Contabilitatea Venituri Si Cheltuielilor Operationale

1
CUPRINS
INTRODUCERE.................................................................................................................................. 3
CAPITOLUL I. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND VENITURILE ȘI CHELTUIELILE DIN

ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ.................................................................................................... 9
1.1. Cadrul normativ al contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională..........
9 1.2. Componența și clasificarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională................
11 1.3. Recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea
operațională................ 18
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA ȘI DOCUMENTAREA VENITURILOR ȘI

CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ .........................................................
24
2.1. Contabilitatea și documentarea cheltuielilor din activitatea operațională............................... 24
2.2. Contabilitatea și documentarea veniturilor din activitatea operațională .................................
33
CAPITOLUL III. PREZENTAREA INFORMAȚIEI PRIVIND VENITURILE ȘI CHELTUIELILE

DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ..........................................................................................
36
3.1. Dezvăluirea informațiilor privind veniturile și cheltuielile din activitatea operațională în

situații financiare ............................................................................................................................
36
3.2. Dezvăluirea informațiilor privind veniturile și cheltuielile din activitatea operațională în

rapoarte statistice și fiscale............................................................................................................. 38
CONCLUZII.......................................................................................................................................
46
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................
49
Anexe..................................................................................................................................................
52
2
INTRODUCERE
Importanța și actualitatea temei de cercetare. Informația, în deosebi cea economică, este

existentă astăzi în toate sferele de activitate fiind o componentă importantă a progresului. Ea are o
aplicare largă în domeniul economico- financiar. Pentru primirea deciziilor corecte, conducerea
unităților economice are nevoie de informație diversă privind situația financiară și rezultatele
activității entității.
Fundamentarea deciziilor se referă, în special la contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din
activitatea operațională care constituie unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de evidență
a oricărei entități ce desfășoară activitatea de întreprinzător.
În cadrul acestui sector se formează un șir de indicatori, cum ar fi: cifra de afaceri, costul
vânzărilor, profitul brut, care servesc drept bază pentru determinarea obligațiilor fiscale, elaborarea
bugetelor entităților, luarea deciziilor manageriale și economice.
În exactitatea și oportunitatea calculului indicatorilor sus menționați sunt cointeresați toți
utilizatorii informațiilor contabile: investitorii, personalul angajat, furnizorii, clienții, autoritățile
publice etc.
Nu se poate gospodări fără a măsura, cântări sau evalua, necomparând veniturile cu cheltuielile
operaționale, neasigurând depășirea încasărilor asupra cheltuielilor. În urma comparării veniturilor
operaționale obținute cu cheltuielile operaționale suportate se constată rezultatul brut al activității
economico - financiare a entității, care poate fi sub formă de profit sau pierdere. Acesta are un rol
semnificativ în contextul actualului sistem contabil din Republica Moldova, întrucât rezultatele
financiare obținute de fiecare unitate de producție depind de efortul propriu al colectivului de muncă.
În baza acestuia se evaluează activitatea anterioară și se elaborează bugetele activității entității în
perspectivă. Conform elementelor acestuia, managerii determină posibilitățile și direcțiile principale
de diversificare a activității de bază.
Deoarece de mărimea, corectitudinea și completivitatea indicatorilor ce descriu veniturile și
cheltuielile operaționale depinde în mod direct puterea informațională a rezultatului financiar brut,
studierea particularităților documentării și contabilizării veniturilor și cheltuielilor este deosebit de
importantă.
Scopul cercetării. Scopul de bază al acestei lucrări constă studierea particularităților de
documentare și contabilizare a veniturilor și cheltuielilor generate de activitatea operațională a unei
entități concrete.
3
Principalele întrebări la care se va încerca a găsi răspuns în lucrarea dată țin de momentele-
cheie aferente documentării, contabilizării veniturilor și cheltuielilor operaționale. Obiectivele
principale ale actualei lucrări sunt:
∙ Studierea cadrului normativ al contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea
operațională;
∙ Componența și clasificarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională; ∙
Descrierea criteriilor de recunoaștere și evaluare a veniturilor și cheltuielilor din activitatea
operațională;
∙ Aprecierea particularităților de contabilizare și documentare a cheltuielilor din activitatea
operațională;
∙ Aprecierea particularităților de contabilizare și documentare a veniturilor din activitatea
operațională;
∙ Descrierea modului de dezvăluire a informațiilor privind veniturile și cheltuielile din
activitatea operațională în situații financiare, în rapoarte statistice și fiscale.
Obiectul cercetat îl constituie patrimoniul entității „SANFFARM-PRIM” S.A. „SANFFARM-
PRIM” S.A. a fost înființată la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut, la Soroca cu denumirea
Depozitul central de Medicamente. Pentru că Depozitul se afla în subordinea Ministerului Sănătății
al RSSM, la începutul anilor 40, a fost trecut cu sediul în capitala Moldovei, Chișinău, ca
subdiviziune a Direcției Principale Farmaceutice a МS al RSSМ, cu denumirea Baza de
medicamente. Destrămarea Uniunii Sovietice și reformele politice din perioada anilor 1989-1996 și-
au pus amprenta și asupra domeniului farmaceutic, aducând modificări repetate atât în structura
întreprinderii cât și asupra obiectivelor acesteia.
Astfel, în anul 1989 Direcția Principală Farmaceutică a fost reorganizată în Asociația de
Producere Republicană „Farmacia”,
În anul 1991, în Republica Moldova, pentru prima dată a fost pus în discuție subiectul
privatizării, iar la 4 iulie 1991 prin Legea nr.627-XII, Parlamentul RM a dat posibilitate cetățenilor
să participe la privatizarea locuințelor și a întreprinderilor unde activau.
Ca urmare a privatizării, în anul 1993 Asociația de Producere Republicană „Farmacia” a fost
reorganizată în Asociația „Moldova farm”, iar ulterior în societate pe acțiuni, fondatorii căreia devin
Statul cu 99,11% și 0,89% - angajații întreprinderii.
4
Odată cu aceste modificări întreprinderea a trecut la autogestiune, și deși se afla în subordinea
Ministerului Sănătății, directorul general era cel care organiza și răspundea totalmente pentru
activitatea întregii societăți. Or, în primul rând, directorul general avea scopul să scoată
întreprinderea din greutăți și să reușească să o aducă în ascensiune,
Așadar, în anul 1997 Consiliul de administrare al societății decide, de comun acord cu
Adunarea generală a acționarilor, schimbarea denumirii în „Basa-Farm” S.A. și cu deviza
„Partenerul Dumneavoastră sigur” devine cunoscută atât în republică cât și peste hotare.
În anul 1999 cu mari eforturi, a devenit unul dintre principalii importatori și distribuitori de
medicamente și produse parafarmaceutice din Moldova.
La sfârșitul anului 2003, din anumite motive, a fost schimbată denumirea în „SANFARM
PRIM”S.A. și până în prezent apare ca o companie modernă și un lider de distribuție pe piața
farmaceutică din Moldova.
Indiferent de situația economico-politică la diferite etape de dezvoltare din Republica
Moldova, „SANFARM-PRIM“S.A. a obținut performanțe ce au plasat compania printre cele mai de
succes depozite farmaceutice din țară. Cu această ocazie, în special pentru organizarea calitativă a
asistenței farmaceutice, „SANFARM-PRIM”S.A. a fost menționată, în anul 2004, cu diploma
Ministerului Sănătății și Protecției Sociale.
Factorul cel mai important în succesul obținut de întreprindere îl reprezintă abilitatea
conducerii de a formula scopuri clare, raționale, acceptabile pentru întreg colectivul.
Depozitul farmaceutic „SANFARM-PRIM”S.A. își desfășoară activitatea pe adresa mun.
Chișinău, str. Grenoble 149 A.
Structura organizatorică a „SANFARM-PRIM”S.A. constă din departamente și servicii. Cei
peste 150 de angajați dintre care 50 farmaciști, și peste 30 de laboranți-farmaciști, reprezintă un
colectiv de muncă omogen, cu orientare pozitivă față de muncă
Principalul domeniu de activitate al „SANFARM-PRIM” S.A. îl constituie activitatea
farmaceutică, inclusiv importul, păstrarea, distribuirea, realizarea produselor farmaceutice și
parafarmaceutice precum și prestarea serviciilor informaționale în domeniul farmaceutic.
Scopul principal este deservirea impecabilă și satisfacerea deplină a necesităților pacienților.
Obiectivul principal al „SANFARM-PRIM”S.A. constă în asigurarea întreprinderilor farmaceutice
și instituțiilor medico-sanitare, indiferent de tipul de proprietate, cu produse farmaceutice și
parafarmaceutice de calitate și la prețuri accesibile.
5
Întru realizarea de succes a scopului și obiectivelor „SANFARM-PRIM”S.A. a stabilit câteva
principii și anume:
∙ principiul respectării stricte a legislației în vigoare, în special în domeniul farmaceutic și
protecției consumatorului;
∙ principiul calității maxime a serviciilor prestate;
∙ principiul operativității executării serviciilor;
∙ principiul responsabilității profesionale;
∙ principiul înaltei calități a produselor supuse realizării;
∙ principiul dezvoltării continui a serviciilor farmaceutice.
Având la bază un scop bine determinat, urmat de obiective și principii strategice, „SANFARM
PRIM”S.A. stă la dispoziția cu următoarele:
∙ medicamente și produse parafarmaceutice de calitate, eficiente și inofensive; ∙ medicamente și
produse parafarmaceutice la preturi accesibile și flexibile; ∙ condiții avantajoase de colaborare cu
instituțiile farmaceutice și medico-sanitare ; ∙ livrări rapide de medicamente și produse
parafarmaceutice cu ridicata, pentru farmacii și instituții medicale din țară;
∙ livrări de medicamente și produse parafarmaceutice cu amănuntul pentru persoane fizice în
rețeaua de farmacii amplasate în instituțiile medico-sanitare din țară;
∙ prestarea serviciilor informaționale în domeniul farmaceutic atât către pacienți, cit și pentru
specialiștii din cadrul instituțiilor farmaceutice și medico-sanitare din Republică; Actualmente
„SANFARM-PRIM” S.A. menține relații comerciale atât cu producători locali cât și de peste hotare
și oferă pieței farmaceutice din Moldova peste 2000 de denumiri de produse farmaceutice și
parafarmaceutice. Printre clienți fideli ai „SANFARM-PRIM”S.A. se numără circa 1000 de farmacii
cu filiale și toate instituțiile medico-sanitare.
Contabilitatea în entitate este ținută de către Departamentul financiar-contabil, instituit ca
subdiviziune structurală autonomă, subordonată direct managerului entității și condusă de Directorul
financiar-contabil (Anexa 1).
Răspunderea pentru ținerea și întocmirea situațiilor financiare revine conducătorului entității.
Deasemenea, acesta are responsabilitatea de a crea condiții optime pentru a se ține corect
contabilitatea, asigură îndeplinirea riguroasă a cerințelor contabilității privind întocmirea
6
documentelor și prezentarea informației necesare pentru ținerea evidenței și completarea situațiilor
financiare.
„SANFARM-PRIM” S.A. aplică sistemul contabil complet în partidă dublă cu prezentarea
situațiilor financiare complete.
Pentru aprecierea activității entității, în tabelul 1 sunt prezentați principalii indicatori economico-
financiari ai „SANFARM-PRIM” S.A., în perioada anilor 2019-2020. Tabelul 1
Analiza principalilor indicatori economico-financiari ai activității entității
„SANFARM-PRIM” S.A.
Indicatori Perioada de gestiune Abaterea

absolută
Anul Anul (mii lei)
precedent curent
(2019) (2020)
1 2 3 4=3-2
1. Venituri din vânzări, mii lei 81940,5
2. Costul vânzărilor, mii lei 74707,4
3. Profit brut, mii lei 7233,1
4. Profit până la impozitare, mii lei 859,9
5. Cheltuieli privind impozitul pe venit, mii lei -
6. Profit net (pierdere netă), mii lei 859,9
7. Rentabilitatea veniturilor din vânzări (%), 8,827

calculată în baza profitului brut (rd.3 : rd.1×100)
Sursa: Elaborat de autor în baza situațiilor financiare ale entității „SANFARM-PRIM” S.A.
pentru anul 2020 (Anexa 2)
Potrivit datelor din tabelul 1 se apreciază pozitiv nivelul rentabilității vânzărilor calculate în
baza profitului brut. În anul 2020 la fiecare leu venit din vânzări entitatea obținea circa 8,827 bani
profit brut.
În lucrarea dată, autorul își propune să prezinte principalele aspecte practice, dar și teoretice
privind modul de contabilizare a operațiunilor aferente documentării și contabilizării veniturilor și
cheltuielilor operaționale în cadrul unei entități concrete.
Lucrarea dată este structurată în 3 capitole.
În primul capitol autorul își propune să evidențieze principalele abordări conceptuale privind
veniturile și cheltuielile din activitatea operațională prin perspectiva contabilității și anume trecerea
în revistă a actelor normative care reglementează contabilitatea, caracteristica generală a acestora,
7
criteriile de recunoaștere și evaluare, dar și perfectarea documentară a tranzacțiilor aferente
veniturilor și cheltuielilor operaționale.
Capitolul doi al prezentei lucrări va fi destinat studiului practic al contabilității veniturilor și
cheltuielilor operaționale ale entității în dependență de tipul operațiunii ce le generează. În capitolul
trei se va caracteriza modul de prezentare a informației privind veniturile și cheltuielile din
activitatea operațională în situațiile financiare ale entității, în rapoartele statistice și fiscale.
8
CAPITOLUL I. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND VENITURILE ȘI
CHELTUIELILE DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ
1.1.Cadrul normativ al contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională
Sistemul de reglementare normativă a contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea

operațională reprezintă toate normele contabile impuse în mod obligatoriu printr-o normă juridică.
Reglementarea contabilității cuprinde:
∙ asigurarea normativă și aplicarea cerințelor unice ale contabilității și raportării financiare
pentru entități, indiferent de tipul activității economice;
∙ corespunderea prevederilor Standardelor naționale de contabilitate (SNC) și ale Standardelor
naționale de contabilitate pentru sectorul public (SNCSP) nivelului de dezvoltare economică al țării
și cerințelor utilizatorilor de situații financiare;
∙ asigurarea condițiilor necesare pentru aplicarea unică a standardelor de contabilitate, inclusiv a
Standardelor internaționale de raportare financiară (SIRF);
∙ stabilirea normelor contabile și de raportare financiară pentru entitățile micului business; ∙
stabilirea cerințelor privind respectarea normelor contabile și de raportare financiară; ∙ stabilirea
cerințelor față de entitățile care efectuează instruirea profesională continuă a
contabililor și prestează servicii de ținere a contabilității și de întocmire a situațiilor financiare.
Principalul act normativ care reglementează activitatea contabilă, inclusiv contabilizarea veniturilor
și cheltuielilor din activitatea operațională este Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din
15.12.2017. Aceasta stabilește principiile metodologice unice ale contabilității și raportării
financiare, regulile generale privind documentarea operațiilor economice, întocmirea registrelor
contabile, inventarierea patrimoniului, corectarea erorilor contabile, întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare [1.1].
Următorul act normativ în ierarhia reglementării contabilității veniturilor și cheltuielilor
operaționale îl reprezintă Standardele naționale de contabilitate (SNC) și anume SNC „Venituri” și
SNC „Cheltuieli”. SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli” conțin norme generale de ținere a
contabilității, evaluare și recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor [1.3, 1.4].
SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”
este elaborat în baza Directivelor UE, IAS 8 „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile
și erori” și IAS 10 „Evenimente ulterioare perioadei de raportare”.
9
Obiectivul acestui standard constă în stabilirea modului de selectare, aplicare și modificare a
politicilor contabile, de modificare a estimărilor contabile, de corectare a erorilor, de contabilizare a
evenimentelor ulterioare și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare și se aplică la
selectarea politicilor contabile, modificarea estimărilor contabile, corectarea erorilor și contabilizarea
evenimentelor ulterioare [1.6].
Politicile contabile se selectează de către fiecare entitate de sine stătător și se aprobă pentru
fiecare perioadă de gestiune de către organul (persoana) responsabil(ă) pentru ținerea contabilității și
raportarea financiară.
Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziție (hotărâre, dispoziție, ordin
etc.) emis de către organul (persoana) responsabil(ă) pentru ținerea contabilității și raportarea
financiară și se aplică tuturor subdiviziunilor entității începând cu prima zi a perioadei de gestiune
următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate.
Politicile contabile se selectează de către entitate în baza sistemului de reglementare normativă
a contabilității care prevede diferite variante de recunoaștere, evaluare și contabilizare a elementelor
(obiectelor) contabile (de exemplu metoda de recunoaștere a veniturilor din prestarea serviciilor).
În politicile contabile se indică criteriile de evaluare, recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor
operaționale, precum și componența acestora în cadrul entității.
Standarde internaționale de raportare financiară (IFRS-urile) – standarde și interpretări, emise
de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, care au devenit valabile în Republica
Moldova după acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova. Acestea includ: Standarde
internaționale de raportare financiară; Standarde internaționale de contabilitate; Interpretări IFRIC; și
Interpretări SIC [4.3].
Planul general de conturi contabile este un model normativ privind clasificarea, codificarea și
aplicarea conturilor. El reprezintă un tablou al sistemului de conturi în cadrul căruia fiecare cont
desemnat printr-o denumire și un simbol cifric este încadrat într-o anumită grupă și clasă în raport de
o anumită caracteristică de grupare, precum și de normele de aplicare a fiecărui cont. Planul general
de conturi contabile este elaborat în baza SNC și a altor acte normative contabile, ținând cont de
cerințele de prezentare a informațiilor în situațiile financiare și necesitățile informaționale ale entității
[1.2].
10
Planul general de conturi contabile se extinde asupra entităților care țin contabilitatea în partidă
dublă, cu excepția entităților care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS),
și instituțiilor publice.
Planul general de conturi contabile reglementează modul de înregistrare a faptelor economice
în conturi care rezultă din prevederile SNC și altor acte normative contabile. Înregistrarea faptelor
economice în conturi se efectuează în funcție de conținutul economic al acestora, cu respectarea
principiilor, normelor și politicilor contabile ale entității [1.2].
Pentru veniturile și cheltuielile operaționale, în Planul general de conturi contabile sunt
prevăzute grupele de conturi ale 61 și 71. Grupele de conturi ale 61 și 71 sunt conturi de rezultate, și
sunt destinate generalizării informației privind veniturile și cheltuielile din activitatea operațională a
entității. La data raportării rulajele creditoare ale conturilor de venituri și rulajele debitoare ale
conturilor de cheltuieli se iau în calcul la determinarea indicatorilor din situația de profit și pierdere.
Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163 din 24.04.1997 stabilește principiile generale ale
impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al Serviciului Fiscal de Stat și
al altor participanți la relațiile reglementate de legislația fiscală, principiile de determinare a
obiectului impunerii, principiile evidenței veniturilor și cheltuielilor deduse, modul și condițiile de
tragere la răspundere pentru încălcarea legislației fiscale, precum și modul de contestare a acțiunilor
Serviciului Fiscal de Stat și ale persoanelor cu funcții de răspundere ale acestora [1.9].
Acesta reglementează relațiile ce țin de executarea obligațiilor fiscale în ce privește impozitele
și taxele de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare și percepere a
impozitelor și taxelor locale.
Instrucțiuni, scrisori și alte acte instructive emise de Ministerul Finanțelor al Republicii
Moldova, care reprezintă explicații privind modul de ținere a contabilității în diferite domenii de
activitate ale entităților.
1.2.Componența și clasificarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională
Veniturile și cheltuielile din activitatea operațională constituie unul dintre elementele contabile
principale ale oricărei entități care desfășoară activitate de antreprenoriat. Informațiile privind
veniturile și cheltuielile din activitatea operațională sunt furnizate de contabilitate care este
influențată de doi factori principali:
11
∙ identificarea elementelor care corespund definiției veniturilor și cheltuielilor din activitatea
operațională ce pot fi incluse în componența acestora;
∙ clasificarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională după diferite criterii în scopul
obținerii informațiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare și luarea deciziilor
economice.
Componența și modul general de clasificare a veniturilor și cheltuielilor din activitatea
operațională a entităților din Republica Moldova sunt reglementate de prevederile SNC și a Planului
general de conturi contabile.
Venituri din activitatea operaţionale

operaţională
• Costul vînzărilor
• Venituri din vînzări • Cheltuieli de distribuire
• Alte venituri din activitatea operaţională • Cheltuieli administrative
Cheltuieli ale activităţii • Alte cheltuieli din activitatea operaţională
Figura 1.1 Clasificarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională

Potrivit figurii 1.2 veniturile din vânzări reprezintă venituri din vânzarea produselor finite,
mărfurilor, veniturile din prestarea serviciilor, avantajele obținute din operațiile de barter, contracte
de construcție [1.4].
12
Venituri din vînzarea produselor
i
r
ăz n
ir
v
u
ti
e
Venituri din contracte de leasing operaţional şi
V
Venituri din vînzarea mărfurilor

financiar (arendă, locaţiune)
Venituri din prestarea serviciilor Venituri din contracte de microfinanţare Alte
Venituri din executarea lucrărilor venituri din vînzări
Venituri din contracte de construcţie

Figura 1.2 Componența veniturilor din vânzări
Alte venituri operaționale includ sumele primite sau de primit din ieșirea activelor curente, cu
excepția produselor finite și mărfurilor, din arenda curenta, precum și sub formă de amendă,
penalități, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate din modificarea metodelor de
evaluare a activelor curente [1.4].
Venituri din ieşirea altor active circulante

e
Venituri din recuperarea prejudiciului material

a
iț
Venituri din plusurile de active imobilizate şi

circulante constatate la inventariere
a
Venituri din decontarea datoriilor cu termen de

e
prescripţie expirat
p
ir Venituri din ajustările privind deprecierea

activelor circulante
u
Venituri aferente diferenţelor favorabile dintre

e
cursul oficial al BNM şi cursul de cumpărare-

v
vînzare a valutei străine
t
Alte venituri operaţionale
lA
Venituri din sancţiuni
13
Figura 1.3 Componența altor venituri operaționale
Cheltuielile activității operaționale sânt generate de fabricarea și comercializarea produselor,
prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, achiziționarea și comercializarea mărfurilor, executarea
contractelor de construcție, transmiterea în folosință temporară a activelor proprii în baza
contractelor de leasing etc [1.3].
Costul vânzărilor cuprinde valoarea contabilă mărfurilor și produselor vândute și/sau transmise
în schimbul altor active, serviciilor (lucrărilor) prestate (executate) terților în cadrul activității
operaționale, precum alte cheltuieli corelate cu veniturile din vânzări. Componența costului
vânzărilor este prezentată în figura 1.4:
Valoarea contabilă a produselor vîndute
Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute

r
Costuri aferente contractelor de construcţie

o
li
ăz
Costuri aferente contractelor de leasing operaţional

n
v
şi financiar (arendă, locaţiune)
Costuri aferente contractelor de microfinanţare

u
ts
C
Alte costuri aferente veniturilor din vînzări
Costul serviciilor prestate
Figura 1.4 Componența costului vânzărilor
Costul lucrărilor executate terţilor
Cheltuielile de distribuire reprezintă cheltuieli aferente promovării și comercializării
produselor/mărfurilor și serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi suportate până la comercializarea
produselor/mărfurilor (de exemplu, cheltuielile de publicitate), în procesul comercializării acestora
(de exemplu, salariile personalului antrenat în procesul de comercializare) sau după comercializarea
lor (de exemplu, cheltuielile pentru reparația mărfurilor în perioada de garanție) [1.3].
În funcție de pragul de semnificație, cheltuielile suportate până la comercializarea
produselor/mărfurilor pot fi contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontarea ulterioară a acestora
la
14
cheltuielile curente în perioadele de comercializare a produselor/mărfurilor. Componența
cheltuielilor de distribuire este prezentată mai jos:
1. Costul materialelor utilizate în procesul de comercializare a produselor/mărfurilor (ambalare,
etichetare, păstrare, deservire etc.).
2. Cheltuieli de depozitare și pregătire a produselor/mărfurilor pentru comercializare. 3.
Cheltuieli de transportare și expediere a produselor/mărfurilor de la depozitul entității până la
locul de predare cumpărătorului sau până la stația de expediere (aeroport, debarcader) cu
condiția că aceste cheltuieli le suportă vânzătorul.
4. Cheltuieli legate de exportul produselor/mărfurilor (drepturile de export, serviciile brokerului
vamal, serviciile terminalului vamal etc.).
5. Cheltuieli aferente serviciilor de marketing primite.
6. Comisioane mandatarului sau comisionarului pentru serviciile de intermediere prestate la
comercializarea bunurilor.
7. Cheltuieli de publicitate, participare la expoziții și tîrguri: valoarea mostrelor transmise
cumpărătorilor/mandatarilor și care nu vor fi returnate, valoarea produselor/mărfurilor
alimentare utilizate pentru degustare, cheltuieli ale altor activități similare.
8. Cheltuieli aferente serviciilor de reparație și deservire prevăzute în perioada de garanție
pentru produsele/mărfurile comercializate.
9. Provizioane constituite pentru compensarea costului serviciilor de reparație și deservire
prevăzute în perioada de garanție pentru produsele/mărfurile vândute, precum și pentru
compensarea pierderilor din returnarea produselor/mărfurilor vândute.
10. Plăți pentru leasingul operațional, locațiunea și arenda operațională a imobilizărilor
corporale utilizate în scopuri comerciale.
11. Cheltuieli aferente returnării produselor/mărfurilor vândute, precum și reducerile de preț
acordate.
12. Taxe și impozite nerecuperabile aferente comercializării produselor/mărfurilor. 13.
Amortizarea, întreținerea și reparația imobilizărilor necorporale și corporale, obiectelor de mică
valoare și scurtă durată utilizate în procesul de comercializare a produselor/mărfurilor. 14.
Cheltuieli privind creanțele comerciale compromise inclusiv provizioane constituite. 15. Alte
cheltuieli de distribuire [1.3].
15
Cheltuielile administrative reprezintă cheltuielile aferente organizării, deservirii și gestionării
entității în ansamblu. Componența cheltuielilor administrative este prezentată mai jos: 1. Cheltuieli
cu personalul administrativ.
2. Diferențe de salarii plătite angajaților transferați de la alte entități cu păstrarea, în decursul
unei anumite perioade, a cuantumurilor salariilor de funcție de la locul de muncă precedent,
precum și în cazul interimatului provizoriu, dacă achitarea unor astfel de diferențe este
prevăzută de legislația în vigoare.
3. Recompense unice pentru vechime în muncă și adaosuri pentru vechime în muncă pe
specialitate la entitatea respectivă, plătite personalului administrativ în conformitate cu
legislația în vigoare.
4. Plata indemnizațiilor de concediu personalului administrativ, inclusiv compensările pentru
concediile anuale nefolosite.
5. Plăți suplimentare, ajutoare materiale, indemnizații, sporuri și compensații acordate
salariaților entității (cu excepția celor legate de procesele de producție și prestare a
serviciilor).
6. Plăți legate de concedierea personalului entității prevăzute de legislație în cazul lichidării și
reorganizării entității, reducerii numărului sau statelor de personal.
7. Amortizarea, întreținerea și reparația (cu excepția costurilor capitalizate aferente reparației)
imobilizărilor necorporale și corporale, obiectelor de mică valoare și scurtă durată cu
destinație administrativă.
8. Plăți pentru leasingul operațional al imobilizărilor corporale utilizate în scopuri
administrative.
9. Cheltuieli de conservare și de întreținere a imobilizărilor corporale conservate în conformitate
cu actele normative în vigoare.
10. Cheltuieli privind rechizitele de birou, formularele documentelor primare și rapoartelor. 11.
Cheltuieli pentru paza obiectelor administrative și asigurarea securității antiincendiare a
acestora.
12. Cheltuieli privind delegarea personalului administrativ.
13. Cheltuieli de protocol (reprezentanță).
14. Cheltuieli pentru activitățile de protecție civilă, inclusiv uzura inventarului și amortizarea
imobilizărilor corporale utilizate în aceste scopuri.
16
15. Compensații personalului administrativ al entității pentru utilizarea în scopuri de serviciu a
autoturismelor personale.
16. Defalcări pentru întreținerea curentă a aparatului de conducere al organizațiilor ierarhic
superioare, asociațiilor, concernelor, altor structuri și organe de conducere.
17. Cheltuieli suportate în scopuri filantropice și de sponsorizare.
18. Cheltuieli ce țin de asigurarea personalului administrativ și a bunurilor cu destinație
administrativă.
19. Cheltuieli aferente angajării forței de muncă.
20. Costul serviciilor prestate entității de către bănci, burse de mărfuri, organizații de
intermediere și de altă natură, entități de consulting și asistență juridică, societăți de audit,
birouri de traduceri, mass-media în vederea publicării situațiilor financiare, oficii poștale,
entități de telecomunicații, internet-provideri etc.
21. Cheltuieli ce țin de pregătirea și perfecționarea profesională a personalului administrativ. 22.
Cheltuieli pentru cercetări științifice și dezvoltare care nu se capitalizează. 23. Impozite și taxe
cu destinație generală, precum și taxa pe valoarea adăugată și accizele
nerecuperabile, calculate conform legislației în vigoare, cu excepția impozitului pe venit. 24.
Cheltuieli pentru procurarea literaturii de specialitate, materialelor normative și instructive,
precum și abonarea la ediții speciale (ziare, reviste etc.), cu excepția celor recunoscute ca
imobilizări corporale.
25. Cheltuieli pentru acțiunile de ocrotire a sănătății, organizarea timpului liber și a odihnei
salariaților entității.
26. Cheltuieli aferente desfășurării adunărilor generale a acționarilor și perfectării documentelor
necesare.
27. Indemnizații curente calculate membrilor consiliului și comisiei de cenzori ale entității, cu
excepția celor achitate din profitul net.
28. Cheltuieli privind protecția muncii personalului administrativ.
29. Cheltuieli de judecată și taxele de stat aferente.
30. Alte cheltuieli administrative [1.3].
Alte cheltuieli ale activității operaționale includ cheltuielile legate de desfășurarea activității
operaționale a entității, dar care nu pot fi atribuite la costul vânzărilor, cheltuielile de distribuire sau
17
cheltuielile administrative [1.3]. Componența altor cheltuieli ale activității operaționale este
prezentată mai jos:
1. Valoarea contabilă a activelor circulante vândute și transmise în schimbul altor active și în
capitalul social al altor entități, cu excepția costului produselor/mărfurilor vândute. 2. Costurile
îndatorării, inclusiv cheltuielile privind dobînzile aferente creditelor bancare (inclusiv, aferente
obligațiunilor și cambiilor emise) și contractelor de leasing financiar care nu se capitalizează în
conformitate cu prevederile SNC „Costurile îndatorării”, precum și cele aferente creditelor bancare
și împrumuturilor compromise și cele aferente împrumuturilor achitate filialelor, entităților fiice și
asociate, comisioanele legate de contractarea creditelor bancare și împrumuturilor, cheltuielile cu
amortizarea primelor aferente obligațiunilor emise, cheltuielile altor activități legate de atragerea
surselor împrumutate.
3. Valoarea contabilă a lipsurilor și pierderile din deteriorarea activelor constatate la inventarierea și
recepția acestora, cu excepția deteriorărilor recunoscute de vânzător.
4. Costul produselor constatate ca rebut definitiv și cheltuielile legate de remedierea produselor
rebutate parțial.
5. Pierderi cauzate de întreruperile în activitățile de bază.
6. Costuri indirecte de producție neincluse în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate în
conformitate cu SNC „Stocuri”.
7. Amenzi, penalități, despăgubiri pentru nerespectarea prevederilor legislației și clauzelor
contractuale.
8. Cheltuieli aferente constituirii provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli, inclusiv pentru creanțe
compromise.
9. Creanțe compromise decontate cu excepția creanțelor comerciale în cazul în care nu sânt
constituite provizioane.
10. Alte cheltuieli operaționale [1.3].
1.3. Recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională
Prin recunoașterea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională se subînțelege

reflectarea acestora în conturile contabile și situația de profit și pierdere.
Veniturile și cheltuielile din activitatea operațională se recunosc, de regulă, separat pentru
fiecare tranzacție în baza contabilității de angajamente. Aceasta înseamnă că veniturile și cheltuielile
18
din activitatea operațională se recunosc în perioada când au fost obținute/efectuate, indiferent de
momentul primirii numerarului de la cumpărător sau plății către furnizor.
Prin evaluarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională se subînțelege
determinarea sumei acestuia care urmează a fi reflectată în conturile contabile și situațiile financiare.
Astfel, veniturile din activitatea operațională se evaluează la valoarea justă a contraprestației
(mijlocului de plată) primite sau de primit diminuată cu valoarea oricăror reduceri de preț, bonusuri
și altor reduceri comerciale acordate de către vânzător.
Recunoașterea și evaluarea veniturilor din activitatea operațională este condiționată de sursa
de obținere a acestora – vânzarea produselor și mărfurilor, prestarea serviciilor [1.4]. Veniturile din
vânzarea produselor și mărfurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite simultan
următoarele condiții:
1. entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și beneficiile semnificative aferente dreptului de
proprietate asupra bunurilor. Transferul riscurilor și beneficiilor semnificative aferente drepturilor de
proprietate asupra bunurilor, de regulă, coincide cu momentul predării bunurilor către cumpărător
sau, la respectarea altor condiții contractuale, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra
bunurilor respective către cumpărători;
2. entitatea nu mai gestionează bunurile vândute ca în cazul deținerii în proprietate a acestora și
nu deține controlul efectiv asupra bunurilor;
3. mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
4. este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției vor fi generate către entitate; și
5. costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil [1.4].
Dacă entitatea păstrează riscurile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra
bunurilor, tranzacția nu reprezintă o vânzare și veniturile nu sunt recunoscute. De exemplu, aceste
riscuri se păstrează atunci când:
1. entitatea are obligații legate de rezultate nesatisfăcătoare, neacoperite de prevederile
garanțiilor normale;
2. obținerea veniturilor dintr-o anumită vânzare este condiționată de obținerea de către
cumpărător a veniturilor din comercializarea bunurilor;
3. bunurile sunt livrate, dar trebuie instalate, iar instalarea reprezintă o parte semnificativă a
contractului și nu a fost încă realizată de către entitate; și
19
4. cumpărătorul are dreptul de a anula vânzarea pe parcursul unui anumit termen și dintr-un
motiv specificat în contractul de vânzare-cumpărare și entitatea-vânzător nu este sigură de
probabilitatea returnării bunurilor [1.3].
În cazul vânzărilor cu livrări amânate veniturile se recunosc la respectarea simultană a
următoarelor condiții:
1. este probabil că se va efectua livrarea bunurilor;
2. la data recunoașterii vânzării, bunurile sunt disponibile, identificate și pregătite pentru livrare
cumpărătorului;
3. cumpărătorul confirmă în scris solicitarea de amânare a livrării;
4. se respectă condițiile de plată prevăzute în contract [1.4].
Veniturile din vânzări cu livrări amânate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există
decât intenția de a achiziționa sau de a produce bunurile pentru a fi livrate.
Vânzările cu livrări amânate apar în cazul tranzacțiilor de comercializare a bunurilor care
necesită condiții speciale de transportare și de păstrare (de exemplu, vânzarea produselor vinicole în
loturi mari, a substanțelor chimice).
În cazul vânzărilor cu livrări amânate entitatea-vânzător contabilizează două operațiuni
distincte:
1. comercializarea bunurilor care se contabilizează în același mod ca și vânzările obișnuite; 2.
primirea bunurilor în custodie cu reflectarea acestora în conturile extrabilanțiere. Veniturile din
vânzarea bunurilor se ajustează prin stornarea valorii bunurilor returnate și/sau cu suma reducerii
prețurilor acestora în cazul în care livrarea și returnarea (reducerea prețurilor) bunurilor au avut loc
în aceiași perioadă de gestiune. În cazul în care vânzarea și returnarea (reducerea prețurilor)
bunurilor au avut loc în perioade de gestiune diferite veniturile nu se ajustează, iar pierderile din
returnarea bunurilor vândute sau din reducerea prețurilor acestora se înregistrează ca cheltuieli
curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri. Veniturile
din vânzarea bunurilor nu se ajustează în cazul apariției unor incertitudini legate de recuperabilitatea
anumitor sume recunoscute anterior ca venituri. Aceste sume se recunosc ca cheltuieli curente sau se
recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri. Veniturile din prestarea
serviciilor se recunosc în cazul îndeplinirii simultane a următoarelor condiții:
1. mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
20
2. este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției să fie obținute de către entitate; 3.
stadiul de execuție a tranzacției la data raportării poate fi evaluat în mod credibil; și 4. costurile
apărute pe parcursul tranzacției și costurile de finalizare a tranzacției pot fi evaluate în mod credibil
[1.4].
Evaluarea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează, de regulă, în mărimea valorii
acestora, stabilită de părțile contractante și confirmată documentar. Evaluarea acestor venituri este
credibilă doar în cazul în care entitatea a convenit cu celelalte părți participante la tranzacție
următoarele condiții:
1. drepturile fiecărei părți care au putere juridică și se referă la prestarea și primirea
serviciilor; 2. compensația presupusă;
3. metodele și condițiile de plată.
Recunoașterea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează conform uneia din
următoarele metode:
1. metoda prestării integrale;
2. metoda procentului de finalizare [1.4].
Metoda prestării integrale se recomandă în cazurile în care termenul de prestare a serviciilor
nu depășește o perioadă de gestiune. La utilizarea acestei metode veniturile din prestarea serviciilor
se recunosc și se contabilizează după încheierea tranzacției.
Metoda procentului de finalizare este aplicabilă în cazurile în care serviciile, potrivit unuia și
aceluiași contract, sunt prestate pe parcursul mai multor perioade de gestiune. Prin această metodă,
veniturile se recunosc pe stadii distincte ale tranzacției, în funcție de procentul de finalizare a
acesteia, adică în perioadele de gestiune în care are loc prestarea efectivă a serviciilor.
Recunoașterea veniturilor în baza metodei procentului de finalizare se admite la respectarea
simultană a următoarelor condiții:
1. momentul încheierii tranzacției sau a unui stadiu distinct al acesteia poate fi determinat cu un
grad înalt de certitudine la data raportării;
2. cheltuielile suportate în procesul tranzacției și cele necesare pentru finalizarea acesteia pot fi
determinate în mod credibil [1.4].
În cazul aplicării metodei procentului de finalizare, suma veniturilor poate fi determinată în
baza unuia din următoarele procedee:
∙ volumului efectiv al serviciilor prestate;
21
∙ ponderii volumului efectiv al serviciilor prestate în volumul total al serviciilor prevăzute de
contract;
∙ ponderii cheltuielilor suportate la o dată prestabilită în totalul cheltuielilor prevăzute de
contract.
Dacă serviciile sunt prestate printr-un număr nedeterminat de operațiuni în cursul unei
perioade de timp prestabilite, care nu pot fi repartizate pe stadii, veniturile se recunosc conform
metodei liniare sau în altă bază stabilită în politicile contabile ale entității.
Dacă rezultatul unei tranzacții de prestare a serviciilor nu poate fi determinat cu un grad înalt
de certitudine, veniturile se recunosc doar în mărimea cheltuielilor suportate care au fost sau,
posibil, vor fi recuperate de către beneficiari.
În cazul în care rezultatul tranzacției nu poate fi estimat în mod credibil și recuperarea
costurilor suportate nu este probabilă, veniturile nu sunt recunoscute, iar costurile aferente
tranzacției se înregistrează ca cheltuieli curente.
Veniturile din prestarea serviciilor se ajustează prin stornarea valorii serviciilor cu valoarea
serviciilor neacceptate și/sau suma reducerii prețurilor acestora în cazul în care prestarea și
neacceptarea/reducerea prețurilor serviciilor au avut loc în aceeași perioadă de gestiune. În cazul în
care prestarea și neacceptarea/reducerea prețurilor serviciilor au avut loc în perioade de gestiune
diferite, veniturile nu se ajustează, iar pierderile rezultate se înregistrează ca cheltuieli curente sau se
recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri [1.4].
Cheltuielile activității operaționale se recunosc dacă se respectă următoarele criterii: ∙
există o certitudine întemeiată privind diminuarea beneficiilor economice ale entității; ∙
mărimea cheltuielilor poate fi evaluată în mod credibil.
Cheltuielile activității operaționale se recunosc concomitent cu:
∙ diminuarea activelor fără o reducere concomitentă a datoriilor sau o creștere a altor active; ∙
majorarea datoriilor fără o creștere concomitentă a activelor;
∙ calcularea amortizării contabilizate conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale” [1.3].
Cheltuielile activității operaționale se recunosc în baza următoarelor principii: ∙ contabilitatea de
angajamente;
∙ prudența.
Conform principiului contabilității de angajamente, cheltuielile se recunosc în perioada în
care au fost suportate, indiferent de momentul plății numerarului sau compensării sub altă formă.
22
Conform principiului prudenței, cheltuielile se recunosc astfel încât mărimea acestora să nu
fie subevaluată. În contabilitate se înregistrează toate cheltuielile, inclusiv pierderile aferente
perioadei de gestiune, indiferent de faptul dacă există sau nu posibilitatea recuperării acestora.
Entitatea recunoaște cheltuielile concomitent cu veniturile care provin din aceleași operațiuni
economice (de exemplu, costul bunurilor vândute se recunoaște ca cheltuieli concomitent cu
veniturile obținute din comercializarea acestora). Recunoașterea cheltuielilor are loc și în cazul în
care acestea nu sunt corelate cu veniturile curente [1.4].
Cheltuielile se evaluează la:
1. valoarea contabilă a activelor ieșite;
2. costul efectiv al serviciilor prestate/lucrărilor executate;
3. suma retribuțiilor calculate efectiv personalului, suma contribuțiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente; 4. suma amortizării
calculate și deprecierii activelor imobilizate;
5. suma provizioanelor constituite;
6. costul serviciilor primite etc [1.4].
23
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA ȘI DOCUMENTAREA
VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA
OPERAȚIONALĂ
2.1. Contabilitatea și documentarea cheltuielilor din activitatea operațională
Cheltuielile activității operaționale sunt generate de fabricarea și comercializarea produselor,

contractelor de leasing etc.
Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente cheltuielilor din activitatea
operațională derivă din tipul operațiunii care le generează. Fiecare operațiune economică aferentă
cheltuielilor din activitatea operațională se contabilizează în temeiul documentelor primare.
Înregistrarea faptelor economice fără documentarea și reflectarea acestora în contabilitate
sunt interzise. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării faptelor economice, iar dacă
acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea faptelor respective.
Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanțelor
și alte autorități publice sau poate elabora și utiliza formulare de documente primare, aprobate de
conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor Legii contabilității și raportării financiare.
Documentele primare ce servesc temei pentru înregistrarea operațiunilor aferente cheltuielilor
din activitatea operațională sunt prezentate în figura 2.1.
Factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special. Modul de
completare și utilizare a facturii fiscale este reglementat de Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118
din 28.08.2017 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special
„Factura fiscală” și a Instrucțiunii privind completarea acestuia.
Factura fiscală se utilizează în cazurile:
1. Livrării mărfurilor, activelor, inclusiv în cazurile în care au fost emise avize de însoțire a
mărfurilor;
2. Prestării serviciilor și executării lucrărilor cu excepția serviciilor financiare prestate de către
instituțiile financiare, organizațiile de micro-finanțare, asociațiile de economii și împrumut: 3.
Transportării activelor în cadrul entității dezintegrate din punct de vedere teritorial și în afara
entității fără transmiterea dreptului de proprietate.
4. Transmiterii activelor în leasing, arendă, locațiune sau uzufruct.
24
5. Refacturarea cheltuielilor compensate [1.12]. Facturi
fiscale
e c
v o
Acte de achiziție a serviciilor de locațiune și a

c
cheltuielilor aferente Foi de parcurs

i
Ordine de plată
e
m
Borderouri de calcul al salariului
u
Borderouri de calcul al uzurii Extrase bancare
Bonuri de consum
Bonuri de casă
Procese-verbale
Deconturi de avans
Figura 2.1 Documentele primare ce servesc temei pentru înregistrarea operațiunilor

aferente cheltuielilor din activitatea operațională
Factura fiscală se perfectează de către furnizor pentru fiecare cumpărător/beneficiar în parte, cu
excepția cazurilor stabilite de Codul fiscal, cu completarea obligatorie a tuturor rechizitelor necesare
pentru achitarea completă și corectă pe operațiunile efectuate și, de asemenea, pentru scoaterea din
gestiune și intrarea în gestiune a mărfurilor livrate, activelor transmise/transportate, precum și pentru
confirmarea faptului livrării serviciilor de către furnizor beneficiarilor [1.12].
Pentru livrările și prestările de servicii în locurile special amenajate pentru vânzarea cu
amănuntul și în cadrul comerțului electronic cu plata în numerar și/sau prin intermediul
instrumentelor de plată fără numerar, la solicitarea beneficiarului (cumpărătorului), în baza bonurilor
mașinii de casă și control prezentate de către acesta, furnizorul eliberează factura fiscală (în cazul
mai multor bonuri ale mașinii de casă și control – una generalizatoare, cu indicarea în coloana 10.1 a
denumirii mărfurilor, numărului și datei bonurilor mașinilor de casă și control), iar în rândul „data
livrării se va indica data livrării conform bonului mașinii de casă și control (sau perioada în care au
fost eliberate bonurile mașinii de casă și control).
25
Dacă, pornind de la specificul livrării, nu apare necesitatea completării în factura fiscală a unor
indicatori, cu excepția celor obligatorii stabiliți conform Instrucțiunii privind evidența, eliberarea,
păstrarea și utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998, aceștia nu se completează.
Entitatea care ține contabilitatea cu ajutorul sistemelor informaționale computerizare și care își
execută dreptul la imprimarea de sine stătător a facturilor fiscale pe hârtia prevăzută cu însemne de
protecție, cu condiția reflectării în factura fiscală a informației obligatorii, poate să includă informație
adăugătoare, pornind de la specificul activității desfășurate. Tabelul de pe versoul formularului ce
cuprinde rândurile 18-22 nu se imprimă în cazul lipsei indicatorilor respective [1.12].
În cazul operațiunilor economice ce țin de primirea serviciilor de leasing (locațiune), precum și
la refacturarea cheltuielilor aferente serviciilor de locațiune, obținute de la persoanele fizice
(cetățeni), neînregistrate în calitate de subiecți ai activității de antreprenoriat, la care se anexează în
mod obligatoriu facturile eliberate conform contractului de prestare a serviciilor publice de
gospodărire comunală, se utilizează formularul tipizat al actului de achiziție a serviciilor de
locațiune și a cheltuielilor aferente, aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Finanțelor și
Biroului Național de Statistică nr. 88/106 din 6 octombrie 2008, publicat în MO nr. 189/559 din
21.10.2008 [1.13].
Actul se întocmește în două exemplare de către locatar/arendaș. Primul exemplar se eliberează
locatorului, iar al doilea exemplar rămâne la locatar. Se interzice utilizarea de către entități a
formularului „Actul de achiziție a serviciilor de locațiune și a cheltuielilor aferente” cu seria și
numărul ce nu-i aparține [1.13]
Foile de parcurs pentru autoturisme și autocamioane servesc drept bază pentru trecerea la
pierderi a combustibilului utilizat. Utilizarea foii de parcurs de către agenții economici care
exploatează autoturismele este obligatorie.
Foaia de parcurs este un document de evidență primară cu regim special, prevăzut cu semne de
protecție, serie și număr stabilite centralizat.
Foaia de parcurs se perfectează conform instrucțiunii aprobată prin ordinul Departamentului
Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova nr.108 din 17 decembrie 1998. Foaia de
parcurs se remite șoferului de către persoana autorizată, de regulă, pentru o singură zi de lucru sau,
după necesitate, pe o perioadă mai îndelungată [4.1].
26
Pe foaia de parcurs se aplică în mod obligatoriu ștampila agentului economic-emitent.
Completarea foii de parcurs până la remiterea ei șoferului se efectuează de către persoana
responsabilă pentru transport la entitatea în cauză, cu ajutorul dispozitivelor de tipărit sau în mod
manual [4.1].
Ordinul de plată este un document justificativ prin care o societate ordonă băncii sale să vireze
o sumă de bani în contul altei societăți.
Ordinul de plată se întocmește în limba de stat. La întocmirea ordinului de plată utilizat pentru
efectuarea transferului în valută străină, elementele utilizate în sistemele de plăți internaționale se
completează într-o limbă străină, conform practicii internaționale. În ordinul de plată nu se admit
corectări și/sau ștersături.
Responsabilitatea privind veridicitatea și corectitudinea informației indicate în ordinul de plată
îi revine emitentului.
Ordinul de plată pe suport hârtie se prezintă la prestatorul plătitor în numărul de exemplare
necesar părților.
Ordinul de plată se prezintă/transmite spre executare la prestatorul plătitor de către emitent sau
de către persoana împuternicită a acestuia în ziua în care a fost emis, iar în cazul emiterii ordinului de
plată de către unitatea Trezoreriei de Stat, acesta se prezintă spre executare la prestatorul plătitor cu
data emiterii în decursul anului bugetar curent.
Pentru evidența și generalizarea informațiilor aferente cheltuielilor activității operaționale sunt
destinate următoarele conturi din grupa 71 „ Cheltuieli ale activității operaționale”: ∙ 711 „ Costul
vânzărilor”;
∙ 712 „ Cheltuieli de distribuire”;
∙ 713 „Cheltuieli administrative”;
∙ 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”.
Conturile din grupa 71 „ Cheltuieli ale activității operaționale” sunt conturi de activ. În debitul
acestor conturi pe parcursul perioadei de gestiune se înregistrează cu total cumulativ de la începutul
perioadei cheltuielile recunoscute în conformitate cu standardele de contabilitate, iar în credit –
decontarea la finele perioadei de gestiune a cheltuielilor acumulate la rezultatul financiar total.
Conform politicilor contabile entitatea poate înregistra pe parcursul perioadei de gestiune în creditul
conturilor clasei 71 „Cheltuieli ale activității operaționale” ajustarea cheltuielilor prin întocmirea
înregistrărilor contabile inverse [1.2].
27
Contul 711 „Costul vânzărilor” este destinat generalizării informației privind valoarea
contabilă a produselor finite/mărfurilor vândute, costurilor serviciilor prestate/lucrărilor executate în
cadrul activității operaționale a entității și alte costuri corelate cu veniturile din vânzări.
În debitul contului 711 „Costul vânzărilor” se înregistrează costul vânzărilor recunoscut pe
parcursul perioadei de gestiune, iar în creditul contului se înregistrează decontarea costului
vânzărilor la finele perioadei de gestiune.
Costul vânzărilor se înregistrează pe măsura vânzării mărfurilor, produselor sau prestării
serviciilor și se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a stocurilor, costurilor
activităților de bază sau auxiliare și/sau a cheltuielilor anticipate.
Costul vânzărilor se ajustează cu valoarea contabilă a mărfurilor și/sau produselor returnate
de la cumpărători în perioada de gestiune în care acestea au fost vândute. Ajustarea costului
vânzărilor se înregistrează ca stornare prin diminuarea cheltuielilor curente și majorarea stocurilor.
În cazul în care vânzarea și returnarea bunurilor au loc în perioade de gestiune diferite, costul
vânzărilor nu se ajustează, iar pierderile din returnarea mărfurilor și/sau produselor se înregistrează
ca cheltuieli curente sau se compensează pe seama provizionului constituit anterior.
Exemplu: La data de 30.12.2020 „SANFFARM-PRIM” S.A., conform facturii AK3939614 a
vândut din depozit mărfuri, costul efectiv al cărora constiuie 301,55 lei. Conform datelor din
exemplu, în Registrul contului 711.1 (Anexa 3) la data de 30.12.2020, entitatea „SANFFARM-
PRIM” S.A. contabilizează:
Debit contul 711 „Costul vânzărilor”, subcontul 7111 „Valoarea contabilă a produselor
vândute” – 301,55 lei;
Credit contul 217 „Mărfuri”, subcontul 2171 „Bunuri procurate în vederea revânzării” –
301,55 lei.
Pentru centralizarea și sistematizarea datelor privind costul vânzărilor sunt folosite „Jurnal
Order” al contului 711 (Anexa 4) și Fișa contului 711 (Anexa 6), care se întocmește în baza
Registrului rulajelor pe contul 711 (Anexa 5)
Contul 712 „Cheltuieli de distribuire” este destinat generalizării informației privind cheltuielile
aferente promovării și comercializării produselor/mărfurilor și serviciilor.
În debitul contului 712 „Cheltuieli de distribuire” se înregistrează recunoașterea cheltuielilor
de distribuire pe parcursul perioadei de gestiune, iar în creditul contului se înregistrează decontarea
cheltuielilor de distribuire la finele perioadei de gestiune.
28
Aceste cheltuieli pot fi suportate până la comercializarea produselor/mărfurilor (de exemplu,
cheltuielile de publicitate), în procesul comercializării acestora (de exemplu, salariile personalului
antrenat în procesul de comercializare) sau după comercializarea lor (de exemplu, cheltuielile pentru
reparația mărfurilor în perioada de garanție). În funcție de pragul de semnificație, cheltuielile
suportate până la comercializarea produselor/mărfurilor pot fi contabilizate ca cheltuieli anticipate cu
decontarea ulterioară a acestora la cheltuielile curente în perioadele de comercializare a
produselor/mărfurilor [1.4].
Cheltuielile de distribuire reprezintă cheltuieli aferente promovării și comercializării
produselor/mărfurilor și serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi suportate până la comercializarea
produselor/mărfurilor (de exemplu, cheltuielile de publicitate), în procesul comercializării acestora
(de exemplu, salariile personalului antrenat în procesul de comercializare) sau după comercializarea
lor (de exemplu, cheltuielile pentru reparația mărfurilor în perioada de garanție). În funcție de pragul
de semnificație, cheltuielile suportate până la comercializarea produselor/mărfurilor pot fi
contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontarea ulterioară a acestora la cheltuielile curente în
perioadele de comercializare a produselor/mărfurilor.
Cheltuielile de distribuire recunoscute se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente
concomitent cu majorarea datoriilor, amortizării imobilizărilor necorporale și corporale, diminuarea
stocurilor, creanțelor și altor active, decontarea costurilor activităților de bază și/sau auxiliare,
decontarea pierderilor din returnarea și reducerea prețurilor la produsele/mărfurile vândute în
perioadele de gestiune precedente etc. În cazul cînd reducerile de prețse acordă în perioada de
gestiune în care au fost livrate produsele/mărfurile sau prestate serviciile, acestea se contabilizează
conform prevederilor SNC „Venituri”.
Exemplu: Pe parcursul anului 2020 „SANFFARM-PRIM” S.A a suportat următoarele
cheltuieli de distribuire:
1. Cheltuieli privind retribuirea muncii angajaților implicați în activități de distribuire –
4029100,24 lei;
2. Cheltuieli privind contribuțiile de asigurări sociale și prime de asigurare medicală obligatorii
- 911125,60 lei;
3. Servicii aferente comercializării mărfurilor – 17039,55 lei;
4. Cheltuieli aferente decontării costului mărfurilor utilizare în activitatea de comerț – 7271,97
lei.
29
Conform datelor din exemplu, în Registrul contului 712 (Anexa 7), entitatea „SANFFARM
1. La suma cheltuielilor privind retribuirea muncii angajaților implicați în activități de distribuire:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” – 4029100,24 lei;
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 4029100,24 lei. 2.
La suma cheltuielilor privind contribuțiile de asigurări sociale și prime de asigurare medicală
obligatorii :
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” – 911125,60 lei.
3. La suma serviciilor aferente comercializării mărfurilor:
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”– 17039,55 lei.
4. La sum cheltuielilor aferente decontării costului mărfurilor utilizare în activitatea de comerț:
Credit contul 217 „Mărfuri” – 7271,97 lei.
Pentru centralizarea și sistematizarea datelor privind cheltuielile de distribuire sunt folosite
„Jurnal-Order” al contului 712 (Anexa 8) și Fișa contului 712 (Anexa 7), care se întocmește în baza
Registrului rulajelor pe contul 712 (Anexa 9)
Contul 713 „Cheltuieli administrative” este destinat generalizării informației privind
cheltuielile aferente organizării, deservirii și gestionării entității în ansamblu. În debitul contului 713
„Cheltuieli administrative” se înregistrează recunoașterea cheltuielilor de distribuire pe parcursul
perioadei de gestiune, iar în creditul contului se înregistrează decontarea cheltuielilor administrative
la finele perioadei de gestiune.
Cheltuielile administrative reprezintă cheltuielile aferente organizării, deservirii și gestionării
entității în ansamblu.
Cheltuielile administrative se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente concomitent
cu majorarea datoriilor, diminuarea activelor circulante, majorarea amortizării activelor imobilizate,
decontarea costului produselor/serviciilor activităților de bază și/sau auxiliare.
cheltuieli de distribuire:
30
1. Cheltuieli privind retribuirea muncii angajaților implicați în activități administrative –
3136150,84 lei;
2. Cheltuieli privind contribuțiile de asigurări sociale și prime de asigurare medicală obligatorii
- 697252,47 lei;
3. Amortizarea imobilizărilor necorporale – 18125,55 lei.
4. Amortizarea mijloacelor fixe – 498436,08 lei.
5. Taxe și impozite cu excepția impozitului pe venit – 177878,53 lei.
1. La suma cheltuielilor privind retribuirea muncii angajaților implicați în activități
administrative:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 3136150,84 lei;
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 3136150,84 lei. 2.
La suma cheltuielilor privind contribuțiile de asigurări sociale și prime de asigurare medicală
obligatorii:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”– 697252,47 lei;
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” – 697252,47 lei.
3. La suma cheltuielilor privind amortizarea imobilizărilor necorporale:
Credit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” – 18125,55 lei.
4. La suma cheltuielilor privind amortizarea mijloacelor fixe:
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” – 498436,08 lei.
5. La suma cheltuielilor privind taxe și impozite cu excepția impozitului pe venit:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”– 177878,53 lei;
Credit contul 534 „Datorii față de buget” – 177878,53 lei.
Pentru centralizarea și sistematizarea datelor privind cheltuielile administrative sunt folosite
„Jurnal-Order” al contului 713 (Anexa 12) și Fișa contului 713 (Anexa 11), care se întocmește în
baza Registrului rulajelor pe contul 713 (Anexa 10).
Contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” este destinat generalizării informației
privind alte cheltuieli ale activității operaționale care includ cheltuielile legate de desfășurarea
31
activității operaționale a entității, dar care nu pot fi atribuite la costul vânzărilor, cheltuielile de
distribuire sau cheltuielile administrative.
În debitul contului 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” se înregistrează
recunoașterea altor cheltuieli ale activității operaționale pe parcursul perioadei de gestiune, iar
creditul contului se înregistrează decontarea altor cheltuieli ale activității operaționale la finele
perioadei de gestiune.
Alte cheltuieli ale activității operaționale includ cheltuielile legate de desfășurarea activității
operaționale a entității, dar care nu pot fi atribuite la costul vânzărilor, cheltuielile de distribuire sau
cheltuielile administrative.
Alte cheltuieli ale activității operaționale recunoscute se contabilizează ca majorare a
cheltuielilor curente concomitent cu majorarea datoriilor, amortizării activelor imobilizate,
diminuarea creanțelor, stocurilor și altor active circulante, diminuarea costurilor activităților de bază
și/sau auxiliare etc.
cheltuieli:
1. Lipsuri de produse la inventariere- 6,53 lei;
2. Lipsuri de mărfuri la inventariere- 7653,47 lei;
1. La suma mărfurilor depistate lipsă:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”- 7653,47 lei;
Credit contul 217 „Mărfuri” – 7653,47 lei.
2. La suma produselor depistate lipsă:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”- 6,53 lei;
Credit contul 216 „Produse” – 6,53 lei.
Pentru centralizarea și sistematizarea datelor privind alte cheltuieli ale activității operaționale
sunt folosite „Jurnal-Order” al contului 714 (Anexa 15) și Fișa contului 713 (Anexa 14), care se
întocmește în baza Registrului rulajelor pe contul 713 (Anexa 13).
Cheltuielile activității operaționale (de distribuire, administrative, alte cheltuieli ale activității
operaționale) suportate în perioada de gestiune se ajustează în cazul în care au fost înregistrate
eronat. În cazul în care aceste cheltuieli au fost înregistrate în mărime majorată, ajustarea lor se
contabilizează
32
ca diminuare (stornare) a cheltuielilor curente concomitent cu majorarea (stornarea) creanțelor
curente, stocurilor sau diminuarea (stornarea) datoriilor curente, amortizării imobilizărilor
necorporale și corporale. Dacă aceste cheltuieli au fost înregistrate în mărime diminuată, ajustarea lor
se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu diminuarea stocurilor și
creanțelor sau majorarea datoriilor curente și amortizării imobilizărilor necorporale și corporale.
2.2. Contabilitatea și documentarea veniturilor din activitatea operațională
Potrivit SNC „Venituri”, veniturile din activitatea operațională cuprind veniturile din vânzări și
alte venituri operaționale. Componența și regulile generale de recunoaștere, evaluare și contabilizare
a veniturilor din activitatea operațională sunt reglementate de SNC „Prezentarea situațiilor
financiare”, „Venituri”, „Contracte de leasing”, „Contracte de construcție”, „Politici contabile,
modificări ale estimările contabile, erori și evenimente ulterioare” și alte standarde de contabilitate.
Pentru generalizarea informației privind veniturile din activitatea operațională sunt destinate
conturile din grupa 61 „Venituri din activitatea operațională”. Contabilitatea veniturilor din
activitatea operațională este condiționată de sursa de obținere a acestora și anume vânzarea
produselor, mărfurilor și prestarea serviciilor.
Veniturile activității operaționale sunt generate de fabricarea și comercializarea produselor,
contractelor de leasing etc [1.4].
Pentru evidența și generalizarea informațiilor aferente veniturilor activității operaționale sunt
destinate următoarele conturi din grupa 61 „ Venituri din activitatea operațională”: ∙ 611 „ Venituri
din vânzări”;
∙ 612 „ Alte venituri ale activității operaționale”;
∙ 613 „Venituri din dobînzile aferente împrumuturilor acordate”;
∙ 616 „Venituri aferente mijloacelor cu destinație specială”;
∙ 617 „Alte venituri (cu excepția veniturilor din activitatea economică)”;
∙ 618 „Venituri din activitatea economică”.
La entitatea „SANFFARM-PRIM” S.A se utilizează următoarele conturi din grupa 61
„ Venituri din activitatea operațională”:
∙ 611 „ Venituri din vânzări”;
33
∙ 612 „ Alte venituri ale activității operaționale”.
Conturile din grupa 61 „Venituri din activitatea operațională” sunt conturi de pasiv. În creditul
acestor conturi pe parcursul perioadei de gestiune se înregistrează cu total cumulativ de la începutul
perioadei veniturile recunoscute în conformitate cu standardele de contabilitate, iar în debit –
decontarea la finele perioadei de gestiune a veniturilor acumulate la rezultatul financiar total [1.2].
Contul 611 „Venituri din vânzări” este destinat generalizării informației privind veniturile din
vânzarea produselor mărfurilor, prestarea serviciilor/executarea lucrărilor aferente activității
operaționale a entității.
Veniturile din vânzări la entitatea „SANFFARM-PRIM” S.A apar ca urmare a vânzării
produselor, mărfurilor și prestarea serviciilor.
Cel mai frecvent, veniturile din vânzări la entitatea „SANFFARM-PRIM” S.A apar ca urmare
a vânzării mărfurilor.
Exemplu: La data de 29.12.2020 entitatea „SANFFARM-PRIM” S.A a vândut mărfuri
medicamente în sumă totală de 23721,76 lei, inclusiv TVA – 8%. Conform datelor din exemplu, în
baza facturii fiscale AAK 3939597 din 29.12.2020 (Anexa 16) în Registrul contului 611 (Anexa 17)
la data de contabilizează:
1. la suma mărfurilor vândute:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 „Creanțe comerciale din țară” –
21964,60 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611.2 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
– 21964,60 lei.
2. la suma TVA-8%:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 „Creanțe comerciale din țară” –
1757,16 lei;
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.4 „Datorii privind taxa pe valoare
adăugată” – 1757,16 lei.
Veniturile din vânzarea bunurilor nu se ajustează în cazul apariției unor incertitudini legate de
recuperabilitatea anumitor sume recunoscute anterior ca venituri. Aceste sume se recunosc ca
cheltuieli curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri.
Contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” este destinat generalizării informației
privind alte venituri care apar în cadrul desfășurării activității operaționale, dar nu pot fi atribuite la
34
veniturile din vânzări. În creditul contului se înregistrează recunoașterea altor venituri din activitatea
operațională pe parcursul perioadei de gestiune, iar în debitul contului - decontarea altor venituri din
activitatea operațională la finele perioadei de gestiune. Alte venituri din activitatea operațională
conțin:
∙ venituri din ieșirea altor active circulante;
∙ venituri din sancțiuni;
∙ venituri din recuperarea prejudiciului material;
∙ venituri din plusurile de active imobilizate și circulante constatate la inventariere; ∙
venituri din decontarea datoriilor cu termen de prescripție expirat;
∙ alte venituri operaționale.
Exemplu: Pe parc ursul anului 2020, entitatea „SANFFARM-PRIM” S.A a înregistrat plusuri
de materiale în urma inventarierii în sumă de 1,83 lei. În baza procesului-verbal de inventariere , în
Jurnalul contului (Anexa 18) entitatea efectuează următoarele înregistrări contabile:
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 211.2 „Materiale auxiliare” – 1,83 lei; Credit contul
612 „Alte venituri operaționale”, subcontul 611.4 „Venituri din plusurile de active imobilizate și
circulante constatate la inventariere” – 1,83 lei.
La sfârșitul perioadei de gestiune, toate veniturile din activitatea operațională se soldează.
Exemplu: Pe parcursul anului 2020 „SANFFARM-PRIM” S.A a înregistrat următoarele venituri
din activitatea operațională:
1. venituri din vânzări– 81940451,48 lei;
2. alte venituri din activitatea operațională – 6532565,11 lei.
Conform datelor din exemplu, la data de 31.12.2020, entitatea „SANFFARM-PRIM” S.A
contabilizează:
Debit contul 611 „Venituri din vânzări” - 81940451,48 lei;
Debit contul 612 „Alte venituri operaționale” – 6532565,11 lei;
Credit contul 351 „Rezultat financiar total”– 88473016,59 lei.
35
CAPITOLUL III. PREZENTAREA INFORMAȚIEI PRIVIND VENITURILE
ȘI CHELTUIELILE DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ
3.1. Dezvăluirea informațiilor privind veniturile și cheltuielile din activitatea

operațională în situații financiare
Potrivit SNC „Venituri”, în situațiile financiare ale entității se prezintă cel puțin următoarele
informații privind veniturile:
∙ metodele de recunoaștere a veniturilor, inclusiv a procedeelor aplicate pentru determinarea
stadiului de execuție a tranzacțiilor de prestări servicii;
∙ suma fiecărei categorii semnificative de venit recunoscute în perioada de gestiune, inclusiv
veniturile provenite din vânzarea produselor și mărfurilor, prestarea serviciilor, dobânzi,
redevențe, dividende;
∙ suma veniturilor rezultate din tranzacțiile pe bază de barter incluse în fiecare categorie
semnificativă de venit.
Pe de altă parte, potrivit SNC „Prezentarea situațiilor financiare”, în situațiile financiare ale
entității se prezintă mai mulți indicatori privind veniturile.
În Situația de profit și pierdere se dezvăluie următoare informație privind veniturile activității
operaționale:
În rândul 010 „Venituri din vânzări” se reflectă suma veniturilor din vânzări obținute în cadrul
activității operaționale. La entitatea „SANFFARM-PRIM” S.A în perioada de gestiune curentă
această sumă constituie 81940451 lei (Anexa 2).
Suma veniturilor din vânzări recunoscută în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea
produselor și mărfurilor returnate de cumpărători sau reducerile de preț la produse, mărfuri livrate
sau servicii prestate, în aceiași perioadă de gestiune în care a avut loc livrarea. [1.6]
În rândul 040 „Alte venituri din activitatea operațională” se reflectă veniturile care apar în
procesul desfășurării activității operaționale, dar care nu pot fi atribuite la venituri din vânzări. La
entitatea „SANFFARM-PRIM” S.A în perioada de gestiune curentă această sumă constituie 6532565
lei (Anexa 2).
Potrivit SNC „Cheltuieli”, în situațiile financiare ale entității se prezintă următoarele informații
aferente cheltuielilor operaționale:
1. sumele cheltuielilor grupate după destinații (funcții).
36
2. suma cheltuielilor activității de bază grupate după natură (elemente);
3. natura și suma cheltuielilor care au o mărime semnificativă, cum ar fi:
a. suma oricărei reduceri a valorii contabile a stocurilor recunoscută drept cheltuială în perioada
de gestiune;
b. suma cheltuielilor suportate în perioada de gestiune pe seama provizioanelor;
c. suma pierderilor din decontarea creanțelor compromise [1.3].
Dezvăluirea informației privind cheltuielilor grupate după destinații (funcții) se prezintă în
Situația de profit și pierdere și anume:
În rândul 020 „Costul vânzărilor” se reflectă valoarea contabilă a produselor/mărfurilor
vândute, costurilor serviciilor prestate/lucrărilor executate în cadrul activității operaționale a entității
atribuite la cheltuieli și corelate cu veniturile înregistrate în rd.010. Costul vânzărilor include: 1.
valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vândute;
2. costul serviciilor prestate și/sau lucrărilor executate;
3. costul lucrărilor aferente contractelor de construcție;
4. costul serviciilor aferente contractelor de leasing operațional și financiar (arendă, locațiune); 5.
alte costuri, care se referă la activitatea operațională, corelate cu veniturile din vânzări (de exemplu,
costurile activității de bază a entităților de microfinanțare, a entităților de investiții). Suma costului
vânzărilor înregistrată în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea contabilă a
produselor/mărfurilor vândute și returnate entității în aceiași perioadă de gestiune în care a avut loc
livrarea [1.4].
În Situația de profit și pierdere pentru anul 2020, în rândul 020 „Costul vânzărilor” la entitatea
„SANFFARM-PRIM” S.A în perioada de gestiune curentă această sumă constituie 74707380 lei
(Anexa 2).
În rândul 050 „Cheltuieli de distribuire” se reflectă cheltuielile aferente comercializării
produselor/mărfurilor, prestării de servicii și/sau executări de lucrări. În Situația de profit și pierdere
pentru anul 2019, în rândul 050 „Cheltuieli de distribuire” la entitatea „SANFFARM-PRIM” S.A în
perioada de gestiune curentă această sumă constituie 4964749 lei (Anexa 2).
În rândul 060 „Cheltuieli administrative” se reflectă cheltuielile privind deservirea și gestiunea
entității în ansamblu. În Situația de profit și pierdere pentru anul 2019, în rândul 060 „Cheltuieli
administrative” la entitatea „SANFFARM-PRIM” S.A în perioada de gestiune curentă această sumă
constituie 6973600 lei (Anexa 2).
37
În rândul 070 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” se prezintă cheltuielile legate de
desfășurarea activității operaționale a entității, dar care nu pot fi atribuite la costul vânzărilor,
cheltuielile de distribuire sau cheltuielile administrative și, în principal, cuprind cheltuielile:
1. din ieșirea (vânzarea, transmiterea terților, casarea etc.) altor active circulante, cu excepția
cheltuielilor indicate în rândul 020;
2. sub forma de amenzi, penalități și alte sancțiuni;
3. privind dobânzile aferente creditelor și împrumuturilor primite și contractelor de leasing
financiar;
4. privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor constatate la inventariere; 5. aferente
costurilor indirecte de producție neincluse în costul produselor fabricate/serviciilor prestate
(lucrărilor executate);
6. aferente produselor rebutate și comenzilor de producție anulate etc [1.10]. În Situația de profit
și pierdere pentru anul 2020, în rândul 070 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” la entitatea
„SANFFARM-PRIM” S.A în perioada de gestiune curentă această sumă constituie 1022916 lei
(Anexa 2).
3.2.Dezvăluirea informațiilor privind veniturile și cheltuielile din activitatea

operațională în rapoarte statistice și fiscale
Informația contabilă este rezultatul muncii profesionale a contabilului sau a creației contabile.
Acest produs este plăsmuit zilnic, sistematizat lunar (trimestrial), raportat legal anual (semestrial), cu
procedee și instrumente metodice inerente filosofiei contabile. Informația enunțată este parte a
informației economice, considerată actualmente unul din factorii de producție, acordându-i-se
supremație față de alte resurse de unii economiști.
Fenomenul calității informației contabile corespunde conceptului științific al evidenței
contabile, iar, în realitatea actuală, poartă un caracter relativ, calitatea fiind influențată de o mulțime
de factori, printre care se evidențiază, nu în ultimul rând, conjunctura geopolitică și reglementarea
corespunzătoare, nivelul profesional, subiectivismul personal ș. a. Indiferent de circumstanțe,
obiectivul primordial al contabilității a fost și rămâne a fi asigurarea calității informației contabile
create. În acest context se vor aborda în lucrare esența lucrurilor, manifestarea realității acestei
probleme.
38
Potrivit art. 187 al Codului Fiscal al RM, în cazurile prevăzute de legislația fiscală,
contribuabilul este obligat să prezinte în termenul stabilit dări de seamă pentru fiecare tip de impozit
sau de taxă, pentru primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiile de asigurări
sociale de stat obligatorii.
Darea de seamă fiscală se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de
raportare electronică, în forma și în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat [1.9]. Darea de
seamă fiscală, de regulă, trebuie să conțină:
a. denumirea (numele și prenumele) contribuabilului;
b. codul fiscal al contribuabilului, iar după caz și codul subdiviziunii acestuia;
c. perioada fiscală pentru care se prezintă;
d. tipul impozitului, al taxei, al primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, al
contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;
e. obiectul impozabil (baza impozabilă);
f. cota impozitului, a taxei, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, a
g. facilitățile fiscale;
h. suma impozitului, a taxei, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, a
i. alte date și informații;
j. pentru darea de seamă pe suport de hârtie – semnătura persoanelor responsabile (conducătorul
și contabilul-șef) ale contribuabilului sau semnătura contribuabilului (a reprezentantului
acestuia);
k. pentru darea de seamă în format electronic – semnătura electronică, aplicată în modul stabilit
de Guvern, sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de Serviciul
Fiscal de Stat [1.9].
Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcție de răspundere semnează
darea de seamă fiscală, asumându-și răspunderea prevăzută de lege pentru prezentarea de date și
informații false sau eronate.
Darea de seamă fiscală se consideră prezentată la data la care Serviciul Fiscal de Stat o
primește, dacă este întocmită în modul stabilit de legislația fiscală și dacă este perfectată în modul
reglementat de Serviciul Fiscal de Stat.
39
Instrucțiunile privind modul de întocmire și de prezentare a dărilor de seamă fiscale, inclusiv
a celor unificate, se emit de Serviciul Fiscal de Stat dacă legislația fiscală nu prevede altfel [1.9].
Informația privind veniturile și cheltuielile din activitatea operațională se dezvăluie în Darea de
seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională forma IVAO15. În declarația IVAO
se dezvăluie următoarea informație privind veniturile și cheltuielile din activitatea operațională:
∙ În rândul 1 se indică suma veniturilor din vânzarea mărfurilor, produselor înregistrate în contul
611 “Venituri din vânzări”.
∙ În rândul 2 se indică suma veniturilor din prestarea serviciilor, executarea lucrărilor înregistrate
în contul 611 “Venituri din vânzări”.
∙ În rândul 3 se indică suma veniturilor din modificarea metodelor de evaluare a activelor
circulante constatate în contul 612 “Alte venituri din activitatea operațională”. ∙ În rândul 4 se
indică suma veniturilor din ieșirea altor active circulante (cu excepția produselor și mărfurilor).
∙ În rândul 5 se indică suma veniturilor aferente plusurilor de active imobilizante și circulante
constatate la inventariere.
∙ În rândul 6 se indică suma veniturilor din sancțiuni.
∙ În rândul 7 se indică suma veniturilor din decontarea datoriilor cu termenul de prescripție
expirat.
∙ În rândul 8 se indică suma veniturilor din depășirea valorii realizabile nete a stocurilor conform
evaluării precedente.
∙ În rândul 9 se indică suma altor venituri din activitatea operațională constatate în contul 612
“Alte venituri din activitatea operațională”.
∙ În rândul 10 se indică suma totală a veniturilor din activitatea operațională. ∙ În rândul 11 se
indică mărimea cotei impozitului pe venit în vigoare în perioada de raportare, stabilită la
art.543din Codul fiscal.
∙ În rândul 12 se indică suma impozitului pe venit care se determină prin aplicarea cotei
impozitului asupra veniturilor din activitatea operațională (rând. 10 x rând. 11). ∙ În rândul 13 se
indică suma impozitului pe veniturile achitate în afara Republicii Moldova, în condițiile stipulate
la art.82 din Codul fiscal.
40
∙ În rândul 14 se indică suma impozitului pe venit care se determină prin calculul: rând. 14 =
rând. 12 – rând.13 [4.4].
∙ În rubrica “Suma de control” se indică suma din rând. 14.
Contribuabilii care au filiale și/sau subdiviziuni în afara unității administrativ-teritoriale în
care se află sediul central achită impozitul calculat după sediul de bază al contribuabilului. Darea de
seamă poate fi semnată de conducătorul contribuabilului ori de două persoane cu drept de
semnătură: prima semnătură aparține conducătorului sau altei persoane împuternicite, a doua –
contabilului-șef sau altei persoane împuternicite. Autentificarea dării de seamă prin aplicarea
stampilei nu este obligatorie [4.4].
O altă dare de seamă în care se dezvăluie informații privind veniturile și cheltuielile din
activitatea operațională este cercetarea statistică Chestionarul 5-CI „Consumurile, cheltuielile și
investițiile întreprinderii”.
Scopul cercetării constă în colectarea informației conform cerințelor Sistemului Conturilor
Naționale, ținând cont de necesitatea calculării produsului intern brut și altor indicatori
macroeconomici [4.5].
Cercetarea statistică este trimestriala și include toate întreprinderile indiferent de genul de
activitate, tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția organizațiilor bugetare,
băncilor, companiilor de asigurări, organizațiilor necomerciale).
Chestionarul 5-CI „Consumurile, cheltuielile și investițiile întreprinderii” se completează
trimestrial, se semnează de către conducător și se aplică ștampila întreprinderii. Chestionarul se
completează pe total întreprindere, inclusiv pe subdiviziunile sale structurale (filiale, reprezentanțe,
unități de producere, magazine proprii, etc.).
Indicatorii valorici se înscriu cu zecimale (cu o cifră după virgulă).
Referitor la venituri și cheltuieli ale activității operaționale, informații se dezvăluie în
capitolul CONSUMURI “CONSUMURI ȘI CHELTUIELI ÎN TOTAL PE ÎNTREPRINDERE”.
Capitolul „Consumuri și cheltuieli în total pe întreprindere” se întocmește în baza datelor registrelor
contabile analitice și sintetice.
Consumurile reprezintă resursele consumate pentru fabricarea produselor și prestarea
serviciilor în scopul obținerii unui venit. Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice
care apar în procesul desfășurării activității economico-financiare a întreprinderii. Ele nu se includ în
costul produselor fabricate și se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar [4.5].
41
∙ În rd. 0100 „Cifra de afaceri (venitul din vânzări), fără TVA și accize” se indică suma
veniturilor obținute din vânzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor și executarea
lucrărilor, provenite atât din activitatea principală, cât și din activitățile secundare, exercitate
de întreprindere în perioada de referință. Acest indicator constituie suma rulajului creditor al
contului 611 “Venituri din vânzări”. În cifra de afaceri (venitul din vânzări) nu se includ:
▪ TVA și alte impozite deductibile similare legate de cifra de afaceri (venitul din
vânzări);
▪ venitul din vânzarea altor active curente (rulajul creditor al contului 612 “Alte venituri
din activitatea operațională”);
▪ venitul din vânzarea activelor pe termen lung și activități investiționale (rulajul creditor
al contului 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”);
▪ alte venituri din activitatea financiară, venituri excepționale (622 „Venituri financiare”,
623 „Venituri excepționale”);
▪ valoarea ambalajelor restituite după livrare [4.5].
∙ În rd. 0110 „vânzarea produselor” se indică veniturile din vânzarea produselor. Din rd. 0110 se
evidențiază separat veniturile din vânzarea produselor către populație (rd.0111 „populației”);
∙ În rd. 0120 „vânzarea mărfurilor” se indică veniturile din vânzarea mărfurilor. ∙ În rd. 0121 „cu
amănuntul” se indică venitul din vânzarea mărfurilor cu amănuntul. Vânzarea cu amănuntul
constituie vânzarea mărfurilor către consumatorii finali (populație). ∙ În rd. 0122 „cu ridicata” se
indică venitul din vânzarea mărfurilor cu ridicata. Vânzarea cu ridicata constituie vânzarea
mărfurilor către vânzătorii cu amănuntul și cu ridicata, consumatorii industriali, comerciali,
instituționali sau profesionali.
∙ În rd. 0130 „prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, alte venituri din vânzări” se indică
veniturile din prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, din contracte de micro-finanțare, alte
venituri din vânzări. Veniturile din acest rând se specifică la nivel de secțiune (la nivel de
literă) conform CAEM, rev.2 (de exemplu veniturile din prestarea serviciilor de transport
terțelor persoane se indică în 0130 „prestarea serviciilor” cu specificarea serviciilor de
transport H „Transport și depozitare”). Din rd.0130 se specifică valoarea totală a serviciilor
prestate întreprinderilor (rd.0131 „prestate întreprinderilor”) și valoarea totală a serviciilor
prestate populației (rd.0132 „prestate populației”) [4.5].
42
∙ În rd. 0140 „contracte de construcție” se indică veniturile provenite din executarea lucrărilor de
construcție beneficiarilor. Din rd. 0140 se evidențiază separat veniturile provenite din
executarea lucrărilor de construcție către populație (rd.0141 „populației”);
∙ În rd. 0150 „contracte de leasing operațional și financiar (arendă, locațiune)” se indică
veniturile provenite din contracte de leasing operațional și financiar (arendă, locațiune). ∙ În rd.
0180 „Alte venituri operaționale” se indică alte venituri operaționale (rulajul creditor al contului
612 „Alte venituri din activitatea operațională”).
∙ În rd. 0190 „Costul de procurare a mărfurilor vândute” se completează numai de către: -
întreprinderile ce practică comerțul care reflectă costul de procurare a mărfurilor vândute; -
întreprinderile de distribuție a energiei electrice, termice, gazelor și apei care reflectă costul
de procurare al energiei electrice, termice, gazelor și apei pentru cantitățile distribuite; -
întreprinderile alimentației publice care reflectă numai costul de procurare a mărfurilor
revândute, fără includerea costului produselor fabricate.
∙ În rd. 0200 „Consumuri și cheltuieli – total” se indică consumurile și cheltuielile operaționale
în total pe întreprindere. Nota: În acest rând nu se includ costurile de procurare a mărfurilor
vândute, energiei electrice și termice, gazelor și apei distribuite.
∙ În rd. 0300 “Consumuri și cheltuieli materiale - total” se indică costul materialelor cumpărate
și/sau costul efectiv al materialelor fabricate la întreprindere care au fost consumate pentru
necesitățile operaționale ale întreprinderii (în producție, pentru comercializarea
produselor/mărfurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, pentru necesitățile generale
și administrative ale întreprinderii și subdiviziunilor structurale ale acesteia). În componența
consumurilor și cheltuielilor materiale se includ: materii prime, materiale, articole de
completare, piese de schimb, materiale de construcții pentru reparație, ambalaje și materiale
pentru ambalat, combustibil de toate tipurile, energia de toate tipurile, apa, obiecte de mică
valoare și scurtă, etc. Nota: Consumurile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată se
indică la valoarea de intrare a obiectelor de mică valoare și scurtă durată date în exploatare,
diminuată cu valoarea probabilă rămasă1 a acestora.
∙ În rd. 0310 „Materii prime, materiale, piese de schimb” se indică costul materiilor prime,
materialelor de bază și auxiliare, pieselor de schimb utilizate în cadrul activității operaționale
a întreprinderii [4.5].
43
∙ În rd. 0320 „Combustibil” se indică costul combustibilului de toate tipurile (produse petroliere,
cărbune, gaze etc.) consumat în activitatea întreprinderi.
∙ În rd. 0500 „Consumuri și cheltuieli aferente serviciilor prestate de terți – total” se indică costul
total al serviciilor prestate de terți (persoane juridice și/sau persoane fizice) și utilizate în
activitatea întreprinderii. Aici se includ: costul serviciilor de transport; de comunicații; de
reparație a mijloacelor fixe; de prelucrare a materiei prime; bancare; de audit; notariale și
juridice; de pompieri și pază; de reclamă; pentru pregătirea și perfecționarea cadrelor;
canalizare, evacuarea gunoiului, liftul și alte servicii prestate de terți. Din suma totală a
acestui rând se evidențiază separat costul serviciilor de transport prestate de terți prezentat pe
rd. 0510 „de transport”, costul serviciilor de comunicații prestate de terți reflectat pe rd. 0520
„de comunicații”, costul serviciilor de prelucrare a materiei prime proprii prestate de terți
reflectat pe rd. 0540 „de prelucrare a materiei prime proprii”.
∙ În rd. 0700 „Amortizarea activelor pe termen lung” se indică suma totală a amortizării
mijloacelor fixe, activelor nemateriale, resurselor minerale utilizate în activitatea operațională
a întreprinderii.
∙ În rd. 0800 „Remunerații personal” se indică consumurile și cheltuielile privind retribuirea
muncii calculată personalului în total pe întreprindere.
∙ În rd. 0900 „Contribuții privind asigurările sociale de stat și prime de asigurare medicale
obligatorii” se indică consumurile și cheltuielile privind contribuțiile asigurărilor sociale de
stat și medicale obligatorii calculate de patron în total pe întreprindere.
∙ În rd. 1000 „Alte consumuri și cheltuieli operaționale - total” se indică mărimea altor
consumuri și cheltuieli operaționale aferente, care n-au fost înregistrate în rândurile de mai
sus. Acest indicator se determină în baza datelor analitice reflectate în debitul conturilor de
consumuri și cheltuieli ale activității operaționale a întreprinderii. Aceste consumuri și
cheltuieli cuprind: cheltuieli privind locațiunea (arenda); cheltuielile de deplasare; cheltuielile
de reprezentare; cheltuielile privind asigurarea obligatorie a personalului și patrimoniului;
cheltuielile privind dobânzile aferente creditelor bancare și împrumuturilor; amenzile,
penalitățile, despăgubirile; impozitele și taxele incluse în cheltuieli; alte consumuri și
cheltuieli operaționale. Din suma totală a acestui rând se evidențiază separat
cheltuielile/consumurile privind locațiunea (arenda) prezentate pe rd. 1010 „privind
locațiunea (arenda)” și
44
cheltuielile/consumurile privind dobânzile aferente creditelor bancare și împrumuturilor
reflectate pe rd. 1050 „privind dobânzile pentru credite bancare și împrumuturi”. [4.5]. Generalizând,
informația privind veniturile și cheltuielile din activitatea operațională se dezvăluie în următoarele
dări de seamă:
Dări de seamă
Fiscale Statistice
IVAO 15 5 CI
45
CONCLUZII
Informația, în deosebi cea economică, este existentă astăzi în toate sferele de activitate fiind o
componentă importantă a progresului. Ea are o aplicare largă în domeniul economico- financiar.
Pentru primirea deciziilor corecte, conducerea unităților economice are nevoie de informație diversă
privind situația financiară și rezultatele activității entității.
Fundamentarea deciziilor se referă, în special la contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din
activitatea operațională care constituie unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de evidență
a oricărei entități ce desfășoară activitatea de întreprinzător.
În cadrul acestui sector se formează un șir de indicatori, cum ar fi: cifra de afaceri, costul
vânzărilor, profitul brut, care servesc drept bază pentru determinarea obligațiilor fiscale, elaborarea
bugetelor entităților, luarea deciziilor manageriale și economice.
În exactitatea și oportunitatea calculului indicatorilor sus menționați sunt cointeresați toți
utilizatorii informațiilor contabile: investitorii, personalul angajat, furnizorii, clienții, autoritățile
publice etc.
Sistemul de reglementare normativă a contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea
operațională reprezintă toate normele contabile impuse în mod obligatoriu printr-o normă juridică.
Principalul act normativ care reglementează activitatea contabilă, inclusiv contabilizarea veniturilor
și cheltuielilor din activitatea operațională este Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din
15.12.2017. Aceasta stabilește principiile metodologice unice ale contabilității și raportării
financiare, regulile generale privind documentarea operațiilor economice, întocmirea registrelor
contabile, inventarierea patrimoniului, corectarea erorilor contabile, întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare.
Următorul act normativ în ierarhia reglementării contabilității veniturilor și cheltuielilor
operaționale îl reprezintă Standardele naționale de contabilitate (SNC) și anume SNC „Venituri” și
SNC „Cheltuieli”. SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli” conțin norme generale de ținere a
contabilității, evaluare și recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor.
Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente veniturilor și cheltuielilor din
activitatea operațională derivă din tipul operațiunii care le generează. Fiecare operațiune economică
aferentă veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională se contabilizează în temeiul
documentelor primare.
46
Veniturile și cheltuielile din activitatea operațională constituie unul dintre elementele contabile
principale ale oricărei entități care desfășoară activitate de antreprenoriat. Informațiile privind
veniturile și cheltuielile din activitatea operațională sunt furnizate de contabilitate care este
influențată de doi factori principali:
∙ identificarea elementelor care corespund definiției veniturilor și cheltuielilor din activitatea
operațională ce pot fi incluse în componența acestora;
∙ clasificarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională după diferite criterii în scopul
obținerii informațiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare și luarea deciziilor
economice.
Componența și modul general de clasificare a veniturilor și cheltuielilor din activitatea
operațională a entităților din Republica Moldova sunt reglementate de prevederile SNC și a Planului
general de conturi contabile.
Înregistrarea faptelor economice fără documentarea și reflectarea acestora în contabilitate
sunt interzise. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării faptelor economice, iar dacă
acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea faptelor respective.
Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanțelor
și alte autorități publice sau poate elabora și utiliza formulare de documente primare, aprobate de
conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor Legii contabilității și raportării financiare.
Pentru centralizarea și sistematizarea datelor privind veniturile și cheltuielile activității
operaționale sunt folosite „Jurnal-Order” al contului conturilor și Fișa conturilor, care se întocmesc
în baza Registrului rulajelor pe conturile respective.
La prelucrarea informației privind veniturile și cheltuielile operaționale serviciul de
contabilitate este obligat să asigure:
1. Operativitatea contabilității – constă în prezentarea informației contabile în scopuri de
management și întocmirea situațiilor financiare în termenele stabilite;
2. Integritatea contabilizării operațiilor economice – constă în prezentarea completă a informației
contabile în scopuri de management al afacerii. Este important să se excludă cazurile de
prezentare a informației duble și inutile.
3. Veridicitatea informației contabile – asigură documentarea tuturor operațiilor economice,
respectarea regulilor cu privire la inventariere, evaluare și contabilizarea cheltuielilor
perioadei.
47
4. Comparabilitatea indicatorilor planificați cu cei contabili – este necesară pentru controlul
respectării normelor de cheltuieli a materiei prime, pentru controlul asupra îndeplinirii
planurilor, prognozei, comenzilor, contractelor etc.
5. Eficacitatea serviciului de contabilitate – se caracterizează prin nivelul de cheltuieli pentru
întreținerea angajaților serviciului (numărul de angajați la un specialist din secția de contabilitate,
nivelul de computerizare a lucrului specialiștilor serviciului de contabilitate). În cadrul evidenței
contabile a veniturilor și cheltuielilor operaționale Serviciul de contabilitate îndeplinește următoarele
sarcini:
∙ prezentarea informației complete și veridice conducerii cu privire la: situația financiară a
entității;
∙ situațiile critice în sfera îndeplinirii contractelor încheiate, în aprovizionarea cu materie primă
sau la deficitul de mijloace bănești etc.;
∙ efectuarea decontărilor cu debitorii și creditorii și reglarea relațiilor cu aceștia și cu angajații
entității cu privire la remunerarea muncii și la mijloacele virate sub răspundere titularilor de
avans;
∙ răspunderea pentru achitările în termen a datoriilor entității față de buget, fondurile sociale și
asigurările obligatorii medicale;
∙ răspunderea integrală de efectuarea operațiilor cu mijloacele bănești în numerar și prin
virament;
∙ prezentarea rapoartelor financiare, statistice și fiscale în termenele stabilite organelor fiscale și
de asigurări sociale, organelor statistice și de control.
În acest context se recomandă ca activitatea serviciului de contabilitate în cadrul entității
studiate să fie organizată în baza regulamentului cu privire la activitatea serviciului. În acest fel, la
numirea în funcție, contabilul sau contabilul-șef în primul rând se-ar familiariza cu Regulamentul
cu privire la activitatea serviciului de contabilitate.
Regulamentul cu privire la serviciul de contabilitate ar fi recomandat să includă includă
noțiuni generale, scopul și sarcinile contabilității, funcțiile contabilității, drepturile și obligațiile
angajaților serviciului, colaborarea cu alte subdiviziuni ale entității, dar și organizarea lucrului
angajaților serviciului.
48
BIBLIOGRAFIE
I. ACTE NORMATIVE
1.1. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 2018, nr.1-6, art. 22.
1.2. Ordinul Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea Planului general de conturi contabile
nr.:119 din 22.10.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2013, nr.233-237. art. 1534.
1.3.Ordinul Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea Standardului Național de Contabilitate
„Cheltuieli”: nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr.233- 23,
art.1534.
„Venituri”: nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr.233-23,
art.1534.
„Prezentarea situațiilor financiare” : nr.118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2013, nr.233-237, art.1533.
„Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”: nr. 118 din
06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr.233-237, art. 1534.
„Diferențe de curs valutar și de sumă”: nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2013, nr.233-237, art. 1534.
1.8. Ordinul Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea Standardului Național de Contabilitate
„Stocuri”: nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr.233-237,
art. 1534.
1.9. Codul Fiscal al Republicii Moldova: nr. 1163 din 24.04.1997, cu modificările ulterioare. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2007, nr. ed.spec.
1.10. Ordinul Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea Ghidului metodologic de întocmire a
situațiilor financiare : nr.28 din 06.03.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2015,
nr. 59-66, art. 460.
49
1.11. Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe
venit: nr.693 din 11.08.2018. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2018, nr. 295-308 art.
834.
1.12. Ordinul Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar
cu regim special „Factura fiscală”: nr. 118 din 28.08.2017. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2017, nr. 340-351, art. 1750.
1.13. Ordinul comun al Ministerului Finanțelor și Biroului Național de Statistică cu privire la
aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Actul de achiziție a
serviciilor de locațiune și a cheltuielilor aferente”nr.: 88/106 din 06 10.2008. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 2008, nr. 189, art. 559.
II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

1.1.BALANUȚĂ, V.,. Analiza gestionară. Chișinău: 2003., 120 p. ISBN 9975-75-186-5.
1.2.BUCUR V., ȚURCANU V., GRAUR A. Contabilitatea impozitelor. Manual. Chișinău: ASEM,
2017.
1.3.GRIGOROI, L., LAZARI, L. Contabilitatea întreprinderii. Chișinău: Cartier. 2017. 508 p. ISBN
978-9975-79-703-0.
1.4.GRIGOROI, L., LAZARI, L. Bazele contabilității. Chișinău: Cartier. 2012. 236 p. ISBN 978-
9975- 79-743-6
1.5.DEMETRESCU, C.,G. Istoria contabilității, Editura Științifică, București, 1972. 1.6.GRAUR, A.,
RATCOV, M. Practicum la Contabilitatea impozitelor. Problemar. Chișinău: ASEM, 2008.
1.7.NEDERIȚĂ, A. Contabilitate managerială..Chișinău: ACAP, 2000.
1.8.NEDERIȚĂ, A. Corespondența conturilor contabile. Chișinău: 2007. 639 p. ISBN 978-9975-
9546- 4-8
1.9.NEDERIȚĂ, A. ș.a.Contabilitatea financiară. Chișinău: ACAP, 1999. 440 p. III. PUBLICAȚII
ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR, SIMPOZIOANELOR 3.1. IGNAT, Vitalie. Eficiența
economică a cheltuielilor perioadei. În: Meridian Ingineresc. 2012, nr. 1, pp. 64-70. ISSN 1683-
853X.
3.2.BRÎNZILA, Liuba. Aspecte problematice în contabilitatea impozitului pe profit. În: 25 de ani de
reformă economică în Republica Moldova: prin inovare și competitivitate spre progres economic.
50
Vol.4, 23-24 septembrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Departamentul Editorial
Poligrafic al ASEM, 2016, pp. 116-120. ISBN 978-9975-75-834-5.
3.3.Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene. București,
editura CECCAR, 2010.
3.4.GASNAȘ, Elena; LAZARI, Liliana. Raportarea financiară – suport pentru fundamentarea
deciziilor economice. In: Simpozionul științific al tinerilor cercetători. Ed. a 15-a, Vol.2, 28-29
aprilie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Departamentul Editorial-Poligrafic al
ASEM, 2017, pp. 135-136. ISBN 978-9975-75-881-9.
3.5.ЩЕРБАТЮК, Василий. Расходы как важные объекты бухгалтерского учета. În: Vector
European. 2016, nr. 3, pp. 72-82. ISSN 2345-1106.
3.6.CAPRIAN, Iulia; COVALI, Olga; Documentele primare contabile: sursa de informatie pentru
control. In: Studia Universitatis (Seria Științe Exacte și Economice). 2018, nr. 7(117), pp. 111-
115. ISSN 1857-2073.
IV. RESURSE ELECTRONICE

4.1. Ordinul Departamentului Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova nr.108 din 17
decembrie 1998. [online]. [accesat 13.04.2021]. Disponibil:
http://www.amac.md/Biblioteca/data/22/7/4/partea_4/02/02/03/01/02.03.2.pdf.
4.2.Registrul de stat al actelor juridice al Republcii Moldova. [online]. [accesat 21.03.2021].
Disponibil: https://www.legis.md/.
4.3.Standardele Internaționale de Contabilitate [online]. [accesat 12.03.2021]. Disponibil:
http://mf.gov.md/ro/content/standardele-interna%C8%9Bionale-de-raportare-financiar%C4%83-
2017-red-book
4.4.Indicații metodologice privind completare a Dării de seamă privind impozitul pe venitul din
activitatea operațională (Forma IVAO15) [online]. [accesat 21.04.2021]. Disponibil:
https://www.contabilsef.md/ro-impozitul-pe-venit-formulare-ru-impozitul-pe-venit-formulare-en
45545/
4.5. Indicații metodologice privind cercetarea statistică 5-CI „Consumurile, cheltuielile și investițiile
întreprinderii”. [online]. [accesat 02.04.2021]. Disponibil:
https://raportare.gov.md/file/Z1pUcXE1WktIbzQzNEh3N0MxV24yVmJWOElPdXVEQThTYV
dOVmxwcFFGQkJCNFF0SHhzWGttRGI0Umx5aGYrVmZPMThybkJDaFRNPQ?type=view
51
Anexe
52

Contabilitatea Venituri Si Cheltuielilor Operationale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Venituri Si Cheltuielilor Operationale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

CAPITOLUL I. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND VENITURILE ȘI CHELTUIELILE DIN

1.1. Cadrul normativ al contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională..........

9 1.2. Componența și clasificarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională................

11 1.3. Recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA ȘI DOCUMENTAREA VENITURILOR ȘI

2.1. Contabilitatea și documentarea cheltuielilor din activitatea operațională............................... 24

2.2. Contabilitatea și documentarea veniturilor din activitatea operațională .................................

CAPITOLUL III. PREZENTAREA INFORMAȚIEI PRIVIND VENITURILE ȘI CHELTUIELILE

3.1. Dezvăluirea informațiilor privind veniturile și cheltuielile din activitatea operațională în

3.2. Dezvăluirea informațiilor privind veniturile și cheltuielile din activitatea operațională în

Importanța și actualitatea temei de cercetare. Informația, în deosebi cea economică, este

Indicatori Perioada de gestiune Abaterea

1. Venituri din vânzări, mii lei 81940,5

2. Costul vânzărilor, mii lei 74707,4

3. Profit brut, mii lei 7233,1

4. Profit până la impozitare, mii lei 859,9

5. Cheltuieli privind impozitul pe venit, mii lei -

6. Profit net (pierdere netă), mii lei 859,9

7. Rentabilitatea veniturilor din vânzări (%), 8,827

1.1.Cadrul normativ al contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională

Sistemul de reglementare normativă a contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea

1.2.Componența și clasificarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională

Venituri din activitatea operaţionale

Figura 1.1 Clasificarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională

Venituri din vînzarea mărfurilor

Venituri din executarea lucrărilor venituri din vînzări

Venituri din contracte de construcţie

Venituri din ieşirea altor active circulante

Venituri din recuperarea prejudiciului material

Venituri din plusurile de active imobilizate şi

Venituri din decontarea datoriilor cu termen de

ir Venituri din ajustările privind deprecierea

Venituri aferente diferenţelor favorabile dintre

cursul oficial al BNM şi cursul de cumpărare-

vînzare a valutei străine

Venituri din sancţiuni

Valoarea contabilă a produselor vîndute

Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute

Costuri aferente contractelor de construcţie

Costuri aferente contractelor de leasing operaţional

Costuri aferente contractelor de microfinanţare

1.3. Recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională

Prin recunoașterea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională se subînțelege

2.1. Contabilitatea și documentarea cheltuielilor din activitatea operațională

Cheltuielile activității operaționale sunt generate de fabricarea și comercializarea produselor,

Acte de achiziție a serviciilor de locațiune și a

cheltuielilor aferente Foi de parcurs

Figura 2.1 Documentele primare ce servesc temei pentru înregistrarea operațiunilor

2.2. Contabilitatea și documentarea veniturilor din activitatea operațională

3.1. Dezvăluirea informațiilor privind veniturile și cheltuielile din activitatea

3.2.Dezvăluirea informațiilor privind veniturile și cheltuielile din activitatea

II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

IV. RESURSE ELECTRONICE

S-ar putea să vă placă și