglementează modul şi condiţiile de achitare a acestora;
b) să se bucure de o atitudine corectă din partea organelor cu atribuţii de administrare
fiscală şi a persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora;
c) să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuţii de administrare fiscală personal sau
prin intermediul reprezentantului său;
d) să direcţioneze anual un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit
calculat anual la buget către beneficiarii desemnării procentuale potrivit art.15 2 dacă nu are
datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare;
e) să obţină amînarea, eşalonarea, trecerea în cont a impozitelor în modul şi în condiţiile
prevăzute de prezentul cod;
e1) să solicite şi să obţină de la Serviciul Fiscal de Stat soluţia fiscală individuală
anticipată în modul şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod;
f) să prezinte organelor cu atribuţii de administrare fiscală şi persoanelor cu funcţii de
răspundere ale acestora explicaţii referitoare la calcularea şi achitarea impozitelor şi taxelor;
g) să conteste, în modul stabilit de legislaţie, deciziile, acţiunile sau inacţiunea organelor
cu atribuţii de administrare fiscală şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora;
h) să beneficieze de alte drepturi stabilite de legislaţia fiscală;
i) să beneficieze de facilităţile fiscale, la care are dreptul conform legislaţiei fiscale, pe
perioada fiscală în care a întrunit toate condiţiile stabilite.
Contribuabilul este obligat:

13
 a) să respecte modul stabilit de înregistrare (reînregistrare) de stat şi de desfăşurare a
activităţii de întreprinzător;
b) să se pună la evidenţă la organul fiscal în a cărui rază îşi are sediul stabilit în
documentele de constituire (înregistrare) şi să primească certificatul de atribuire a codului fiscal.
Aceste prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă codul
fiscal, cu excepţia contribuabililor pentru care codul fiscal este cel atribuit în conformitate cu
art.5 pct.28) lit.a), b), c), d) şi e) al Codului fiscal. Contribuabilii care sînt înregistraţi de către
organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat se iau la evidenţa organului fiscal respectiv
conform informaţiei prezentate de către aceste organe;
c) să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească
şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de
seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă în
conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul
dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectînd
reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite
efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control;
d) să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de
întreprinzător, precum şi despre alte obiecte ale impunerii;
e) să achite la buget, la timp şi integral, sumele calculate ale impozitelor şi taxelor,
asigurînd exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate;
f) în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să prezinte, la prima cerere,
persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală
documentele de evidenţă, dările de seamă fiscale şi alte documente şi informaţii privind
desfăşurarea activităţii de întreprinzător, calcularea şi achitarea la buget a impozitelor şi taxelor
şi acordarea facilităţilor, să permită accesul, în cazul ţinerii evidenţei computerizate, la sistemul
electronic de contabilitate;
f1) în caz de solicitare a soluţiei fiscale individuale anticipate, să prezinte Serviciului
Fiscal de Stat, la prima cerere, informaţii veridice, documente, explicaţii şi/sau probe
suplimentare privind activitatea desfăşurată, privind situaţiile şi/sau tranzacţiile viitoare;
g) în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să asigure persoanelor cu funcţii de
răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală accesul liber în spaţiile de producţie,
în depozite, în localurile de comerţ, în alte încăperi şi locuri (cu excepţia încăperilor utilizate
exclusiv ca spaţiu locativ) pentru inspectarea lor în scopul verificării autenticităţii datelor din
documentele contabile, din dările de seamă, din declaraţiile fiscale, din calcule, precum şi a
verificării îndeplinirii obligaţiilor faţă de buget;
h) să asiste la efectuarea controlului privind respectarea legislaţiei fiscale, să semneze
actele privind rezultatul controlului, să dea explicaţii în scris sau oral;
i) în caz de calculare greşită şi determinare incorectă de către organele fiscale a sumei
impozitului, penalităţii, dobînzii sau amenzii, să dovedească acest lucru prin documente
justificative;
j) să îndeplinească deciziile adoptate de organele cu atribuţii de administrare fiscală şi
alte organe învestite cu funcţii de control pe marginea rezultatelor controalelor efectuate,
respectînd cerinţele legislaţiei fiscale;
k) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală.
În caz de absenţă a conducătorului întreprinderii, obligaţiile acestuia sînt îndeplinite de
alte persoane cu funcţii de răspundere, gestionare ale subiectului impunerii, în limitele
competenţei lor.
Apărarea drepturilor şi intereselor contribuabilului se face pe cale judiciară sau pe alte căi
prevăzute de Codul fiscal şi de alte acte ale legislaţiei. Toate îndoielile apărute la aplicarea
legislaţiei fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului.

14
 Pagubele pricinuite contribuabilului ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a
obligaţiilor de către organul cu atribuţii de administrare fiscală şi persoanele cu funcţii de
răspundere ale acestuia se recuperează în conformitate cu legislaţia.
Organele fiscale perfectează materialele pentru a restitui contribuabilului suma plătită în
plus şi dobînda calculată la această sumă (inclusiv mijloacele decontate ilicit de pe conturile
contribuabilului conform dispoziţiilor organelor fiscale), în modul stabilit.

15
 Impozitul pe venit din activitatea de
antreprenoriat
1. Esenţa impozitului pe venit. Subiecţii şi obiectul impozabil. Cotele impozitului pe
venit.
2. Sursele de venit impozabil şi veniturile neimpozabile.
3. Deducerile permise în scopuri fiscale
4. Reglementarea cheltuielilor de producție în scopuri fiscale. Deducerea amortizării în
scopuri fiscale.
5. Modul de determinare a venitului impozabil și de calculare a impozitului pe venit
6. Impozitarea unor categorii de contribuabili.
7. Perioada fiscală a impozitului pe venit. Modalitatea de declarare și de plată a
impozitului pe venit.
Formele de impunere cu impozitul pe venit în
Republica Moldova

Impozitul pe venit

Impozitul pe venit al agenților Impozitul pe venit reținut la sursa

economici de plată

Cu regim Cu regim Cu reținere Cu reținere

complet simplificat prealabilă finală
 Cotele impozitului pe venit
Agenții economici Cotele impozitului pe venit

1. Gospodării țărănești 7% din venitul impozabil

2. Întreprinzători individuali şi medicii de familie titulari ai 12% din venitul impozabil

practicii, care exercită activitate profesională independentă
3. Entitățile economice, subiecți ai sectorului micului 4% din venitul determinat
business conform contabilității
financiare
4. persoanele juridice, altele decît cele nominalizate la p. 3 12% din venitul impozabil
 Subiecți ai sectorului micului business

• Subiecţi ai sectorului micului business sînt agenţii

economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de
T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi
agenţilor economici la care ponderea venitului pentru
anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă
pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din
Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei)
este mai mare de 60% din venitul din vînzări.
Subiecţi ai sectorului micului business pot alege regimul de
impozitare de 4% din venitul determinat conform contabilităţii
financiare sau regimul de impozitare aplicat în modul general
stabilit dacă:

• a) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente

perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A.
fără drept de deducere sau din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere
şi impozabile cu T.V.A. în sumă de până la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că
livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depăşesc 50% din totalul
livrărilor;
• b) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente
perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit;
• c) s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.
• Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de
contabilitate a agentului economic, pentru subiecţii menţionaţi la lit.a) şi b)
pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecţii menţionaţi la lit.c) pînă la data
de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.
 Regimul general de impunere sau 4% din venitul
determinat conform contabilităţii financiare?
• Agenţii economici, subiecți ai micului business care, conform situaţiei din
data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de
deducere în mărime ce depăşeşte 1,2 milioane de lei, aplică regimul de
impozitare în modul general stabilit.
• Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, devin
plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare în modul general
stabilit din momentul în care sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.
• Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, au încetat
a fi plătitori de T.V.A. vor aplica 4% din venitul determinat conform
contabilității financiare din data anulării înregistrării ca contribuabil al
TVA.
 Venituri impozabile
a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din
activitatea profesională sau din alte activităţi similare;
b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către
membrii societăţilor şi venitul obţinut de către acţionarii;
c) plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate
(inclusiv salariile), facilităţile acordate de angajator,
onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;
d) venitul din chirie (arendă);
e) creşterea de capital definit;
g) venitul obţinut sub formă de dobîndă;
h) royalty (redevenţe);
i) anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale anuităţi;
la care Republica Moldova este parte; sumele şi
despăgubirile de asigurare primite în baza contractelor de
asigurare şi coasigurare şi neutilizate;
j) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul
economic, cu excepţia cazurilor cînd formarea acestei datorii o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile
este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;
k) dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt
specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc
aceste plăţi;
n) veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a
aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru
venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau
restituirii arvunei;
o) alte venituri care nu au fost specificate şi care nu sînt
neimpozabile conform legislaţiei fiscale.
Lista completă se regăsește în articolele 18 și 19 al Codului laptelui natural; de la înstrăinarea locuinţei de bază;
fiscal.
Venituri neimpozabile
a) anuităţile sub formă de asigurări sociale;
b) despăgubirile şi indemnizaţiile unice primite în urma unui accident
de muncă sau a bolii profesionale;
c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de
boală, de traumatisme, sau în alte cazuri de incapacitate temporară de
muncă,
e) bursele destudii;
f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;
h) compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate şi
prestaţiile de asigurări sociale, care nu sunt achitate sub formă de
l) ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii
obşteşti;
n) veniturile misiunilor diplomatice şi organizaţiilor internaţionale şi
personalului acestora;
medicale de stat;
p1) cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care
valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală;
r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de
rezervă ale Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice locale,
y) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia ÎI și GȚ, de la
predarea materiei prime secundare, de la comercializarea producţiei
din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din
zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, efectuată în
adresa altei persoane fizice, cu excepţia ÎI și GȚ; de la livrarea
Lista completă se regăsește în articolul 20 al Codului fiscal.
 Gruparea cheltuielilor după posibilitatea deducerii
lor în scop fiscal

Deducerea este suma care se scade din venitul brut al persoanei juridice
pentru determinarea venitului impozabil.
Cheltuielile efectuate de agenţi economici, pot fi grupate în trei grupuri
(convenţionale), ținînd cont de posibilitatea deducerii lor în scop fiscal:

Cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum

total

Cheltuieli care se permit spre deducere în mărime

limitată

Cheltuieli care nu se permit spre deducere

 Particularitatile calculului amortizării în scop fiscal

Amortizarea mijloacelor fixe în scopuri fiscale se calculează anual, proporțional lunilor în care
acestea se află în funcțiune pe parcursul perioadei fiscale respective, prin utilizarea metodei
liniare.
• Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începînd cu luna următoare celei în care acestea se
pun în funcţiune. Amortizarea costurilor ulterioare capitalizate se calculează începînd cu luna
următoare celei în care a avut loc capitalizarea.
• Mărimea anuală a amortizării ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea valorii
amortizabile a mijloacelor fixe cu norma de amortizare respectivă, care se raportează la 12
luni și se înmulțește cu numărul de luni în care mijloacele fixe se află în funcțiune pe
parcursul perioadei fiscale:
A = [(V * Na)/12]*D,
unde: A – amortizarea anuală calculată în scopuri fiscale, proporțional lunilor de aflare în
funcțiune; V – valoarea amortizabilă, care poate fi valoarea de intrare sau valoarea de intrare
ajustată; Na – norma amortizării; D – numărul de luni în care mijloacele fixe se află în
funcțiune pe parcursul perioadei fiscale.
 Particularitatile calculului amortizării în scop fiscal
Amortizarea în scopuri fiscale se calculează de la:
1) valoarea de intrare, pentru mijloacele fixe care nu au fost supuse procesului de reparație sau
dezvoltare;
2) valoarea de intrare ajustată, pentru mijloacele fixe care au fost supuse procesului de reparație
sau dezvoltare, ce constituie valoarea de intrare/valoarea de intrare capitalizată micșorată cu
suma amortizării acumulate pînă la capitalizarea cheltuielilor (costurilor ulterioare) de
reparație/dezvoltare și majorată cu suma cheltuielilor (costurilor ulterioare) care urmează a fi
capitalizate, suportate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe.
• Valoarea de intrare a mijloacelor fixe se determină în conformitate cu prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate sau IFRS care nu contravin prevederilor Codului
fiscal nr. 1163/1997, cu excepția mijloacelor fixe constatate în conformitate cu
art. 261 alin. (3) din Codul fiscal nr. 1163/1997, pentru care valoarea de intrare constituie
suma excedentului cheltuielilor de reparație peste limita stabilită în art. 261 alin. (11) din
Codul fiscal nr. 1163/1997.

• Norma amortizării pentru fiecare mijloc fix se determină ca raport dintre 100% şi durata de
funcţionare utilă a acestuia stabilită de către Guvern.
 Deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii
• Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparaţiei sau dezvoltării la
cheltuieli curente sau la cheltuieli care urmează a fi capitalizate se efectuează în
conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS. Cheltuielile
aferente întreţinerii, asistenţei tehnice nu reprezintă cheltuieli de reparaţie şi se
atribuie la cheltuieli curente. Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit
prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate sau IFRS, urmează a fi
capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu
suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate.

• Cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe care sînt utilizate
în activitatea de întreprinzător a agentului economic conform contractului de arendă,
locaţiune, leasing operaţional, concesiune, se permit spre deducere în limita a 15%
din suma calculată a locaţiunii, arendei sau redevenţei (plăţii pentru concesiune),
suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a
mijloacelor de transport aerian internaţional – în mărime de 100% din suma calculată
a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale.

• Este permisă deducerea în mărime de 100% a cheltuielilor aferente reparaţiei

mijloacelor de transport proprii utilizate la prestarea serviciilor de transport rutier de
persoane în regim de taxi.
 Limitele deducerii unor tipuri de cheltuieli în scop fiscal

• Suma-limită a cheltuielilor de reprezentanţă care se permite spre deducere

constituie 0,75% din venitul brut.

• Agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el

pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai
mult de 5% din venitul impozabil.

• Cheltuielile neconfirmate documentar - se permite deducerea cheltuielilor

ordinare şi necesare suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal,
neconfirmate documentar, în mărime de 0,2% din venitul impozabil.

• Cheltuielile de delegații se efectuează în conformitate cu normativele

prevăzute în Regulamentul cu privire la detașarea salariaților.

• Cheltuielile privind asigurarea persoanelor juridice se reglementează de

Regulamentul cu privire la limitele cheltuielilor de asigurare ale agenților
economici. În acest context, se permite deducerea primelor de asigurare plătite
în baza contractelor de asigurare încheiate.
 Alte deduceri
• - transportul organizat al angajaţilor de la / la locul de muncă - în limita maximă a
plafonului mediu de 35 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de
către angajaţii transportaţi. Acest plafon valoric se calculează ca raport dintre cheltuielile
lunare suportate de către angajator pentru transportul organizat al angajaţilor şi numărul
de angajaţi transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc
transportarea efectivă a angajaţilor;

• - hrana organizată a angajaţilor - angajatorul, la care salariul mediu lunar brut este
egal sau depăşeşte ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat
pentru fiecare an, este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a
angajaţilor. Salariul mediu lunar brut se calculează reieşind din fondul lunar de salarizare
a angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă. Limita
maximă permisă spre deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților nu va
depăşi 45 de lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată;

• - studiile profesionale ale angajaţilor - angajatorul este în drept să deducă cheltuielile

pentru studiile profesionale / de perfecţionare profesională, suportate în folosul
angajaţilor pe parcursul anului fiscal, cu condiţia că asemenea cheltuieli sînt suportate
exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi reieşind din necesitatea acestor studii /
perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.
 Calculul venitului impozabil
Ajustarea se calculează după următoarea formulă:
• Ajustarea = suma prevăzută de legislaţie permisă spre deducere
— suma efectivă reflectată în contabilitatea financiară
Ajustarea veniturilor se calculează în Anexa 1D a Declaraţiei cu
privire la impozitul pe venit iar ajustarea cheltuielilor se
calculează în anexa 2D a respectivei Declarații. În urma aplicării
ajustărilor identificate se stabilește mărimea venitului impozabil
după formula:
• Venitul impozabil obţinut în perioada fiscală = Profitul perioadei
de gestiune curente pînă la impozitate + Ajustarea veniturilor –
Ajustarea cheltuielilor
 Modul de determinare a venitului impozabil

Categoria
Modul de calcul al venitului impozabil
contribuabilului
Venitul impozabil = Profitul până la
Agenții economici,
impozitare + Veniturile ajustate -
inclusiv GȚ și ÎI
Cheltuielile ajustate
Subiecții micului Venitul impozabil = Venitul determinat
business conform contabilității financiare
Salariații Venitul impozabil = Venitul brut -
Scutiri - Deduceri
 Calcului venitului impozabil
• Următoarea etapă importantă în calculul venitului impozabil și
a impozitului pe venit este reportarea pierderilor anilor
precedenți. Conform articolului 32 al Codului fiscal, pierderile
fiscale înregistrate vor fi reportate eșalonat pentru următorii 5
ani.
• Datoria curentă privind impozitul = Venitul impozabil x Cota
impozitului pe venit al perioadei de gestiune curente
• Orice contribuabil în conformitate cu art.81 din Codul fiscal
are dreptul la treceri în cont a impozitului pe venit achitat în
avans, a celui reţinut la sursa de plată, achitat în cazul plăţii
anticipate a dividentelor sau achitat peste hotarele Republicii
Moldova pe venitul obţinut în străinătate.
 Posibilitatea utilizării pierderilor fiscale

Perioadele în care Perioadele în care se reportează pierderile

au fost suportate fiscale din anii precedenți
pierderile fiscale
2017 2018 2019 2020 2021 2022
2016 1/3 1/3 1/3
Suma Suma Suma Suma Suma
2017 pierderii pierderii pierderii pierderii pierderii
neutilizată neutilizată neutilizată neutilizată
anterior anterior anterior anterior
Suma Suma Suma Suma
2018 pierderii pierderii pierderii pierderii
neutilizată neutilizată neutilizată
anterior anterior anterior

Reportarea pierderilor fiscale are loc potrivit metodei FIFO

(adică venitul impozabil din 2019 se va diminua iniţial cu 33%
din pierderea fiscală a anului 2016, apoi cu suma pierderii fiscală
a anului 2017 etc.).
 Саlсulаrеа vеnitului impozаbil şi а impozitului pе
vеnit

N./o Indiсаtori Sumа, lеi

.
1. Profitul (piеrdеrеа) pеrioаdеi dе gеstiunе сurеntе pînă lа
698686,00
impozitаrе (rd.1-rd.2)
2 Аjutаrеа vеniturilor сonform prеvеdеrilor lеgislаţiеi fisсаl -
3. Аjutаrеа сhеltuiеlilor сonform prеvеdеrilor lеgislаţiеi fisсаl -35858,00
4. Vеnit impozаbil (rd.1 + rd.2 - rd.3) 734544,00
5. Сotа impozitului (%) 12%
6. Impozit pе vеnit 88145,28
7. Impozitul pе vеnit асhitаt în rаtе pе pаrсursul аnului fisсаl 67167,46
8. Totаl impozit pе vеnit sprе plаtă (rd.6 - rd.7) 20977,82
 Impozitarea unor categorii de contribuabili
• Impozitarea rezidenţilor ZEL are următoarele particularităţi:
a) impozitul pe venitul rezidenţilor obţinut de la exportul mărfurilor
(serviciilor) produse în ZEL sau obţinut de la livrarea mărfurilor (serviciilor)
produse în ZEL către alţi rezidenţi ai ZEL pentru mărfurile (serviciile)
orientate spre export se percepe în proporţie de 50% din cota stabilită în
RM;
b) impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în ZEL, cu excepţia celei
stabilite la lit.a), se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica
Moldova;
c) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în
dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel
puţin 1 milion de dolari SUA sau 5 milioanee dolari SUA sînt scutiţi, pe o
perioadă de 3 ani și respectiv 5 ani, începînd cu trimestrul imediat următor
trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiţii, de plata
impozitului pe venitul de la exportul mărfurilor (serviciilor) produse în ZEL
sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în ZEL către alţi rezidenţi ai
ZEL pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export;
 Impozitarea unor categorii de contribuabili
• rezidenţii ZEL care au beneficiat de scutiri şi care investesc suplimentar în mijloace
fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere
au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la
exportul mărfurilor (serviciilor) produse în ZEL începînd cu trimestrul următor în care
a fost atins volumul de investiţii suplimentare, cu condiţia că numărul mediu de
angajaţi înregistrat în anul calendaristic următor anului atingerii volumului de investiţii
suplimentare va depăşi cu 20% numărul mediu de angajaţi înregistrat în anul
calendaristic precedent atingerii volumului de investiţii suplimentare;
Facilitatea fiscală se acordă în funcţie de mărimea capitalului investit, după cum
urmează:
• pentru un capital echivalent cu cel puţin un milion de dolari SUA – scutire pe un
termen de un an;
• pentru un capital echivalent cu cel puţin 3 milioane de dolari SUA – scutire pe un
termen de 3 ani;
• pentru un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane de dolari SUA – scutire pe un
termen de 5 ani.
 Impozitarea unor categorii de contribuabili

• Activitatea de asigurare/reasigurare - se permite deducerea indemnizaţiilor de

asigurare şi despăgubirilor de asigurare, precum şi a altor plăţi efectuate de către
asigurător/reasigurator în favoarea asiguratului/persoanei terţe sau beneficiarului
asigurării şi/sau reasiguratului, în conformitate cu contractul de asigurare şi/sau de
reasigurare încheiat. Se permite deducerea cheltuielilor asigurătorului legate de
formarea rezervelor tehnice şi rezervelor matematice, în modul stabilit de Guvern.

Se scutesc de plata impozitului:

• Autorităţile publice şi instituţiile publice;
• Administraţia zonei economice libere;
• Instituţiile de învăţămînt publice şi private - pe venitul obţinut din desfăşurarea
nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei;
• Întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale societăţilor orbilor,
surzilor şi invalizilor;
• Asociaţiile de economii şi împrumut;
• Organizaţiile sindicale şi patronale.
 Impozitarea unor categorii de contribuabili
Organizaţiile necomerciale sînt scutite de plata impozitului pe venit în cazul în care corespund
următoarelor cerinţe:
• sînt înregistrate sau create în conformitate cu legislaţia şi desfăşoară activitate în corespundere cu
obiectivele prevăzute în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire;
• activitatea economică prevăzută în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire
corespunde obiectivelor şi scopurilor prevăzute în statut, în regulament sau într-un alt document de
constituire şi rezultă nemijlocit din acestea;
• în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire este indicată interdicţia privind
distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a altor mijloace şi venituri rezultate din activitatea
statutară sau a proprietăţii între fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei, inclusiv în
procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale;
• mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară,
proprietatea organizaţiei sînt utilizate în scopurile prevăzute de statut, de regulament sau de alt
document de constituire;
• nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea
statutară sau proprietatea în interesul unui fondator sau membru al organizaţiei ori în interesul unui
angajat, cu excepţia plăţilor salariale îndreptate în favoarea acestuia;
• nu susţin partidele politice, blocurile electorale sau candidaţii la funcţii în cadrul autorităţilor
publice şi nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din
activitatea statutară sau din proprietate pentru finanţarea acestora.
Dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează din data înregistrării organizaţiei la
Ministerul Justiţiei.
 Perioada fiscală

• Prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege

anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul
impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie
achitată.
• Pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se consideră
perioada de la data înregistrării întreprinderii pînă la finele
anului calendaristic.
• Pentru întreprinderile lichidate sau reorganizate, perioadă
fiscală se consideră perioada de la începutul anului
calendaristic pînă la data radierii întreprinderii din Registrul de
stat.
 Criterii de selectare a formei de prezentare a
Declarației cu privire la impozitul pe venit

Agenții economici Caracteristici Forma declarației

cu privire la
impozitul pe veni
Întreprinderile individuale (Î.I.) –nu sînt înregistrați în calitate forma UNIF 18
Gospodăriile Țărănești (G.Ț) care: de plătitor de TVA
–numărul mediu anual de
salariați nu depășește 3 unități
Subiecții micului bussiness, cu excepția agenții economici impozitați cu 4% forma IVAO,
întreprinzătorilor individuali și din venitul determinat conform pentru anul 2020
gospodăriilor țărănești contabilității financiare – forma SIMM20
1)persoane juridice rezidente; agenții economici impozitați forma VEN 12
2)întreprinderile rezidente cu statut conform regimului general de
de persoană fizică: impozitare
-întreprinderile individuale;
-gospodăriile ţărăneşti; care nu
corespund prevederilor din primul
rînd
 TERMENELE DE PREZENTARE A DECLARAŢIEI CU
PRIVIRE LA IMPOZITUL PE VENIT

În cazul depistării de către contribuabil, după 25 martie în declaraţia prezentată

organelor fiscale sau în documentul cu privire la venitul societăţii, a greşelilor care au
drept consecinţă necesitatea introducerii corectărilor în declaraţia fiscală sau în
documentul cu privire la venitul societăţii, contribuabilul are dreptul să prezinte, o
dare de seamă corectată.
 MODUL ŞI TERMENELE DE PLATĂ A
IMPOZITULUI PE VENIT

Modul de achitare a impozitului pe venit în rate Termene de plată

25.03 25.06 25.09 25.12

Ținînd cont de suma prognozată a impozitului pe

venit în anul fiscal
Ţinînd cont de suma impozitului pe venit care 1/4 1/4 1/4 1/4
urmează a fi achitată în anul precedent

Întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), obligate să achite

impozitul în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul în două etape: 1/4 din
suma impozitului calculat – pînă la 25 septembrie şi 3/4 din această sumă
– pînă la 25 decembrie ale anului fiscal.
 MĂRIMEA AMENDEI PRIVIND ÎNCĂLCĂRILE AFERENTE
IMPOZITULUI PE VENIT
Încălcarea comisă Amenda

Nerespectarea se sancționează cu o amendă de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă
modului de fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată
întocmire și de contribuabililor specificați la art. 232 lit. b), și cu amendă de la 500 la 1000 de lei
prezentare a dării pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 10000 de lei pentru toate
de seamă fiscale dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificați la art. 232 lit. a) și c).
Articolul 232. Persoanele pasibile de răspundere pentru încălcare fiscală
Este tras la răspundere pentru încălcare fiscală:
a) contribuabilul persoană juridică a cărui persoană cu funcţie de răspundere a săvîrşit o încălcare fiscală;
b) contribuabilul persoană fizică, care nu practică activitate de întreprinzător, ce a săvîrşit o încălcare
fiscală. În cazul în care acesta este lipsit de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu
restrînsă, pentru încălcarea fiscală săvîrşită de el reprezentantul său legal (părinţii, înfietorii, tutorele,
curatorul) poartă răspundere în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile
contribuabilului;
c) contribuabilul persoană fizică care practică activitate de întreprinzător ce a săvîrşit o încălcare fiscală
sau a cărui persoană cu funcţie de răspundere a săvîrşit o încălcare fiscală.
Neplata sau plata incompletă a impozitului pe amendă în cuantum calculat, în modul stabilit la
venit. Acţiunea nu se aplică în cazul în care art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse între data
impozitul pe venit ce urmează a fi plătit este mai stabilită pentru plata acestui impozit şi data stabilită
mic de 1000 de lei. pentru prezentarea declaraţiei fiscale
 MĂRIMEA AMENDEI PRIVIND ÎNCĂLCĂRILE
AFERENTE IMPOZITULUI PE VENIT
Încălcarea comisă Amenda
Încălcarea regulilor de utilizare a mașinii de casă și de control se sancționează cu
(efectuarea încasărilor bănești în numerar în lipsa mașinii de casă amendă de la 5000 la
și de control în cazul în care actele normative în vigoare prevăd 15000 de lei.
folosirea ei, efectuarea încasărilor bănești în numerar fără
utilizarea mașinii de casă și de control existente, neasigurarea
emiterii la mașina de casă și de control a bonului de casă de
valoarea sumei real încasate/primite, neasigurarea bilanțului
numerarului în mașina de casă și de control, utilizarea mașinii de
casă și de control defectate, utilizarea mașinii de casă și de
control care nu este sigilată sau înregistrat de Serviciul Fiscal de
Stat în modul stabilit)
Utilizarea terminalului de plată în numerar/aparatului de schimb se sancționează cu
valutar care nu este înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în modul amendă de la 5000 la
stabilit și/sau utilizarea terminalului de plată în 15000 de lei.
numerar/aparatului de schimb valutar fără a emite
documentul/bonul fiscal
 Referințe bibliografice
• Codul Fiscal al Republicii Moldova cu modificările și completările în vigoare pentru
anul curent. Disponibil: http://www.lex.md/fisc/codfiscaltxtro.htm#undefined;
• Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Catalogului
mijloacelor fixe şi activelor nemateriale nr. 338 din 21.03.2003. In: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 62-66 din 04.04.2003;
• Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 693 din 11.07.2018 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului
pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de
întreprinzător; Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente
impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova;
Regulamentului cu privire la impozitul pe venitul nerezidenților. In: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 295-308 din 10.08.2018;
• Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului
privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale nr. 704
din 27.12.2019 In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 400-406 din
31.12.2019;
 Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată

1. Subiecţii şi obiectul impozitului pe venit reţinut la

sursa de plată.
2. Reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte
plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului.
3. Reţinerea impozitului pe venit din alte plăţi decît
salariul.
4. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi
prezentarea documentelor privind plăţile şi /sau
impozitele reţinute.
1. Subiecţii şi obiectul impozitului pe venit reţinut la sursa de plată

IMPOZITUL REŢINUT LA SURSA DE PLATĂ POATE FI DEFINIT CA O PLATĂ

OBLIGATORIE, DIRECTĂ CU TITLU GRATUIT TRANSFERAT ÎN BUGETUL DE
STAT PRIN INTERMEDIUL TERŢELOR PERSOANE (AGENȚI ECONOMICI).

Nr Subiectul impunerii Obiectul impunerii

d/o
1 cetaţenii Republicii
Moldova, cetăţenii
străini şi apatrizii
venitul îndreptat spre achitare în folosul lor sub formă de
salarii (inclusiv prime si facilităţi), exceptînd scutirile la
care au dreptul salariaţii, precum şi venitul îndreptat spre
achitare sub formă de alte surse de venit impozabile;

2 agenţii economici sumele plăţilor pentru serviciile impozabile la sursa

(rezidenţi şi de plată.
nerezidenţi)

3 antreprenorii sumele îndreptate spre achitare de catre patron în

independenţi folosul acestora pentru prestarea serviciilor sau
efectuarea lucrărilor, precum şi facilităţile acordate;
 1. Subiecţii şi obiectul impozitului pe venit reţinut la
sursa de plată
Antreprenorii independenţi sunt reprezentaţi de orice persoană
fizică care este înregistrată ca subiect al activităţii de
întreprinzător conform legislaţiei în vigoare, şi prestează servicii
sau efectuează lucrări din numele propriu.
Antreprenorul independent se consideră lucrător salariat, dacă
corespunde la două sau mai multe din urmatoarele cerinţe:
 este angajat să presteze servicii în baza contractului privind
acordarea serviciilor încheiat între beneficiarul de servicii şi
antreprenorul independent;
 este angajat pentru a indeplini careva servicii prin ordinul emis de
beneficiarul de servicii;
 este obligat să activeze, conform unui regim administrativ stabilit
de beneficiarul de servicii pentru lucrătorii săi salariaţi;
 remunerarea pentru serviciile acordate nu i se efectuează pe
contul curent;
1. Subiecţii şi obiectul impozitului pe venit reţinut la sursa
de plată

Impozitul pe venit la sursa de plată se reține din următoarele surse de venit:

 Salariul;
 Dobînzile;
 Plățile efectuate în folosul rezidentului , persoană fizică;
 Dividendele;
 Royalty;
 Cîștigurile de la campaniile promoționale;
 Plățile efectuate în folosul rezidentului, persoană fizică pentru
transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a
proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor
agricole;
 Plățile efectuate în folosul nerezidentului sub formă de dividende și de
venituri din comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor, creşteri de
capital etc.
 2. Reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte
plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului
Fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile
acordate de patron) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de
angajat, şi să reţină din aceste plăţi un impozit în mărime de:

Tipul venitului impozabil Cota impozitului pe venit din salariu

Venitul impozabil sub formă de

salarii (inclusiv facilitățile 12 % din venitul impozabil
acordate de patron)

500 lei pentru venitul ce nu depășește 10000 lei pe

lună
Impozitarea plăților salariale ale
angajaților din Suma venitului lunar ce depășește limita stabilită de
domeniul transportului rutier de 10000 lei se supune impozitării, prin aplicarea
persoane în regim de taxi regimului fiscal general, începînd cu primul leu al
depășirii, cu aplicarea cotei de 12%.
Facilităţile acordate de patron
La categoria facilităţilor acordate de patron se includ:
◦ plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea
cheltuielilor personale şi plăţile în favoarea angajatului efectuate altor
persoane. Ca plăţi acordate angajatului de către patron pentru
recuperarea cheltuielilor personale sînt considerate plăţile pentru
tratamentul angajatului, soției (soțului) acestuia (acesteia) sau a rudei
sale, întreţinerea copiilor angajatului într-o instituţie preşcolară sau
şcolară, compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreţinerea de
către angajator a locuinţei, automobilului și a altor bunuri ale acestuia
etc.

◦ valoarea tichetelor de masă, în partea în care aceasta depășește valoarea

nominală deductibilă stabilită la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 166 din 21
septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă.
 2. Reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte
plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului
 suma anulată a datoriei angajatului faţă de patron. La aceste venituri se atribuie
anularea sumelor nerambursate de angajat ale creditelor sau împrumuturilor, a
dobînzilor pentru credite şi împrumuturi, precum şi a altor datorii ale angajatului;

 suma plătită suplimentar de către patron la orice plată a angajatului pentru

locuinţa acordată de către patron;

 suma dobânzii, determinată reieșind din diferența pozitivă dintre rata medie
ponderată a dobânzilor aplicate la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un
termen ce depășește 5 ani (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de
Banca Națională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de
gestiune,și rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către
angajator salariatului. Prevederile prezentului punct nu se aplică creditelor
acordate de bănci și organizații de creditare nebancare angajaților acestora în
condițiile generale în care acestea acordă credite persoanelor terțe.

Nu se consideră facilităţi acordate angajatului cheltuielile suportate şi determinate

de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului,
conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 144 din 26 februarie 2014;
2. Reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi
efectuate de către patron în folosul angajatului
 Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă)care are un venit anual impozabil mai mic
de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901 al Codului fiscal, pentru
anul 2021 are dreptul la o scutire personală în sumă de 25200 lei pe an.
 Suma scutirii personale va constitui 30000 lei pe an pentru orice persoană care:
a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E.
Cernobîl;
b) este persoană cu dizabilităţi şi s-a stabilit că dizabilitatea sa este în legătură cauzală cu
avaria de la C.A.E. Cernobîl;
c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă
pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în
acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;
d) este persoană cu dizabilităţi ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea
integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă
din Republica Afghanistan;
e) este persoană cu dizabilităţi de pe urma războiului, persoană cu dizabilităţi în urma unei
afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate;
f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.
2. Reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi
efectuate de către patron în folosul angajatului
 Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană care
întruneşte condiţiile pentru a dispune de scutire personală majorată are dreptul la o
scutire suplimentară în sumă de 18900 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu
beneficiază de scutire personală.
 Scutire majorată acordată soţului (soţiei) se va aplica din luna următoare lunii în
care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea acestui drept.
 Contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 4500
de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu
dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu
dizabilităţi severe şi accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual.
 Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului)
contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu
dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în
linie colaterală;
b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 11280 lei anual. La calcularea venitului nu se
include suma alocaţiilor achitate din mijloacele bugetului de stat pentru persoanele cu
dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele
cu dizabilităţi severe şi accentuate.

Scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei
acestui drept în condiţiile respectării cerinţelor prevăzute.
 2. Reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi
efectuate de către patron în folosul angajatului

Modul de determinare a categoriilor scutirilor acordate

Indicatori Codul Anul 2020 Anul 2021

scutirii anuală lunară anuală lunară
Scutirea personală P 24000 2000 25200 2100
Scutire personală majorată M 30000 2500 30000 2500
Scutire pentru soţ (soţie) S 11280 940 - -
Scutire suplimentară majorată Sm 18000 1500 18900 1575
Scutire pentru persoanele Nx 3000 250 4500 375
întreţinute
Scutire pentru persoanele Hx 18000 1500 18900 1575
întreţinute – invalizi din
copilărie
Tabelul nr.1 Lista documentelor, în baza cărora se acordă scutirea personală majoră

Categoriile de cetăţeni care au dreptul la scutirea Documentele care servesc drept

personală în mărimea stabilită în art. 33 alin.(2) temei pentru acordarea scutirii
din Codul fiscal
Persoanele care au contactat boala actinică în urma- legitimaţia participantului la lichidarea consecinţelor
participării la lichidarea consecinţelor avariei de laavariei de la C.A.E. Cernobîl şi certificatul privind
C.A.E. Cernobîl gradul de dizabilitate şi capacitatea de muncă eliberat
de către Consiliul Naţional de Determinare a
Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau structurile sale
teritoriale
Persoanele a căror dizabilitate este cauzată de avaria- legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei
de la C.A.E. Cernobîl; dizabilităţii;
persoanele cu dizabilități de pe urma războiului;- certificatul privind dizabilitatea şi capacitatea de
ipersoanele cu dizabilități din copilărie; muncă, eliberat de Consiliul Naţional pentru
persoanele cu dizabilități severe şi accentuate; Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau
persoanele cu dizabilități survenite ca urmare a de către structurile sale teritoriale
participării la acţiunile de luptă pentru apărarea
integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii
Moldova, precum şi la acţiunile de luptă din
Republica Afganistan
Părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut în - legitimaţia care confirmă dreptul la înlesniri
acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii
teritoriale şi independenţei Republicii Moldova sau
în acţiunile de luptă din Republica Afganistan
Pensionarii-victime ale represiunilor politice, - legitimaţia de pensionar şi certificatul de reabilitare
ulterior reabilitate
Tabelul nr.2 Lista documentelor, în baza cărora se acordă scutirea pentru
persoana întreținută
Categoria persoanei întreţinute Documentele care confirmă dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută
Persoana întreţinută este un - documentele care atestă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;
descendent (inclusiv şi înfiat) al - copia certificatului de naştere (înfiere) al persoanei întreţinute (în cazul în care persoana
contribuabilului sau un ascendent întreţinută este un descendent) sau copia certificatului de naştere (înfiere) al contribuabilului
(inclusiv şi înfietor) al (în cazul în care persoana întreţinută este un ascendent al contribuabilului);
contribuabilului - copia buletinului de identitate al persoanei întreţinute;
- copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume
de familie decît cel indicat în certificatul de naștere);
- copia legitimației de pensionar sau a documentului care confirmă mărimea bursei (în cazul
în care persoana întreținută este student învață peste hotarele Republicii Moldova)
Persoana întreţinută este un - documentele care atestă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;
descendent (inclusiv şi înfiat) al - copia certificatului de naştere (înfiere) al persoanei întreţinute (în cazul în care persoana
soţiei (soţului) contribuabilului, întreţinută este un descendent) al soţiei (soţului) a contribuabilului sau copia certificatului de
precum şi un ascendent (inclusiv şi naştere (înfiere) al soţiei (soţului) contribuabilului, în cazul în care persoana întreţinută este
înfietor) al soţiei (soţului) un ascendent;
contribuabilului - copia certificatului de căsătorie al contribuabilului;
- copia buletinului de identitate al persoanei întreţinute
Persoana întreţinută-persoană cu - documentele care confirmă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;
dizabilități în urma unei afecțiuni - copia certificatului de naştere al persoanei întreţinute, iar în cazul în care persoana
congenitale sau din copilărie, întreţinută este o rudă a contribuabilului în linie colaterală, de gradul al doilea inclusiv copia
persoană cu dizabilități severe și certificatului de naştere al contribuabilului;
accentuate - copia certificatului eliberat de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi
Capacităţii de Muncă sau de către structurile sale teritoriale;
- copia buletinului de identitate al persoanei întreţinute
Persoana întreţinută se află sub - documentele care atestă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;
tutela (curatela) contribuabilului - copia documentului care atestă că contribuabilul are statut de tutore sau de curator
(hotărîrea autorităţii administraţiei publice locale aferentă instituirii tutelei sau curatelei).
2. Reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi
efectuate de către patron în folosul angajatului

 În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii care urmează a fi

acordată angajatului, ultimul, nu mai tîrziu de data stabilită pentru
începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte
patronului cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit
reţinut din salariu la care are dreptul, anexînd la ea documentele
certificatoare a acestui drept. Scutirile la care are dreptul angajatul
se acordă sau se anulează începînd cu luna următoare celei în care
a fost depusă (retrasă) cererea;
 Angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte
patronului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele
corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul
la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri;
 Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are
dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale
privind angajatul (modificarea numelui, a codului fiscal, a domiciliului
etc.), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de
la data efectuării schimbării, o nouă cerere semnată de el, anexînd
documentele justificative corespunzătoare.
2. Reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi
efectuate de către patron în folosul angajatului

 Noua cerere se prezintă pe parcursul anului fiscal în

cazurile în care angajatul:
◦ obţine dreptul la scutiri sau a decis să beneficieze de
scutirile la care are dreptul, însă de care nu a beneficiat pînă
la prezentarea cererii noi;
◦ pierde dreptul sau renunţă benevol la scutirea pentru soţ
(soţie) ori la scutirile pentru persoanele întreţinute;
◦ obţine sau pierde dreptul la scutirea personală majoră
prevăzută la art.33 alin.(2) din Codul fiscal;
◦ îşi schimbă numele şi/sau codul fiscal.
 Noua cerere depusă de angajat trebuie să conţină informaţia
privind scutirile la care i s-a păstrat dreptul şi scutirile
suplimentare la care a obţinut dreptul.
2. Reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de
către patron în folosul angajatului

 Scutirile la care are dreptul contribuabilul rezident al Republicii Moldova

se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul.
 Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lîngă munca
de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de
program, pe baza unui contract individual de muncă distinct.
 Lucratorului care nu şi-a folosit în anul fiscal precedent scutirile la care a
avut dreptul, din cauza neachitării de către patron a salariului, aceste scutiri
se acorda la data achitării restanţelor la salariu.
 Venitul impozabil = Salariul calculat – Scutirile – Deducerile
Deducerile includ, conform modificarilor din anul 2021: primele obligatorii
de asistență medicală - 9% din salariul calculat.
Formele de impunere cu impozitul pe venit reținut la sursa
de plată în Republica Moldova

Impozitul pe venit reținut la

sursa de plată

Cu reținere prealabilă Cu reținere finală

 Cotele impozitului pe venit reținut la sursa de plată
сu rеținеrе prеаlаbilă
- plăți sаlаriаlе:
- impozitul rеţinut
dobînzi
plăţile efectuate în folosul
persoanei fizice, cu excepţia
deţinătorilor de patente de
întreprinzător, a
întreprinzătorilor individuali
şi a gospodăriilor ţărăneşti, a
persoanelor care desfăşoară
activitate profesională în
sectorul justiţiei şi în
domeniul sănătăţii, a
persoanelor fizice care
desfășoară activităţi
independente desfăşurate în
domeniul comerţului cu
amănuntul, a persoanelor
fizice care desfăşoară
activităţi
în domeniul achiziţiilor de
produse din fitotehnie şi/sau
horticultură, pe veniturile
obţinute de către aceasta
conform art.18.
Impozitul pе vеnit rеținut lа sursа dе plаtă
сu rеținеrе finаlă
- vеniturilе obţinutе dе сătrе pеrsoаnеlе fiziсе саrе nu dеsfăşoаră асtivitаtе dе
întrеprinzător, dе lа trаnsmitеrеа în posеsiе şi/sаu folosinţă а propriеtăţii mobiliаrе şi 12%
12%
imobiliаrе, сu еxсеpţiа аrеndеi tеrеnurilor аgriсolе
din - dividеndе, inсlusiv sub formă dе асţiuni sаu сotе-părţi, сu еxсеpţiа сеlor аfеrеntе
12% 6%
profitului nеrеpаrtizаt obţinut în pеrioаdеlе fisсаlе 2008–2011 inсlusiv;
- dividеndе, inсlusiv sub formă dе асţiuni sаu сotе-părţi, аfеrеntе profitului nеrеpаrtizаt
15%
obţinut în pеrioаdеlе fisсаlе 2008–2011 inсlusiv
- sumа rеtrаsă din саpitаlul soсiаl аfеrеntă mаjorării саpitаlului soсiаl din rеpаrtizаrеа
profitului nеt şi/sаu аltor sursе сonstаtаtе în саpitаlul propriu întrе асţionаri (аsoсiаţi) în 15%
pеrioаdеlе fisсаlе 2010–2011 inсlusiv
- royаlty асhitаtе în folosul pеrsoаnеlor fiziсе 12%
- mărimea sumei mijloacelor băneşti donate persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate
6%
de întreprinzător
- сîștiguri dе lа joсurilе dе noroс, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri
sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală
12%
- cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig
depăşeşte mărimea scutirii personale
12%
- plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali, a
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în
domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale
regnului vegetal, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din 6%
fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din
nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia
laptelui natural.
- plăţilе еfесtuаtе dе сătrе сomisionаr în folosul pеrsoаnеi fiziсе, сu еxсеpţiа ÎI și GȚ, pе
vеniturilе obţinutе dе сătrе асеstеа аfеrеntе dеsfасеrii prin unităţilе сomеrţului dе 12%
сonsignаţiе а mărfurilor
- dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente de către băncile, asociaţiile de
3%
economii şi împrumut, precum şi emitenţii de valori mobiliare corporative.
 Reţinerea impozitului pe venit din alte plăţi decît
salariul îndreptate spre plată nerezidentului
Nr. Sursa de plată Cota
d/o impuneri,
%
1 plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la 12%
art.71din Codul fiscal, cu excepţia celor specificate mai jos;
2 - din dividende direcționate nerezidentlui, inclusiv sub formă de acţiuni
sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele
fiscale 2008–2011 inclusiv; 15%
- din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social
din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul
propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011
inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul
social de nerezident;
3 din dividendele direcționate nerezidentului, inclusiv cele sub formă de 6%
acţiuni sau cote-părţi plătite de un agent economic rezident.
 4. Reţinerea impozitului pe venit din alte plăţi decît salariul
 Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 12% din:
a) plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către
aceasta, conform art.20, 88, 89, 901 şi 91 din Codul fiscal;
b) înstrăinarea mijloacelor de transport rutier;
c) înstrăinarea valorilor mobiliare;
d) suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale
persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de
leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a
activelor de capital;
e) plăţile la lichidare în formă nemonetară, în cazul lichidării agentului
economic.
 4. Reţinerea impozitului pe venit din alte plăţi decît salariul
 Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător şi transmit altor persoane decât cele specificate la
art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct,
superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7%
din valoarea lunară a contractului. Persoanele menţionate sunt
obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să
înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat. Acest
impozit se achită lunar, cel târziu la data de 25 a lunii în curs, în
modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
 Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în
folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) după data de 25,
termenul de plată în această lună va fi data de 25 a lunii următoare
lunii transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă a bunului imobil.
 În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct,
superficie privind proprietatea imobiliară şi al neachitării impozitului
din venitul obţinut, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul
persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prin
metode şi surse indirecte
 4. Reţinerea impozitului pe venit din alte plăţi decît salariul
În conformitate cu articolul 901 din codul fiscal, se efectuează reținerea finală a
impozitului pe venit pentru următoarele surse de venituri:
 veniturile de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a
proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole;
 dividende;
 royalty
 cîştigurile de la jocurile de noroc;
 cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii;
 veniturile aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală,
inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în
formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural;
 veniturile aferente desfacerii prin unităţile comerţului de consignaţie a mărfurilor;
 dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente achitate de instituțiile
financiar-bancare.

Reținerea finală scuteşte beneficiarul cîştigurilor şi veniturilor nominlizate

de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la
declararea acestora.
4. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi prezentarea
documentelor privind plăţile şi /sau impozitele reţinute
 Dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi
contribuabilii.
 Sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit:
a) persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii,
inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii
privind achitarea impozitului;
a1) persoanele care practică activitate profesională, indiferent de prezenţa obligaţiei
privind achitarea impozitului;
a2) persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală şi au obţinut
venituri impozabile anuale mai mari de 360000 de lei pe parcursul perioadei fiscale
de declarare, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901 din Codul fiscal;
b) persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi
apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii) care
direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget;
b1) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri conform art.74 din Codul
fiscal;
c) persoanele juridice rezidente, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor
publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;
d) formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei,
indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;
e) reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, indiferent de
prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.
4. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi
prezentarea documentelor privind plăţile şi /sau impozitele
reţinute
 Impozitul reţinut la sursa de plată se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea pînă la
data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

 Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către
plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost
efectuate plăţile.

 Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul pe venit, cu excepţia impozitului reţinut pentru
câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte
scutirea personală, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare
încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi
codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma
totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi datele despre
persoanele şi/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele
veniturilor achitate în folosul lor. În cazul în care, pe parcursul perioadei fiscale, persoanele care sînt
obligate să reţină la sursă impozitul se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea
urmează să prezinte darea de seamă menţionată în termen de 15 zile de la data aprobării bilanţului de
lichidare/ repartiţie a întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare.

 Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul pe venit, sînt obligate, pînă la 1 martie al anului fiscal
imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte beneficiarului acestor plăţi (cu
excepţia celor ce au obţinut venituri conform art.90 1 şi art.91 alin.(1) din Codul fiscal) informaţii
privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate, suma deducerilor prevăzute,
precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii.
 Dările de seamă aferente venitului îndreptat spre plată și impozitul
reținut din acesta
Codul Pеriodiсitа
Tеrmеn dе prеzеntаrе/ tеrmеn
Tipul dărilor dе sеаmă dării de tеа
dе асhitаrе
seamă prеzеntării
Darea de seamă privind reţinerea
IPC 18/
impozitului pe venit, a primelor de tеrmеn dе prеzеntаrе -25 а
din 2021
asigurare obligatorie de asistenţă lunii următoаrе;
- lunаr
medicală şi a contribuţiilor de tеrmеn dе асhitаrе - 25 а lunii
IPC21
asigurări sociale de stat obligatorii următoаrе
calculate
Nota de informare privind salariul şi
alte plăţi efectuate de către patron în IALS 18 tеrmеn dе prеzеntаrе -
folosul angajaţilor, precum şi plăţile pentru 25.01.2021;
аnuаl
achitate rezidenţilor din alte surse de 2021 – tеrmеn dе асhitаrе -
venit decât salariul şi impozitul pe IALS21 25.01.2021.
venit reţinut din aceste plăţi
Nota de informare privind impozitul termen de prezentare -25.01.
reţinut din alte surse de venit anul următor;
decît salariul achitate INR14 anual termen de achitare – 25.01.
persoanelor nerezidente anul următor.
 Așadar, la expirarea anului fiscal de gestiune agenţii
economici sînt obligaţi să declare inspectoratului fiscal
veniturile şi impozitul pe venit reţinut de la persoanele fizice
(formulare tipizate: forma IALS 18/ pentru anul 2021 se va
prezenta IALS21 şi forma INR14 ). Datele respective se
acumulează pe contul personal al fiecărui contribuabil
conform codului personal şi servesc drept argument pentru
urmărirea plăţilor impozitelor şi prezentării declaraţiilor de
către contribuabilii în cauză.

 Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se recunoaşte

totalmente şi se ia în consideraţie la prezentarea
declaraţiei de către persoanele fizice.

 TERMENUL DE PREZENTARE A DECLARAȚIEI DE

CĂTRE PERSOANELE FIZICE (CET18) – 30.04
 Resurse bibliografice
 Codul Fiscal al Republicii Moldova cu modificările și completările în
vigoare pentru anul curent;

 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 693 din 11.07.2018 pentru

aprobarea Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale
aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice
care practică activitate de întreprinzător; Regulamentului cu privire la
determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul
persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova;
Regulamentului cu privire la impozitul pe venitul nerezidenților. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 295-308 din 10.08.2018;
 Taxa pe valoare adăugată

1. Esenţa TVA, subiecţii şi obiectul

impunerii cu TVA. Cotele TVA
2. Înregistrarea ca plătitor de TVA.
Anularea înregistrării ca plătitor de TVA.
Factura fiscală.
3. Livrări scutite de TVA fără drept de
deducere și cu drept de deducere.
4. Modalitatea de calculare a TVA, trecerea
în cont a TVA, perioada fiscală a TVA.
5. Declaraţia privind TVA. Procedura de
restituire a TVA.
Esenţa TVA, subiecţii şi obiectul impunerii cu
TVA. Cotele TVA
• În conformitаtе cu Codul fiscаl аl Rеpublicii
Moldovа, tаxа pе vаloаrеа аdăugаtă еstе un
impozit dе stаt cаrе rеprеzintă o formă dе
colеctаrе lа bugеt а unеi părţi а vаlorii
mărfurilor livrаtе, sеrviciilor prеstаtе cаrе sunt
supusе impozitării pе tеritoriul Rеpublicii
Moldovа, prеcum şi а unеi părţi din vаloаrеа
mărfurilor, sеrviciilor impozаbilе importаtе în
Rеpublicа Moldovа.
 Fiind în prеzеnt cеl mаi importаnt impozit indirеct, tаxа pе vаloаrе аdăugаtă sе
cаrаctеrizеаză prin аnumitе trăsături prеcum:
• еstе o tаxă pе consumul finаl - sе plătеştе еşаlonаt lа dаtа lа cаrе bunurilе аjung lа consumаtorii
finаli în urmа mаi multor opеrаţiuni, în fiеcаrе еtаpă а lаnţului trаnzаcţionаl, TVА аfеrеntă
аchiziţiilor poаtе fi dеdusă (cu аnumitе еxcеpţii) аstfеl că sе аplică TVА numаi lа vаloаrеа
аdăugаtă în еtаpа rеspеctivă; nu gеnеrеаză costuri suplimеntаrе cu еxcеpţiа costurilor lеgаtе dе
аdministrаrеа tаxеi.
• еstе o tаxă cаrе sе аutopеrcеpе - rolul pеrsoаnеi impozаbilе înrеgistrаtă în scopuri dе TVА sе
rеducе în finаl lа аcеlа dе а pеrcеpе TVА în contul bugеtului, dеoаrеcе аcеst mеcаnism prеsupunе
impunеrеа şi colеctаrеа TVА dе lа cliеnţii săi, urmаtă dе virаrеа lа bugеt;
• аplicаrеа еi sе fаcе numаi în ţаrа în cаrе produsul sе consumă, nu undе sе rеаlizеаză produsul ci
аcolo undе еl sе consumă. În consеcinţă tot cе sе еxportа е dеgrеvаt complеt dе plаtа аcеstui
impozit, dаr cе sе importă sе impunе în mod corеspunzător;
• prеzеnțа cаrаctеrului univеrsаl dеoаrеcе sе аplică аsuprа tuturor bunurilor şi sеrviciilor din
еconomiе rеzultаtе аtât din аctivitаtеа curеntă dе еxploаtаrе, cât şi din аctivitаtеа finаnciаră dе
fructificаrе а cаpitаlurilor;
• еstе un impozit unic, dаr cu plаtа frаcţionаlă, cаrе rеzultă din аcееа că sе cаlculеаză pе fiеcаrе
vеrigă (stаdiu) cаrе intеrvinе în rеаlizаrеа şi vаlorificаrе produsului.
• sе cаrаctеrizеаză prin trаnspаrеnţă, dеoаrеcе аsigură fiеcărui subiеct impozаbil posibilitаtеа dе а
cunoаştе еxаct şi concrеt cаrе еstе mărimеа impozitului şi а obligаţiеi dе plаtă cаrе-i rеvinе;
• unicitаtеа, cаrе еxistă în fаptul că indifеrеnt dе circuitul pе cаrе-l pаrcurgе mаtеriа primă până lа
rеаlizаrеа produsului finit, еstе аcеlаşi cа nivеl аl cotеi şi cа mărimе. Prin urmаrе TVА nu еstе
dеpеndеntă dе întindеrеа circuitului еconomic;
• cаrаctеr nеutru - sе rеfеră lа fаptul că аcеst impozit cаrе nu pеrmitе nici un fеl dе discriminаrе, sе
prеzintă sub formа unеi cotе cаrе sе аplică tuturor аctivităţilor еconomicе.
 Subiеctul și obiеctul impunеrii cu TVА

Subiectul impunerii cu TVA Obiectul impunerii cu TVA

a) persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate a)livrarea mărfurilor, serviciilor de către
de întreprinzător, nerezidenții care desfășoară activitate subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul
de întreprinzător în Republica Moldova prin activităţii lor de întreprinzător în Republica
intermediul reprezentanței permanente, care sunt Moldova;
înregistrați sau trebuie sa fie înregistrați în calitate de
plătitori de TVA;
b) persoanele juridice și fizice care desfășoară b) importul mărfurilor în Republica Moldova,
activitate de întreprinzător și care importă mărfuri sau cu excepţia mărfurilor de uz sau consum
servicii, cu execpția persoanelor fizice care importă personal importate de persoane fizice, a căror
mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu valoare nu depăşeşte limita stabilită de
depășește limita stabilită de legislația în vigoare; legislaţia în vigoare, importate de către
persoanele fizice;
c) persoanele juridice şi fizice, cu excepţia c) importul serviciilor în Republica Moldova.
organizaţiilor social-politice, nerezidenţii care
desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica
Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente,
care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau
nu sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA.
 Subiеctul și obiеctul impunеrii cu TVА
Subiectul impunerii cu TVA Obiectul impunerii cu TVA
d) nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea d) livrarea serviciilor prin intermediul
formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează reţelelor electronice efectuată de către
servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin venituri de la nerezidenţii care desfăşoară activitate de
persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfăşoară întreprinzător fără deţinerea formei
activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară organizatorico-juridice în Republica
activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice Moldova în adresa persoanelor fizice
în Republica Moldova, prin intermediul cărora are loc achitarea de către rezidente ale Republicii Moldova care nu
persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfăşoară desfăşoară activitate de întreprinzător;
activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin
intermediul reţelelor electronice de la alţi nerezidenţi, al căror loc de
livrare se consideră a fi Republica Moldova;
e) persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, e) procurarea proprietăţii subiecţilor
inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit impozabili declaraţi în proces de
legislaţiei, şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea insolvabilitate, cu excepţia celor în
întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de T.V.A., declarate în procedură de restructurare şi realizare a
proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare planului, în conformitate cu prevederile
şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii Legii insolvabilităţii nr.149/2012.
insolvabilităţii nr.149/2012;
f) persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, f) procurarea proprietăţii gajate, proprietăţii
inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform ipotecate, proprietăţii sechestrate de la
legislaţiei, şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea subiecţii impozabili.
gajată, proprietatea ipotecată, proprietatea sechestrată de la
întreprinderile înregistrate în calitate de plătitori de T.V.A.
 Nu constituie obiecte impozabile:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional
Liber "Giurgiuleşti", Aeroportului Internaţional Liber "Mărculeşti" sau în cadrul regimului de
antrepozit vamal;
b) venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing;
c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a
vînzărilor în mărime anuală de 0,5% din venitul din vînzări obţinut pe parcursul anului precedent
anului în care se efectuează această livrare, iar pentru întreprinderile nou-create pe parcursul anului,
în mărime lunară de 0,5% din venitul din vînzări obţinut în luna precedentă, cu ajustarea la sfîrşit de
an a sumei respective;
d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic;
e) valoarea nominală a tichetelor de masă percepută de către operatori şi de către unităţile comerciale/de
alimentaţie publică, cu excepţia valorii serviciilor prestate de către operatori unităţilor comerciale/de
alimentaţie publică şi angajatorilor în condiţiile Legii nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă;
f) livrarea bunurilor materiale fungibile în procesul de împrospătare şi înlocuire a acestora conform
prevederilor Legii nr.589/1995 privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare;
g) livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv
persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, a proprietăţii întreprinderilor
declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a
planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012;
h) livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv
persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, a proprietăţii gajate, proprietăţii
ipotecate, proprietăţii sechestrate.
 Înregistrarea subiectului impozabil
• Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor
publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, exceptînd instituţiile de
învăţămînt publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A.
dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de
mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 1,2 milioane de lei, cu excepţia livrărilor
scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect
impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) din Codul fiscal.
• Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd
formularul respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în
care a avut loc depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii
următoare celei în care a avut loc depăşirea.
• Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se
înregistreze în calitate de contribuabil al T.V.A. dacă el preconizează
efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri sau servicii. În acest caz, subiectul
se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost
depusă la Serviciul Fiscal de Stat cererea de înregistrare.
• La înregistrarea subiectului impozabil, Serviciul Fiscal de Stat este obligat să-i
elibereze certificatul de înregistrare, aprobat în modul stabilit, cu indicarea:
a) denumirii (numelui) şi adresei juridice ale subiectului impozabil;
b) datei înregistrării;
c) codului fiscal al subiectului impozabil.
 Înregistrarea subiectului impozabil
• Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care beneficiază de
import de servicii, cu excepţia celor scutite de T.V.A., fără drept de deducere a
căror valoare, fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri, servicii,
efectuate pe parcursul oricăror 12 luni consecutive, cu excepţia livrărilor
scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect
impozabil, depăşeşte 1,2 milioane de lei este obligat să se înregistreze ca
contribuabil al T.V.A.

• Subiectul căruia, în cadrul reorganizării prin fuziune, dezmembrare sau

transformare, i-au fost transmise drepturi şi/sau obligaţii de către
întreprinderea reorganizată deţinătoare a statutului de plătitor de T.V.A. se
consideră înregistrat în calitate de subiect impozabil de la data înregistrării de
stat a noilor persoane juridice, cu excepţia cazului de reorganizare prin
absorbţie, pentru care data înregistrării în calitate de subiect al impunerii cu
T.V.A. este data înregistrării modificărilor în actele de constituire ale
persoanei juridice absorbante.
• Subiecţii sunt obligaţi să înştiinţeze oficial despre reorganizare Serviciul
Fiscal de Stat în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării de stat a
noilor persoane juridice, cu excepţia reorganizării prin absorbţie, pentru care
termenul de 5 zile lucrătoare începe să curgă de la data înregistrării
modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice absorbante.
 Anularea înregistrării subiectului impozabil cu TVA
• În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să
informeze despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Anularea înregistrării ca contribuabil
al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

• Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea

contribuabilului T.V.A. în cazul în care:
• b) subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind T.V.A. pentru fiecare perioadă
fiscală;
• c) informaţia prezentată despre sediul subiectului şi sediul subdiviziunilor acestuia este
neveridică;
• d) subiectul impunerii aflat în proces de lichidare nu a depus cererea privind anularea
înregistrării ca contribuabil al T.V.A în legătură cu lichidarea pînă la începerea
controlului fiscal.

• În momentul anulării înregistrării contribuabilului T.V.A., el se consideră ca subiect

care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe
pentru care, la momentul procurării lor, T.V.A. a fost dedusă şi trebuie să achite datoria
la T.V.A. pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră
valoarea ei de piaţă, iar pentru activele supuse amortizării – valoarea cea mai mare
dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă.

• Data anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii actului de

control în a cărui bază este emisă decizia conducerii Serviciului Fiscal de Stat privind
anularea înregistrării.
 Cotеlе tаxеi pе vаloаrе аdăugаtă

Cotele TVA

Cota standard Cote reduse

20% 8% 12%
 Cotele TVA
Cota
impunerii cu Tipul livrărilor impozabile cu TVA
TVA
Cota standard valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii
- 20% Moldova
- la pîinea şi produsele de panificaţie la laptele şi produsele lactate, cu excepţia produselor alimentare
pentru copii;
- la medicamentele, la alcoolul etilic nedenaturat, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină;
- la gazele naturale şi gazele lichefiate, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi la serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
Cota redusă de - la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală,
produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;
8%
- la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova;
- la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice şi apei calde livrat pe
teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid,
sub formă de produse din activitatea agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri
vegetale provenite din industria alimentară, reziduuri de lemn, precum şi la energia termică produsă din
biocombustibil solid, livrată instituţiilor publice.
– la serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică,
bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanță sau tabără de vacanță pentru
agenții economici a căror activitate operațională se constituie exclusiv din activități de cazare și alimentație
Cota redusă de
publică, conform secțiunii I a Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei;
12%
– la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate,
pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în
cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei.
 Sfera de aplicare a TVA

Livrări

livrări scutite de livrări scutite de

livrări impozabile
cu TVA TVA fără drept de TVA cu drept de
deducere deducere
art. 93 CF
art.103 CF art. 104 CF
 Valoarea impozabil a livrărilor impozabile
• Valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a
fi achitată (fără T.V.A.). Dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parţial, achitată în expresie
naturală, valoarea impozabilă a livrării impozabile constituie valoarea ei de piaţă, care se
determină în conformitate cu art.5 pct.26) şi art.99.

• Valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor şi taxelor care
urmează a fi achitate, cu excepţia T.V.A.

• Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor care au fost sau sînt supuse amortizării de
către furnizor reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor contabilă şi valoarea de piaţă.

• Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală, determinată în

conformitate cu legislaţia vamală, precum şi impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la
importul acestor mărfuri, cu excepţia T.V.A.

• În cazul absenţei documentelor care confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul diminuării
de către importator a valorii mărfurilor, valoarea impozabilă a mărfurilor este determinată de către
autorităţile vamale.
• Valoarea impozabilă a serviciilor prestate prin intermediul reţelelor electronice de către subiecţii
impozabili specificaţi la art.94 lit.d) reprezintă valoarea achitată de către cumpărători (fără T.V.A.).

• Valoarea impozabilă la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de

insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 reprezintă valoarea
procurării proprietăţii achitată sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A.) de către cumpărător.

• Valoarea impozabilă la procurarea proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii

sechestrate reprezintă valoarea procurării proprietăţii achitată sau care urmează a fi achitată (fără
T.V.A.) de către cumpărător.
 Valoarea impozabil a livrărilor impozabile
• Preţ de piaţă, valoare de piaţă – preţul mărfii, serviciului, format prin interacţiunea cererii şi
ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei
mărfurilor, serviciilor identice – prețul stabilit în urma tranzacţiilor încheiate între persoanele ce
nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerţului cu ridicata.

• Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc:
a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor;
iar în cazul lipsei acesteia –
b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice
prin intermediul mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia –
c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc)
la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei
tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă – informaţia despre
cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor
mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat.

• Livrarea efectuată la un preţ mai mic decît cel de piaţă din cauza relaţiilor specifice stabilite
între furnizor şi cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este un
angajat al furnizorului constituie o livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective
constituie valoarea ei de piaţă.
 Modalitatea de calcul al TVA
• Subiecţii impozabili sînt obligaţi să declare şi să achite la
buget pentru fiecare perioadă fiscală, suma T.V.A., care se
determină ca diferenţă dintre sumele T.V.A. achitate sau ce
urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari)
pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A.
achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la
momentul procurării valorilor materiale, serviciilor
(inclusiv T.V.A. la valorile materiale importate) folosite
pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada
fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de dreptul de deducere.
• TVAbuget = TVAcolectată - TVAdeductibilă unde:
TVAcolectată – TVA primită în cazul livrărilor
TVAdeductibilă – TVA achitat la procurări.
 Modalitatea de calcul al TVA
• Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată
furnizorului la procurarea valorilor materiale,
serviciilor depăşeşte suma T.V.A. primită sau care
urmează să fie primită de la cumpărători (beneficiari)
pentru mărfurile, serviciile livrate, diferenţa se
reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o
parte a sumei T.V.A. ce urmează a fi achitată pe
valorile materiale, serviciile procurate în această
perioadă.
• TVAdeductibilă – TVA achitat la procurări ˃ TVAcolectată –
TVA primită în cazul livrărilor

Diferența TVA se reportează în următoarea perioadă

fiscală
 Suma TVA spre restituire
• Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către
întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie, exploataţiile de
producţie a laptelui şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse
lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de pîine, produse de panificaţie,
lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din buget în limitele
diferenţei dintre cota-standard şi cea redusă, înmulţită cu valoarea
livrării ce se impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul
stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.

• TVAdeductibilă – TVA achitat la procurări de entitățile ce produc produse de

panificație și lactate ˃ TVAcolectată – TVA primită în cazul livrărilor de
produse de panificație și lactate

• Diferenţa se restituie din buget în limita a 20% - 8% = 12%

 Suma TVA spre restituire
• Dacă depăşirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate
se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se
scuteşte de T.V.A. cu drept de deducere, acesta are dreptul la
restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită T.V.A. la valorile
materiale, serviciile procurate şi/sau la stingerea sumelor din contul
restituirii impozitelor, în limitele cotei-standard a T.V.A., sau cotei
reduse a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de T.V.A.
cu drept de deducere. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul
stabilit de Guvern, într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile.
• TVAdeductibilă – TVA achitat la procurări ˃ TVAcolectată – TVA primită
în cazul livrărilor scutite de T.V.A. cu drept de deducere
• Diferenţa se restituie din buget în limitele a 20% sau 8%
 Suma TVA spre restituire
• Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi/sau la serviciile
procurate de către întreprinderile ce desfăşoară activitate de
leasing depăşeşte suma T.V.A. la livrările de bunuri sau
servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar
şi/sau operaţional, diferenţa se restituie din buget în limitele
cotei-standard a T.V.A. înmulţite cu valoarea acestor livrări de
bunuri sau servicii. T.V.A. se restituie în modul stabilit de
Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.
• TVAdeductibilă – TVA achitat la procurări de entitățile ce ce
desfăşoară activitate de leasing ˃ TVAcolectată – TVA primită în
cazul serviciilor prestate în cadrul contractelor de leasing
• Diferenţa se restituie din buget în limita a 20%
 Restituirea T.V.A. la investiţii (cheltuieli) capitale
Au dreptul la restituirea sumei TVA:
• subiecţii impozabili care, începînd cu 1 ianuarie 2012, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale, cu
excepţia investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri şi în mijloace de transport (de la poziţiile
tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333), şi sînt înregistraţi în calitate
de plătitori de T.V.A..
• agenţii economici care sînt înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A. şi care, începînd cu 1 mai
2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii
mărfurilor sau serviciilor). Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de producţie care se află
în curs de execuţie sau conservare, ci doar pentru clădirile de producţie care sînt date în exploatare
şi utilizate conform destinaţiei lor finale.
• Subiecţii impozabili nominalizați, care au o depăşire a sumei T.V.A. achitate sau ce urmează a fi
achitată la procurarea valorilor materiale, serviciilor faţă de suma T.V.A. achitată sau ce urmează a
fi achitată de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor au dreptul la
restituirea depăşirii date. Suma pasibilă restituirii nu poate fi mai mare decît suma T.V.A. achitată
pentru valorile materiale, serviciile ce ţin de investiţiile (cheltuielile) capitale efectuate conform
prevederilor prezentate mai sus. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-
un termen ce nu depăşeşte 45 de zile din data depunerii cererii, iar în cazul contribuabililor care au
depus dezacord împotriva actului de control – într-un termen ce nu va depăşi 60 de zile de la data
depunerii cererii de restituire.
• Restituirea T.V.A. se efectuează în limitele depăşirii sumei T.V.A. achitate sau ce urmează a fi
achitată la procurarea valorilor materiale, serviciilor faţă de suma T.V.A. achitată sau ce urmează a
fi achitată de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor, care este
reflectată în declaraţia privind T.V.A. pentru ultima perioadă fiscală.
 TVA la importul de mărfuri
• Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător achită T.V.A. pînă la sau în momentul
prezentării declaraţiei vamale, adică pînă la momentul introducerii
mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova.
• Persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare depăşeşte limita
neimpozabilă de 300 de euro în cazul transportului terestru sau de 430 de
euro în cazul transportului aerian şi maritim achită T.V.A. în funcţie de
valoarea impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micşorează
valoarea impozabilă a mărfurilor).
• Persoanele fizice care, în cadrul tranzacţiilor comerciale (B2C – de la
business la consumator), introduc prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale mărfuri care au caracter comercial, depăşesc limitele
cantitative stabilite de legislaţie sau a căror valoarea intrinsecă depăşeşte
suma de 200 de euro per expediere achită TVA în funcţie de valoarea
impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micşorează valoarea
impozabilă a mărfurilor).
• Mărfuri care nu au caracter comercial sînt mărfurile care, cumulativ,
prezintă un caracter ocazional, sînt destinate exclusiv uzului personal al
destinatarului sau al familiei sale şi care, prin natura sau cantitatea lor, nu
sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie.
 Deducerea sumei T.V.A. pentru mărfurile, serviciile procurate

Se permite spre deducere: Nu se permite spre deducere:

Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi
Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi
achitată, pe valorile materiale, serviciile
achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A., pe
procurate care sînt folosite pentru efectuarea
valorile materiale, serviciile procurate pentru
livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de
efectuarea livrărilor impozabile în procesul
deducere. În acest caz TVA se raportează la
desfăşurării activităţii de întreprinzător.
costuri sau la cheltuieli.
Suma T.V.A. la mărfurile, serviciile importate,
procurate de către subiecţii impozabili pentru
efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfăşurării activităţii de întreprinzător cu Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi
condiția achitării T.V.A. la buget pentru achitată, pe valorile materiale, serviciile
mărfurile, serviciile menţionate. procurate care sînt folosite pentru efectuarea
Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu
achitată, pe valorile materiale, serviciile T.V.A. În acest caz TVA se raportează la costuri
procurate care sînt folosite pentru efectuarea sau la cheltuieli.
livrărilor impozabile şi scutite de T.V.A. fără
drept de deducere se deduce dacă se referă la
livrările impozabile.

• Mărimea deducerii sumei T.V.A. se determină lunar

Documentele care acordă dreptul la deducere
• Subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei T.V.A., achitată
sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile
procurate dacă dispune:

• a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru

care a fost achitată ori urmează a fi achitată T.V.A.; sau
• a1) de documentul de plată care confirmă achitarea T.V.A. la buget
pentru procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de
insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii
nr.149/2012;
• a2) de documentul de plată care confirmă achitarea T.V.A. la buget
pentru procurarea proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate,
proprietăţii sechestrate;
• b) de documentul, eliberat de organul vamal, care confirmă achitarea
T.V.A. la mărfurile importate.
 Termenele obligației fiscale

• Data calculării obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se
consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor.
• Pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării (transmiterii) mărfurilor
cumpărătorului (beneficiarului) sau dacă mărfurile sînt transportate, data livrării
se consideră data la care începe transportarea, cu excepţia mărfurilor de export
pentru care data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul Republicii
Moldova.
• În cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării se consideră data trecerii
bunurilor imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în
registrul bunurilor imobiliare.
• Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării
facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parţial
sau în întregime, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
• Dacă factura fiscală. este eliberată sau plata este primită pînă la momentul
efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data
primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
 • Subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe
Factura fiscală teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului
(beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.
Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul
apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108 din Codul
fiscal.
• Pentru livrările impozitate conform art.104 lit.a) din Codul
fiscal, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie. Printre
livrările enumerate în articolul nominalizat se includ:
livrarile de mărfuri, serviciile pentru export şi toate tipurile
de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de
expediţie).
• Subiectul impozabil inclus în lista privind utilizarea
obligatorie a facturii fiscale electronice (e-factura),
aprobată de Serviciul Fiscal de Stat, la efectuarea livrării
impozabile pe teritoriul ţării, este obligat să prezinte
cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea în cauză
factura fiscală electronică, eliberată în modul stabilit de
Serviciul Fiscal de Stat.
• Începând cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării
impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării,
subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului
(beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală
electronică (e-factura). Aceste prevederi nu se aplică pentru
livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz
natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi
serviciile comunale.
 Perioada fiscală

• Perioada fiscală privind T.V.A. constituie o

lună calendaristică, începînd cu prima zi a
lunii.

• În cazul anulării înregistrării, ultima perioadă

fiscală începe în prima zi a lunii în care a avut
loc anularea şi se termină în ultima zi a lunii
cînd a intrat în vigoare actul cu privire la
anularea înregistrării.
 Declarația privind TVA
• Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte declaraţia privind T.V.A. pentru
fiecare perioadă fiscală. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este
prezentat la Serviciul Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 25 a lunii care
urmează după încheierea perioadei fiscale.
• Declaraţia privind T.V.A. se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode
automatizate de raportare electronică
• Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma T.V.A., care urmează a fi
achitată pentru fiecare perioadă fiscală, cel tîrziu la data stabilită pentru prezentarea
declaraţiei pe această perioadă, cu excepţia achitării T.V.A. în buget:
a) pentru serviciile aferente importului de mărfuri, a cărei achitare se face la momentul
importului mărfii;
b) pentru serviciile importate, a căror achitare se face până la data de 25 a lunii
următoare celei în care a fost importat sau achitat serviciul, în funcţie de ce a avut
loc mai înainte;
c) pentru procurările specificate la art.95 alin.(1) lit.e) şi/sau lit.f), achitarea T.V.A. se
efectuează nu mai târziu de data predării (transmiterii) mărfurilor cumpărătorului
(beneficiarului), eliberării facturii fiscale sau la data la care se efectuează plata,
parţial sau în întregime, în funcţie de ce are loc mai înainte.
 Condițiile aferente restituirii sumei TVA
• Solicitarea restituirii TVA se efectuează prin depunerea la subdiviziunile structurale
ale Serviciului Fiscal de Stat de la locul de deservire a cererii de modelul stabilit în anexa
nr.1 la Regulamentul privind restituire TVA. În cererea de restituire se indică, în mod
obligatoriu, suma TVA solicitată spre restituire. Dacă nu este indicată suma solicitată
spre restituire, cererea nu se examinează.
• Suma TVA solicitată spre restituire trebuie să corespundă cu suma reflectată în Declarația
privind TVA, cu excepția cazurilor de solicitare a restituirii TVA în baza art.101 3 și
1014 din Codul fiscal de către agenții economici care nu sînt înregistrați ca plătitori ai
TVA.
• Cererea de restituire a TVA, cu excepţia cazurilor de restituire a TVA solicitată în temeiul
art.1011, 1013 și 1014 din Codul fiscal, este examinată şi pe marginea ei se adoptă decizia
fără efectuarea controlului tematic, dacă simultan se respectă următoarele cerinţe:
1) subiectul impozabil îşi desfăşoară activitatea cel puţin 2 ani;
2) subiectul impozabil a beneficiat de restituirea TVA de cel puţin două ori;
3) în cadrul ultimului control tematic privind restituirea TVA suma impozitului spre
restituire, confirmată de către Serviciul Fiscal de Stat, corespunde sumei solicitate de
către plătitor;
4) în cadrul ultimului control fiscal sumele impozitelor, taxelor, contribuţiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii şi ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,
calculate de Serviciul Fiscal de Stat, nu depăşeau 1% din valoarea totală a livrărilor
efectuate în perioadele fiscale controlate.
 Condițiile aferente restituirii sumei TVA

• Sumele TVA restituite subiecţilor impozabili, ca urmare

a respectării cerințelor anterior nominalizate, sînt
supuse de către Serviciul Fiscal de Stat controlului
tematic cel puţin o dată pe an.

• În cazul în care subiectul impozabil care a depus

cererea nu satisface cerinţele anterior
nominalizate, Serviciul Fiscal de Stat, în baza cererii
recepţionate privind restituirea TVA, iniţiază controlul
tematic.
 Condițiile aferente restituirii sumei TVA
• La determinarea sumelor TVA spre restituire se verifică sumele TVA
aferente livrărilor şi procurărilor, în modul stabilit de legislaţia în vigoare. În
cazul existenţei dubiilor în partea ce ţine de autenticitatea raporturilor
economice, financiare, la decizia conducerii Serviciului Fiscal de Stat, se va
efectua verificarea prin contrapunere la furnizorii de marfă şi servicii,
conform principiului – pînă la producător sau importator.

• În cazul în care se solicită restituirea TVA pentru perioadele fiscale

anterioare, se verifică sumele TVA aferente livrărilor şi procurărilor pentru
perioadele fiscale începînd cu prima perioadă fiscală care nu a fost supusă
controlului pînă în ultima perioadă fiscală pentru care s-a prezentat
declaraţia privind TVA şi în care este reflectată suma solicitată spre
restituire.

• În cazul în care se solicită restituirea suplimentară a sumelor TVA pentru

perioadele fiscale pentru care anterior s-a solicitat spre restituire
TVA, Serviciul Fiscal de Stat urmează să examineze cererea, cu iniţierea
acţiunilor de verificare a sumei solicitate spre restituire.
 Termenul de restituire a TVA
• Restituirea sumei TVA se efectuează în termen de 45 de zile de la
data depunerii cererii de restituire. Din acest termen, 30 de zile sunt
destinate pentru efectuarea controlului și adoptarea deciziei de
restituire, 7 zile pentru întocmirea documentelor de plată și
transmiterea acestora spre executare Trezoreriei de Stat, iar celelalte
8 zile pentru efectuarea restituirii efective. În cazul solicitării
restituirii pentru perioada fiscală pentru care nu a expirat termenul
de prezentare a Declarației privind TVA, termenul de restituire se
calculează de la data expirării termenului de prezentare a
Declarației.

• Pentru contribuabilii care au depus dezacord împotriva actului de

control, restituirea sumei TVA se efectuează în termen ce nu va
depăși 60 de zile de la data depunerii cererii de restituire. Din acest
termen, 30 de zile sunt destinate pentru efectuarea controlului, 15
zile pentru depunerea dezacordului și celelalte 15 zile pentru
adoptarea deciziei, întocmirea documentelor de plată și efectuarea
restituirii.
 Programul de rambursare a TVA potrivit legii nr.60 din 23.04.2020

• Subiecți ai Programului de rambursare a TVA sunt întreprinderile înregistrate în calitate de

contribuabili ai TVA și care înregistrează sumele TVA spre deducere în perioada ulterioară.
• Subiecții Programului de rambursare a TVA au dreptul la rambursarea sumei TVA spre
deducere în perioada ulterioară.
• Suma rambursării TVA va constitui mărimea minimă dintre următoarele sume:
a) suma TVA spre deducere în perioada ulterioară, înregistrată pentru ultima perioadă fiscală
privind TVA;
b) suma achitată a impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
datorate de angajator, a contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii și a
primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală
datorate de angajator și salariat pentru perioada fiscală și/sau perioadele fiscale ce
corespund perioadei Programului de rambursare a TVA prevăzute la art. 11;
c) suma calculată a impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
datorate de angajator, a contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii și a
primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală
datorate de angajator și salariat pentru luna februarie 2020. În cazul în care suma
prevăzută la lit. b) cuprinde mai multe perioade fiscale, suma calculată conform prezentei
litere se va înmulți cu numărul de perioade fiscale corespunzătoare.
• Suma cumulativă a subvenției pe perioada Programului de rambursare a TVA nu va depăși
suma TVA destinată perioadei ulterioare, reflectată în declarația privind TVA pentru
perioada fiscală decembrie 2019.
 Programul de rambursare a TVA potrivit legii nr.60 din 23.04.2020

• Rambursarea TVA se efectuează în baza cererii subiectului

programului, depusă la Serviciul Fiscal de Stat.

• Cererea se depune după prezentarea dării de seamă, achitarea

impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii datorate de angajator, a contribuțiilor individuale de
asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurare obligatorie
de asistență medicală în formă de contribuție procentuală datorate de
angajator și salariat și prezentarea declarației privind TVA.

• Rambursarea sumei TVA se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat

și Trezoreria de Stat în termen de 25 de zile lucrătoare de la data
depunerii cererii, din care:
- 20 de zile – pentru efectuarea controlului și adoptarea deciziei de
rambursare a TVA de către Serviciul Fiscal de Stat;
- 3 zile – pentru întocmirea documentelor de plată și transmiterea acestora
de către Serviciul Fiscal de Stat spre executare Trezoreriei de Stat;
- 2 zile – pentru achitarea subvenției de către Trezoreria de Stat.
 Accizele
1. Esenţa accizelor. Subiecţii şi obiectele
impunerii cu accize. Cotele accizelor.
2. Procedura de înregistrare a plătitorilor de
acciz.
3. Modalitatea de calcul, trecerea în cont şi
restituirea accizelor.
4. Înlesniri acordate la plata accizelor.
5. Declaraţia privind accizele
 Definiție:
Acciză – impozit de stat care se percepe, direct sau indirect,
asupra următoarelor mărfuri de consum:
a) alcool etilic şi băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) petrolul şi derivatele lui;
d) caviar şi înlocuitori de caviar;
e) parfumuri şi apă de toaletă;
f) îmbrăcăminte din blană;
g) mijloace de transport specificate în anexa nr.2 la titlul IV
din Codul fiscal;
h) alte mărfuri specificate în anexa nr.1 la titlul IV din Codul
fiscal.
 Subiecţii şi obiectele impunerii cu accize.

Subiectul impunerii Obiectul impunerii Baza impozabilă

a) antrepozitarul autorizat mărfurile supuse accizelor, a) volumul în expresie naturală, dacă cotele
care produce şi/sau specificate în anexele accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt
prelucrează mărfuri titlului IV din Codul fiscal. stabilite în sumă absolută la unitatea de
supuse accizelor pe măsură a mărfii;
teritoriul Republicii b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de
Moldova; accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri
b) persoanele juridice şi sînt stabilite cote ad valorem în procente ale
persoanele fizice care accizelor, cu excepţia accizelor la
importă mărfuri supuse țigarete(art.1231);
accizelor. c) valoarea în vamă a mărfurilor importate,
determinată conform legislaţiei vamale,
precum şi impozitele şi taxele ce urmează a
fi achitate la momentul importului, fără a
ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru
mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad
valorem în procente ale accizelor, cu
excepţia accizelor la țigarete (art.1231).
 Cotele accizelor
• Cotele accizelor sunt revizuite periodic, iar dinamica cotelor accizelor
reprezintă o informaţie necesară şi importantă în procesul de analiză şi
prognozare a inflaţiei.
• Cotele accizelor sunt prezentate în anexele titlului IV din Codul fiscal.
• Cotele accizelor se stabilesc:
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize
şi T.V.A., sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în
considerare impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul
importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.
• Mărfurile sînt supuse accizelor la momentul:
a) expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal;
b) importului acestora în Republica Moldova.
• http://demo.weblex.md/item/view/iddbtype/1/id/LPLP199704241163/speci
alview/1/ref/sf#T4
 Procedura de înregistrare a plătitorilor de acciz
• Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu
prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor supuse accizelor sînt obligate să primească certificatul de
acciz de modelul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat, pînă a începe desfăşurarea activităţii în cauză.

• În cererea de solicitare a certificatului de acciz, adresată Serviciului Fiscal de Stat, agentul

economic indică:
a) denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele juridice) şi codul fiscal (codurile fiscale);
b) proprietarul clădirii, încăperii, teritoriului, terenului;
c) denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele juridice) şi codul fiscal (codurile fiscale)
ale arendatorului sau ale locatorului, în cazul în care proprietatea este folosită pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător, în baza contractului de arendă sau de închiriere;
d) formele şi metodele concrete de control, a căror aplicare asigură integritatea mărfurilor supuse
accizelor, inclusiv la expedierea lor dintr-un antrepozit fiscal în altul ale unuia şi aceluiaşi agent
economic, dacă aceste antrepozite se află pe teritorii diferite.
La cerere se anexează schema (planul) amplasării blocului administrativ, a secţiei de producţie, a
depozitului, a altor încăperi aflate pe teritoriul agentului economic, în limitele stabilite pentru
realizarea activităţii de întreprinzător.
 Procedura de înregistrare a plătitorilor de acciz
• În cazul în care cererea conţine informaţii verificabile,
Serviciul Fiscal de Stat eliberează persoanei care a înaintat
cererea, certificatul de acciz şi anexa la acesta care include
schema (planul). Persoana menţionată devine antrepozitar
autorizat.
• Antrepozitarul autorizat este persoană fizică sau juridică
autorizată de Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul activităţii sale,
să producă, să transforme, să deţină sau să expedieze
(transporte) mărfuri supuse accizelor într-un antrepozit fiscal.

• Antrepozit fiscal – totalitatea locurilor, determinate în

certificatul de acciză, în care mărfurile supuse accizelor sînt
produse, transformate, deţinute sau expediate (transportate) de
către antrepozitarul autorizat în activitatea sa, în cadrul cărora
nu se calculează şi nu se achită accizele.
 Procedura de înregistrare a plătitorilor de acciz

• Serviciul Fiscal de Stat poate refuza eliberarea certificatului de acciz

în cazul în care consideră că activitatea agentului economic sau
antrepozitul fiscal nu pot fi controlate ori formele şi metodele de
control nu asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor.
• În cazul în care mai mulţi agenţi economici folosesc unul şi acelaşi
antrepozit fiscal pentru prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor
supuse accizelor, Serviciul Fiscal de Stat este obligat să determine în
mod independent antrepozitarul autorizat (antrepozitarii autorizaţi)
responsabil (responsabili) de achitarea accizelor, în modul stabilit de
acest serviciu.
• Antrepozitarul autorizat care preconizează să facă unele schimbări
ce trebuie reflectate în certificatul de acciz sau în anexa la el este
obligat să adreseze cererea corespunzătoare Serviciului Fiscal de
Stat.
 Anularea şi suspendarea înregistrării subiecţilor impunerii
• În cazul încheierii activităţii de prelucrare şi/sau de fabricare a mărfurilor
supuse accizelor (cu excepţia cazurilor dispunerii de mărfuri supuse accizelor
aflate în stoc), persoanele juridice şi persoanele fizice înregistrate ca
antrepozitari autorizaţi sînt obligate să informeze despre aceasta Serviciul
Fiscal de Stat. Anularea înregistrării ca contribuabil al accizelor se efectuează
în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
• Serviciul Fiscal de Stat este în drept să iniţieze de sine stătător procedura de
anulare a înregistrării antrepozitarului autorizat (cu excepţia cazurilor
dispunerii de mărfuri supuse accizelor aflate în stoc) în cazul în care
antrepozitarul autorizat nu a prezentat în termenul stabilit declaraţia privind
accizele pentru perioadele fiscale a două luni consecutive.
• Data anulării înregistrării ca antrepozitar autorizat se consideră data întocmirii
actului de control în a cărui bază este emisă decizia conducerii Serviciului
Fiscal de Stat privind anularea înregistrării.
• În cazul suspendării activităţii antrepozitarului autorizat în conformitate cu
legislaţia în vigoare, înregistrarea în calitate de antrepozitar autorizat nu se
anulează. În cazul expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din
antrepozitul fiscal în perioada de suspendare a activităţii, obligaţiile şi
drepturile antrepozitarului autorizat se restabilesc din momentul scoaterii
mărfurilor supuse accizelor din antrepozitul fiscal.
 Modalitatea de calcul a accizelor

• Antrepozitarul autorizat care expediază (transportă) mărfuri

supuse accizelor din antrepozitul fiscal, calculează accizele
pornind de la volumul mărfurilor în expresie naturală sau de
la valoarea acestora (în funcţie de cotă – în sumă absolută
sau ad valorem în procente).

• Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de

către subiecţii impunerii pînă la depunerea declaraţiei
vamale sau pînă la data prelungirii termenului de plată. În
cazul în care pentru importul de mărfuri nu se percep
drepturile de import, mărfurile se consideră importate ca şi
cum ar fi fost supuse drepturilor de import, cu respectarea
reglementărilor stabilite de legislaţia vamală pentru regimul
vamal de import.
 Marcarea mărfurilor u timbru de acciz
• Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor sau pînă la importarea
acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova – pînă la momentul
expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal. Modul de procurare şi de utilizare a
"Timbrelor de acciz" este stabilit de către Guvern.
Marfurile care sînt pasibile marcării obligatorii cu Nu sînt marcate obligatoriu cu "Timbru
"Timbru de acciz" de acciz"
Mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru a) vinurile spumoase şi spumante,
consum final, cum ar fi votca, lichiorurile şi alte băuturi divinurile în sticle de suvenire cu
alcoolice, vermuturile şi alte vinuri din struguri proaspeţi, capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri,
alte băuturi fermentate de la poziţiile tarifare 2205 şi de 3 litri şi de 6 litri;
220600, divinurile, comercializate, transportate sau b) producţia alcoolică cu conţinutul de
depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate alcool etilic de pînă la 7% în volum şi
pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile berea;
supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum c) mărfurile supuse accizelor plasate în
final, procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe regimurile vamale tranzit, antrepozit
teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu vamal, admitere temporară, magazin duty-
sistemul ei bugetar free;
Produsele din tutun şi înlocuitorii din tutun (amestecuri d) mărfurile supuse accizelor, fabricate pe
fără tutun pe baza frunzei de ceai) de la poziţia tarifară teritoriul Republicii Moldova şi expediate
24039990001 comercializaţi, transportaţi sau depozitaţi pe de către producător pentru export;
teritoriul Republicii Moldova ori importaţi pentru d1) mărfurile pentru care nu se achită sau
comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile nu urmează a fi achitată acciza;
procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe e) alcoolul etilic nedenaturat (poziţiile
teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale tarifare 2207 şi 2208) utilizat în scopuri
cu sistemul ei bugetar medicale.
 Trecerea în cont şi restituirea accizelor
• Antrepozitarului autorizat i se permite trecerea la cont a accizelor achitate la mărfurile supuse
accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri
supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării) mărfurilor finite supuse accizelor din
antrepozitul fiscal. Trecerea la cont a accizelor se permite numai în limita cantităţii de mărfuri
supuse accizelor folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, la
expedierea (transportarea) lor ulterioară şi în cazul prezenţei documentelor ce confirmă achitarea
accizelor la mărfurile supuse accizelor utilizate. În cazul în care mărfurile supuse accizelor sînt
depuse la maturare, antrepozitarului autorizat i se permite trecerea în cont a accizului în limitele
cantităţii de mărfuri supuse accizelor, utilizate la fabricarea de mărfuri similare supuse accizelor, la
momentul expedierii (transportării) acestor mărfuri similare supuse accizelor din antrepozitul fiscal
şi în cazul prezenţei documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor.

• Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau
de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma accizului calculată la
mărfurile supuse accizelor expediate din antrepozitul fiscal, diferenţa se reportează la costuri sau la
cheltuieli în perioada fiscală în care a avut loc expedierea mărfurilor supuse accizelor din
antrepozitul fiscal.

• Suma accizelor achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de
fabricare pentru obţinerea altor mărfuri nesupuse accizelor se reportează la costuri sau la cheltuieli.
 Trecerea în cont şi restituirea accizelor
• În cazul în care antrepozitarul autorizat exportă mărfuri supuse accizelor în mod
independent sau în baza contractului de comision, de asemenea, livrează mărfuri supuse
accizelor în magazinele duty-free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import, şi/sau în
zonele economice libere, suma accizului achitată anterior pentru mărfurile supuse
accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, utilizate ulterior
pentru prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, se restituie în modul
stabilit de Guvern, în termen de 45 de zile după prezentarea documentelor
justificative stabilite de Guvern. Pentru contribuabilii care au depus dezacord
împotriva actului de control, restituirea se efectuează într-un termen ce nu va depăşi 60
de zile de la depunerea cererii de restituire.

• Exportarea mărfurilor de către persoane fizice care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător şi care nu sînt subiecţi ai impunerii se permite fără dreptul la
restituirea sumelor accizelor la mărfurile supuse accizelor expediate (transportate)
pentru export.

• Restituirea accizelor se efectuează numai subiectului impunerii care dispune de decizie

de restituire a accizelor în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional, iar
în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impunerii, în contul viitoarelor obligaţii ale
acestuia faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar şi/sau contul de plăţi al
subiectului impunerii respectiv.
 Înlesniri acordate la plata accizelor – art. 124 din Codul fiscal

• Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau

consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia
în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă
de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul
terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc
transportul aerian sau maritim, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în
vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.
• Accizele nu se achită de către persoanele fizice care introduc mărfuri, în cadrul
tranzacţiilor comerciale (B2C – de la business la consumator), prin intermediul
trimiterilor poştale internaţionale în cazul în care mărfurile nu au caracter comercial, nu
depăşesc limitele cantitative stabilite de legislaţie şi valoarea intrinsecă a acestora nu
depăşeşte limita neimpozabilă de 200 de euro. În cazul în care mărfurile au caracter
comercial, depăşesc limitele cantitative stabilite de legislaţie sau valoarea intrinsecă a
acestora depăşeşte limita neimpozabilă de 200 de euro, acciza se va calcula pornind de la
valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea
impozabilă a acestora.
• Accizele nu se achită la importul mărfurilor supuse accizelor definite ca ajutoare
umanitare, în modul stabilit de Guvern.
• Accizele nu se achită pentru mărfurile supuse accizelor, importate de către persoane
juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea intrinsecă a acestor mărfuri nu depăşeşte
suma de 100 de euro. În cazul în care valoarea lor intrinsecă depăşeşte limita
neimpozabilă indicată, accizele se calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă,
iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.
 Declarația privind accizele
• Antrepozitarul autorizat este obligat să ţină registrul de evidenţă a mărfurilor supuse accizelor ce se
expediază (se transportă) pentru fiecare antrepozit fiscal. Forma registrului şi informaţia ce trebuie
reflectată în acesta sînt stabilite de către Ministerul Finanţelor. Înscrierea în registru se face pînă la
expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor din antrepozitul fiscal.

• Registrul de evidenţă a mărfurilor expediate (transportate) trebuie să se afle într-un loc determinat,
accesibil verificării de către persoanele cu funcţii de răspundere autorizate ale Serviciului Fiscal de
Stat a înscrierilor, şi să fie prezentat acestor persoane la prima solicitare.

• Antrepozitarii autorizaţi sînt obligaţi să prezinte declaraţia privind achitarea accizelor şi să achite
accizele pînă la data de 25 a lunii care succedă luna în care a fost efectuată expedierea
(transportarea) mărfurilor supuse accizelor. Forma declaraţiei şi modul de completare a acesteia se
stabilesc de către Ministerul Finanţelor.

• Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care nu este înregistrat în calitate de

antrepozitar autorizat, dar care solicită restituirea accizelor în conformitate cu art.125 alin.(32), este
obligat să prezinte declaraţia privind achitarea accizelor pînă la data de 25 a lunii care succedă luna
în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor.

• Declaraţia se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică.

 Impozitul privat. Taxele rutiere şi taxele vamale

1. Subiecţii şi obiectul impunerii cu impozit privat.

Cotele impozitului privat şi stabilirea acestora.
Calculul şi achitarea impozitului privat.
2. Taxele vamale – subiecţii, obiectele, cotele de
impozitare, baza de calcul.
3. Calculul şi achitarea taxelor vamale.
4. Taxele percepute în fondul rutier: subiecţii şi obiectele
impozabile.
5. Cotele taxelor rutiere.
6. Modul de calculare şi termenele de achitare a taxelor
percepute în fondul rutier.
 Subiecţii şi obiectul impunerii cu impozit privat. Cotele
impozitului privat şi stabilirea acestora.

• Impozitul privat reprezintă plata unică care se percepe la

efectuarea tranzacţiilor cu bunuri proprietate publică în
procesul privatizării, indiferent de tipul mijloacelor folosite.
• Subiecţi ai impunerii cu impozit privat sunt persoanele
juridice şi persoanele fizice din RM, precum şi persoanele
juridice şi fizice străine cărora în procesul privatizării li se
transmit în proprietate privată bunuri proprietate publică.
• Obiecte ale impunerii cu impozit privat sunt bunurile
proprietate publică, inclusiv acţiunile.
• Cota impozitului privat se stabileşte în mărime de 1% din
valoarea de achiziţie a bunurilor proprietate publică supuse
privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor supuse
privatizării.
 Calcularea și achitarea impozitului privat
• Impozitul privat se achită până la semnarea contractului de
vânzare-cumpărare și se virează la bugetul de stat sau la
bugetul local, în funcție de apartenența bunului.
• Nu se achită impozit privat în cazul primirii gratuite în
proprietate privată a bunurilor proprietate publică de către
persoane fizice rezidente care nu desfășoară activitate de
întreprinzător.
• În cazul rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare,
determinată de neexecutarea sau de executarea
necorespunzătoare a obligațiilor asumate de cumpărător,
sumele plătite în calitate de impozit privat nu se restituie.
• Monitorizarea îndeplinirii prevederilor cadrului normativ
revine autorităților publice centrale sau locale, în funcție de
apartenența bunului proprietate publică.
 Taxele vamale – subiecţii, obiectele, cotele de
impozitare, baza de calcul
• Taxa vamală repreintă impozitul încasat de organul vamal
conform tarifului vamal de import
• Mărfurile și mijloacele de transport care trec frontiera vamală a
Republicii Moldova sunt supuse vămuirii și controlului vamal.
• Subiecții impunerii – taxele vamale sînt plătite nemijlocit de către
declarant, brocher vamal sau de o altă persoană prevăzută de
legislaţie.
• Declarantul este persoană fizică sau juridică care îşi declară
mărfurile autorităţii vamale
• Baza de calcul a taxei vamale o constituie volumul natural sau
valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în condiţiile legii.
• Baza de calcul a taxei pentru proceduri vamale o constituie
valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe, în condiţiile legii.
 Taxele vamale
• Pe teritoriul Republicii Moldova sunt stabilite
următoarele regimuri vamale:
1) Definitive: import, export.
2) Suspensive: tranzit, antrepozit vamal, perfecționare
activă (cu suspendare), transformare sub control
vamal, admitere temporară și perfecționare pasivă.
Pe teritoriul Republicii Moldova sunt stabilite
următoarele regimuri vamale:
 Calculul şi achitarea taxelor vamale
Se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
1) ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de mărfă;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) şi 2);
4) excepţională, care, la rîndul ei, se divizează în:
a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la
introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în
condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile
producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri
la preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului,
dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale
producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru
organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;
c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii,
dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale
producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru
organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.
 Calculul şi achitarea taxelor vamale
• Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform
anexei nr.2 al legii cu privire la tariful vamal. Taxa pentru efectuarea
procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele
aduse de către agenţii economici autohtoni pentru tîrgurile şi
expoziţiile internaţionale, organizate în teritoriul zonelor economice
libere.
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=124920&lang=ro#

• La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea

în vamă a acesteia autorităţii vamale.
• Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare
referitoare la ea trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte.
• Taxa vamală se calculează şi se percepe în baza valorii în vamă a
mărfii pînă la sau la momentul prezentării declaraţiei vamale.
• Taxa vamală încasată se varsă la bugetul de stat.
 Calculul şi achitarea taxelor vamale
• Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal
se determină prin următoarele metode:
a) în baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza preţului
efectiv plătit sau de plătit;
b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.

• Valoarea mărfurilor de export se determină în baza

valorii contractuale a acestora, luîndu-se în considerare
cheltuielile legate de transportul pînă la frontieră.
 Scutirea de taxa vamală
• Sînt scutite de taxa vamală:
a) mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri, precum şi obiectele
de aprovizionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor
mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în
suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;
b) mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţeni străini, în conformitate cu
legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte;
d) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind confirmată
de organul abilitat;
e) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii) sau în scopuri
filantropice pe linia statului, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;
g) mărfurile plasate sub regimurile vamale de tranzit şi antrepozit vamal şi sub destinaţiile vamale de distrugere şi
abandon în folosul statului;
h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte
limita stabilită de legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita
neimpozabilă de 300 de euro pentru mărfurile introduse de călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de
euro pentru mărfurile introduse de călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, taxa vamală se va calcula
pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă
a acesteia;
h ) mărfurile introduse, în cadrul tranzacțiilor comerciale (B2C – de la business la consumator), prin intermediul
1
trimiterilor poștale internaționale în cazul în care mărfurile nu au caracter comercial, nu depășesc limitele
cantitative stabilite de legislație și valoarea intrinsecă a acestora nu depăşeşte suma de 200 de euro per expediere.
Mărfuri care nu au caracter comercial sînt mărfurile care, cumulativ, prezintă un caracter ocazional, sînt destinate
exclusiv uzului personal al destinatarului sau al familiei sale și care, prin natura sau cantitatea lor, nu sînt destinate
activității comerciale sau de producție. În cazul în care mărfurile au caracter comercial, depășesc limitele
cantitative stabilite de legislație sau valoarea intrinsecă a acestora depăşeşte limita neimpozabilă de 200 de euro,
taxa vamală se calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menționată nu
micșorează valoarea impozabilă a acestora;

• Lista completă se prezintă în art 28 din legea cu privire la tariful vamal

 Modul de restituire a sumelor taxelor vamale plătite în plus
• Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca rezultat al comiterii unor erori de
calcul, al efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca
rezultat al anulării plăţilor după modificarea declaraţiei vamale, se restituie plătitorului
sau se trec în contul altor plăţi vamale şi fiscale dacă nu a trecut mai mult de un an de la
data supraplăţii. Taxa vamală nu se restituie în cazul în care la exportul produselor
compensatoare a fost emisă/se întocmește o dovadă de origine preferențială, care a fost
acceptată de țara de import.
• Restituirea taxei vamale se efectuează în contul stingerii datoriilor față de bugetul public
național, iar în lipsa datoriilor, la cererea plătitorului vamal, în contul viitoarelor
obligații ale acestuia față de bugetul public național sau la contul bancar al plătitorului
vamal respectiv.
• Se interzice restituirea taxei vamale în contul stingerii datoriilor creditorilor plătitorului
vamal, inclusiv persoanelor juridice și fizice cesionari.
• Restituirea taxei vamale se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu
depășește 30 de zile.
• Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu se restituie, cu excepția
cazurilor în care au fost comise erori tehnice și/sau de calcul, precum și în cazul cînd au
fost încasate sume ale taxei pentru efectuarea procedurilor vamale nedatorate conform
legislației.
 Taxele percepute în fondul rutier: subiecţii şi obiectele
impozabile

Sursele de constituire a fondului rutier sunt:

• defalcările de la accizele la benzină şi motorină;
• taxele de trecere pe drumurile RM a vehiculelor neînmatriculate în
republică percepută de la beneficiarii lor, care nu au relaţii fiscale cu
bugetul republican şi care folosesc teritoriul ei pentru trecerea cu vehicule,
pentru transportul de încărcături şi de pasageri;
• taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule
înmatriculate în RM, cu excepţia defalcărilor la bugetele administrativ
teritoriale;
• taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru circulaţia vehiculeor a căror masă
totală, sarcină masică pe osie şi gabarite depăşesc limitele admise;
• mijloacele provenite de la eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi
rutiere internaţionale;
• amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători,
deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere; etc.
 Taxele percepute în fondul rutier: subiecţii şi obiectele
impozabile
• Fondul rutier are o destinaţie specială fiind utilizat pentru finanţarea:
– întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor publice naţionale şi locale;
– proectării de drumuri;
– dezvoltării bazei de producţie a unităţilor care deservesc drumurile;
– producerii de materiale de construcţie rutieră;
– administrareagospodăriei drumurilor, etc.
• Subiecţii impunerii cu impozit rutier sunt posesorii autovehiculelor, în dependenţă de
tipul de activitate care este desfăşurat şi taxa cu care se impozitează.
• Obiect al impunerii sînt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în
Republica Moldova, folosite de către persoanele fizice în scopuri personale, iar de către
persoanele juridice şi persoanele fizice, care practică activitate de întreprinzător - în
activitatea de întreprinzător: motociclete, autoturisme, autocamioane, autovehicule
pentru utilizări speciale pe şasiu de autoturism sau de microbuz, autovehicule pentru
utilizări speciale pe şasiu de autocamion, autoremorchere, remorci, semiremorci,
microbuze, autobuze, tractoare, orice alte autovehicule cu autopropulsie precum şi
autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite
depăşesc limitele admise şi care folosesc drumurile Republicii Moldova. Fiecare taxă îşi
are obiectul său al impunerii în dependenţă de specificul acesteia.
 Cotele taxelor rutiere
• Sistemul taxelor rutiere include:
a) a) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în
Republica Moldova;
b) b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele
neînmatriculate în Republica Moldova (vinieta);
c) c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală,
sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise;
d) d) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia
din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi
montaj;
e) e) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia
din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare;
f) f) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia
din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor de prestare a
serviciilor rutiere.

• Cotele taxelor rutiere se stabilest conform anexelor Titlului IX al Codului

fiscal

http://demo.weblex.md/item/view/iddbtype/1/id/LPLP199704241163/specialview/
1/ref/sf#T9
 Modul de calcul, achitare și declarare a taxelor rutiere
Tipul taxei rutiere Modul de calcul, achitare și declarare a taxelor rutiere
a) taxa pentru folosirea Taxa se calculează de către subiectul impunerii de sine stătător, în funcţie de obiectul impunerii
drumurilor de către şi de cota impunerii.
autovehiculele Taxa se achită de către subiectul impunerii, cu întocmirea documentului de plată, în care se
înmatriculate în indică obligatoriu numărul de identificare (codul VIN), tipul şi marca autovehiculului.
Republica Moldova; Taxa se calculează ţinîndu-se cont de caracteristicile tehnice ale autovehiculului, specificate în
certificatul de înmatriculare al acestuia, şi se indică în documentul de plată.
Darea de seamă privind achitarea taxei se prezintă de către subiecţii menţionaţi la alin.(1) din
prezentul articol, anual, pînă la data de 25 ianuarie a anului următor anului fiscal de gestiune.
b) taxa pentru folosirea Taxa se calculează pentru fiecare obiect al impunerii pe perioada specificată.
drumurilor Republicii Subiecţii impunerii achită taxa la punctele desemnate de Ministerul Economiei şi Infrastructurii,
Moldova de către în numerar şi/sau prin virament, în lei moldoveneşti sau în valută străină la cursul oficial al
autovehiculele leului moldovenesc valabil în ziua efectuării plăţii. Sumele încasate se varsă la bugetul de stat
neînmatriculate în în aceeaşi zi sau în ziua lucrătoare imediat următoare.
Republica Moldova Subiecţii impunerii pot achita vinieta pentru o perioadă de valabilitate de o zi, 7 zile, 15 zile, 30
(vinieta); de zile, 90 de zile, 180 de zile şi 12 luni.
c) taxa pentru folosirea Taxa pentru autovehiculele înmatriculate sau neînmatriculate în Republica Moldova se
drumurilor de către calculează de către organul de specialitate al administraţiei publice în domeniul transportului
autovehicule a căror rutier conform cotelor stabilite.
masă totală, sarcină Subiecţii impunerii achită taxa, în mărime deplină, pînă la obţinerea actelor ce permit
masică pe axă sau ale transportul rutier cu autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror
căror dimensiuni dimensiuni depăşesc limitele admise.
depăşesc limitele Subiecţii impunerii rezidenţi ai Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător
admise; prezintă Serviciului Fiscal de Stat, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului de gestiune în care au fost obţinute actele necesare pentru circulaţia cu depăşirea
limitelor admise, darea de seamă privind taxa calculată, în forma stabilită de Serviciul Fiscal de
Stat.
 Modul de calcul, achitare și declarare a taxelor rutiere
Tipul taxei rutiere Modul de calcul, achitare și declarare a taxelor rutiere
d) taxa pentru Taxa se calculează de către organul abilitat al administraţiei publice centrale şi locale în
folosirea zonei administraţia căruia se află drumurile, prin înmulţirea cotei taxei, în dependență de obiectul
drumului public şi/sau impunerii, cu: a) numărul de proiecte prezentate; b) fiecare metru pătrat de suprafaţă folosită;
zonele de protecţie a c) fiecare metru liniar de suprafaţă folosită.
acestuia din afara Taxa se achită prin intermediul băncilor, printr-o plată unică:
perimetrului a) la data depunerii proiectelor şi, respectiv, la data invitării specialistului la obiect;
localităţilor pentru b) pînă la obţinerea autorizaţiei pentru efectuarea lucrărilor.
efectuarea lucrărilor Subiecţii impunerii prezintă Serviciului Fiscal de Stat, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii
de construcţie şi imediat următoare trimestrului de gestiune în care au fost obţinute actele necesare pentru
montaj; efectuarea lucrărilor, darea de seamă privind achitarea taxei, în forma stabilită de Serviciul Fiscal
de Stat.
e) taxa pentru Pentru obiectivele de publicitate exterioară amplasate în zona drumului public şi/sau zonele de
folosirea zonei protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor, taxa se calculează în dependență de
drumului public şi/sau obiectul impunerii, prin înmulţirea cotei taxei cu:
zonele de protecţie a a) numărul de proiecte prezentate;
acestuia din afara b) fiecare metru pătrat de suprafaţă publicitară.
perimetrului Sumele taxelor achitate pentru obiectele impunerii specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la
localităţilor pentru titlu IX nu se restituie în cazul refuzului de eliberare a autorizaţiei pentru amplasarea obiectivului
amplasarea publicităţii de publicitate exterioară.
exterioare; Taxa se achită pînă la efectuarea acţiunilor specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 şi pînă la
eliberarea autorizaţiei pentru amplasarea obiectivelor specificate la pct.3 din această anexă.
Pentru perioada fiscală în care a fost solicitată autorizaţia de amplasare a obiectivului de
publicitate exterioară, taxa se calculează de către organul abilitat al administraţiei publice
centrale, care prezintă Serviciului Fiscal de Stat, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat
următoare trimestrului de gestiune, o informaţie privind subiecţii impunerii şi sumele calculate şi
achitate ale taxei, în forma stabilită de Serviciul Fiscal de Stat.
 Modul de calcul, achitare și declarare a taxelor rutiere
Tipul taxei rutiere
f) taxa pentru folosirea
zonei drumului public
şi/sau zonele de protecţie
a acestuia din afara
perimetrului localităţilor
pentru amplasarea
obiectivelor de prestare a
serviciilor rutiere.
Modul de calcul, achitare și declarare a taxelor rutiere
Pentru obiectivele de prestare a serviciilor rutiere amplasate în zona drumului public şi/sau
zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor, taxa se calculează prin:
a) înmulţirea cotei taxei cu numărul de proiecte prezentate, în cazul obiectelor impunerii
specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la titlul IX;
b) înmulţirea cotei taxei cu numărul:
- contoarelor de evidenţă a combustibilului livrat, în cazul obiectului impunerii specificat
la pct.4 lit.a) din anexa nr.6 la titlul IX;
- posturilor de prestare a serviciilor, în cazul obiectului impunerii specificat la pct.4 lit.b)
din anexa nr.6 la titlul IX;
- punctelor de vulcanizare, în cazul obiectului impunerii specificat la pct.4 lit.c) din anexa
nr.6 la titlul IX;
c) înmulţirea cotei taxei cu numărul de obiective amplasate, în cazul obiectelor impunerii
specificate la pct.4 lit.d) şi e) din anexa nr.6 la titlul IX;
d) înmulţirea cotei taxei cu fiecare metru pătrat de suprafaţă a terenului proprietate publică
a statului din zona drumului folosit pentru amplasarea şi funcţionarea obiectivului, în cazul
obiectelor impunerii de la pct.4 din anexa nr.6 la titlul IX.
Taxa se achită pînă la efectuarea acţiunilor specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la
titlul IX şi pînă la eliberarea autorizaţiei pentru amplasarea obiectivelor specificate la pct.4
din această anexă.
Pentru perioada fiscală în care a fost solicitată autorizaţia de amplasare a obiectivului de
prestare a serviciilor rutiere, taxa se calculează de către organul abilitat al administraţiei
publice centrale, care prezintă Serviciului Fiscal de Stat, trimestrial, pînă la data de 25 a
lunii imediat următoare trimestrului de gestiune, o informaţie privind subiecţii impunerii şi
sumele calculate şi achitate ale taxei, în forma stabilită de Serviciul Fiscal de Stat.
 Impozitele și taxele locale

1. Impozitul pe bunuri imobiliare și

impozitul funciar
2. Taxele pentru resursele naturale
3. Taxele locale
 Impozitul pe bunuri imobiliare
Subiectii persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova:
impunerii a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;
b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul
de arendă nu prevede altfel;
c) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune şi/sau de
folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii
Moldova;
d) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor
finanţate de la bugetele de toate nivelurile;
e) locatarii bunurilor imobiliare – în cazul contractului de leasing financiar;
f) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare proprietate privată a nerezidenţilor
Republicii Moldova, dacă contractul de arendă/locaţiune nu prevede altfel.
Obiectul bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din intravilan sau din extravilan, clădirile,
impunerii construcţiile, casele de locuit individuale, apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv
bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult,
rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie. Gradul de
finalizare a construcţiei în scopul impozitării se determină de către experţii tehnici în
construcţii sau de către agenţii economici cu activităţi în domeniul expertizei tehnice,
sau de către autoritatea administraţiei publice locale, în baza metodei stabilite de organul
central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.

Baza valoarea estimată a bunurilor imobiliare

impozabila
 Cotele impozitului pe bunurile imobiliare
Pentru bunurile imobiliare
cu destinaţie locativă;
pentru garajele şi
terenurile pe care acestea
sînt amplasate, loturile
întovărăşirilor pomicole
cu sau fără construcţii
amplasate pe ele
– cota maximă – 0,4% din
baza impozabilă a
bunurilor imobiliare;
– cota minimă – 0,05%
din baza impozabilă a
bunurilor imobiliare.
Pentru terenurile Pentru bunurile
agricole cu construcţii imobiliare cu altă
amplasate pe ele destinaţie decît cea
locativă sau agricolă,
inclusiv exceptînd
garajele şi terenurile pe
care acestea sînt
amplasate şi loturile
întovărăşirilor pomicole
- cota maximă – 0,3% 0,3% din baza
din baza impozabilă a impozabilă a bunurilor
bunurilor imobiliare; imobiliare.
- cota minimă – 0,1%
din baza impozabilă a
bunurilor imobiliare.

Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă şi

deliberativă a administraţiei publice locale
 Modul de calcul al impozitului pe bunuri imobiliare
• Impozitul pe bunurile imobiliare se determină prin înmulţirea valorii bunurilor
imobiliare impozabile la cota concretă a impozitului, se calculează după cum urmează:
a) persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător
calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare, pornind
de la valoarea contabilă a bunurilor imobiliare conform situaţiei din 1 ianuarie a
anului fiscal în curs, iar în cazul bunurilor imobiliare dobîndite în cursul anului,
inclusiv în cazul bunurilor imobiliare la care se schimbă subiectul impunerii în cursul
anului – conform valorii contabile de la data dobîndirii acestora. Persoanele juridice,
persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător sînt obligate să prezinte
calculul impozitului pe bunurile imobiliare pînă la 25 septembrie inclusiv a perioadei
fiscale respective. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 25 septembrie a
perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la
Serviciul Fiscal de Stat nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei
de gestiune. Întreprinzătorii individuali, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) al căror
număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi
şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, pînă la 25 martie a perioadei
fiscale următoare celei de gestiune, o dare de seamă unificată.
a) pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, calcularea
sumei anuale a impozitului pe bunurile imobiliare și perfectarea avizelor de plată a
impozitului se efectuează, conform instrucțiunii aprobate de Guvern, de către
serviciile de colectare a impozitelor și a taxelor locale ale primăriilor. Avizele de plată
a impozitului pe bunurile imobiliare se înmânează subiecților impunerii cel târziu
până la 15 iunie a anului fiscal în curs.
 Impozitul funciar
• Impozit funciar este acel impozit local care reprezintă o plată
obligatorie la buget calculată în baza suprafeţei sau gradului de
bonificaţie la hectar a terenurilor.

• Subiecţi ai impunerii cu impozit funciar sunt persoanele fizice şi

juridice, rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care
înregistrează în posesia sa terenuri cu destinaţie agricolă şi altă
destinaţie conform legislaţiei în vigoare precum:
a) proprietarii loturilor de pămînt pe teritoriul Republicii Moldova;
b) arendaşii care arendează terenuri agricole proprietate privată, dacă
contractul de arendă nu prevede altfel;
c) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune
şi/sau de folosinţă) asupra terenurilor proprietate publică de pe
teritoriul Republicii Moldova;

• Obiectele impunerii sunt terenurile cu destinaţie agricolă şi altă

destinaţie din intravilan şi extravilan precum cele ocupate de bazine
acvatice, loturile de pe lîngă domiciliu etc.
 Cotele impozitului funciar
1. Terenurile cu destinaţie agricolă:
a) toate terenurile, altele decît cele destinate fîneţelor şi păşunilor:
• care au indici cadastrali - 1,5 lei pentru 1 grad-hectar;
• care nu au indici cadastrali - 110 lei pentru 1 hectar;
b) terenurile destinate fîneţelor şi păşunilor:
• care au indici cadastrali - 0,75 lei pentru 1 grad-hectar;
• care nu au indici cadastrali – 55 lei pentru 1 hectar;
c) terenurile ocupate de obiecte acvatice (iazuri, lacuri etc.) -115 lei pentru 1 hectar
de suprafaţă acvatică.
 Cotele impozitului funciar
2. Terenurile din intravilan:
a) terenurile pe care sînt amplasate fondul de locuinţe, loturile de pe lîngă domiciliu
(inclusiv terenurile atribuite de către autoritatea administraţiei publice locale ca loturi
de pe lîngă domiciliu şi distribuite în extravilan, din cauza insuficienţei de terenuri în
intravilan):
b) în localităţile rurale - 1 leu pentru 100 m2;
a1) terenurile atribuite de către autoritatea administraţiei publice locale ca loturi de pe lîngă
domiciliu şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan,
neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate:
• în oraşe – 2 lei pentru 100 m2;
• în municipiile Chişinău şi Bălţi – 10 lei pentru 100 m2;
• în celelalte municipii şi în oraşele-reşedinţă – 4 lei pentru 100 m2;
b) terenurile destinate întreprinderilor agricole, alte terenuri neevaluate de către organele
cadastrale teritoriale conform valorii estimate:
• în oraşe şi în localităţile rurale - 10 lei pentru 100 m2;
• în municipiile Chişinău şi Bălţi - 30 lei pentru 100 m2;
• în celelalte municipii şi în oraşele-reşedinţă - 10 lei pentru 100 m2.
3. Terenurile din extravilan, altele decît cele specificate la pct. 5, neevaluate de către
organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate – 70 lei pentru 1 hectar.
5. Terenurile din extravilan pe care sînt amplasate clădiri şi construcţii, carierele şi
pămînturile distruse în urma activităţii de producţie, neevaluate de către organele
cadastrale teritoriale conform valorii estimate – 350 lei pentru 1 hectar.
 Modul de calcul al impozitului funciar
• Impozitul funciar se determină prin înmulţirea cotei concrete a impozitului la
numărul de grad-hectare, hectare sau la suprafaţa terenului ce aparţine
persoanei juridice sau persoanei fizice, se calculează şi se achită după cum
urmează:
a) persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de
sine stătător suma anuală a impozitului funciar şi pînă la 25 septembrie
inclusiv a anului fiscal în curs prezintă Serviciului Fiscal de Stat calculul
impozitului funciar. Pentru terenurile dobîndite după 1 iulie a perioadei fiscale
respective, calculul menţionat se prezintă nu mai tîrziu de 25 martie a anului
următor anului fiscal de gestiune. Calculul impozitului funciar se prezintă
utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în
condiţiile stipulate la art. 187 alin.(21) din Codul fiscal;
b) pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la lit. a), precum şi pentru
gospodăriile ţărăneşti (de fermier) calcularea sumei anuale a impozitului
funciar şi întocmirea avizelor de plată a impozitului se efectuează, conform
instrucţiunii aprobate de Guvern, de către serviciile de colectare a impozitelor
şi taxelor locale ale primăriilor. Avizele de plată a impozitului funciar se
înmînează subiecţilor impunerii cel tîrziu până la 15 iunie a anului fiscal în
curs, iar în cazul terenurilor dobîndite după 30 iunie a anului fiscal în curs –
cel tîrziu pînă la 1 februarie a anului următor anului fiscal de gestiune;
Modul de achitare al impozitului pe bunuri imobiliare/impozitului
funciar
Impozitul pe bunurile imobiliare/ impozitul funciar se achită după cum
urmează:

• În cazul bunurilor imobiliare ale persoanelor juridice şi ale persoanelor

fizice înregistrate în calitate de întreprinzător existente şi/sau dobândite
până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe
bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele locale,
conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25
septembrie a anului curent.

• În cazul bunurilor imobiliare ale persoanelor fizice care nu desfăşoară

activitate de întreprinzător existente şi/sau dobândite până la data de 31 mai
inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de
către subiecţii impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor
impunerii, nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent.

• Întreprinzătorii individuali, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) al căror

număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte
3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe
bunurile imobiliare pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de
gestiune.
Scutirea de plata impozitului pe bunuri imobiliare/impozitului funciar
a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;
b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale
acestora;
c) întreprinderile penitenciarelor;
d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi
Protecţiei Sociale;
e) obiectivele de protecţie civilă;
f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;
g) misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova;
h) persoanele de vîrstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoanele cu dizabilităţi din
copilărie, persoanele cu dizabilităţi medii (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale
şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea
consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate);
i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei
Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;
j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;
k) familiile care au copii cu dizabilităţi în vîrstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la întreţinere şi
îngrijire permanentă persoane cu dizabilităţi;
l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de lichidare a
consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;
m) instituţiile medico-sanitare publice, cabinetele individuale ale medicului de familie şi centrele medicilor de
familie, prevăzute la art.365 din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995, finanţate din fondurile asigurării obligatorii
de asistenţă medicală; etc.
Lista completa se regăsete în art. 283 și 284 din Codul fiscal
 Taxele pentru resursele naturale
• Sistemul taxelor pentru resursele naturale include:
a) taxa pentru apă;
b) taxa pentru extragerea mineralelor utile;
c) taxa pentru folosirea subsolului.
• Plătitorii taxelor pentru resursele naturale prezintă Serviciului Fiscal de
Stat darea de seamă respectivă şi achită în bugetul local de nivelul al
doilea taxele în cauză pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului
de gestiune.
• În lipsa obiectului impunerii, stabilit de prezentul titlu, darea de seamă
privind calculul taxelor nu se prezintă.
• Întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror
număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu
depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.
prezintă, în termen de pînă la 25 martie al anului următor anului fiscal
de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată privind taxa pentru apă,
cu achitarea taxei în acelaşi termen.
 Taxa pentru apă
• Subiecţi ai taxei pentru apă sunt persoanele fizice care
desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice
care:
a) extrag apă din sursele de apă de suprafaţă şi din cele
subterane;
b) utilizează apa potabilă din orice sursă în scopul îmbutelierii;
c) extrag apă minerală naturală;
d) utilizează apa la hidrocentrale.
• Obiect al impunerii îl constituie:
a) volumul de apă extrasă din sursele de apă de suprafaţă şi din
cele subterane;
b) volumul de apă potabilă utilizată din orice sursă în scopul
îmbutelierii;
c) volumul de apă minerală extrasă;
d) volumul de apă utilizată de hidrocentrale.
 Cotele taxei pentru apă
• Taxa pentru apă se percepe în următoarele mărimi:
1) pentru fiecare 1 m3 de apă extrasă din sursele de apă de suprafaţă şi din cele
subterane (exceptând apa minerală naturală extrasă, apa potabilă extrasă
şi/sau utilizată în scopul îmbutelierii) – 0,3 lei;
2) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală extrasă în scopul îmbutelierii –
16 lei;
3) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală extrasă şi utilizată în alte
scopuri decât cele prevăzute la pct.2) – 2 lei;
4) pentru fiecare 1 m3 de apă potabilă extrasă din sursele de apă de suprafaţă şi
din cele subterane în scopul îmbutelierii – 16 lei;
5) pentru fiecare 1 m3 de apă potabilă utilizată în scopul îmbutelierii – 15,7 lei;
6) pentru fiecare 10 m3 de apă utilizată de hidrocentrale – 0,06 lei.

• Subiecţi ai taxei prevăzute la pct.5) sunt persoanele fizice care desfăşoară

activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care îmbuteliază apa
potabilă extrasă de alt subiect.

• Subiecţi ai taxei prevăzute la pct.2) şi 4) sunt persoanele fizice care

desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care extrag şi
îmbuteliază apă minerală naturală şi/sau potabilă.
 Taxa pentru extragerea mineralelor utile
• Subiecţi ai impunerii sunt persoanele fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care
efectuează extragerea mineralelor utile.
• Obiectul impunerii şi baza impozabilă constituie volumul
mineralelor utile extrase în perioada fiscală.
• Taxa se calculează de către subiectul impunerii de sine stătător,
trimestrial, pornind de la volumul mineralului util extras şi cota
corespunzătoare de impunere.
• În calcularea taxei nu se include volumul pierderilor suportate
în procesul de extracţie a mineralului util şi al pierderilor
tehnologice în pilonii de protecţie şi tavanul excavaţiilor
miniere subterane care, conform proiectului, asigură securitatea
oamenilor şi exclud prăbuşirea suprafeţei terestre.
• Cotele taxei pentru extragerea mineralelor utile se prezintă în
anexa 2 a Titlului VIII din Codul fiscal
 Taxa pentru folosirea subsolului
• Subiecţi ai impunerii sunt beneficiarii subsolului – persoanele
fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele
juridice care folosesc subsolul.
• Obiect al impunerii îl constituie spaţiile subterane folosite în
scopul construcţiei obiectivelor subterane, precum şi
construcţiile subterane exploatate de către subiecţii impunerii.
• Baza impozabilă o constituie:
a) valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a
obiectivelor subterane;
b) valoarea contabilă a construcţiilor subterane.
• Cota taxei se stabileşte în mărime de:
a) 3% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de
construcţie a obiectivelor subterane;
b) 0,2% din valoarea contabilă a construcţiilor subterane.
 Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare
a dărilor de seamă fiscale
Mărimea maximă a cotei Termenele de plată a
taxei şi de prezentare
Denumirea Baza impozabilă a obiectului
a dărilor de seamă
taxei impunerii 2021 2022 2023
fiscale de către
subiecţii impunerii
a) Taxă pentru Numărul mediu scriptic 200 lei anualpentru 210 lei anualpentru 220 lei anualpentru Trimestrial, până la
amenajarea trimestrial al salariaţilor şi, fiecare salariat şi/sau fiecare salariat şi/sau fiecare salariat şi/sau data de 25 a lunii
teritoriului suplimentar: fondator al fondator al fondator al imediat următoare
– în cazul întreprinzătorilor întreprinderii întreprinderii întreprinderii trimestrului gestionar
individuali; individuale, al individuale, al individuale, al
– în cazul gospodăriilor gospodăriei ţărăneşti gospodăriei ţărăneşti gospodăriei ţărăneşti
ţărăneşti (de fermier) – (de fermier), de (de fermier), de (de fermier), de
fondatorul şi numărul asemenea membrii asemenea membrii asemenea membrii
membrilor gospodăriilor acesteia şi/sau pentru acesteia şi/sau pentru acesteia şi/sau pentru
ţărăneşti (de fermier); fiecare persoană ce fiecare persoană ce fiecare persoană ce
– în cazul persoanelor care desfăşoară activitate desfăşoară activitate desfăşoară activitate
desfăşoară activitate profesională în profesională în profesională în
profesională în sectorul sectorul justiţiei sectorul justiţiei sectorul justiţiei
justiţiei – numărul de persoane
abilitate prin lege pentru
desfăşurarea activităţii
profesionale în sectorul
justiţiei
b) Taxă de Venitul din vânzări ale 0,25% 0,25% 0,25% Trimestrial, până la
organizare a bunurilor declarate la licitaţie data de 25 a lunii
licitaţiilor şi sau valoarea biletelor de imediat următoare
loteriilor pe loterie emise, cu excepţia trimestrului gestionar
teritoriul loteriilor organizate prin
unităţii intermediul sistemelor de
administrativ- comunicaţii electronice
teritoriale
 Taxele locale
Mărimea maximă a cotei Termenele de
plată a taxei şi de
prezentare a
Baza impozabilă a obiectului
Denumirea taxei dărilor de seamă
impunerii 2021 2022 2023
fiscale de către
subiecţii
impunerii
c) Taxă de plasare Venitul din vânzări ale serviciilor de 5% 5% 5% Trimestrial, până la
(amplasare) a plasare şi/sau difuzare a anunţurilor data de 25 a lunii
publicităţii publicitare prin intermediul serviciilor imediat următoare
(reclamei) cinematografice, video, prin reţelele trimestrului
telefonice, telegrafice, telex, prin gestionar
mijloacele de transport, prin alte
mijloace (cu excepţia TV, internetului,
radioului, presei periodice, tipăriturilor),
cu excepţia amplasării publicităţii
exterioare
d) Taxă de aplicare Venitul din vânzări ale produselor 0,25% 0,25% 0,25% Trimestrial, până la
a simbolicii locale fabricate cărora li se aplică simbolica data de 25 a lunii
locală imediat următoare
trimestrului
gestionar
 Taxele locale
Mărimea maximă a cotei Termenele de
plată a taxei şi de
Denumirea Baza impozabilă a prezentare a
taxei obiectului impunerii 2021 2022 2023 dărilor de seamă
fiscale de către
subiecţii impunerii
e) Taxă Numărul unităţilor mun. Chişinău şi mun. Chişinău şi mun. Chişinău şi Trimestrial, până la
pentru comerciale şi/sau de mun. Bălţi (inclusiv mun. Bălţi (inclusiv mun. Bălţi (inclusiv data de 25 a lunii
unităţile prestări servicii care satele, comunele şi satele, comunele şi satele, comunele şi imediat următoare
comerciale corespund activităţilor oraşele din oraşele din oraşele din trimestrului
şi/sau de expuse în anexa nr.1 la municipiile municipiile municipiile gestionar
prestări Legea nr.231/2010 cu respective): respective): respective):
servicii privire la comerţul interior - 100 000 lei anual - 105 000 lei anual - 110 250 lei anual
(pentru fiecare unitate
comercială şi/sau de Alte municipii şi Alte municipii şi Alte municipii şi
prestări servicii) oraşe: oraşe: oraşe:
- 75 000 lei anual - 78 750 lei anual - 82 687 lei anual
1 grupa

CAEM 47.30 Comune (sate): Comune (sate): Comune (sate):

2 grupa - 50 000 lei anual - 52 500 lei anual - 55 125 lei anual
CAEM 92.00 - cazinourile - 200 000 lei anual - 210 000 lei anual - 220 500 lei anual
automatele de joc - 500 000 lei anual - 510 000 lei anual - 535 500 lei anual
 Taxele locale

Mărimea maximă a cotei Termenele de plată a

taxei şi de
Denumirea Baza impozabilă a prezentare a dărilor
taxei obiectului impunerii 2021 2022 2023 de seamă fiscale de
către subiecţii
impunerii
f) Taxă de Suprafaţa terenului mun. Chişinău şi mun. Chişinău şi mun. Chişinău Trimestrial, până la
piaţă pieţei şi a clădirilor, mun. Bălţi: mun. Bălţi: şi mun. Bălţi: data de 25 a lunii
construcţiilor (fiecare - 100 lei anual - 105 lei anual - 110 lei anual imediat următoare
metru pătrat) a căror trimestrului gestionar
strămutare este Alte municipii şi Alte municipii şi Alte municipii
imposibilă fără oraşe: oraşe: şi oraşe:
cauzarea de prejudicii - 75 lei anual - 79 lei anual - 83 lei anual
destinaţiei lor
Comune (sate): Comune (sate): Comune (sate):
- 50 lei anual - 53 lei anual - 56 lei anual
g) Taxă Venitul din vânzări ale 7,5% 7,5% 7,5% Trimestrial, până la
pentru cazare serviciilor de cazare data de 25 a lunii
prestate de structurile imediat următoare
cu funcţii de cazare trimestrului gestionar
 Taxele locale
Mărimea maximă a cotei Termenele de
plată a taxei şi de
prezentare a
Denumirea Baza impozabilă a obiectului
dărilor de seamă
taxei impunerii 2021 2022 2023
fiscale de către
subiecţii
impunerii
h) Taxă balneară Venitul din vânzări ale biletelor de 2,5% 2,5% 2,5% Trimestrial, până la
odihnă şi tratament data de 25 a lunii
imediat următoare
trimestrului
gestionar
i) Taxă pentru Numărul de unităţi de transport - 6000 lei - 6300 lei - 6615 lei Trimestrial, până la
prestarea (pentru fiecare unitate de transport) anual anual anual data de 25 a lunii
serviciilor de imediat următoare
transport auto de În regim taxi: trimestrului
călători pe gestionar
teritoriul Mijloace de transport cu capacitatea - 15 000 lei - 15 750 lei - 16 537 lei
municipiilor, de până la 24 de locuri, inclusiv anual anual anual
oraşelor şi (fără locul şoferului)
satelor Mijloace de transport cu capacitatea - 27 600 lei - 28 980 lei - 30 439 lei
(comunelor) de peste 25 de locuri (fără locul anual anual anual
şoferului)
 Taxele locale
Mărimea maximă a cotei Termenele de plată a
taxei şi de prezentare
Denumirea Baza impozabilă a a dărilor de seamă
taxei obiectului impunerii 2021 2022 2023 fiscale de către
subiecţii impunerii

j) Taxă pentru Suprafaţa parcării 30 lei anual 31,5 lei anual 33 lei anual Trimestrial, până la
parcare pentru fiecare pentru fiecare pentru fiecare data de 25 a lunii
metru pătrat metru pătrat metru pătrat imediat următoare
trimestrului gestionar
k) Taxă de la Numărul de câini aflaţi Conform condiţiilor stabilite de autoritatea administraţiei publice locale
posesorii de în posesiune pe parcursul
câini unui an
p) Taxă pentru Numărul de persoane Conform condiţiilor stabilite de autoritatea administraţiei publice locale
salubrizare fizice înscrise la adresa
declarată ca domiciliu, în
funcţie de apartament şi
bloc sau casă la sol
q) Taxă pentru Suprafaţa feţei (feţelor) 1200 lei anual 1260 lei anual 1323 lei anual Trimestrial, până la
dispozitivele dispozitivului publicitar pentru fiecare pentru fiecare pentru fiecare data de 25 a lunii
publicitare metru pătrat metru pătrat metru pătrat imediat următoare
trimestrului
gestionar"