Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir”

SUCEAVA

Proiect de specialitate pentru

examenul de certificare a
competenţelor profesionale
Nivel 3

Calificare profesională: Tehnician în activităţi economice

Profesor coordonator,
Munteanu Rodica Candidat,
Costeniuc Liliana

Promoţia 2011
CONTABILITATEA
VENITURILOR

2
 MOTTO: ”Atâta timp cât regina
înţelegerilor dintre oameni este moneda, să nu te
miri de ce contabilitatea caută fiecare bănuţ.”

3
 Cuprins
Argument………………………………………………………………...….5
Capitolul I - Veniturile unei entităţii economice
1.1 Notiuni introductive……………………………………..
1.2 Definirea şi clasificarea veniturilor…………………………….8
1.3 Organizarea generală a contabilităţii veniturilor…………….10
1.4 Mic dicţionar………………………………………………....12
Capitolul II - Contabilitatea veniturilor unei entităţi economice
2.1 Conturi de venituri
2.1.1 70 ”Cifra de afaceri”…………………………………..13
2.1.2 71 ”Variaţia stocurilor”………………………………17
2.1.3 72 ”Venituri din producţia de imobilizărilor”………18
2.1.4 74 ”Venituri din subvenţii de exploatare”…………...19
2.1.5 75 ”Alte venituri din exploatare”……………………..19
2.1.6 76 ”Venituri financiare”………………………………20
2.1.7 77 ”Venituri extraordinare”…………………………..22
2.1.8 78 ”Venituri din provizioane”…………………………23
2.2 Gruparea veniturilor şi cheltuielilor…………………………….24
2.3 Structura activităţii unei entităţi economice…………………...25
Capitolul III - Principalele categorii de venituri
3.1 Venitul anual global………………………………………………26
3.2 Venituri din activităţi independente……………………………..28
3.3 Venituri din salarii………………………………………………..29
3.4 Venituri din cedarea folosinţei bunurilor……………………….31
3.5 Venituri din dividende şi dobânzi ……………………………….31
3.6 Alte venituri……………………………………………………….32
Capitolul IV - Studiu de caz la firma S.C. “NOVA” S.A.
4.1 Prezentarea firmei S.C. „NOVA” S.A..........................................33
4.2 Monografie contabilă la entitatea economică S.C. “NOVA” S..A.
- Bilanţ iniţial………………………………………………….35
- Registrul Jurnal…………………………………………………
- Registrul Cartea mare…………………………………………
- Balanţa de verificare……………………………………………

4.3 Anexe…………………………………………………………………
Concluzii…………………………………………………………………………
Bibliografie…………………………………………………………………….

4
 ARGUMENT

Scopul principal al activităţii desfaşurate de agenţii economici

productivi este obţinerea de bunuri materiale, executarea de lucrări şi prestarea
de servicii care să aibă asigurată desfacerea lor pe piaţă în vederea satisfacerii
necesităţilor de consum productiv, individual sau social.

Corelarea producţiei obţinute cu cerinţele pieţei reprezintă, în condiţiile

economiei concurenţiale, o condiţie de care depinde însăşi existenţa unităţii
patrimoniale. Astfel, prin vânzarea şi încasarea contravalorii producţiei
obţinute, agenţii economici realizează venituri din care, în primul rând, se
acoperă cheltuielile efectuate şi se obţine un profit care trebuie să asigure o
eficienţă satisfăcătoare pentru întreprindere. Veniturile pot fi utilizate pentru
achiziţionarea de active, pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de
exemplu : numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi
serviciilor furnizate. Veniturile vor rezulta, de asemenea, din lichidarea
datoriilor.

Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în

cursul activităţilor obişnuite ale acesteia, atunci când acest flux se
materializează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât creşterile datorate
contribuţiilor din partea participanţilor la acest capital propriu. Venitul include
doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau de primit de către
societate în nume propriu. Sunt excluse din venituri colectate în numele unor
terţe părţi, cum ar fi taxele pentru bunuri şi servicii, TVA, care nu sunt
beneficii economice de primit de către întreprindere şi nu au ca rezultat creşteri
ale capitalului propriu.

Prin acestă lucrare de certificare a competenţelor profesionale în

domeniul contabilităţii veniturilor am urmărit evidenţierea contabilă a
principalelor operaţiuni în care sunt implicate conturile de venituri prin care se
realizează vânzarea şi încasarea contravalorii producţiei obţinute, agenţii
economici realizând venituri din care, în primul rând, acoperă cheltuielile
efectuate şi obţin un profit.

5
Competenţe profesionale:

UC 7 Gândirea critică şi rezolvarea de probleme

C 1 Identifică probleme complexe
C 2 Rezolvă probleme
C 3 Evaluează rezultatele obţinute
UC 4 Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei
C 4 Utilizează aplicaţii soft în managementul informatizat al proiectelor
UC 5 Comunicare
C1 Susţine prezentări pe teme profesionale
C3 Elaborează documente pe teme profesionale
UC 11 Planificare operaţională
C1 Analizează structura organizatorică a unitaţii economice
C3 Evaluează rezultatele obţinute
UC 8 Iniţierea unei afaceri
C1 Îşi autoevaluează abilităţile antreprenoriale
UC 7 Procesarea datelor numerice
C1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legatură cu aceasta
C2 Prelucrează datele numerice
C3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile

Pregătirea cadrelor care lucrează sau vor lucra în domeniul contabilităţii

reprezintă o acţiune de maximă importanţă şi actualitate ce trebuie susţinută de
toţi chemaţi prin natura profesiei sa o facă.
Am scris această lucrare cu convingerea că vin în sprijinul celor care
doresc să înveţe şi să ştie cum se ţine evidenţa contabilă a patrimoniului în
economia de piaţă.
Lucrarea de faţă este elaborată pe baza prevederilor Legii Contabilităţii.
Se cuvine să subliniez importanţa pe care o are astăzi contabilitatea pentru
cunoaşterea situaţiei şi conducerea activităţii economice, precum şi locul important pe
care contabilitatea trebuie să-l ocupe în pregătirea specialiştilor din domeniul
economic.

6
 Capitolul I - Veniturile unei entităţi economice
1.1 Notiuni introductive
Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul
activităţilor obişnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează în creşteri
ale capitalului propriu, altele decât creşterile datorate contribuţiilor din partea
participanţilor la acest capital propriu.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau la care poate fi
decontată o datorie de bunăvoie între părţi aflate în cunoştiinţă de cauză, în cadrul
unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.
Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau de primit
de către societate în nume propriu. Sunt excluse din venituri sumele colectate în
numele unor terţe părţi, cum ar fi taxele pentru bunuri şi servicii, TVA, care nu sunt
beneficii economice de primit de către întreprindere şi nu au ca rezultat creşteri ale
capitalului propriu.
Veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de
primit. Suma veniturilor dintr-o tranzacţie este determinată de obicei printr-un acord
între societate şi cumpărătorul sau utilizatorul activului. Ea se evaluează la valoarea
justă a mijlocului de plată primit sau de primit, ţinând cont de suma oricăror reduceri
comerciale şi a oricăror rabaturi cantitative acordate de societate.
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în
nume propriu din activităţi curente, dar care nu diferă ca natură de veniturile din
această activitate .
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o persoană juridică, ca parte
integrantă a obiectului său de activitate precum şi activităţile conexe acestora.
Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri cum ar fi: vânzări,
comisioane, dobânzi, dividende.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente
sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se
aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau
dezastre naturale.

1.2 Definirea şi clasificarea veniturilor

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori
descreşteri ale datoriilor care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele
decât din contribuţii ale acţionarilor.
Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii, contabilitatea veniturilor
evidenţiază o serie de elemente:
1. Contravaloarea produselor, lucrărilor şi serviciilor facturate se constituie
ca venit al perioadei de gestiune încă din momentul facturării, indiferent dacă acestea
se încasează în cursul aceluiaşi exerciţiu sau în exerciţiile viitoare;
2. Valoarea producţiei finite sau în curs de execuţie destinată activităţii
investiţionale a întreprinderii se constituie, de asemenea, ca venit al perioadei;
3. Valoarea producţiei finite, semifabricatelor, mărfurilor şi a producţiei
nefinalizate se consideră venit al perioadei de gestiune în care acestea au fost obţinute

7
luând în considerare creşterea sau descreşterea stocului la sfârşitul perioadei faţă de
începutul perioadei.

Dintre criteriile de clasificare a veniturilor menţionez:

I. După felul activităţii, veniturile se grupează în :
- venituri din activitatea de bază;
- venituri din activităţi diverse.
II.După stadiul circuitului economic la care se referă,veniturile se grupează în:
- venituri intermediare;
- venituri finale.
III. După perioada de gestiune la care se raportează, veniturile se grupează în:
- venituri ale perioadei curente;
- venituri ale perioadei viitoare.
Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii precizează faptul că,
contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor , grupându-
se astfel:
- venituri din exploatare;
- venituri financiare;
- venituri extraordinare;
- venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor.
a) Veniturile din exploatare cuprind:
- venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi
serviciilor prestate;
- venituri din producţia stocată, adică variaţia în plus sau în minus între
valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs de la
finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs,
neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite pentru acestea;
- venituri din producţia de imobilizări, adică costul lucrărilor şi cheltuielilor
efectuate de unitatea patrimonială pentru activitatea de investiţii, care se înregistrează
ca active corporale sau necorporale;
- venituri din subvenţii de exploatare reprezentând subvenţiile primite pentru
acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte
subvenţii de care beneficiază unitatea patrimonială din partea statului sau a altor
unităţi patrimoniale;
- alte venituri din exploatarea curentă, ce cuprind veniturile din creanţe
recuperate şi alte venituri din exploatare;
- venituri realizate în avans, ca încasări sau creanţe aferente unor bunuri
nelivrate, a unor lucrări sau prestaţii neefectuate, care nu se consideră venituri ale
exerciţiului, acestea înregistrându-se în contabilitate într-un cont distinct ce se
regăseşte în bilanţ.
b) Veniturile financiare reprezintă venituri din participaţii, venituri din alte
imobilizări financiare, venituri din creanţe imobilizate, venituri din titluri de
plasament, venituri din diferenţe de curs valutar, venituri din dobânzi, venituri din
sconturi obţinute şi alte venituri financiare.
c) Veniturile extraordinare reflectă acele venituri care nu sunt legate de
activitatea normală, curentă a unităţii patrimoniale şi se referă fie la operaţiuni de
gestiune, fie la operaţiuni de capital. În sfera acestora se includ: despăgubiri şi
penalităţi încasate, venituri din cedarea activelor, cotele părţi din subvenţii pentru
investiţii virate la rezultatul exerciţiului şi alte venituri extraordinare (cum ar fi:
donaţii, salarii neridicate şi prescrise şi alte venituri). Analiza modului de evidenţiere

8
în contabilitate a cheluielilor şi veniturilor relevă o anumită similitudine între
grupurile de cheltuieli şi venituri, corespondenţa menită să asigure comparabilitatea
între eforturile depuse şi rezultatele obţinute de agentul economic în cursul unei
perioade de gestiune.
d) Veniturile obtinute din diminuarea sau anularea provizioanelor pentru
riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale, pentru
deprecierea activelor circulante.

1.3 Organizarea generală a contabilităţii veniturilor

Pentru venituri, ca de altfel şi pentru cheltuieli, este caracteristic faptul că se
utilizează o contabilitate de angajamente, în sensul ca înregistrarea lor în conturi se
realizează în momentul constatării, indiferent de momentul încasării. Totodată, se
menţionează că veniturile, în marea majoritate a lor, au constituit obiectul unor
înregistrări în contabilitate cu prilejul prezentării celorlalte clase de conturi, în mod
implicit sau explicit, considerent pentru care, în cadrul acestui capitol, se vor extrage
operaţiunile privind analiza conturilor şi exemplificarea contabilităţii operaţiilor
economice aferente, avându-se în vedere criteriul didactic, precum şi sistematizarea
problematicii în cauză, inclusiv anumite clarificări.
Operaţiile economice care privesc veniturile se înregistrează în contabilitate pe
baza unor documente justificative specifice în care sunt consemnate, dintre care se
amintesc cele utilizate în mod curent.
- Factura fiscală, pentru toate operaţiile privind livrarea de bunuri sau prestarea
de servicii, cu decontare de regulă ulterioară;
- Factura externă INVOICE, în cazul operaţiunilor de export, document ce se
ataşează la factura fiscală;
- Monetar, utilizat la toate unităţile comerciale cu amănuntul;
-Bonul fiscal cod PETROM, în cazul vânzării cu amănuntul a produselor
petroliere;
- Avizul de însoţire, pentru situaţiile legale, când factura aferentă bunurilor livrate
se întocmeşte ulterior, în cazul trimiterii de valori materiale pentru prelucrare la terţi.
- Extrasul de cont, în cazul încasării unor venituri directe în conturile deschise la
bănci, cum este cazul dobânzii cuvenite pentru disponibilul din cont;
- Inventarul şi Procesul verbal de inventariere, pentru plusurile în gestiunea
casieriei şi a tuturor minusurilor imputabile;
- Documente specifice (exemplu: facturi adecvate ) pentru anumite categorii de
venituri, cum sunt cele care privesc livrările de curent electric, cele de prestări de
servicii de poştă, telefon,telegraf ş.a.
- Bonul de predare-transfer-restituire, care serveşte, printre altele, pentru
predarea la magazie a produselor finite sau a semifabricatelor.
Contabilitatea operaţiilor privind veniturile, care au o structură eterogenă, se
organizează cu ajutorul conturilor sintetice de grad I care, pentru activităţi de
exploatare şi financiare sunt sistematizate în grupele: 70 ”Cifra de afaceri”;
71”Variaţia stocurilor”; 72 ”Venituri din producţia de imobilizări”; 74 ”Venituri din
subvenţii de exploatare”; 75 ”Alte venituri de exploatare” şi respectiv 76 ”Venituri
financiare”.
În cazul veniturilor extraordinare şi a celor din provizioane se utilizează conturile
sintetice de gradul I şi /sau II detaliate în două grupe cu aceeaşi denumire, simboluri
77 şi respectiv 78.

9
 Conturile de venituri au anumite trăsături comune, dintre care se amintesc cele
mai semnificative :
 Au funcţia contabilă de pasiv, cu excepţia contului 711 ”Variaţia stocurilor” care este
bifuncţional.
 Reflectă in credit preţul de vânzare (facturare) aferent bunurilor livrate sau lucrărilor
executate şi serviciilor prestate terţilor, precum şi din diferite alte activităţi sau
operaţii, încasate sau de încasat, efectuate de unitate.
 Oglindesc în debit, la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune şi implicit la sfârşitul
exerciţiului, transferarea sau virarea integrală a veniturilor înregistrate în contul de
rezultate, prin creditul contului 121”Profit şi pierdere”.
 La sfârşitul perioadei de gestiune, inclusiv la finele anului financiar, nu prezintă sold,
nefiind conturi de bilanţ.
 Sumele înregistrate în credit, cumulate de la începutul anului pană la sfârşitul
exerciţiului, se utilizează pentru determinarea indicatorilor existenţi în componenţa
bilanţului contabil denumită”Contul de profit şi pierdere”, precum şi în scopul
detalierii informaţiilor privind rezultatul exerciţiului.
 Conturile de venituri, de regulă, nu necesită dezvoltare în conturi analitice.
Aspectele specifice privind conturile de venituri se prezintă în continuare, cu
prilejul analizei conţinutului lor economic şi a principalelor corespondenţe.

1.4 Mic dicţionar

Contul de profit şi pierdere – documentul de sinteză care masoară performanţele
financiare ale unei entităţi cu prezentarea veniturilor, a cheltuielilor şi a rezultatelor
obţinute în cursul unei perioade date.
Diferenţe favorabile de curs valutar – în situaţia creşterii cursului valutar pentru
disponibilităţi şi creanţe şi scăderii cursului valutar pentru datorii.
Dividendul este orice distribuire facută de o persoană juridică, în bani şi/sau în
natură, în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, din profitul stabilit pa baza bilanţului
contabil anual şi a contului de profit şi pierdere.
Dobânzile sunt venituri obţinute din titluri de creanţe de orice natură şi orice fel
de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutaţi, precum şi de participare la
fonduri deschise de investiţii pentru care preţul de răscumparare este mai mare decât
preţul de cumpărare.
Facturarea sau vânzarea pe credit – constă în transferarea dreptului de
proprietate de la vânzător la client.
Încasarea – reprezintă etapa în care rezultatul vândut este transformat în bani.
Încorporarea - este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în
rezultate pentru a absolvi cheltuielile corespondente.
Producţia – este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii
consumatoare de resurse.
Veniturile curente – sunt constatate, înregistrate şi încorporate în rezultatul
exerciţiului curent.
Veniturile în avans – sunt constatate în exercitiul “N” dar încorporate în
rezultatul exerciuţiului “N+1”.
Veniturile de realizat – sunt venituri realizate efectiv în exerciţiul “N” şi
încorporate în rezultatul aceluiaşi exerciţiu, pentru care nu s-au întocmit documente
de înregistrare.

10
 Capitolul II - contabilitatea veniturilor unei
entităţi economice
2.1. Conturi de venituri
2.1.1 Grupa 70 ”Cifra de afaceri”
701. Venituri din vânzarea produselor finite.
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor.
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale.
704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate.
705. Venituri din studii şi cercetări.
706. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.
707. Venituri din vânzarea mărfurilor.
708. Venituri din activităţi diverse.

Contul 701 - Venituri din vânzarea produselor finite

În creditul contului se înregistrează:
- preţul de vânzare al produselor finite (exclusiv taxa pe valoare adaugată),
livrate clienţilor (411);
- preţul de vânzare al produselor finite (exclusiv taxa pe valoare adaugată),
pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
Contul 702 - Venituri din vânzarea semifabricatelor
În creditul contului se înregistrează:
- preţul de vânzare al semifabricatelor (exclusiv taxa pe valoare adaugată),
livrate clienţilor (411);
- preţul de vânzare al semifabricatelor (exclusiv taxa pe valoare adaugată),
pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
Contul 703 - Venituri din vânzarea produselor reziduale
În creditul contului se înregistrează:
- preţul de vânzare al produselor reziduale (exclusiv taxa pe valoare adaugată),
livrate clienţilor (411);
- preţul de vânzare al produselor reziduale (exclusiv taxa pe valoare adaugată),
pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
Contul 704 - Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
În creditul contului se înregistrează:
- tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate (exclusiv taxa pe valoare
adaugată), pentru care au fost emise facturi de către clienţi (411);
- tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate (exclusiv taxa pe veloare
adaugată), pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
- tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate (exclusiv taxa pe valoare
adaugată), încasată în numerar (531).
Contul 705 - Venituri din studii şi cercetări 705
În creditul contului se înregistrează:
- valoarea studiilor şi a contractelor de cercetare (exclusiv taxa pe valoare
adaugată), pentru care au fost emise facturi către clienţi (411);
- valoarea studiilor şi a contractelor de cercetare (exclusiv taxa pe valoare
adaugată) , pentru care nu s-au întocmit facturi (418).
Contul 706 - Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
În creditul contului se înregistrează:

11
 - valoarea redevenţelor pentru concesiuni, a locaţiilor de gestiune şi a chiriilor
(exclusiv taxa pe valoare adaugată), pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
- sumele datorate de personal, reprezentând chirii care se fac venituri ale
unităţii (428);
- valoarea redevenţelor pentru concesiuni, a locaţiilor de gestiune şi a chiriilor
(exclusiv taxa pe valoare adaugată), pentru care au fost emise facturi către
concesionari, locatari sau chiriaşi (461);
- sumele încasate în avans care se fac venituri ale exerciţiului în curs (472);
- sumele încasate reprezentând valoarea redevenţelor datorate pentru
concesiuni, a locaţiilor de gestiune şi a chiriilor, precum şi pentru folosirea
brevetelor, mărcilor şi a altor drepturi similare (512, 531).
Contul 707 - Venituri din vânzarea mărfurilor
În creditul contului se înregistrează:
- preţul de vânzare al mărfurilor (exclusiv taxa pe valoare adaugată), livrate
clienţilor (411);
- preţul de vânzare al mărfurilor (exclusiv taxa pe valoare adaugată), pentru
care nu s-au întocmit facturi (418);
- sumele încasate în numerar din vânzarea marfurilor (exclusiv taxa pe valoare
adaugată).
Contul 708 - Venituri din activităţi diverse
În creditul contului se înregistrează:
- sumele facturate clienţilor (exclusiv taxa pe valoare adaugată ), reprezentând
venituri din activităţi diverse (411);
- sumele datorate de clienţi (exclusiv taxa pe valoare adaugată), pentru care nu
s-au întocmit facturi (418);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite de clienţi
(419);
- sumele datorate de personal, reprezentând consumuri efectuate pentru
aceasta şi care se fac venituri ale unităţii (428);
- sumele încasate de la terţi (exclusiv taxa pe valoare adaugată), reprezentând
venituri din activităţile diverse (512, 531).

Exemple de înregistrări privind utilizarea conturilor clasei 70 ”Cifra de afaceri”

1. Sa se înregistreeă factura fiscală emisă pentru produsele finite livrate
clienţilor, în valoare de 8.000 lei, TVA 1.920 lei.
4111 = % 9.920 lei
701 8.000 lei
4427 1.920 lei
2. Pe baza facturii fiscale sa se înregistreze vânzarea de semifabricate către
terţi, la preţul contractat de 300 lei, TVA de 72 lei.
4111 = % 372 lei
702 300 lei
4427 72 lei
3. Produsele reziduale rezultate din procesul de producţie, în valoare de 200 lei
se predau unui client pe baza de aviz de însoţire.
418 = % 248 lei
703 200 lei
4428 48 lei

12
 4. Sa se înregistreeze prestarea de servicii la tariful de 500 lei şi elaborarea
unui studiu , în valoare de 200 lei, în favoarea terţilor , înscrise în factura fiscală cu
TVA 24%.
4111 = % 868 lei
704 500 lei
705 200 lei
4427 168 lei
5. Contravaloarea locaţiei de gestiune în suma de 600 lei, se încasează prin
viramente.
5121 = % 744 lei
706 600 lei
4427 144 lei

6. Pe baza contractului de închiriere, sa se reflecte în contabilitate chiria

datorată unităţii de către salariaţi în sumă de 400 lei.
4282 = % 496 lei
706 400 lei
4427 96 lei
7. Sa se înregistreze redevenţele şi locaţiile datorate de terţi şi facturate de
unitate pentru suma de 900 lei cu TVA 24%.
461 = % 1.116 lei
706 900 lei
4427 216 lei
8. Sa se înregistreze vânzarea de mărfuri cu amănuntul, cunoscându-se că
suma totală înscrisă în monetar este de 2.480 lei din care TVA-ul este de 480 lei.
5311 = % 2.480 lei
707 2.000 lei
4427 480 lei
9. Din suma datorată unui furnizor s-a reţinut de către intermediar comisionul
cuvenit în suma totală de 100 lei, TVA 24 lei.
401 = % 124 lei
708 100 lei
4427 24 lei
10. La sfârşitul perioadei de gestiune se decontează integral veniturile
înregistrate anterior în sumă totală de 13.200 lei, iar pe baza notei de contabilitate se
efectuează înregistrările:
% = 121 13.200 lei
701 8.000 lei
702 300 lei
703 200 lei
704 500 lei
705 200 lei
706 1.900 lei
707 2.000 lei
708 100 lei

13
 2.1.2 Grupa 71 ”Variaţia stocurilor”
711. Variaţia stocurilor
Contul 711 – Variatia stocurilor
În creditul contului se înregistrează:
- la sfârşitul perioadei, costul producţiei, lucrărilor şi serviciilor în curs de
execuţie (331, 332);
- preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite şi produselor
reziduale obţinute, precum şi diferenţele între preţul prestabilit şi costul de producţie
(341, 348);
- costul de producţie al amenajărilor proprii, obţinute din producţie proprie
(323);
- preţul de înregistrare al animalelor, păsărilor obţinute din producţie proprie,
precum şi diferenţele de preţ aferente (361, 368).
În debitul contului se înregistrează:
- la începutul perioadei, reluarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor în curs de
execuţie (331, 332);
- valoarea semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor
şi păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere (323, 341 la 348, 361, 368).
Soldul debitor sau creditor al contului 711, la sfârşitul perioadei, se transferă
asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
Exemple de înregistrări privind utilizarea conturilor clasei 71 ”Variaţia stocurilor”
Operaţia nr.1: În cursul lunii se înregistrează obţinerea de produse finite din procesul
de producţie la preţ de înregistrare de 2.000 lei.
345 = 711 2.000 lei
Operaţia nr.2: Pe baza bonului de predare-transfer-restituire se înregistrează
obţinerea de semifabricate şi produse finite, evaluate la standard de 4.500 lei şi
respectiv 1.500 lei predate la magazin.
% = 711 6.000 lei
341 4.500 lei
345 1.500 lei
Operaţia nr.3: La sfârşitul lunii pe baza notei de contabilitate se înregistrează
diferenţele stabilite între preţul de înregistrare şi costul de producţie efectiv,
diferenţele care sunt nefavorabile (în plus) de 50 lei, pentru semifabricate şi favorabile
(costul de producţie mai mic ) de 80 lei pentru produsele finite.
348 = 711 50 lei
711 = 348 80 lei

2.1.3 Grupa 72”Venituri din producţia de imobilizări”

721. Venituri din producţia de imobilizări necorporale.
722. Venituri din producţia de imobilizări corporale.
Contul 721 - Venituri din producţia de imobilizări necorporale.
În creditul contului se înregistrează:
- lucrări şi proiecte de cercetare şi dezvoltare efectuate pe cont
propriu (202);
- valoarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori
similare, realizate pe cont propriu (205);
- valoarea altor imobilizări necorporale realizate pe cont propriu (208);

14
 - valoarea imobilizărilor ncorporale în curs, realizate pentru nevoi proprii
(230).
Contul 722 - Venituri din producţia de imobilizări corporale
În creditul contului se înregistrează:
- valoarea la cost de producţie a amenajărilor de terenuri, realizate pe cont
propriu (211);
- valoarea la cost de producţie a mijloacelor fixe, obţinute din producţia
proprie (212);
- valoarea la cost de producţie a imobilizărilor corporale în curs, obţinute din
producţia proprie (231).

Exemple de înregistrări privind utilizarea conturilor clasei 72 ”Venituri din

producţia de imobilizări”

Operaţia nr.1: Se înregistrează costul efectiv al unui studiu de cercetare a pieţei de

desfacere.
202 = 721 700 lei
Operaţia nr.2: Se obţine din activitatea de investiţii în regie mijloace fixe (o
contrucţie).
212 = 722 3.400 lei

2.1.4 Grupa 74 ”Venituri din subvenţii de exploatare”

741. Venituri din subvenţii de exploatare
7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
Contul 741 - Venituri din subvenţii de exploatare.
În creditul contului se înregistrează:
- subvenţii de exploatare primite sau care urmează a fi primite pentru
acoperirea pierderilor şi diferenţelor de preţ la produsele subvenţionate (445, 512 ).

Exemple de înregistrări privind utilizarea conturilor clasei 74 ”Venituri din

subvenţii de exploatare”
Operaţia nr.1: Se înregistrează pe baza extrasului de cont, primirea subvenţiei pentru
acoperirea pierderii din activităţi de exploatare, în sumă de 7.430 lei.
5121 = 741 7.430 lei
Operaţia nr.2: Subvenţiile de la bugetul de stat, pentru acoperirea diferenţelor de preţ
la produse.
445 = 741 5.670 lei

2.1.5 Grupa 75 ”Alte venituri din exploatare”

754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
7582. Venituri din donaţii şi subvenţii primite
7583. Venituri din vânzarea activelor şi altor operaţii de capital
7588. Alte venituri din exploatare

15
Contul 754 - Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi.
În creditul contului se înregistrează:
- veniturile din creanţe reactivate (411, 461)
Contul 758 - Alte venituri din exploatare.
În creditul contului se înregistrează:
- sumele datorate de personal privind debite, remuneraţii, sporuri sau adaosuri
necuvenite şi avansuri nejustificate (428);
- sumele datorate de diverşi debitori, ca urmare a pagubelor produse de aceştia
(461);
- sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă (512, 531);
- valoarea repartiţiilor capitale efectuate cu forţe proprii, constatate la
închiderea exerciţiului ca fiind aferente exerciţiilor următoare (471).

Exemple de înregistrări privind utilizarea conturilor clasei 75 ”Alte venituri din

exploatare”

Operaţia nr.1: Pe baza documentelor de constatare şi a notei de contabilitate se

înregistrează reactivarea clienţilor în sumă de 500 de lei scoşi anterior din active.
4111 = % 500 lei
754 420 lei
4427 80 lei
Operaţia nr.2: Se reactivează creanţa faţă de un debitor insolvabil (concomitent se
înregistrează şi în creditul contului 8034 ”Debitori scoşi din active, urmariţi în
continuare”).
461 = 754 1200 lei
Operaţia nr.3: Se vinde un teren în valoare de 20.000 lei, TVA 24%, conform
facturii fiscale.
461 = % 24.800 lei
7583 20.000 lei
4427 4.800 lei

2.1.6 Grupa 76 ”Venituri financiare”

761. Venituri din imobilizări financiare

7611. Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului
7612. Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului
7613. Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din
cadrul grupului
7614. Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din
afara grupului
7615. Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului
7616. Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului
762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
763. Venituri din creanţe imobilizate
764. Venituri din investiţii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizări financiare cedate
7642. Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferenţe de curs valutar
766. Venituri din dobânzi

16
767. Venituri din sconturi obţinute
768. Alte venituri financiare
Contul 761 - Venituri din imobilizări financiare.
În creditul contului se înregistrează:
- dividendele aferente titlurilor de participare (451, 461, 512 ).
Contul 762 - Venituri din investiţii financiare pe termen scur.
În creditul contului se înregistrează:
- dividendele aferente altor titluri imobilizate (461, 512 ).
Contul 763 - Venituri din creanţe imobilizate.
În creditul contului se înregistrează:
- dobânzile aferente creanţelor imobilizate (267, 512 ).
Contul 764 - Venituri din investiţii financiare cedate.
În creditul contului se înregistrează:
- diferenţele favorabile dintre valoarea contabilă titlurilor de plasament şi preţul de
cesiune (461, 512).
Contul 765 - Venituri din diferenţe de curs valutar.
În creditul contului se înregistrează:
- diferenţele favorabile de curs valutar rezultat în urma lichidării
împrumuturilor şi datoriilor în valută ale unităţii ( 161 la 168, 401 la 405, 419, 451,
456, 462);
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor bancare în
devize, disponibilităţilor în devize existente în casierie, precum şi existentului în
conturile de acreditive în dividende (511, 512, 531, 541).
Contul 766 - Venituri din dobânzi.
În creditul contului se înregistrează:
- dobânzile cuvenite, aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului
(451);
- dobânzile aferente sumelor datorate de către debitorii diverşi (461)
- dobânzile primite, aferente disponibilităţilor aflate în conturi curente (512)
- dobânzile de primit aferente disponibilităţilor aflate în conturi curente (518).
- dobânzile încasate în avans care se fac venituri ale exerciţiului în curs (472).
Contul 767 - Venituri din sconturi obţinute.
În creditul contului se înregistrează:
- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori sau alţi creditori (401, 404, 462,
512).
Contul – 768 Alte venituri financiare.
Funcţionează similar celorlalte conturi din grupa 76” Venituri financiare”.

Exemple de înregistrări privind utilizarea conturilor clasei 76 ”Venituri financiare”

Operaţia nr.1: Se înregistrează dividendele de încasat aferente imobilizărilor

financiare, în sumă de 950 lei şi investiţiilor financiare pe termen scurt în sumă de 400
lei, deţinute la alte unităţi patrimoniale.
461 = % 1.350 lei
761 950 lei
762 400 lei

17
Operaţia nr.2: Se vinde la bursă un pachet de acţiuni, preţul de vânzare este mai
mare decat preţul plătit de societate la cumpărarea lor.
5311 = % 5.000 lei
503 1. 000 lei
764 4.000 lei
Operaţia nr.3: Se înregistrează dobânda cuvenită pentru împrumutul acordat pe
termen lung altei societăţi.
2678 = 763 650 lei
Operaţia nr.4: Se înregistrează valoarea unui scont obţinut de la un furnizor pentru
datoria achitată anticipat.
401 = % 700 lei
5121 550 lei
767 150 lei

2.1.7 Grupa 77 ”Venituri extraordinare”

771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare

Contul 771 - Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare .
În creditul contului se înregistrează:
- bunurile sau valorile primite gratuit (30, 301, 321, 323, 361, 371, 381, 512,
521);
- bunurile rezultate din dezmembrarea unor imobilizări (30, 301, 321, 371);
- drepturi de personal neridicate, prescrise (426);
- sumele cuvenite unităţii, datorate de către bugetul statului, altele decât
impozite şi taxe (448).
Exemple de înregistrări privind utilizarea conturilor clasei 77”Venituri
extraordinare”
Operaţia nr.1: Se primeşte cu titlu gratuit un lot de materii prime.
301 = 771 540 lei
Operaţia nr.2: Se încasează o despăgubire datorată de un furnizor pentru
nerespectarea unor clauze contractuale.
5121 = 771 450 lei

2.1.8 Grupa 78 ”Venituri din provizioane”

781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
7812. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
786. Venituri financiare din provizioane
7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare
7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
Contul 781 - Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare.
În creditul contului se înregistrează:
- sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli (151 );
- sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
deprecierea imobilizărilor (29, 291, 293);
- sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru

18
 deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie (39 la 398);
- sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
deprecierea creanţelor-clienţi (491)
.
Contul 786 - Venituri financiare din provizioane.
În creditul contului se înregistrează:
- sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli (151);
- sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor privind
deprecierea imobilizărilor financiare(276);
- sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
deprecierea creanţelor-decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii (496);
- sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
deprecierea titlurilor de plasament (59).

2.2 Gruparea veniturilor şi cheltuielilor

VENITURI CHELTUIELI

1. VENITURI DIN EXPLOATARE 1. CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Cifra de afaceri netă(indicator): -cheltuieli cu materiile prime şi materialele
-venituri din vânzarea produselor finite; consumabile;
-venituri din vânzarea semifabricatelor; -alte cheltuieli materiale;
-venituri din vânzarea produselor reziduale; -cheltuieli cu personalul;
-venituri din lucrări executate şi servicii prestate -cheltuieli privind prestaţiile externe;
-venituri din studii şi cercetări; -cheltuieli cu impozite şi taxe;
-venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi -cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele
chirii; cedate;
-venituri din vânzarea mărfurilor; -ajustări de valoare privind imobilizările;
-venituri din activităţi diverse; corporale şi necorporale;
Variaţia stocurilor de produse finite -ajustări de valoare privind activele circulante;
-alte categorii de venituri -ajustări privind provizioanele
-alte elemente de cheltuieli.
2. VENITURI FINANCIARE 2. CHELTUIELI FINANCIARE
-venituri din interese de participare -pierderi din creanţe legate de participare
-venituri din creanţe imobilizate -cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
-venituri din investiţii financiare pe termen scurt -cheltuieli privind dobânzile
-venituri din dobânzi -cheltuieli din diferenţe de curs valutar
-venituri din diferenţe de curs valutar -ajustări de valoare privind imobilizările
-alte elemente de venituri financiare financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca
active circulante
-alte elemente de cheltuieli financiare
3. VENITURI EXTRAORDINARE 3. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
-venituri din subvenţii pentru evenimente -cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente
extraordinare extraordinare
4.Cheltuieli cu impozitul pe profit

19
2.3 Structura activităţii unei entităţi economice
ACTIVITATE TOTALĂ
EXPLOATARE
Activitate princupală, de
bază, care este reprezentată
de obiectul de activitate.
(exemple: activităţi de
producţie, comerţ, servicii,
construcţii etc)
FINANCIARĂ
Activitate care cuprinde
operaţiuni cu caracter
financiar, bancar, valutar
(exemple: activităţi privind
imobilizări financiare,
investiţii pe termen scurt,
credite bancare etc.)
EXTRAORDINARĂ
Activitate cu caracter
excepţional, întâmplător,
care nu apare în mod
curent şi cu regullaritate
(exemple: calamităţi,
dezastre naturale,
exproprieri etc.)

ACTIVITATE CURENTĂ
Activitate desfaşurată ca parte integrantă a afacerilor
unei entităţi precum şi a activităţilor conexe.

Tipurile de rezultate economice:

Rezultat din exploatare(RE) = Venituri din exploatare(VE) – Cheltuieli din
exploatare (CE)
Rezultat financiar(RF) = Venituri financiare(VF) – Cheltuieli financiare(CF)
Rezultat curent(RC) = Venituri curente(VC) – Cheltuieli curente (CC)
Rezultat extraordinar(Re) = Venituri extraordinare(Ve) – Cheltuieli
extraordinare(Ce)
Rezultat brut(RB) = Venituri totale(VT) – Cheltuieli totale(CT)

Laborator tehnologic. Entitatea „Megan” S.R.L. înregistrează la sfârşitul

exercitiului financiar următoarele venituri şi cheltuieli:
- venituri din exploatare(VE) ……………90.000
- venituri financiare(VF)…………………10.000
- venituri extraordinare(Ve)……………...20.000
- cheltuieli de exploatare(CE)…………….50.000
- cheltuieli financiare(CF)………………...20.000
- cheltuieli extraordinare(Ce)……………..10.000
Rezultatul final sau baza de impozitare pentru calculul impozitului pe profit este
egal cu rezultatul brut. Cota de impozitare este de 16 %.
Se cere:
a) sa se calculeze rezultatele parţiale;
b) sa se calculeze rezultatele globale (totale).

20
Rezolvare:

a) rezultatele parţiale:
±RE = VE – CE = 90.000 – 50.000 = 40.000 lei (profit)
sau PE = VE – CE = 90.000 – 50.000 = 40.000 lei
±RF = VF – CF = 10.000 – 20.000 = - 10.000 lei (pierdere)
sau PF = CF – VF = 10.000 – 20.000 = - 10 000 lei
±RC = VC – CC = (VE + VF) – (CE+CF) = (90.000 + 10.000) – (50.000 + 20.000)=
= 100.000 – 70.000 = 30.000 lei (profit)
sau PC = VE + VF – CE – CF = 90.000 + 10 000 – 50.000 – 20.000 = 30.000 lei
±Re = Ve – Ce = 20.000 – 10.000 = +10 000 lei (profit)
sau Pe = Ve – Ce = 20.000 – 10.000 = 10.000 lei

b) rezultatele globale
±RB = VT – CT = (VE + VF + Ve) – (CE + CF + Ce) =
= (90.000+10.000+20.000) – (50.000+20.000+10.000) = 120.000 – 80.000 =
= +40.000 lei (profit)
sau PB = VT – CT = (VE + VF +Ve) – (CE + CF + Ce) =
= (90.000+10.000+20.000) – (50.000+20.000+10.000) =
= 120.000 – 80.000 = 40.000 lei
Pn = PB – Ip
Ip = PB x cota = 40.000 x 16% = 6.400 lei
Pn = 40.000 – 6.400 = 33.600 lei

Capitolul III - Principalele categorii de venituri

3.1 Venitul anual global

Impozitul pe venitul anual global reprezintă suma datorată de o persoană fizică
pentru veniturile realizate într-un an fiscal, determinată prin aplicarea cotelor de
impunere asupra venitului anual global impozabil.
Venitul anual global impozabil reprezintă suma veniturilor nete realizate din
activităţi independente, din salarii, din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi a
veniturilor de aceeaşi natură realizate în străinătate, obţinute de persoanele fizice
române, din care se scad pierderile fiscale şi deducerile personale.
Venitul brut aferent fiecărei categorii de venit cuprinde sumele încasate şi
echivalentul în lei al veniturilor în natură.
Venitul net pentru fiecare categorie de venit reprezintă diferenţa dintre venitul
brut şi cheltuielile aferente deductibile.
Impozitul final este acela stabilit asupra categoriilor de venituri impuse separat şi
care nu se include în venitul anual global impozabil.
Plătitor de impozit pe venit poate fi:
- persoana fizică romană cu domiciliul în România, pentru veniturile obţinute atât
în Romania, cât şi in străinătate într-un an fiscal;
- persoana fizică romană fară domiciliu în România, pentru veniturile obţinute
în Romania, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României;
- persoana fizică straină pentru veniturile obţinute în România, prin
intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României,

21
 Veniturile din activităţi independente, din salarii şi din cedarea folosinţei
bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare şi de determinare a
impozitului pe venitul anual global
Veniturile din dividende şi dobânzi şi cele cuprinse în categoria “alte venituri” se
supun impozitării, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri,
impozitul fiind final.

Nu sunt venituri impozabile următoarele

- ajutoarele, îndemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială,
acordate din bugetele de stat, bugetele asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natură
primite de la terţe persoane, cu excepţia îndemnizaţiilor pentru incapacitate temporară
de muncă, de maternitate şi pentru concediul plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă
de până la 2 ani, care sunt venituri de natură salarială;
- sumele încasate din asigurări de bunuri, de accidente, de risc profesional şi din
altele similare, primite drept compensaţie pentru paguba suportată;
-sumele primite drept despăgubiri pentru pagubele produse ca urmare a
calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse
ca urmare a unor acţiuni militare, conform legii;
- contravaloarea echipamentelor tehnice, medicamentelor şi materialelor igienico-
sanitare, ce se acordă conform legislaţiei în vigoare;
- sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări;
- alocaţia individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, suportată
integral de angajator.

NOTĂ:
Aceste venituri nu sunt supuse impozitării, deci nu vor fi declarate. Perioada
impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Impozitul anual se
calculează prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual de
impunere.

Venitul net = Venitul brut – Cheltuielile aferente deductibile

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală deţinute în comun ca urmare a

unor creaţii comune se repartizează între co-autori conform legislaţiei din fiecare
domeniu. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun pe cote-părti
se repartizează între coproprietari proporţional cu cotele deţinute de aceştia în
coproprietate. În lipsa acestor reglementări, repartizarea se face proporţional cu
contribuţia fiecărui autor la creaţia respectivă. Dacă această contribuţie nu este
determinată, repartizarea se face în mod egal între co-autori.

22
 3.2 Venituri din activităţi independente
In aceasta categorie se încadrează veniturile comerciale, veniturile din profesiile
libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.
Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente persoanele fizice
române şi străine care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe
baza unui contract de asociere încheiat în vederea realizării de activităţi producătoare
de venit, asociere care nu dă naştere unei persoane juridice.
Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerţ de
către persoanele fizice sau asociaţii fără personalitate juridică, din prestări de servicii,
altele decât cele realizate din profesii libere, precum şi cele obţinute din practicarea
unei meserii.
Pot fi considerate fapte de comerţ următoarele activităţi:
- activităţi de producţie;
- activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării;
- organizarea de spectacole;
- intermedierea de tranzacţii comerciale;
- activităţi de editare, imprimerie, multiplicare;
- transport de bunuri şi persoane;
- alte activităţi definite de Codul Comercial.
Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestări de
servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de
asociere.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din
valorificarea drepturilor industriale (brevete, mărci), precum şi a drepturilor de autor.
Venitul net din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza
datelor din contabilitate în partidă simplă, ca fiind diferenţa între venitul brut şi
cheltuielile aferente deductibile.
Venitul brut cuprinde sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură.
Nu sunt cheltuieli deductibile: amenzile, majorările de întârziere şi penalităţi,
donaţiile de orice fel, cheltuielile de sponsorizare, cheltuielile de protocol ce depăşesc
limita legală, ratele aferente creditelor angajate precum şi dobânzile aferente acestora,
valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare s.a.
Sunt cheltuieli deductibile:
- cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile,
obiecte de inventar şi mărfuri;
- cheltuieli cu lucrări executate şi servicii prestate de terţi;
- chiria aferentă spaţiului în care se desfaşoară activitatea, în baza unui
contract de închiriere;
- dobănzile aferente creditelor bancare;
- cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;
- reclamă şi publicitate;
- cheltuielile poştale;
- cheltuielile cu energia şi apa;
- cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare;
- cheltuielile de personal;
- cheltuielile cu impozitele şi taxele altele decat impozitul pe venit;
- cheltuielile de amortizare.

23
Venitul net din Venituri brute încasate Cheltuieli
activităţi = (inclusiv echivalentul în lei - aferente
independente al veniturilor în natură) deductibile

3.3 Venituri din salarii

Salariul este suma de bani pe care o primeşte orice persoană angajată pentru
contribuţia la desfăşurarea unei activităţi sociale. Salariul este o componentă a
costului total al bunului economic obţinut, respectiv al valorii adăugate.
Se cunosc următoarele categorii de salarii:
- salariul brut: suma primită de angajat, care cuprinde toate drepturile salariaţilor,
neafectate de impozite, contibuţii, alte reţineri;
- salariul mediu: salariul calculat în medie pe un salariu în cadrul unei colectivităţi
din care face parte,pe o anumită perioadă de timp şi pe categorii de salarii;
- salariul minim: salariul brut cel mai mic, înregistrat într-o anumită perioadă de
timp la nivel de agent economic, domeniu de activitate,ramură,economie naţională;
- salariul net: suma de bani pe care salariatul o primeşte efectiv dupa ce au fost
reţinute cotele legale sub forma impozitului pe veniturile salariale, cota pentru
ajutorul de şomaj, etc.;
- salariul nominal: suma de bani pe care un salariat o primeşte pentru munca
prestată;
- salariul real: reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii care pot fi procurate pe
baza salariului nominal.
Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în
bani şi/sau natură, obţinute de o persoană fizică ce desfaşoară o activitate în baza unui
contract individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor sau forma sub care se acordă, inclusiv îndemnizaţiilor pentru incapacitate
temporară de muncă, de maternitate şi pentru concediul privind îngrijirea copilului în
vârstă de până la 2 ani.
Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind toate sumele încasate ca
urmare a unei relaţii contractuale de muncă, precum şi orice altă sumă de natură
salarială primită în baza unei legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi
care sunt realizate din:
- sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de
muncă şi a contractului colectiv de muncă (salarii de bază, sporuri şi adaosuri,
îndemnizaţii, recompense şi premii, premiul anual şi stimulente, sumele primite
pentru concediile de odihnă, orice câştiguri în bani sau în natură, primite de la
angajatori de către angajaţi, ca plată a muncii lor);
- îndemnizaţiile acordate persoanelor din cadrul organelor autorităţii publice, alese
în funcţie, potrivit legii;
- drepturile cadrelor militare în activitate sau a militarilor angajaţi pe bază de
contract, reprezentând solda lunara compusă din solda de grad, solda de funcţie,
gradaţii şi îndemnizaţii, precum şi prime şi premii acordate, potrivit legii;
- drepturile administratelor obtinuţe în baza contractului de administrare încheiat
cu companiile şi societăţile naţionale, societăţile comerciale;
- alte drepturi şi îndemnizaţii de natura stocurilor.
Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare
loc de realizare a venitului.

24
 Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut a următoarelor
cheltuieli, după caz:
- contribuţiile obligatorii datorate pentru protecţia socială a şomerilor,
asigurărilor sociale de sănătate, asigurărilor sociale de stat şi alte contribuţii;
- deducerea personală de bază, acordată cu titlu de cheltuieli profesionale.
Prin venit mondial se înţelege suma veniturilor din România şi din străinătate din
categoriile de venituri din activităţi independente, salarii şi cedarea folosinţei
bunurilor, realizate de o persoană fizică romană cu domiciliul în Romania.
Venitul net = Venituri obtinuţe în baza unui * Cheltuieli
din salarii contract individual de muncă deductibile
(în bani sau natură)
Exemplu: Se înregistrează impozitul pe veniturile din salarii datorat de salariaţi cu
contract individual de muncă şi se face virarea acestuia.
421 = 444 700
444 = 5121 700

3.4 Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Acestea sunt venituri în bani şi/sau natură provenind din cedarea folosinţei
bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzul fructuar sau alt
destinatar legal. Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se stabilesc pe baza
contractului încheiat din părţi, în formă scrisă, şi înregistrat la organul fiscal
competent în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia.
Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al
veniturilor în natură realizate de proprietar uzul fructuar sau al deţinătorilor legali.
Venitul brut de majorează din valoarea cheltuielilor ce cad în sarcina proprietarilor.
Venitul brut anual din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte pe baza chiriei sau
a arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru anul fiscal, indiferent de
momentul plăţii chiriei sau arendei.
Venitul net reprezintă diferenţa între sumele încasate şi cota de cheltuială
deductibilă aferentă venitului.

Cheltuielile ce cad în
Venituri brute sarcina proprietarului
Venitul net = încasate în bani + dar efectuate de cealaltă - Cheltuieli
şi/sau natură parte contractuală deductibile

3.5 Venituri din dividende şi dobânzi

Dividendul este orice distribuire facută de o persoană juridică, în bani şi/sau în
natură, în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, din profitul stabilit pa baza bilanţului
contabil anual şi a contului de profit şi pierdere.
Dobânzile sunt venituri obţinute din titluri de creanţe de orice natură şi orice fel
de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutaţi, precum şi de participare la
fonduri deschise de investiţii pentru care preţul de răscumparare este mai mare decât
preţul de cumpărare.

25
 Preţul de răscumparare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea
din fond şi este format din valoarea unitară a activului net din ziua anterioară
depunerii cererii de răscumparare din care se scad comisioanele din răscumparare.
Preţul de cumpărare (subscriere) este preţul plătit de investitor, persoană fizică, şi
este format din valoarea unitară a activului net la care se adaugă comisionul de
cumpărare, dacă este cazul.
Obligaţia calculării, obţinerii şi virării impozitului pe veniturile sub formă de
dividende revine persoanelor juridice odată cu plata dividendelor către acţionari sau
asociaţi. Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine
de către plătitorii de astfel de venituri în momentul calculului acestora şi se virează de
către acestea, lunar, până la data de 25, inclusiv, al lunii urmatoare celei în care se
face calculul dobânzii.

3.6Alte venituri
În această categorie se includ veniturile obţinute din jocuri de noroc, din venituri
sub formă de câştiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor
mobiliare (acţiuni, obligaţiuni, orice titlu de credit) şi părţilor sociale, din premii şi
prime în bani şi/sau în natură ş.a.
Veniturile obţinute din jocuri de noroc, din premii şi prime în bunuri şi/sau în
natură se impun prin reţinerea la sursă cu o cota de 10% aplicată la venitul brut.
Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri.
Veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare
din câştiguri de capital obţinute ca urmare a operaţiunilor de vânzare/cumpărare de
valori mobiliare.
Câştigul de capital reprezintă diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul
de cumpărare pe tipuri de valori mobiliare, diminuată după caz, cu comisioanele
datorate intermediarilor.
Impozitul se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri şi se virează
la bugetul statului până la data de 25 a lunii urmatoare realizării venitului.

26
 Capitolul IV - studiu de caz la firma S.C.
„NOVA” S.A.

4.1 Prezentarea firmei

 Denumirea societăţii: S.C. NOVA S.A
 Sediul social: B-dul Preciziei 9-13, sector 6, Bucureşti, Telefoane:
021/430.16.61; Fax: 021/430.16.41
 Regimul de proprietate: Societate comercială cu capital privat integral
străin, înfiinţată în anul 1995 având forma juridică de societate cu răspundere
limitată, cu asociat străin. În data de 06.02.2003 a fost schimbată forma juridică a
societăţii, devenind societate pe acţiuni.

 Statutul juridic: Societate comercială pe acţiuni, transformată în conformitate

cu Încheierea nr.1294/Rezoluţie din data de 03.02.2003, emisă de Judecătorul delegat
la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi în conformitate
cu prevederile legii nr.31/1990, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

 Obiectul de activitate: Conform Actului Constitutiv, obiectul principal de

activitate al societăţii este: „Producerea şi comercializarea de produse finite,
semifabricate” – Cod CAEN 4521.
Obiectul de activitate este specificat în Actul Constitutiv al societăţii.
Capitalul social subscris este de 20.000 lei divizat în 1000 de acţiuni cu o valoare
nominală de 20 lei pe acţiune. Capitalul social poate fi majorat prin emisiunea de
acţiuni sau de obligaţiuni şi poate fi micşorat prin retragerea unuia din acţionari
(aceste decizii se iau doar de către AGA).

Structura organizatorică

Organigrama societăţii
Structura organizatorică a societăţii este reprezentată în Organigrama (anexa nr.1)
şi include toate departamentele şi compartimentele societăţii.
Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) este organul de conducere al societăţii,
care în conformitate cu Actul Constitutiv al societăţii, adoptă politica şi obiectivele.
AGA numeşte Consiliul de Administraţie care, prin Directorul General, aprobă
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, Regulamentul Intern, Organigrama.
Consiliul de Administraţie se ocupă de administrarea societăţii.
Directorul General este vicepreşedintele Consiliului de Administraţie în
conformitate cu Actul Constitutiv al societăţii.

27
 Anexa nr.1: Organigrama societăţii S.C. NOVA S.A

4.2 Monografie contabilă la entitatea economică

S.C. „NOVA” S.A.
La data de 31 martie 2009 fabrica prezintă următoarea situaţie a patrimoniului
reflectată în bilanţul contabil de mai jos:

Active Pasive
Mijloace fixe 10.000 Capital social vărsat 20.000
Materii prime 5.000 Furnizori 4.000
Conturi la bănci in lei 15.000 Creditori diverşi 2.000
Casa în lei 1.000 Credite bancare pe termen scurt 5.000
Total active 31 000 Total pasive 31 000

Prezentarea notelor contabile ce urmează a fi înregistrate

În cursul lunii aprilie 2009 au loc următoarele operaţii economico-

financiare:
1) În cursul lunii se înregistrează obţinere de produse finite din procesul
de producţie la preţ de înregistrare de 10.000 lei:
345 „Produse finite” = 711 „Variaţia stocurilor” 10.000

2) Se vând clienţilor produse finite stocate în depozite la preţ de vânzare

de 6.500 lei, TVA 24%:
4111 „Clienţi” = % 8.060
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 6.500
4427 ”TVA colectată” 1.560

28
3) Se achiziţionează materii prime în valoare de 4.000, TVA 24%:
% = 401 „Furnizori” 4 960
301 „Materii prime” 4.000
4426 „TVA deductibilă” 960

4) Pentru disponibilităţile păstrate la bancă în conturi curente, se

înregistrează dobânzi încasate conform extrasului de cont în sumă de 200
lei:
5121 „Conturi la bănci în lei” =766 „Venituri din dobânzi” 200

5) Se înregistrează dividende în sumă de 400 lei cuvenite unităţii pentru

titlurile de participare deţinute:
461„Debitori diverşi” = 761„Venituri din dividende” 400

6) Se înregistrează dobânzile aferente împrumuturilor pe termen lung

acordate unităţilor la care se deţin interese de participare în sumă de 600
lei;
2676 „Dobânda aferentă împrumuturilor = 763 „Venituri din
creanţe imobilizate acordate pe termen lung” 600

7) Se înregistrează salarii neridicate în suma de 100 lei, la care termenul

de prescriere a fost îndeplinit :
426 „Drepturi de personal neridicate” = 758 „Alte venituri din
exploatare” 100
8) Conform facturilor fiscale întocmite de înregistrează vânzarea unui
camion la preţ de vânzare de 8 000 lei, TVA 24%:
461 „Debitori diverşi” = % 9.920
7583 „Venituri din vânzarea activelor” 8.000
4427 „TVA colectată” 1.920

9) a) Societatea vinde un mijloc fix în valoare de 2.000 lei, TVA 24%, se

scoate din evidenţă mijlocul fix şi se încasează creanţa:
461 „Debitori diverşi” = % 2.480
7583 „Venituri din vânzarea activelor” 2.000
4427 „TVA colectată” 480

b) Scoaterea din evidenţă a mijlocului fix:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate = 2131 „Echipamente
tehnologice şi alte operaţii de capital”………2.000

c)Încasarea creanţei:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverşi” 2.480

29
10) Obţinere de semifabricate din producţie proprie la preţ de înregistrare
de 8 000 lei:
341 „Semifabricate” = 711 „Variaţia stocurilor” 8.000

11) Se vând produse reziduale în valoare de 500:

4111„Clienţi” = % 620
703 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 500
4427 „TVA colectată” 120

12) Se înregistrează obţinerea unui brevet de invenţii ca rezultat al

activităţii de cercetare al societăţii:
205 „Concesiuni,brevete, licenţe, = 721 „Venituri din
imobilizări necorporale” productia de mărci comerciale,
drepturi şi active similare” .. 500

13) Se încasează o penalitate pentru livrarea cu întârziere a materiilor

prime în sumă de 6.000 lei :
5121 „Conturi la bănci în lei” = 7581 „Venituri din despăgubiri, 6.000
amenzi,penalităţi”

14) Se înregistrează costul efectiv al unui studiu de cercetare al pieţei, în

sumă de 300 lei:
203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 721 „Venituri din producţia de 300
imobilizări necorporale”

15) Se descarcă gestiunea de produse finite vândute:

711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” 6.500

16) Descărcarea gestiunii cu produse reziduale vândute:

711 „Variaţia stocurilor” = 346 „Produse reziduale” 500

17) Regularizare T.V.A. :

4427 „TVA colectată” = % 4.080
4426 „TVA deductibilă” 960
4423 „TVA de plată” 3.120

18) Plata taxei pe valoarea adăugată în sumă de 3 120 lei:

4423 „TVA de plată” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 3.120

30
19) Închiderea conturilor de cheltuieli :
121 „Profit sau pierdere” = 6583 „Cheltuieli privind activele cedate
şi alte operaţii de capital” 2.000
20) Închiderea conturilor de venituri :
% = 121 „Profit sau pierdere” 36.100
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 6.500
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 500
711 „Variaţia stocurilor” 11.000
721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 800
758 „Alte venituri din exploatare” 100
7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi” 6.000
7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital” 10.000
761 „Venituri din imobilizări financiare” 400
763 „Venituri din creanţe imobilizate” 600
766 „Venituri din dobânzi”
200

Registrul Jurnal

31
Concluzii:

32
Bibliografie:

1. Ioan Moroşan - CONTABILITATEA PRACTICĂ, vol. I şi II,

Editura „EVCONT CONSULTING”,Suceava, 2007;
2. Iacob Petru Pântea - CONTABILITATEA FINANCIARĂ actualizată
la standardele europene , Editura „Intel-credo”
Bucureşti, 2005;

3. Bodea Gheorghe - CONTABILITATEA FINANCIARĂ actualizată

la standardele europene , Editura „Intel-credo”
Deva, 2005;

4. Paşca Camelia - CONTABILITATE – Sinteze, Repere teoretice, Subiecte

explicate şi rezolvate, Ediţie revizuită şi completată în
conformitate cu O.M.F.P. nr.1752/2005, 2007 , Editura
Universităţii din Oradea;

5. Epuran Mihail - CONTABILITATEA FINANCIARĂ în noul sistem contabil

vol. I şi II, Editura de Vest, Timişoara, 2005;

6. Feleagă Nicolae - TRATAT DE CONTABILITATE FINANCIARĂ, vol.I şi

II, Editura Economică, Bucureşti, 1998;

7. Ristea Mihai - CONTABILITATEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII,

Editura Universitară, Bucureşti, 2004;

8. Legea nr 82/1991 - Legea contabilităţii actualizată la 14.04.2008

33