Contalilitatea Cheltuielilor La Entitatea Economoca XXXX

COLEGIUL ECONOMIC „DIMITRIE CANTEMIR”
SUCEAVA
Proiect de specialitate pentru examenul de certificare a

competenţelor profesionale
Nivel 3
Calificarea profesională: Tehnician în activităţi economice
Profesor coordonator, Candidat,

Munteanu Rodica Cozaciuc Mihaela
Promoţia 2011
1
Contabilitatea cheltuielilor
la entitatea economica S.C. GAULOS S.R.L.
2
Motto:
“CONTABILITATEA ESTE JUDECATORUL DREPT

AL TRECUTULUI,INDRUMATORUL
PREZENTULUI SI CONSILIERUL INDISPENSABIL
AL VIITORULUI”
JOHAN FR.SCHAR
3
CUPRINS
Argument
Capitolul I - Cheltuielile entităţii economice
1.1 Delimitări şi structuri privind cheltuielile in contabilitatea financiară

1.2 Organizarea contabilităţii cheltuielilor
1.3 Clasificarea cheltuielilor
1.4 Conturi utilizate
1.5 Mic dicţionar
Capitolul II- Contabilitatea cheltuielilor la entitatea S.C.Gaulos S.R.L.

2.1 Categorii de cheltuieli
2.1.1 Cheltuielile de exploatare
2.1.1.1 Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
2.1.1.2 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi
2.1.1.3 Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi
2.1.1.4 Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
2.1.1.5 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
2.1.1.6 Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare..................................................
2.1.1.7 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare privind amortizările,
provizioanele şi ajustările pentru depreciere.................................................
2.1.1.8 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite...........
2.1.2 Cheltuielile financiare...............................................................................
2.1.2.1. Contabilitatea cheltuielilor financiare
2.1.2.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare privind amortizările şi ajustările
pentru pierderea de valoare
2.1.3 Cheltuielile extraordinare.....................

2.1.3.1 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare...............
2.1.4 Operaţii privind cheltuielile...........................
2.2 Gruparea cheltuielilor şi veniturilor
2.3 Structura activităţii unei entităţi economice
Capitolul III - Studiu de caz la S.C. Gaulos S.R.L.

3.1 Prezentarea entităţii economice S.C.GaulosS.R.L.
 Date de identificare
 Obiectul de activitate
 Capitalul social
 Conducerea entităţii
 Administrarea entităţii
4
 Activitatea entităţii
 Analiza cheltuielilor entităţii
 Particularităţi privind documentele primare justificative utilizate in entitate
3.2 Monografie contabilă la S.C. Gaulos S.R.L.(înregistrări în 03.2009)
Concluzii
Bibliografie
ARGUMENT
În noul sistem contabil din România contabilitatea financiară operează cu conceptul dualist, adică
cuprinde contabilitatea financiară şi de gestiune. Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al
societăţii luat în totalitatea şi structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de
informaţii sintetice privind poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Informaţia
contabilă este destinată utilizatorilor externi definiţi de : investitorii de capital, bancheri angajaţi, furnizori,
clienţi, guvern şi instituţiile sale, precum si publicul.
Această lucrare se ocupă cu studiul principiilor contabilităţii financiare, al metodelor şi tehnicilor

de lucru ale acesteia, atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punc de vedere practic, oferind
modalităţile cele mai eficiente pentru înţelegerea şi aprofundarea problemelor de contabilitate, mai exact
contabilitatea cheltuilelilor urmăreste să formeze o gândire contabilă logică, independentă, precum şi
deprinderile necesare pentru obţinerea şi utilizarea informaţiei contabile în activitatea de gestiune a
entităţii.
Informaţiile despre performanţa unei entităţi, în special profitabilitatea acesteia, sunt necesare
pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care entitatea le va putea controla pe
viitor. În acest sens, informaţiile despre variabilitatea performanţelor sunt importante fiind utile în
anticiparea capacităţii entităţii de a genera fluxuri de trezorerie cu ajutorul resurselor existente. Ele sunt
utile şi pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa în care entitatea poate utiliza noi resurse.
Ecuaţia folosită în acest sens este de forma:

REZULTATUL EXERCIŢIULUI = VENITURILE EXERCIŢIULUI – CHELTUIELILE EXERCIŢIULUI .
Având în vedere că rezultatul se delimitează ca o diferenţă dintre venituri şi cheltuieli, ultimele două
componente pot fi definite ca structuri ale capitalurilor proprii.
Astfel, definiţia cheltuielilor include şi pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul
desfăşurării activităţilor curente ale entităţii.
5
Reglementările contabile în vigoare definesc cheltuielile ca fiind diminuări ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor
sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
Această lucrare prezintă, pe baza documentelor fundamentale, unele operaţii privind organizarea şi
urmărirea activităţii societăţii: aprovizionare, producere, comercializare, determinarea şi repartizarea
rezultatului obţinut.
Lucrarea abordează elemente ce se referă la standardele internaţionale de contabilitate, la

ordonanţele şi hotărârile Ministerului Finanţelor accentuând că organizarea contabilităţii se face potrivit
Legii 82/1991.
Scopul acestei lucrări este de a prezenta informaţii referitoare la contabilitatea cheltuielilor şi

determinarea rezultatului precum şi la modalităţile de întocmire a situaţiilor financiare.
Competenţe profesionale:
UC11 Planificare operaţionala

C1 Analizeaza structura organizatorică a unitaţii economice
C3 Evaluarea rezultatelor obţinute
UC8 Iniţierea unei afaceri

C1 Îşi autoevaluează abilităţile antreprenoriale
UC7 Procesarea datelor numerice

C1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta
C2 Prelucrează datele numerice
C3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
UC4 Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei

C4 Utilizează aplicaţii soft în managementul informatizat al proiectelor
UC5 Comunicare
C1 Susţine prezentări pe teme profesionale
C3 Elaborează documente pe teme profesionale
UC2 Gândirea critică şi rezolvarea de probleme

C1 Identifică probleme complexe
C2 Rezolvă probleme
C3 Evaluează rezultatele obţinute
În economia contemporană, contabilitatea este o necesitate şi nu o dorinţă. Într-o lume fiscală de o

amploare fară precedent, ştiinţa contabilităţii oferă soluţii pentru dezvoltarea şi reflectarea activităţii
oricărui agent economic. Nu contează structura capitalului, nu contează domeniul, nu contează ţara.
6
Contabilitatea este, într-un anume fel, o ştiinţă fără bariere, fără frontiere. Am spune, contabilitatea este la
îndemâna "săracilor" şi "bogaţilor" în aceeaşi măsură. Fără contabilitate, activitatea economică nu se poate
concepe.
Având în vedere cele de mai sus am ales această temă deoarece cheltuielile, veniturile şi rezultatul
reprezintă sinteza sau esenţa ştiinţei contabilităţii. Prin conţinutul lor, oferă posibilitatea analizei
comparative şi permite evidenţierea modificărilor survenite în structura mijloacelor economice şi a
resurselor pe perioada raportată. Ele furnizează informaţii de reflectare şi control, asupra relaţiilor
cantitative de echilibru valoric, privind starea şi mişcarea patrimoniului.
Fără cunoaşterea în detaliu a întocmirii acestora nu se poate vorbi de contabilitate şi în acelaşi
timp de contabil. Consider ca abordând această temă voi putea înţelege tainele contabilităţii.
Capitolul I - Cheltuielile entităţii economice
1.1 Delimitări şi structuri privind cheltuielile în contabilitatea financiară
Cheltuielile entităţii reprezintă sumele plătite sau de plată pentru consumul de materii prime şi
materiale, pentru lucrările prestate de terţi, plata personalului şi a altor obligaţii legale sau contractuale,
amortizarea imobilizărilor, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute, precum şi
ajustările de valoare.
Pentru reprezentarea cheltuielilor se porneşte de la caracterul de proces al activităţilor
consumatoare de resurse. Organizarea cheltuielilor se derulează în mai multe etape succesive sau
simultane de timp. Astfel, în cazul procesului cheltuielilor se întalnesc patru momente: angajarea,
consumul, plăţile si imputarea.
1. Angajarea – are loc in momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de

plăţi sau consumatoare de resurse. Exemplu: în cazul unei aprovizionări cu materiale de la
furnizori angajarea cheltuielilor intervine în momentul în care s-a creat obligaţia banească faţă
de furnizori de a plăti stocurile primite de la aceştia.
2. Consumul - reprezintă utilizarea efectivă a resurselor în scopul satisfacerii nevoilor productive
sau neproductive, dupa caz. Exemplu: utilizarea materialelor ăn procesul de producţie în scopul
obţinerii de produse, lucrări şi servicii.
3. Plăţile – constau în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare.
Exemplu: achitarea obligaţiei faţă de furnizori pentru materialele aprovizionate de la aceştia
reprezintă o plată ca echivalent; în schimb, plata impozitului pe profit reprezintă un transfer
fără echivalent.
4. Imputarea – reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra
rezultatelor obţinute.
7
Întrucat România a optat pentru o contabilitate de angajamente, înregistrarea în contabilitate a
cheltuielilor se face în momentul angajării cheltuielilor sau al consumului de resurse, indiferent de
momentul plăţii.
Cheltuielile sunt sume plătite sau de plătit de către unitatea patrimonială pentru:
 consumurile proprii;
 munca prestată în folosul său;
 obligaţii contractuale şi legale faţă de terţi;
 alte situaţii excepţionale.
Pentru stabilirea rezultatului exerciţiului se asimilează acestora amortizările şi provizioanele şi
cedările sau pierderile din calamităţi sau alte cauze a activelor.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a
desfăşurării activităţii curente a persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
1.2 Organizarea contabilităţii cheltuielilor
Organizarea contabilităţii cheltuielilor are la bază concepţia dualistică specifică ţărilor cu

economie de piaţa dezvoltată şi anume:
 contabilitate financiară - cuprinde în obiectul sau evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor grupate
în funcţie de natura activităţilor (de exploatare, financiară, excepţională) şi de natura resurselor
utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite, amortizări).
 contabilitatea de gestiune - cuprinde în obiectul său contabilizarea cheltuielilor grupate dupa
destinaţia şi funcţia lor pe feluri de produse, lucrări şi servicii.
La organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor se ţine seama de unele din principiile de
organizare a contabilităţii, şi anume:
 potrivit principiului independenţei exerciţiului, toate operaţiile care determină cheltuieli sunt
înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor, fără a se ţine seama de data plăţii lor.
Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum face din contabilitatea financiară o
contabilitate de angajamente;
 principiul prudenţei impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele, indiferent
de existenta unor rezultate financiare favorabile;
 principiul noncompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli şi venituri,
înregistrate la conturi de rezultate diferite.
Principalele obiective ale organizării contabilităţii cheltuielilor sunt:
 fundamentarea cheltuielilor în bugetul de cheltuieli pe baza informaţiilor din exerciţiul financiar
precedent şi a obiectivelor din perioada următoare;
 separarea cheltuielilor din perioada curentă fată de cele aferente perioadei viitoare;
 gruparea cheltuielilor după natura lor economică în vederea stabilirii rezultatului de exploatare,
financiar si extraordinare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor se realizează cu ajutorul clasei 6 “Conturi de cheltuieli”
Conturile de cheltuieli se inchid la sfârşitul exerciţiului prin transferarea acestora asupra
rezultatului exerciţiului. Astfel cheltuielile se preiau in debitul contului 121 “Profit si pierdere”
Întrucat conturile de cheltuieli se soldează la sfarşitul exerciţiului, acestea nu apar in bilanţ, dar
influenţează indirect structura si mărimea acestuia prin intermediul soldului 121 “Profit si pierdere”.
Astfel, soldul creditor al contului 121 “Profit si pierdere” reprezintă profitul, iar soldul debitor, pierderea.
8
În felul acesta, contul de rezultate 121 “Profit si pierdere” realizează legătura dintre conturile de venituri si
cheltuieli pe de o parte si conturile bilanţiere, pe de altă parte.
1.3 Clasificarea cheltuielilor
Cheltuielile se clasifică după mai multe criterii:

 după natura respectivă, natura activităţii desfăşurate şi natura resurselor consumate;
 după destinaţie;
 după momentul angajării şi consumului;
Structurarea cheltuielilor în contabilitatea financiară se face după natura activităţilor care le-au
generat şi anume:
 cheltuieli de exploatare – generate de activităţi desfăşurate în cadrul obiectului de
activitate al întreprinderii,precum şi de alte activităţi conexe acestora;
 cheltuieli financiare – generate de activităţi de natura financiară, precum: diferenţe de curs
valutar, dobânzi, cheltuieli şi venituri aferente investiţiilor financiare etc.;
 cheltuieli extraordinare – rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt diferite de
activităţile curente şi care nu se repetă în mod frecvent;
1.4 Conturi utilizate
Clasa 6 “Conturi de cheltuieli” cuprinde următoarele grupe de conturi:

 60 “Cheltuieli privind stocurile”
 61 “Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de teţti”
 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”
 63 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate”
 64 “Cheltuieli cu personalul”
 65 “Alte cheltuieli de exploatare”
 66 “Cheltuieli financiare”
 67 “Cheltuieli extraordinare”
 68 “Cheltuieli cu amortizările si provizioanele”
 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”
Conturile de cheltuieli sunt asimilate conturilor de active.
1.5 Mic dicţionar
Cheltuieli – cheltuielile sau valorile plătite sau de plătit pentru: consumurile de materii prime şi
materiale, pentru serviciile prestate şi lucrările executate, pentru plata personalului şi a altor obligaţii
contractuale legale pentru deprecierea activelor, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau
dispărute.
Cheltuieli financiare – se referă la pierderile din creanţe imobilizate, cheltuieli privind investiţiile
financiare cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile plătite sau de plătit, disconturile
acordate clienţilor şi provizioanele.
Cheltuieli de exploatare – cheltuielile aferente operaţiilor legate de activitatea principală sau de

exploatare, care se identifică cu obiectul de activitate al unei întreprinderi, operaţiuni considerate curente
sau obişnuite.
9
Cheltuieli extraordinare – cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a unităţii
patrimoniale şi se referă la operaţii de gestiune (despăgubiri, amenzi, penalităţi, lipsuri de inventar, donaţii
şi subvenţii acordate, pierderi din debitori diverşi), şi alte cheltuieli extraordinare.
Angajarea – are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de plăţi
sau consumatoare de resurse.
Consumul – este specific utilizării efective sau “sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii unor
nevoi productive sau neproductive, dupa caz.
Plăţile – constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare .
Imputarea – reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra
rezultatelor obţinute.
Cheltuieli curente – cuprind cheluielile angajate şi recunoscute de rezultatul exerciţiului curent

sau în curs.
Cheltuielile de plată – sunt consumurile constatate efectiv pentru care nu s-au primit până la
încheierea exerciţiului documentele de constatare.
Costurile îndatorării – cuprind dobânzile şi alte cheltuieli suportate de o întreprindere în legătură

cu împrumutul de fonduri.
Profitul contabil – diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.
Profit brut – total venituri realizate şi total cheltuieli efectuate.
Scont – plata înainte de termen.
Capitolul II - Contabilitatea cheltuielilor la entitatea S.C.Gaulos S.R.L.
2.1 Categorii de cheltuieli
2.1.1 Cheltuieli de expolatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile privind aprovizionarea, producţia şi desfacerea
bunurilor, lucrărilor şi serviciilor. În această categorie sunt incluse şi alte operaţii privind investiţiile
realizate în regie proprie, cedarea activelor, donaţiile etc.
Cheltuielile de exploatare reprezintă,în principal,expresia bănească a consumurilor materiale şi
de forţa de muncă necesare desfăşurării activităţii agenţilor economici.Principalele categorii de cheltuieli
de exploatare sunt:
 cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, ambalaje,
piese de schimb, seminţe si materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile, costul
de achiziţie al obiectelor de inventar consumate, costul de achiziţie al materialelor
10
nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziţie al energiei şi apei
consumate, costul de achiziţie al animalelor si păsărilor si costul mărfurilor vândute;
 cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi: întreţinere şi reparaţii, redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii, studii şi cercetări, inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare,
cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori, comisioane, onorarii, cheltuieli de
protocol, reclamă, publicitate, transportul de bunuri şi persoane, deplasări, detaşări şi
transferări, poşta şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele);
 cheltuieli cu impozitele, taxele si vărsămintele asimilate suportate de unitatea patrimoniala
ca: impozitul pe clădiri, alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate (taxa pentru folosirea
terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport si altele);
 cheltuieli cu personalul ca: salariile şi alte drepturi de personal, asigurările şi protecţia
socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj, cheltuieli cu
pregătirea şi perfecţionarea profesională si alte cheltuieli cu personalul suportate de
unitatea patrimonială;
 alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creanţe şi alte cheltuieli de exploatare.
Conturi utilizate:
60 “Cheltuieli privind stocurile”

61 “Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”
62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”
63 “Cheltuieli cu alte impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate”
64 “Cheltuieli cu personalul”
65 “Alte cheltuieli de exploatare”
2.1.1.1 Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
Din categoria cheltuielilor privind stocurile fac parte mai multe elemente de cheltuieli materiale,
primare care privesc activitatea de exploatare a unitatii.
Ele se cuprind la conturile din grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile”
Cheltuieli cu materiile prime

Se consideră materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care constituie
substanţa produselor finite.
Cheltuieli cu materii prime sunt formate din:
o preţul de înregistrare al materiilor prime date în consum;
o preţul de înregistrare al materiilor prime constatate lipsă la înventariere;
o diferenţele de preţ aferente materiilor prime date în consum sau constatate lipsă la
inventariere.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu materii prime se realizează cu ajutorul contului 601
“Cheltuieli cu materiile prime” care:
 dupa conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
 dupa funcţia contabilă este asimilat conturilor de activ;
 se debiteaza cu materiile prime date în consum sau constatate lipsă la
inventariere;
11
 se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra
rezultatului exerciţiului;
 nu prezinta sold la finele perioadei.
Operaţiile pivitoare la contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime” pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
601 = 301 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime date in consum
601 = 301 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime
constatate lipsă la inventariere
601 = 308 suma => Diferenţele de preţ aferente materiilor prime date
în consum sau constatate lipsă la inventariere
121 = 601 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfârşitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
Cheltuieli cu materialele consumabile
Se consideră materiale consumabile acele materiale care se folosesc în procesul de producţie

alături de materiile prime şi care, de regulă, nu se regăsesc în substanţa produsului finit. Sunt formate din
aceleaşi componente menţionate la cheltuieli cu materii prime.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu materiale consumabile se realizează cu ajutorul contului
602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”.
Unităţile mari folosesc conturile de grad II formate din detalierea contului 602 “Cheltuieli cu materialele
consumabile”, şi anume:
6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare”
6022 “Cheltuieli privind combustibilul”
6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”
6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”
6025 “Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat”
6026 “Cheltuieli privind furajele”
6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”
Conturile 6021-6028 pot fi caracterizate astfel:
 dupa conţinutul economic sunt conturi de cheltuieli de exploatare;
 dupa funcţia contabilă sunt asimilate conturilor de activ;
 se debitează cu materialele consumabile date în consum sau constatate lipsă la
inventariere;
 se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exercitiului;
 nu prezintă sold la finele perioadei.
Operaţiile pivitoare la conturile 6021-6028 pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a
materialelor consumabile date în
consum
6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a
materialelor consumabile constatate
lipsă la inventariere
12
6021-6028 = 308 suma => Diferenţele de preţ aferente
materialelor consumabile date în
consum sau constatate lipsă la
inventariere
121 = 6021-6028 suma => Transferul cheltuielilor colectate la
sfârşitul perioadei asupra contului de
profit si pierdere.
Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
Obiectele de inventar (de mică valoare sau scurtă durată) fac parte din categoria stocurilor
cumpărate, fiind evaluate la cost de achiziţie.
Obiectele de inventar se dau in consum pe baza de bon de consum.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind obiectele de inventar se realizează cu ajutorul
contului 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” care:
 se debitează cu valoarea preţului de achiziţie a obiectului de inventar;
 se creditează la sfarşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exercitiului;
Operaţiile pivitoare la contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”
pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
603 = 303 suma => Darea în consum a obiectelor de inventar
Cheltuieli privind materialele nestocate
Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea economică, care nu
trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) şi care se inregistrează pe măsură aprovizionării lor asupra
cheltuielilor de exploatare (de exemplu imprimatele).
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind materialele nestocate se realizează cu ajutorul
contului 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” care:
 dupa functia contabilă este asimilat conturilor de activ;
 se debitează cu materialele nestocabile aprovizionate de la furnizori;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” pot fi reflectate în
contabilitatea sintetică astfel:
604 = 401 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu
facturi de la furnizori
604 = 408 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,
fără facturi de la furnizori
604 = 471 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,
cu facturi, de la furnizori, în cazul când acestea au
fost considerate anterior cheltuieli anticipate
13
Cheltuieli privind energia şi apa
Consumurile de energie şi apa, indiferent de destinaţia lor, pe măsura livrării acestora de către
furnizori se înregistrează ca o cheltuială de exploatare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind energia şi apa se realizează cu ajutorul contului 605
“Cheltuieli privind energia şi apa” care:
 după funcţia contabilă este asimilat conturilor de activ;
 se debitează cu valoarea consumului de energie şi apă;
exerciţiului;
 nu prezinta sold la finele perioadei.
Operaţiile pivitoare la contul 605 “Cheltuieli privind energia si apa” pot fi reflectate în
605 = 401 suma => Valoarea consumurilor de energie şi apă facturate
de furnizori
605 = 408 suma => Valoarea consumurilor de energie şi apă pentru
care nu s-a primit factură furnizorilor
605 = 471 suma => Valoarea consumurilor de energie şi apă
facturate de furnizori, înregistrate anterior la
cheltuieli anticipate, ce aparţin perioadei curente
Cheltuieli privind animalele şi păsările
Sunt considerate cheltuieli cu animalele şi păsări valoarea animalelor şi păsărilor achiziţionate din
afara unitătii, vândute sau constatate lipsă la inventariere.
Animalele şi păsările vândute, care provin din producţia proprie, nu se trec asupra cheltuielilor, ele
diminuând veniturile din producţia stocată.
De asemenea, animalele şi păsările care se vând ca mărfuri, rezultate, de regulă, dupa sacrificare,
se trec mai întâi asupra contului de mărfuri şi apoi se vând ca atare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu animalele şi păsările se realizează cu ajutorul contului
606 “Cheltuieli privind animalele şi păsările” care:
 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
 se debitează cu valoarea animalelor şi păsărilor vândute sau constatate lipsă la
inventariere;
exerciţiului;
Operaţiile privitoare la contul 606 “Cheltuieli privind animalele şi păsările” pot fi reflectate în
606 = 361 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi
păsărilor, provenite din afara unităţii, vândute
606 = 361 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi
păsărilor, provenite din afara unităţii, constatate
lipsă la inventariere
14
606 = 368 suma => Diferenţele de preţ aferente animalelor şi
păsărilor provenite din afara unităţii, vândute sau
Cheltuieli privind mărfurile
Asemenea cheltuieli apar numai la unităţile care vând mărfuri cu ridicata sau cu amănuntul.
Sunt formate din preţul de cumpărare al marfurilor vândute sau constatate lipsă la inventariere.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind mărfurile se realizează cu ajutorul contului 607
“Cheltuieli privind marfurile” care:
 se debitează cu valoarea mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventariere;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile” pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
607 = 371 suma => Valoarea la cost de achiziţie a mărfurilor vândute
607 = 371 suma => Valoarea la cost de achiziţie a mărfurilor
perioadei asupra contului de profit şi pierdere.
Cheltuieli privind ambalajele
Fac parte din cheltuieli privind ambalajele:

- ambalaje care circulă în sistemul de vânzare-cumpărare ce se vând ori apar ca lipsuri la
inventariere;
- ambalaje care circulă în sistem de restituire ce nu se pot restitui furnizorilor.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind ambalajele se realizează cu ajutorul contului 608
“Cheltuieli privind ambalajele” care:
 se debitează cu ambalajele care circulă în sistem de vânzare-cumpărare, ce se vând ori
se constată lipsă la inventariere precum şi cu ambalajele care circulă în sistem de
restituire ce nu sunt restituite furnizorilor;
 se crediteaza la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 608 “Cheltuieli privind ambalajele” pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
608 = 381 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor care
circulă în sistem de vânzare-cumpărare, vândute sau
constatate lipsă la inventariere;
608 = 388 suma => Diferentele de preţ aferente ambalajelor care
circulă în sistem de vânzare-cumpărare, vândute sau
constatate lipsă la inventariere;
15
608 = 409 suma => Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de
restituire, nerestituite furnizorilor;
2.1.1.2 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi
În structura serviciilor generale prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii care sunt
nemijlocit ocazionate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unui agent economic cum sunt: întreţineri
şi reparatii, redevenţe, locaţii de gestiune, chirii, prime de asigurare, studii şi cercetări.
Asemenea cheltuieli sunt reflectate în conturi sintetice de gradul I ce fac parte din grupa 61
“Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”.
Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
Intreţinerile şi reparaţiile efectuate de terţi fac obiectul unei categorii aparte de cheltuieli a carei
contabilitate sintetică se realizează cu ajutorul contului 611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”
care:
 se debiteaza cu valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de terţi;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” pot fi reflectate în
611 = 401 suma => Valoarea lucrarilor de întreţinere şi reparaţii
executate de terti, facturate
executate de terti, nefacturate
executate de terţi, facturate, considerate anterior
cheltuieli anticipate şi trecute asupra cheltuielilor
perioadei
121 = 611 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarşitul
Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
Redevenţele reprezintă obligaţii de plată datorate de o unitate economică care a preluat în

concesiune imobilizări pentru a le exploata în scopuri productive.
Locaţiile de gestiune reprezintă o modalitate de preluare pentru exploatare de spaţii productive pe
o perioadă limitată de timp, pe baza de contracte de locaţie. Unitatea care a preluat spaţii productive în
locaţii de gestiune, numită locatar, datorează unităţii care a predat activele respective sub această formă,
taxe lunare care se vor consideră cheltuieli de exploatare.
16
Chiriile reprezintă obligaţii de plată datorate de o unitate economică pentru folosirea unor
imobilizări ce sunt proprietatea altora şi care sunt inchiriate pe timp determinat pentru a putea fi exploatate
în diferite scopuri.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 612 “Cheltuieli
redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” care:
 se debiteaza cu cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate sau
plătite;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” pot fi
reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
612 = 401 suma => Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi

chiriile datorate, facturate
612 = 408 suma => Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune sş
chiriile datorate, pentru care nu s-au întocmit facturi
chiriile datorate, facturate, înregistrate anterior ca şi
cheltuieli înregistrate în avans
chiriile datorate, achitate prin bancă
chiriile datorate, achitate prin casierie
Cheltuieli cu primele de asigurare
Primele de asigurare se datorează diferitelor societăţi de asigurare pentru asigurarea unor bunuri
ale unităţii economice pe bază de contracte de asigurare.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 613 “Cheltuieli cu
primele de asigurare” care:
 se debitează cu valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate confom contractelor
de asigurare;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” pot fi reflectate în
613 = 401 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, facturate
613 = 408 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, pentru care
nu s-au întocmit facturi
613 = 471 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, facturate,
considerate anterior cheltuieli anticipate
613 = 5121 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate,achitate
17
prin bancă
613 = 5311 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, achitate în
numerar
Cheltuieli cu studiile şi cercetările
Se consideră cheltuieli cu studiile şi cercetările acele acţiuni care se fac pentru interesul general al
producţiei şi marketingului producţiei fabricate şi comercializate, de către terţi.
De menţionat că acele cheltuieli ce se referă la cercetări aplicative se consideră necorporale şi se
înregistrează în contabilitate ca atare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu studiile şi cercetările se realizează cu ajutorul contului
614 “Cheltuieli cu studiile şi cercetările” care:
 se debitează cu valoarea studiilor şi cercetărilor de interes general executate de terţi;
exerciţiului;
Operaţiile privitoare la contul 614 “Cheltuieli cu studiile şi cercetările” pot fi reflectate în
614 = 401 suma => Valoarea studiilor şi cercetărilor executate de terţi,
facturate
pentru care nu s-au întocmit facturi
facturate, considerate anterior cheltuieli anticipate
121 = 614 suma => Transferul cheltuielilor colectate, la sfârşitul
2.1.1.3 Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi
În structura altor servicii prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii care sunt indirect legate
de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unui agent economic. Cheltuielile generate de asemenea lucrări şi
servicii sunt reflectate în conturile din grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”
Cheltuieli cu colaboratorii
Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele datorate colaboratorilor externi pentru

prestările efectuate unităţii economice.
Din salariile datorate se reţine impozitul cuvenit calculat ca impozit pe salarii, care se înregistrează
ca o reţinere din sumele brute calculate.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu colaboratorii externi se realizează cu ajutorul contului 621
“Cheltuieli cu colaboratorii” care:
 se debitează cu sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestaţiile efectuate;
exerciţiului;
18
Operaţiile pivitoare la contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
621 = 401 suma => Sumele datorate colaboratorilor externi pentru
prestaţiile efectuate
621 = 471 suma => Sumele datorate colaboratorilor externi pentru
prestaţiile efectuate, sume trecute anterior în
categoria cheltuielilor anticipate
Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
În categoria cheltuielilor cu comisioanele şi onorariile se cuprind: comisioane datorate pentru

cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate, comisioane datorate pentru cumpărarea sau
vânzarea titlurilor de plasament, comisioane de intermediere, onorarii de conciliere, onorarii de
contencios, expertize de specilalitate şi alte cheltuieli similare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind comisioanele şi onorariile se realizează cu ajutorul
contului 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” care:
 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;după funcţia
contabilă este asimilat conturilor de activ;
 se debitează cu sumele datorate privind comisioanele şi onorariile;
exerciţiului;
Operatiile pivitoare la contul 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” pot fi reflectate în
622 = 401 suma => Sumele datorate privind comisioanele şi onorariile,
facturate
facturate, trecute anterior în categoria cheltuielilor
anticipate
Cheltuieli de protocol, reclamă ş publicitate
Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate se consideră deductibile sub aspect fiscal într-un
anumit procent din profitul brut al agenţilor economici, prevăzut anual în Legea de aprobare a bugetului.
Peste acest procent cheltuielile în cauză sunt considerate nedeductibile sub aspect fiscal, deci
supuse impozitului pe profit.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate se realizează cu ajutorul
contului 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” care:
19
 se debitează cu cheltuielile datorate sau achitate care privesc acţiunile de protocol,
reclama si publicitate;
 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” pot fi reflectate în
623 = 401 suma => Valoarea sumelor datorate terţilor pentru acţiuni de
protocol, reclamă şi publicitate, facturate
protocol, reclamă şi publicitate, pentru care
nu s-au întocmit încă facturi
protocol, reclamă şi publicitate,achitate direct prin
banca
protocol, reclamă şi publicitate, achitate prin caserie
Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal
În categoria cheltuielilor cu transportul de bunuri şi personal se cuprind acele prestaţii efectuate de

terţi pentru transportul produselor fabricate, transportul mărfurilor vândute, transportul altor bunuri şi
transporturi colective de persoane la locul de muncă.
Nu se cuprind în această categorie cheltuieli privind cumpărarea de materii prime şi materiale, care
fac parte din costul lor de achiziţie şi se înregistreaza la conturile corespunzătoare de stocuri.
În cazul în care cheltuielile cu transportul mărfurilor aprovizionate se cuprind aici, trebuie ca la
sfârşitul lunii în cauză aferente stocului de mărfuri să fie trecute temporar asupra mărfurilor în stoc, pentru
a nu denatura rezultatul financiar al perioadei.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu transportul de bunuri şi de personal se realizează cu
ajutorul contului 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” care:
 se debitează cu cheltuielile aferente transportului de bunuri precum şi pentru transportul
colectiv de personal;
exercitiului;
Operaţiile pivitoare la contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” pot fi reflectate
în contabilitatea sintetică astfel:
624 = 401 suma => Valoarea transporturilor de bunuri şi de personal,
facturate de către terţi
facturate de către terţi, trecute anterior asupra
cheltuielilor anticipate
20
achitate direct prin banca
achitate prin caserie
achitate din avansuri de trezorerie
121 = 624 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarşitul
Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
Fac parte din această categorie următoarele cheltuieli:

- deplasări în interes de serviciu: diurnă, cazare, transport;
- detasări pe perioade limitate de timp în interes de serviciu pentru care se plătesc diurne, cazare,
transport;
- drepturile cuvenite angajaţilor şi familiilor acestor transferăti sau mutaţii impreună cu unitatea
în altă localitate.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu deplasări, detaşări şi transferări se realizează cu ajutorul
contului 625 “Cheltuieli cu deplasări, detasări şi transferări” care:
 se debitează cu sumele datorate sau achitate, reprezentând cheltuieli cu deplasări,
detasări şi transferări;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” pot fi reflectate în
625 = 401 suma => Sumele datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări,
detasări şi transferări (inclusiv transportul) facturate
detasări şi transferări (inclusiv transportul) pentru
care nu s-au întocmit facturi
detasări şi transferări (inclusiv transportul) facturate,
care au fost trecute anterior asupra cheltuielilor
anticipate
detasări şi transferări (inclusiv transportul) achitate
direct prin bancă
625 = 5311, suma => Sumele datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări,
5314 detasări şi transferări (inclusiv transportul) facturate
achitate prin caserie
detaşări şi transferări (inclusiv transportul) decontate
din avansuri de trezorerie
Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
21
Sunt considerate cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii acele cheltuieli de poştă, telegraf, interfon,
radio, televizor etc care se fac în interesul general al unităţii.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor poştale şi de telecomunicaţii se realizează cu ajutorul
contului 626 “Cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii” care:
 se debitează cu valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii datorate sau
achitate;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telcomunicatii” pot fi reflectate în
626 = 401 suma => Valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de

telecomunicaţii datorate, facturate
telecomunicaţii datorate pentru care nu s-au întocmit
încă facturi
telecomunicaţii datorate, facturate, considerate
anterior cheltuielilor anticipate
telecomunicaţii datorate, achitate direct prin bancă
telecomunicaţii datorate, achitate prin caserie
telecomunicaţii datorate, achitate din avansuri de
trezorerie
Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
Se consideră servicii bancare acele servicii prestate de bănci care nu au un caracter de cheltuieli
financiare şi care se concretizează în:
- comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile bancare;
- cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor;
- comisioane şi cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi;
- cheltuieli pe efecte de comerţ;
- alte cheltuieli şi comisioane pentru prestări de servicii.
Aceste cheltuieli fac obiectul contului: 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” care:
 se debitează cu valoarea serviciilor bancare şi asimilate plătite;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” pot fi reflectate în
22
627 = 471 suma => Valoarea serviciilor bancare şi assimilate plătite,
trecute anterior asupra cheltuielilor anticipate
627 = 5121, suma => Valoarea serviciilor bancare şi asimilate, decontate
5124 direct prin banca
627 = 5311, suma => Valoarea serviciilor bancare si asimilate,
5314 achitate prin casieria unităţii
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
Acele servicii de terţi care sunt indirect legate de desfăşurarea activităţii unităţii ce nu pot fi
delimitate pe conturile 621-627, se consideră alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi şi se
înregistrează în contul: 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” care:
 se debitează cu sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terţi;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” pot fi reflectate
în contabilitatea sintetică astfel:
628 = 401 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate şi
facturate de terţi
628 = 408 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate, dar
nefacturate încă de terţi
628 = 471 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate şi
facturate de terţi, considerate anterior cheltuieli
anticipate
628 = 5121, suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate,
5124 achitate direct din conturile bancare
628 = 5311, suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate,
5314 achitate prin casieria unităţii
2.1.1.4 Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Contabilitatea acestor cheltuieli este structurată pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
şi se realizează cu ajutorul conturilor ce fac obiectul grupei de conturi 63 “Cheltuieli cu alte impozitele,
taxele şi vărsamintele asimilate”.
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
23
Sunt considerate cheltuieli următoarele impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului
statului sau altor organisme publice:
a) Prorata din taxa pe valoare adaugată deductibilă devenită nedeductibilă. Se referă la
suportarea pe cheltuieli a TVA deductibilă aferentă produselor, lucrarilor şi serviciilor
scutite de impozitare. Se calculează ca diferenţă între TVA deductibilă înregistrată în
contabilitate pentru cumpărările de mărfuri, bunuri şi servicii şi TVA ce se deduce efectiv,
ţinând seama de operaţiile scutite de TVA. O asemenea diferenţă se suportă de unitate ca o
cheltuială;
b) Taxa pe valoare adaugată colectată, aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop
personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum şi
cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură;
c) Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, datorate bugetului statului ca: diferenţe de preţ la
gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa
pentru folosirea terenurilor proprietate de stat etc;
d) Datorii şi vărsăminte de efectuat, conform prevederilor legale, către alte organisme publice
cum ar fi: contribuţia la constituirea fondului special pentru cercetare-dezvoltare, fondul
special pentru ajutorarea persoanelor handicapate, fondul de asigurări sociale a ţărănimii.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 635 “Cheltuieli cu
alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” care:
 se debitează cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau
altor organisme publice;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” pot fi
reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
635 = 4426 suma => Prorata din TVA deductibilă, devenită nedeductibilă
635 = 4427 suma => TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor
folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit,
cea aferentă lipsurilor peste normele legale precum
şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate
salariaţilor sub forma avantajelor în natură
635 = 446 suma => Decontari cu bugetul statului privind impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate
635 = 447 suma => Datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform
prevederilor legale, către alte organisme publice
121 = 635 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfârşitul.
2.1.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Pentru munca prestată de către personalul angajat, unităţile economice datorează acestuia salarii.
Ele se negociază şi se prevăd în contractele de muncă incheiate cu salariaţii. Pe lângă salariile cuvenite se
mai plătesc salariaţilor prime sau sporuri de diferite feluri.
Toate datoriile către personal se stabilesc lunar şi reprezintă pentru unitaţile economice cheltuieli
de personal ale exerciţiului financiar în curs.
Pe lângă salarii, unităţile economice calculează şi datorează statului şi altor organisme sociale
diferite impozite şi taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.
24
Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 64 “Cheltuieli cu personalul”. În cadrul
acesteia funcţionează conturi cu ajutorul cărora se înregistrează salariile personalului sau cheltuielile cu
asigurările şi protecţia socială.
Cheltuieli cu salariile personalului
Cheltuielile cu salariile personalului sunt formate din salarii şi alte drepturi cuvenite personalului
pentru munca prestată. Ele se înregistrează în contabilitate lunar, pe baza statelor de plată, la nivelul
drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului: 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” care:
 se debitează cu salariile şi alte drepturi cuvenite personalului;
 se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra
rezultatului exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” pot fi reflectate în
641 = 421 suma => Valoarea salariilor şi a altor drepturi cuvenite
personalului
641 = 4281 suma => Drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit
statele de plata, aferente exerciţiului încheiat
Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
Cheltuielie privind asigurările şi protecţia socială fac parte din cheltuieli patronale, pe care
unităţile economice le calculează şi le datorează statului sau altor organisme sociale. Ele fac obiectul
contului 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” care se desfăşoară pe urmatoarele
conturi de gradul II:
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unitătii la asigurările sociale”
6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”
6453 “ Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale de
sănătate”
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”
Conturile 6451, 6452, 6453 si 6458 pot fi caracterizate astfel:
 se debitează cu cheltuielile privind asigurările şi protecţia sociale datorate;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la conturile 6451, 6452, 6453 si 6458 pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
6451(-2,-3,-8) = 423 suma => Sumele acordate personalului, potrivit
legii, pentru protecţia socială, altele decât
cele suportate din CAS(6458)
6451(-2,-3,-8) = 4311 suma => Contribuţia unităţii la asigurările sociale,
25
calculată în procente la salariile brute
acordate personalului încadrat cu
contracte de muncă (6451)
6451(-2,-3,-8) = 4313 suma => Contribuţia unităţii la asigurările sociale

de sănătate (6453)
6451(-2,-3,-8) = 4371 suma => Contribuţia unităţii la
constituirea fondului pentru ajutorul de
somaj (6452)
121 = 6451(-2,-3,-8) suma => Transferul cheltuielilor colectate la
sfârşitul perioadei asupra contului de
profit şi pierdere.
2.1.1.6 Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare
În rândul altor cheltuieli de exploatare sunt cuprinse pierderile din creanţe suportate de unitate şi
alte cheltuieli de exploatare.
Ele se colecteză la grupa de conturi 65 “Alte cheltuieli de exploatare”.
Cheltuieli privind pierderile din creanţe
Aceste creanţe care provin de la clienţii care care devin incerţi, rău platnici, dubioşi sau aflaţi în
litigiu şi se înregistrează cu ajutorul contului: 654 “Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” care:
 se debitează cu pierderile din creanţe suportate de unitatea economică;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 654 “Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” pot fi reflectate în
654 = 416 suma => Sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din
evidenţa a clienţilor incerţi sau în litigiu
Alte cheltuieli de exploatare
Activitatea de exploatare presupune şi alte cheltuieli de exploatare ce nu pot fi individualizate pe

conturile de cheltuieli de exploatare amintite, după cum urmează:
- diferenţe din lichidarea unor creanţe;
- diferenţe din lichidarea unor datorii;
- valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forţe proprii, considerate cheltuieli anticipate în
exerciţiul financiar precedent, repartizate asupra cheltuielilor curente în perioadele următoare
conform scadentarului;
- alte cheltuieli de exploatare.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 658 “Alte cheltuieli
de exploatare” care:
26
 se debitează cu alte cheltuieli de exploatare efectuate;
exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 658 “Alte cheltuieli de exploatare” pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
658 = 411-418, 425, 4282, 4311,
4382, 441, 4424, 445, 4482,
4511, 4518, 456, 458, 461, 409 suma => Diferenţe din lichidarea
creanţelor
658 = 167, 401-408, 409, 421-4281,
431-4381, 441-4481, 451-458, 462 suma => Diferenţe din lichidarea
datoriilor
658 = 471 suma => Valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forţe

proprii repartizate în perioadele următoare conform
scadentarului
2.1.1.7 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare privind

amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere
Contul 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

Contul 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”
Contul 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizarilor”
Contul 6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustătrile pentru deprecierea activelor
circulante”
Aceste conturi ţin evidenţa cheltuielilor de exploatare privind amortizările şi provizioanele.
În DEBIT se înregistrează:
 amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale şi corporale (280,281);
 provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli constituite sau majorate (151);
 provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale constituite sau
majorate (290,291,293);
 provizioanele pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie constituite
sau majorate (391 la 398);
 provizioanele pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi şi debitori diversi
constituite sau majorate (491,496).
În CREDIT se transferă:
 la sfârşitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al conturilor (121).
Nu au sold la sfârşitul perioadei.
2.1.1.8 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte

impozite
Cheltuieli cu impozitul pe profit

27
Contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit’
Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor privind impozitul pe profit.
 impozitul pe profit datorat (441).
 la sfârşitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al conturilor de
cheltuieli (121).
Nu are sold la sfârşitul perioadei.
Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai

sus
698 “Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus”
Este un cont de activ,care ţine evidenta cheltuielilor privind impozitul pe venitul
microîntreprinderilor şi a altor cheltuieli cu impozitele.
 impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat bugetului statului (441);
 alte cheltuieli cu impozitele;
 la sfârşitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al conturilor de
cheltuieli (121).
2.1.2 Cheltuieli financiare

Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creanţe legate de participaţii, pierderile din
vânzarea titlurilor de plasament, diferenţele de curs valutar din operaţiile curente şi disponibilităţile în
devize la închiderea exerciţiului financiar; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi altor
datorii privind exerciţiul în curs; sconturile acordate clienţilor; alte cheltuieli financiare. Toate operaţiile
privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare”.
Sunt considerate cheltuieli financiare, cheltuielile care se referă la:
 pierderi din creanţe imobilizate;
 cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
 diferenţe nefavorabile de curs valutar;
 dobânzi plătite sau de plătit;
 sconturi acordate clienţilor;
 provizioane etc.
2.1.2.1. Contabilitatea cheltuielilor financiare
Pierderi din creanţe legate de participaţii
Contul 663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii”

Acest cont ţine evidenţa pierderilor din creanţe imobilizate.
28
 pierderile din creanţe imobilizate (267).
 la sfârşitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al acestui cont (121).
Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
Contul 664 “Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”

Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor privind investiţiile financiare cedate.
 valoarea imobilizarilor financiare scoase din active (261,262,263,265);
 diferenţele nefavorabile dintre valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe termen
scurt şi preţul de cesiune (501,502,503,506,508).
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
Contul 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

Acest cont ţine evidenţa cheltuielior financiare privind diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente disponibilităţilor,creanţelor şi datoriilor în valută.
 diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută stabilite la
încheierea exerciţiului (267,409,411,413,418,451,452,456,461);
 diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor încasate în valută
(267,409,411,413,418,451,452,456,461);
 diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută stabilite la
încheierea exerciţiului(161,162,166,167,168,401,403,404,405,419,451,452,455,462);
 diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor plătite în valută
(5124,5314,5412);
 diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în valută stabilite la
încheierea exerciţiului (5124,5314,5412,508);
 diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen
scurt,a acreditivelor şi avansurilor de trezorerie în valută (508,5412,542).
Cheltuieli privind dobânzile
Contul 666 “Cheltuieli privind dobânzile”

Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor privind dobânzile.
 valoare dobanzilor datorate,aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate (168);
 valoarea dobânzilor datorate,aferente împrumuturilor încasate de la societăţi din grup
(451);
 valoarea dobânzilor cuvenite asociaţilor pentru disponibilităţile depuse la unitate (455);
29
 valoarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operaţiunile cu plată în rate (471);
 valoarea dobânzilor plătite,aferente creditelor acordate de bănci în conturile
curente(512);
 valoarea dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt (518,519).
Cheltuieli privind sconturile acordate
Contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

Acest cont ţine evidenţa sconturilor acordate clienţilor, debitorilor sau băncilor.
 sconturile acordate clienţilor,debitorilor sau băncilor (4111,461,512).
Alte cheltuieli financiare
Contul 668 “Alte cheltuieli financiare”

Acest cont ţine evidenţa altor cheltuieli financiare.
 diferenţele dintre valoarea capitalului social diminuat şi valoarea de răscumpărare a
acţiunilor proprii anulate (502);
 câstigurile acordate în cazul obligaţiunilor cu loterie (512,431);
 alte cheltuieli financiare.
2.1.2.2 Contabilitatea cheltuielilor financiare privind

amortizările şi ajustările pentru pierderea de valoare
Contul 6863 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a

imobilizărilor financiare”
Contul 6864 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor
circulante”
Contul 6868 “Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor”
Aceste conturi ţin evidenţa cheltuielilor financiare privind amortizările şi provizioanele.
 provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor financiare constituite sau majorate
(296):
 provizioanele pentru deprecierea creanţelor din conturile de decontări din cadrul
grupului sau cu asociaţii (495);
 valoarea primelor de rambursare a obligaţiunilor amortizate (169).
30
 la sfârşitul perioadei, pentru închidere,soldul debitor al conturilor de cheltuieli (121).
Nu au sold la sfârşitul perioadei.
2.1.3 Cheltuieli extraordinare

Activităţile care nu au caracter ordinar, normal, care nu sunt generate de activitatea curentă, dau
naştere la venituri şi cheltuieli extraordinare.
Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare cum sunt :
calamităţile naturale şi exproprierile unor active. Se poate pune în discuţie dacă o întreprindere care se află
într-o zonă supusă frecvent calamităţilor naturale (de exemplu, lângă albia unui râu cu risc de inundaţii în
fiecare primăvară) poate considera valoarea pierderilor de stocuri şi la producţia în curs de execuţie în
categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim că în activitatea extraordinară sunt cuprinse acele
evenimente sau tranzacţii distincte de activităţile curente ale întreprinderii care apar neregulat şi cu
frecvenţă redusă.
2.1.3.1 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
Contul 671 “Cheltuieli privind calamitătile şi alte evenimente extraordinare”

Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor extraordinare.
 valoarea pierderilor din calamităţi,exproprieri de active
(211,212,213,214,231,301,302,303,34,345,361,371,381).
 la sfârşitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al contului de cheltuieli (121).
Exemplu: În urma unor alunecări de teren, o societate comercială a constatat distrugerea unei
plantaţii de meri recent intrate pe rod, pierdere evaluată la suma de 1.800 lei.
Înregistrarea contabilă este :
671 = 2134 1.800
Cheltuieli privind Animale şi plantaţii
calamităţile şi
alte evenimente
extraordinare.
2.1.4 Operaţii privind cheltuielile

Exemple de operaţii contabile privind înregistrarea în contabilitate a conturilor de cheltuielilor:
1. Consum de materii prime, în sumă de 2.000
601 = 301 2.000
2. Consum de materiale consumabile, în sumă de 500 lei

602 =302 500
31
3. Dare în folosinţă a obiectelor de inventar, în sumă de 300 lei:
603 = 303 300
4. Achiziţionarea de imprimante, 2.000 lei plus TVA:

% = 401 2.480
604 2.000
4426 480
5. Înregistrarea facturii privind energia consumată, 400 lei plus TVA:

% = 401 496
605 400
4426 96
6. Prime de asigurare achitate în numerar, 2.000 lei:

613 = 5311 2.000
7. Cheltuieli de protocol achitate în numerar, 500 lei plus TVA:

% = 5311 620
623 500
4426 120
8. Valoarea facturii telefonice, 200 lei plus TVA:

% = 401 248
626 200
4426 48
9. Comisioane bancare plătite, 200 lei:

627 = 5121 200
10. Impozit pe clădiri datorat, 600 lei:

635 = 446 600
11. Cheltuieli cu dobânzile achitate prin bancă, 900 lei:

666 = 5121 900
12. Se înregistrează reparaţii efectuate de terţi la imobilizările corporale, conform facturii

primite în sumă de 300 lei, TVA 24%.
% = 401 372
611 300
4426 72
13. Se plătesc prin bancă 500 lei reprezentând penalităţi datorate bugetului statului.
6581 = 5121 500
14. Se înregistreaza taxa asupra mijloacelor de transport datorată bugetului local în sumă de
600 lei.
635 = 446 600
15. Se înregistrează amortizarea brevetelor şi licenţelor în sumă de 168 lei.

681 = 281 168
32
16. Pentru penalităţi solicitate tribunalului prin acţiunea introdusă de terţi, se constituie un
provizion în sumă de 1.500 lei.
681 = 151 1.500
17. Se face o donatie în scop umanitar, un calculator evaluat la 800 lei, T.V.A. 24%.
% = 214 800
2814 400
6582 400
18. Se plăteste în numerar chiria către proprietar pentru spaţiul închiriat, în valoare de 750lei.
6588 = 5311 750
19. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile în valoare de 5.000 lei.

641 = 421 5.000
20. Se cumpară documente cu regim special pentru consumul curent în valoare de 75 lei,
T.V.A. 24%.
% = 401 93
601 75
4426 18
21. Se înregistreaza impozitul pe venit în valoare de 9.432 lei

691 = 441 9.432
121 = 691 9.432
22. Se înregistreaza amortizarea imobilizarilor corporale şi necorporale aferente exerciţiului în

curs după cum urmează :
a) cheltuieli de constituire 100
b) clădiri 500
c) maşini, utilaje, instalaţii 400
d) mijloace de transport 100
6811 = % 1.100
2801 100
2811 500
2813 400
2815 100
23. Se înregistrează uzura obiectelor de inventar 210 lei
602 = 302 210
24. Se plăteste o penalitate ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale în valoare de 500
lei prin contul de disponibil bancar.
6711 = 5121 500
25. Se înregistrează factura pentru energia electică consumată in valoare de 2.650 lei
% = 401 3.286
605 2.650
4426 636
26. Se constituie un provizion pentru un mijloc fix,valoarea mijlocului fix, un motor electric
fiind de 2.800 lei.Valoarea provizionului este de 10 % din valoarea mijlocului fix.
681=201 280
27. Înregistrarea unui minus la inventar de materii prime în valoare de 500 lei.
33
6021 = 3021 500
28. Se închid conturile de cheltuieli

121 = % 8.450
601 2.000
602 500
603 300
604 200
605 400
613 2.000
623 150
626 1.400
627 200
635 600
666 900
2.2 Gruparea cheltuielilor şi veniturilor

VENITURI CHELTUIELI
1. VENITURI DIN EXPLOATARE 1. CHELTUIELI DIN EXPLOATARE
Cifra de afaceri netă(indicator): -cheltuieli cu materiile prime şi materialele
-venituri din vânzarea produselor finite consumabile
-venituri din vânzarea semifabricatelor -alte cheltuieli materiale
-venituri din vânzarea produselor reziduale -cheltuieli cu personalul
-venituri din lucrări executate şi servicii prestate -cheltuieli privind prestaţiile externe
-venituri din studii şi cercetări -cheltuieli cu impozite şi taxe
-venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi -cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele
chirii cedate
-venituri din vânzarea mărfurilor -ajustări de valoare privind imobilizările
-venituri din activităţi diverse corporale şi necorporale
Variaţia stocurilor de produse finite -ajustări de valoare privind activele circulante
-alte categorii de venituri -ajustări privind provizioanele
-alte elemente de cheltuieli
2. VENITURI FINANCIARE 2. CHELTUIELI FINANCIARE
-venituri din interese de participare -pierderi din creanţe legate de participare
-venituri din creanţe imobilizate -cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
-venituri din investiţii financiare pe termen scurt -cheltuieli privind dobânzile
-venituri din dobânzi -cheltuieli din diferenţe de curs valutar
-venituri din diferenţe de curs valutar -ajustări de valoare privind imibilizările
-alte elemente de venituri financiare financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca
active circulante
-alte elemente de cheltuieli financiare
3. VENITURI EXTRAORDINARE 3. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
-venituri din subvenţii pentru evenimente -cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente
extraordinare extraordinare
4.Cheltuieli cu impozitul pe profit
34
2.3 Structura activităţii unei entităţi economice
Contul de profit şi pierdere sub formă de listă descrie formarea rezultatului şi pune în evidenţă
rezultatul generat de fiecare tip de activitate:
♦ Rezultatul din exploatare (profit sau pierdere);
♦ Rezultatul financiar (profit sau pierdere);
♦ Rezultatul curent (profit sau pierdere);
♦ Rezultatul extraordinar (profit sau pierdere);
♦ Rezultatul brut (profit sau pierdere) ;
♦ Rezultatul net al exerciţiului financiar (profit sau pierdere) .
Conţinutul şi formatul Contului de profit şi pierdere este acelaşi pentru entităţile care elaborează
Situaţiile financiare anuale simplificate. Prezentarea informaţiilor se face cu date comparative pentru
exerciţiul încheiat (N) şi cel precedent (N-1). Exprimarea datelor valorice se face în lei şi este un
document obligatoriu.
Metodologia pentru determinarea indicatorilor de rezultate din Contul de profit şi pierdere se
structurează astfel:
±Rezultat din exploatare(RE) = Venituri din exploatare(VE) – Cheltuieli din exploatare(CE)
±RE = VE- CE PE = VE – CE
pE = CE - VE
Rezultatul din exploatare se concretizează în profit (rezultat pozitiv) PE, când veniturile din
exploatare sunt mai mari decât cheltuielile din exploatare sau în pierdere (rezultat negativ) pE, în situaţia
în care cheltuielile de exploatare sunt mai mari decât veniturile din exploatare.
±Rezultat financiar(RF) = Venituri financiare(VF) – Cheltuieli financiare(CF)
±RF = VF- CF PF = VF – CF
pF = CF - VF
Rezultatul financiar se concretizează în profit (rezultat pozitiv) PF, când veniturile finaciare sunt
mai mari decât cheltuielile financiare sau în pierdere (rezultat negativ) pF, în situaţia în care cheltuielile
financiare sunt mai mari decât veniturile financiare.
±Rezultat curent(RC) = Venituri curente(VC) – Cheltuieli curente (CC)
±RC = VC- CC PC = VE + VF – CE -CF

pC = CE + CF – VE - VF
Rezultatul curent se concretizează în profit (rezultat pozitiv) PC, când veniturile curente sunt mai
mari decât cheltuielile curente sau în pierdere (rezultat negativ) pC, în situaţia în care cheltuielile
financiare sunt mai mari decât veniturile financiare.
±Rezultat extraordinar(Re) = Venituri extraordinare(Ve) – Cheltuieli extraordinare(Ce)
±Re = Ve- Ce Pe = Ve – Ce
pe = Ce - Ve
35
Rezultatul extraordinar se concretizează în profit (rezultat pozitiv) Pe, când veniturile
extraordinare sunt mai mari decât cheltuielile extraordinare sau în pierdere (rezultat negativ) pe, în situaţia
în care cheltuielile extraordinare sunt mai mari decât veniturile extraordinare.
±Rezultat brut(RB) = Venituri totale(VT) – Cheltuieli totale(CT)
±RB = VT- CT PB = VT–CT =(VE+VF+Ve)-(CE+CF+Ce)

pT = CT-VT = (CE+CF+Ce)-(VE+VF+Ve)
Rezultatul brut se concretizează în profit (rezultat pozitiv) PB, când veniturile totale sunt mai mari
decât cheltuielile totale sau în pierdere (rezultat negativ) pT, în situaţia în care cheltuielile totale sunt mai
mari decât veniturile totale.
Rezultatul net al exerciţiului(Rn) poate fi profit sau pierdere.

În situaţia în care se obţine profit brut (PB) rezultatul net al exerciţiului va lua forma profitului net.
Profitul net (Pn) se calculează prin deducerea din profitul brut a cheltuielilor cu impozitul pe profit (Ip) şi
a altor impozite, calculate asupra veniturilor (Ai).
În situaţia în care se realizează pierdere (pT) nu se mai calculează impozitul pe profit dar se pot
calcula impozite asupra veniturilor(de exemplu impozitul pe veniturile microintreprinderilor).
±Rn Pn = PB– Ip - Ai
pT = CT - VT
Rezultatele din exploatare, financiare, curente, extraordinare, se mai numesc şi rezultate parţiale,
iar rezultatul brut şi rezultatul net se mai numesc şi rezultate totale sau globale.
Laborator tehnologic. Entitatea „Megan” S.R.L. înregistrează la sfârşitul exercitiului financiar

următoarele venituri şi cheltuieli:
-venituri din exploatare(VE) ……………90.000
-venituri financiare(VF)…………………10.000
-venituri extraordinare(Ve)……………...20.000
-cheltuieli de exploatare(CE)…………….50.000
-cheltuieli financiare(CF)………………...20.000
-cheltuieli extraorinare(Ce)………………10.000
Rezultatul final sau baza de impozitare pentru calculul impozitului pe profit este egal cu rezultatul
brut. Cota de impozitare este de 16%.
Se cere:
a) sa se calculeze rezultatele parţiale;
b) sa se calculeze rezultatele globale(totale).
Rezolvare:
a) rezultatele parţiale:
±RE = VE – CE = 90.000 – 50.000 = 40.000 lei (profit)
sau PE = VE – CE = 90.000 – 50.000 = 40.000 lei
±RF = VF – CF = 10 .00 – 20.000 = - 10 000 lei (pierdere)
sau pF = CF – VF = 10.000 – 20.000 = 10 000 lei
±RC = VC – CC = (VE + VF) – (CE+CF) = (90.000 + 10.000) – (50.000 + 20.000)=
= 100.000 – 70.000 = 30.000 lei (profit)
sau PC = VE + VF – CE – CF = 90.000 + 10.000 – 50.000 – 20.000 = 30.000 lei
±Re = Ve – Ce = 20.000 – 10.000 = +10 000 lei (profit)
36
sau Pe = Ve – Ce = 20.000 – 10.000 = 10.000 lei
b) rezultatele globale(totale):
±RB = VT – CT = (VE + VF + Ve) – (CE + CF + Ce) =
= (90.000+10.000+20.000) – (50.000+20.000+10.000) = 120.000 – 80.000 =
= +40.000 lei (profit)
sau PB = VT – CT = (VE + VF +Ve) – (CE + CF + Ce) =
= (90.000+10.000+20.000) – (50.000+20.000+10.000) =
= 120.000 – 80.000 = 40.000 lei
Pn = PB – Ip
Ip = PB x cota = 40.000 x 16% = 6.400 lei
Pn = 40.000 – 6.400 = 33.600 lei
Capitolul III - Studiu de caz la S.C. “Gaulos” S.R.L.
37

Contalilitatea Cheltuielilor La Entitatea Economoca XXXX

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contalilitatea Cheltuielilor La Entitatea Economoca XXXX

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COLEGIUL ECONOMIC „DIMITRIE CANTEMIR”

Proiect de specialitate pentru examenul de certificare a

Calificarea profesională: Tehnician în activităţi economice

Profesor coordonator, Candidat,

la entitatea economica S.C. GAULOS S.R.L.

“CONTABILITATEA ESTE JUDECATORUL DREPT

Capitolul I - Cheltuielile entităţii economice

1.1 Delimitări şi structuri privind cheltuielile in contabilitatea financiară

Capitolul II- Contabilitatea cheltuielilor la entitatea S.C.Gaulos S.R.L.

2.1.3 Cheltuielile extraordinare.....................

Capitolul III - Studiu de caz la S.C. Gaulos S.R.L.

Această lucrare se ocupă cu studiul principiilor contabilităţii financiare, al metodelor şi tehnicilor

Ecuaţia folosită în acest sens este de forma:

Lucrarea abordează elemente ce se referă la standardele internaţionale de contabilitate, la

Scopul acestei lucrări este de a prezenta informaţii referitoare la contabilitatea cheltuielilor şi

UC11 Planificare operaţionala

UC8 Iniţierea unei afaceri

UC7 Procesarea datelor numerice

UC4 Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei

UC2 Gândirea critică şi rezolvarea de probleme

În economia contemporană, contabilitatea este o necesitate şi nu o dorinţă. Într-o lume fiscală de o

Capitolul I - Cheltuielile entităţii economice

1.1 Delimitări şi structuri privind cheltuielile în contabilitatea financiară

1. Angajarea – are loc in momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de

1.2 Organizarea contabilităţii cheltuielilor

Organizarea contabilităţii cheltuielilor are la bază concepţia dualistică specifică ţărilor cu

1.3 Clasificarea cheltuielilor

Cheltuielile se clasifică după mai multe criterii:

1.4 Conturi utilizate

Clasa 6 “Conturi de cheltuieli” cuprinde următoarele grupe de conturi:

1.5 Mic dicţionar

Cheltuieli de exploatare – cheltuielile aferente operaţiilor legate de activitatea principală sau de

Cheltuieli curente – cuprind cheluielile angajate şi recunoscute de rezultatul exerciţiului curent

Costurile îndatorării – cuprind dobânzile şi alte cheltuieli suportate de o întreprindere în legătură

Profitul contabil – diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.

Profit brut – total venituri realizate şi total cheltuieli efectuate.

Scont – plata înainte de termen.

Capitolul II - Contabilitatea cheltuielilor la entitatea S.C.Gaulos S.R.L.

2.1 Categorii de cheltuieli

2.1.1 Cheltuieli de expolatare

60 “Cheltuieli privind stocurile”

2.1.1.1 Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Cheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli cu materialele consumabile

Se consideră materiale consumabile acele materiale care se folosesc în procesul de producţie

Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

Cheltuieli privind materialele nestocate

Cheltuieli privind energia şi apa

Cheltuieli privind animalele şi păsările

Cheltuieli privind mărfurile

Cheltuieli privind ambalajele

Fac parte din cheltuieli privind ambalajele:

2.1.1.2 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile

Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

Redevenţele reprezintă obligaţii de plată datorate de o unitate economică care a preluat în

612 = 401 suma => Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi

Cheltuieli cu primele de asigurare

Cheltuieli cu studiile şi cercetările

2.1.1.3 Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi

Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele datorate colaboratorilor externi pentru

Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

În categoria cheltuielilor cu comisioanele şi onorariile se cuprind: comisioane datorate pentru