Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”

Suceava

PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 3

Calificare profesională:
Tehnician in activităţi economice

Profesor coordonator,
Munteanu Rodica
Candidat,
Cirneala Lacramioara

Promotia 2011

Page 1
Page 2
,, CONTABILITATEA
ESTE UNA DINTRE CELE MAI SUBLIME CREAŢII ALE SPIRITULUI
OMENESC PE CARE FIECARE GOSPODAR AR TREBUI SĂ O
FOLOSEASCĂ ÎN GOSPODARIA SA ’’

GOETHE

“CONTABILITATEA ESTE ŞTIINŢA CARE FACE LUMINĂ ÎN TOT CEEA CE

ÎNSEMNEAZĂ MÂNUIREA BANILOR, A ELEMENTELOR PATRIMONIALE,
A VIEŢII ECONOMICE, ÎN GENERAL. DE ACEEA ARE ATAŢIA DUŞMANI.”

C.M.DRAGANELLO “DIN GANDIREA MARELUI PROFESOR”

“FIRESC, NU PUTEM ATRIBUI CONTABILITĂŢII CALITATEA DE ARTĂ ÎN SENSUL

STRICT ESTETIC AL CUVÂNTULUI. O LUCRARE RECENT PUBLICATĂ ÎN FRANŢA
NUMEŞTE CONTABILITATEA DREPT „ARTA DE A ÎNREGISTRA ŞI SISTEMATIZA
VALOAREA MONETARĂ A TRANZACŢIILOR COMERCIALE ŞI ELEMENTELOR
FINANCIARE, DE A ÎNTOCMI DOCUMENTELE CONTABILE DE SINTEZĂ ŞI DE A
INTERPRETA REZULTATELE “.

C.M.DRAGANELLO “DIN GANDIREA MARELUI PROFESOR”

Page 3
 ARGUMENT

Tema lucrării este Realizarea Situaţiilor Financiare Anuale. Lucrarea este alcătuită din trei capitole.
Primul capitol denumeşte Conţinutul si Structurile Situaţiilor Financiare Anuale, al doilea capitol
cuprinde Lucrările Premergătoare Realizării Situaţiilor Financiare Anuale, iar cel de-al treilea capitol
presupune aplicarea elementelor de teorie într-un studiu de caz la S.C.,,RAI-ONO IMPEX ’’ S.R.L.
Situaţiile financiare ale unei companii reprezintă cel mai important mijloc, prin care informaţia contabilă
este pusă la dispoziţia factorilor decizionali. De aceea, companiile îşi publică situaţiile financiare într-un mod
cât mai explicit, pentru a putea fi înţelese de către cititorul interesat.
Fiecare întreprindere are obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale, fiind cele mai importante
documente care se întocmesc într-o firmă în timpul anului şi care au rol multiplu, atât de analiză a rezultatelor
exerciţiului recent încheiat cât şi un rol previzionar în ceea ce priveşte exerciţiile financiare viitoare.
Administratorii întreprinderii trebuie să se asigure în permanenţă că situaţiile financiare furnizează
informaţii care să fie relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor şi credibile în sensul
că:reprezinta fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii; reflectă substanţa economică a
evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică; sunt neutre, adică nepărtinitoare, sunt prudente şi sunt
complete sub toate aspectele semnificative. Recunoaşterea şi prezentarea în situaţiile financiare anuale a
activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor se realizează în baza evaluării credibile a elementelor
respective, apelându-se în acelaşi timp şi la raţionamentul profesional.
Pentru ca un element de activ sau o datorie să fie recunoscut în structurile din situaţiile financiare, trebuie
ca să îndeplinească în mod cumulativ două criterii: să existe probabilitatea asigurării realizării de beneficii
economice viitoare, respectiv ieşirea acestora pentru stingerea unei obligaţii prezente; şi costul aferent să
poată fi evaluat în mod credibil.
Un element de venituri sau cheltuieli este recunoscut în structurile contului de profit şi pierdere, atunci
când, pe lângă evaluarea credibilă, determină o creştere de beneficii economice viitoare corespunzător
creşterii unui activ, sau diminuării unei datorii, respectiv diminuarea acestor beneficii prin reducerea unui
activ sau majorarea unei datorii. Contabilitatea şi raportările financiare se realizează în limba română şi se
exprimă valoric în moneda naţională (RON). Operaţiunile exprimate în valută se înregistrează în contabilitate,
atât în monedă naţională, cât şi în valută.
Pentru necesităţile proprii de informare, companiile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare
anuale şi în altă monedă. În aceste situaţii, cursul utilizat pentru conversia în moneda naţională este cel
comunicat de
BNR, valabil la data întocmirii bilanţului, menţionându-se nivelul acestuia în notele explicative.
Elaborarea Situaţiilor Financiare Anuale reprezintă un proces complex care presupune cunoaşterea
noţiunilor economice cu care se operează dar care ajută şi la formarea de abilităţi şi deprinderi în completarea
setului de formulare şi a documentelor de sinteză care alcătuiesc un tot unitar. Situaţiile Financiare Anuale se
întocmesc la sfârşitul exerciţiului.
Acestea se depun la autorităţi şi pe baza lor se calculează diferiţi indicatori atât la nivel micro-economic
cât şi la nivel macroeconomic.
Am ales această temă datorită complexităţii ei şi totodată datorită faptului că Situaţiile Financiare Anuale
reprezintă esenţa contabilităţii.

Page 4
Competenţe:
UC8 Iniţierea unei afaceri
C1 Îşi autoevaluează abilităţile

UC11 Planificare operaţională

C3 Evaluează rezultatele obţinute
C1 Analizează structura organizatorică a unităţii economice

UC7 Procesarea datelor numerice

C1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu acestea
C3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile

UC4 Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiilor

C4 Utilizeaza aplicaţiile soft în managementul informatizat al proiectelor

UC5 Comunicare
C1 Susţine prezentări pe teme profesionale

UC2 Gândire critică şi rezolvare de probleme

C1 Identifică probleme complexe
C2 Rezolvă probleme
C3 Evaluează rezultatele

Page 5
CUPRINS:

Argument ……………………………………………….....5
Capitolul I: Conţinutul şi structurile situaţiilor financiare anuale....................5-35
1. 1 Raportul anual………………………………….......12
1. 2 Bilanţ............................................................................14
1. 3 Contul de profit şi pierdere.......................................23
1. 4 Situaţia modificărilor capitalului propriu...............25
1. 5 Situaţia fluxurilor de trezorerie ……………...............28
1. 6 Note explicative ……………………………..............30

Capitolul II: Lucrări premergătoare întocmirii Situaţiilor financiare anuale...........36 - 42

2. 1 Întocmirea balanţei de verificare provizorii înainte de inventariere................36
2. 2 Inventarierea generală a patrimoniului..................37
2. 3 Operaţii de regularizare...........................................39
2. 4 Balanţa de verificare după inventariere.................40
2. 5 Determinarea rezultatului, repartizarea profitului sau finantarea pierderii..........
2. 6 Redactarea Situaţiilor Financiare Anuale...............

Capitolul III: Studiu de caz la S.C. RAI-ONO IMPEX S.R.L.

3.1 Prezentare....................................................................
3.2 Despre noi....................................................................
3.4 Anexe...........................................................................
3.3 Galerie foto.................................................................
Concluzii...................................................................................
Bibliografie...............................................................................

Page 6
 CAPITOLUL I - CONŢINUTUL ŞI STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE

Societăţile comerciale (societăţile in nume colectiv, societăţile în comandită simplă, societăţile pe acţiuni,
societăţile în comandită pe acţiuni şi societăţile cu răspundere limitată), societăţile/companiile naţionale,
regiile autonome, instituţiile naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperative şi cele comerciale,
subunităţile fără personalitate juridică cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor menţionate mai sus, cu
sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane
juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate au obligaţia legală să întocmească situaţii financiare anuale,
inclusiv în situaţia fuziunii, divizării sau încetării activitatii acestora.

Situaţiile financiare anuale sunt întocmite de:

1. Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii
(denumite în continuare criterii de mărime):
- total active: 3 650 000 Euro;
- cifra de afaceri neta: 7 300 000 Euro;
- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
Aceste situaţii financiare anuale complexe se compun din:
- bilanţ;
- cont de profit şi pierdere;
- situaţia modificărilor capitalului propriu;
- situaţia fluxurilor de trezorerie;
- note explicative.

Situaţiile financiare anuale se supun auditului financiar, efectuat de către auditorii financiari, persoane
fizice sau juridice autorizate. După aprobare sunt publicate, se păstrează timp de 50 de ani, urmând ca apoi
să fie predate la arhivele statului, în caz de cercetare a persoanelor obligate să le înlocuiască. Se depune un
exemplar la Direcţia Generală a Finanţelor Publice judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru
asigurarea informaţiilor destinate sistemului instituţional al statului, in termen de 150 de zile de la
închiderea exerciţiului financiar.

2. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime
întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care se compun din:
- bilanţ prescurtat;
- cont de profit şi pierdere;
- note explicative la Situaţiile Financiare Anuale simplificate.
Situaţii financiare anuale simplificate nu sunt supuse obligatoriu auditului financiar, se publică după
aprobare, se păstrează timp de 50 de ani, se predau la arhivele statului, în caz de încetare a activităţii
persoanelor ce le întocmesc. Se depun la Direcţia Generală a Finanţelor Publice in termen de 120 de zile de
la încheierea exerciţiului financiar.

3. Toate celelalte persoane şi micro-întreprinderi:

- se compun din bilanţ şi cont de profit şi pierdere;
- nu sunt supuse obligatoriu auditului financiar;
- se publică, după aprobare;
- se păstrează timp de 50 de ani;

Page 7
- se predau la arhivele statului, în caz de încetare a activităţii persoanelor ce le întocmesc;
- se depun la Direcţia Generală a Finanţelor Publice în termen de 120 de zile de la încheierea exerciţiului
financiar.
Referitor la situaţiile financiare anuale, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în M.Of. nr. 48 /
2005, prevede următoarele:
Art. 27 – (1) Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare
anuale şi, de regulă, coincide cu anul calendaristic.
 Durata exerciţiului financiar este de 12 luni;
 Exerciţiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic;
 Pentru sucursalele cu sediul în România, care aparţin unor persoane juridice străine cu excepţia
instituţiilor de credit, entităţilor autorizate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi societăţilor
de asigurare, dacă exerciţiul financiar diferă pentru societate;
 Pentru filialele consolidate ale societăţii mamă, precum şi pentru filialele cu excepţia instituţiilor de
credit;
 Exerciţiul financiar al unităţilor nou- înfiinţate începe la data înfiinţării, potrivit legii;
 Exerciţiul financiar al unei persoane juridice care se lichidează începe la data încheierii exerciţiului
financiar anterior şi se încheie în ziua precedentă datei în care începe lichidarea;
 Situaţiile financiare anuale consolidate ale unei societăţi mamă se întocmesc pentru acelaşi exerciţiu
financiar aplicabil situaţiilor financiare anuale;
 Exerciţiul financiar pentru instituţiile publice este anul bugetar;

Art. 28 –(1) Persoanele prevăzute la Art. 1 au obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale, inclusiv în
situaţia fuziunii, divizării sau încetării activităţii acestora, în condiţiile legii.
 Ministerul Finanţelor Publice poate stabili întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare şi la alte
perioade decât anual, în cadrul exerciţiului financiar;
 Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele de raportare
financiară,situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia
modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note
explicative;
Art. 29 Raportul anual cuprinde situaţiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit sau
raportul comisiei de recenzori,după caz,şi propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii
contabile;
Art. 30 Situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de o declaraţie scrisă a persoanelor prevăzute la Art.10
prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că:
1. Politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt în conformitate cu
reglementările contabile aplicabile;
2. Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a celorlalte
informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;
3. Persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate;
Art. 31 O societate mamă trebuie să întocmească atât raport anual pentru propria activitate, cât şi raport
anual consolidat;
Art. 32 Obiectivul situaţiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidelă a poziţiei
financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit
reglementărilor contabile aplicabile.
Art. 33-1 Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice prevăzute la Art. 28 sunt supuse auditului
financiar, care se efectuează de către auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii.

Page 8
 2. Sunt supuse, de asemenea, auditului financiar, situaţiile financiare întocmite cu ocazia fuziunii,
divizării sau încetării activităţii persoanelor prevăzute la Art. 28
3. Persoanele juridice prevăzute la Art. 28 au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale pe perioada
premergătoare aplicării reglementărilor amortizate, în condiţiile stabilite de Ministerul Finaţelor
Publice pentru instituţiile prevăzute după caz.

Persoanele care de la constituire nu au desfăşurat activitate:

- trebuie să depună declaraţie de inactivitate;
- declaraţiile se depun in termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar la Direcţia Generala a
Finanţelor Publice judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
Atunci când, la data bilanţului, o entitate depăşeşte sau încetează să mai depăşească limitele a doua dintre
cele trei criterii de mărime, acest fapt afectează aplicarea derogării prevăzute, numai daca acest lucru are loc
in doua exerciţii financiare consecutive, astfel:
- o entitate care a întocmit situaţiile financiare anuale simplificate va întocmi situaţiile financiare anuale
complexe numai dacă, în două exerciţii financiare consecutive nu depăşeşte limitele a doua dintre cele trei
criterii de mărime;
- o entitate care a întocmit situaţiile financiare anuale complexe va întocmi situaţii financiare anuale
simplificate, numai dacă, in două exerciţii financiare consecutive nu depăşeşte limitele a doua dintre cele
trei criterii de mărime.
Potrivit Legii contabilitaţii, Situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare
a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale in conformitate cu
Reglementările contabile conforme cu Directia a IV – a Comunităţilor Economice Europene.
Intocmirea situaţiilor financiare anuale este precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de
activ şi de pasiv şi a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune şi administrare.
Situaţiile financiare se intocmesc in mod clar şi în concordantă cu prevederile Ordinului nr. 1752/2005
pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei fiananciare,
profitului sau pierderii entitatii.

Formatul şi conţinutul situaţiilor financiare conforme cu Directiva a IV-a şi a VII-a

a Uniunii Europene

Situaţiile financiare sunt:

1. Bilanţul contabil conform Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a C.E.E.

2. Bilanţul contabil consolidat conform Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a VII-a C.E.E.
3. Contul de profit şi pierdere conform Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a C.E.E.
4. Contul de profit şi pierdere consolidat conform Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a VII-
a C.E.E.
5. Situaţia modificărilor capitalului propriu
6. Situaţia fluxurilor de trezorerie
7. Notele explicative

Page 9
 SITUAŢII FINANCIARE

BILANŢ CONT DE SITUAŢIA SITUAŢIA NOTE

PROFIT ŞI MODIFICĂRILOR FLUXURILOR EXPLICATIVE
PIERDERE CAPITALULUI DE
PROPRIU TREZORERIE

Fig. 1 Situaţii financiare anuale (forma lungă)

Sfera de aplicare se referă la cadrul general care presupune întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare
cu scop general, întocmite şi prezentate cel puţin anual. Ele conţin informaţiile care răspund necesităţilor
comune majorităţii utilizatorilor. Aşa cum apreciază Consiliul IASB, aproape toţi utilizatorii iau decizii
economice pentru:
a. a hotărî când să cumpere, să păstreze sau să vândă o investiţie de capital;
b. a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
c. a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;
d. a evalua garanţiile pentru creditele acordate intreprinderii;
e. a determina politicile de impozitare;
f. a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;
g. a elabora şi utiliza date statistice despre venitul naţional;
h. a reglementa activitatea întreprinderilor.

Acelaşi Cadru prevede că utilizatorii pot solicita şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare
faţă de cele conţinute în Situaţiile financiare.

Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, bancherii, angajaţii,

furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, guvernul, publicul şi managerul sau adminstratorul de
întreprindere.

INVESTITORII, ca furnizor de capital şi riscuri afiliate capitalului, consumă informaţii cu privire la

performanţa capitalului investit, colaborat cu riscul aşteptat şi dividendele de repartizat. Ei au nevoie de
informaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă „capital”.
BANCHERII, ca furnizori de împrumuturi şi garanţii bancare, consumă informaţii referitoare la
capacitatea întreprinderii de a rambursa creditele la scadenţă şi de a plătii dobânzile.
ANGAJAŢII,ca principali furnizori de muncă, apelează la informaţii care converg către profitabilitatea şi
continuitatea activităţii, care le sunt utile în aprecierea capacităţii întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii
şi participarea la profit, premii precum şi alte aspecte sociale (locuri de muncă, asigurări de sănătate etc.).
FURNIZORII ŞI ALŢI CREDITORI COMERCIALI, consumă informaţii menite să le creeze o
imagine asupra indicatorilor de performanţă a întreprinderii (lichiditate, solvabilitate, rentabilitate etc.).
CLIENŢII, ca parteneri de afaceri, au nevoie de informaţii care vizează susţinerea ciclului de fabricaţie,
asigurarea continuităţii, activităţii întreprinderii, cu precădere asupra derulării contractelor de lungă durată.
GUVERNUL ŞI INSTITUŢIILE SALE, consumă informaţii privind politicele de alocare centralizată a
resurselor bugetare, fiscalitatea şi construirea informaţiilor macro – economice (venit naţional, PIB, etc.).
PUBLICUL, pare paradoxal în actualul context al economiei, dar este totuşi interesat să cunoască
întreprinderea, fiind un potenţial investitor, angajat, furnizor sau cumpărător.

Page 10
 MANAGERUL ENTITĂŢII CONTABILE, are nevoie de informaţii pentru a se deconta cu utilizatorii
externi privind modalitatea concretă de gestiune a resurselor încredinţate şi de distribuire a rezultatelor.

În concluzie, nu toate necesităţile de informare ale acestor utilizatori pot fi satisfăcute prin setul de situaţii
financiare, există necesităţi care sunt comune tuturor utilizatorilor.
Obiectivul Situaţiilor financiare este de a furniza informaţia despre poziţia financiară a întreprinderii,
rezultatele şi modificările poziţiei financiare ale majorităţii utilizatorilor, ele lasă în afară o serie de
necesităţi informaţionale, nefinanciare şi predictive. Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite, în
primul rând de către bilanţ, cele privind rezultatul prin contul de profit şi pierdere, iar informaţiile privind
modificările poziţiei financiare prin intermediul unor situaţii distincte.
Pentru a fi utilă pentru consumatori (utilizatori) informaţia contabilă trebuie să îndeplinească anumite
atribute denumite caracteristici calitative, aşa cum prevede Cadrul general IASB pentru elaborarea şi
prezentarea situaţiilor financiare.

Cele patru caracteristici calitative sunt: Inteligibilitatea, Relevanţa, Credibilitatea şi Comparabilitatea.

Inteligibilitatea vizează uşoara înţelegere a informaţiilor de către utilizatori. În acest scop trebuie
asigurat un echilibru între cunoştinţele de contabilitate (care să fie suficiente) ale utilizatorilor privind
afacerile şi activităţile economice, pe de –o parte şi dorinţa acelora de a studia informaţiile depunând
eforturi rezonabile, pe de altă parte.
Revelanţa - informaţiile au calitatea de revelanţă dacă vehiculează cunoştinţele necesare luării
deciziilor economice de către utilizatori, adică îi ajută să evalueze evenimentele trecute, sau viitoare,
confirmând sau corectând evaluările trecute. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura şi
materialitatea (semnificaţia) sa. În cele mai multe cazuri, natura este ea însăşi suficientă pentru a determina
relevanţa sa. Dar nu puţine sunt cazurile când natura trebuie asociată cu materialitatea sa.
Materialitatea vizează pragul de semnificaţie al informaţiei pentru a determina relevanţa lor daca
omisiunea sau declararea eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza
situaţiilor financiare. În consecinţă materialitatea depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecate in
împrejurări specifice omisiunii sau greşitei declarări. Astfel, materialitatea oferă mai degrabă un prag sau
o linie decât să prezinte o caracteristică primară pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utilă.
Credibilitatea - informaţia este de încredere, atunci când este liberă de eroare, deformare sau părtinire,
iar utilizatorii pot avea încrederea că acesta reprezintă corect şi rezonabil realitatea modelată.
Următoarele elemente definesc credibilitatea informaţiei:
- reprezentare fidelă;
- prevalenţa economicului asupra juridicului ;
- neutralitatea;
- prudenţa ;
- integralitatea ;
Comparabilitatea - informaţiile prezentate în Situaţiile financiare trebuie să fie comparabile în timp şi
spaţiu. Nevoia de comparabilitate nu trebuie identificată cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată să devină
un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite.
Cadrul contabil IASB defineşte şi limitele informaţiei relevante şi credibile respectiv:
- oportunitatea;
- echilibrul beneficiu – cost;
- echilibru între caracteristicile calitative.
Oportunitatea vizează raportarea la timp a informaţiei pentru a-şi realiza utilitatea sa în deciziile
economice. Orice întârziere exagerată în raportarea informaţiei conduce la pierderea relevanţei acesteia.
Echilibrul între beneficiu–cost, beneficiile de pe urma informaţiei trebuie să depăşească costul
furnizării acesteia.

Page 11
 Echilibrul între caracteristicile calitative este o problemă de raţionament profesional care aparţine
celor care produc sau utilizează informaţiile din situaţiile financiare.

1.1 RAPORTUL ANUAL

În timpul desfăşurării activităţii economice din cadrul entităţii pe parcursul unui exerciţiu au loc
evenimente si tranzacţii consemnate in documente contabile. Aceste operaţii economice sunt supuse
analizei contabile, se stabilesc formule contabile şi se efectuează înregistrările în conturi. Exactitatea şi
corectitudinea înregistrărilor se verifică prin balanţa conturilor. Fluxul de prelucrare a informaţiilor
contabile parcurge următorul traseu:
Operaţii economice -> documente -> Registrul –jurnal -> conturi -> Balanţă de verificare -> Situaţii
financiare
La sfârşitul anului calendaristic se efectuează lucrările de închidere a exerciţiului financiar care sunt
supuse analizei şi aprobării Consiliului de administraţie. În acest scop se elaborează Raportul anual care are
următoarea structură (fig. 2)

RAPORT ANUAL

Propunerea de
SITUAŢII Raportul Raportul de distribuire a
FINANCIA RE Adminis- audit profitului sau de
ANUALE tratorilor acoperire a pierderii

Fig. 2 Raportul anual

Situaţiile financiare anuale sunt documente oficiale de prezentare a situaţilor financiare a entităţilor, care
reflectă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la
activitatea desfăşurată.
Raportul administratorilor cuprinde modalităţi de analiză economică a activităţii entităţii corelată cu
dimensiunea şi complexitatea ei. Informaţiile de analiză din Raportul administratorilor se referă la:
dezvoltarea previzibilă a entităţii, activităţi din domeniul cercetării şi dezvoltării, achiziţiile de acţiuni
proprii, termenele de exercitare a dreptului de vot, restricţii privind drepturile de vot, acorduri intre
acţionari, reguli care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor Consiliului de administraţie, acorduri între
entitate şi membrii Consiliului de administraţie.
Raportul de audit reprezintă o examinare profesională întocmită de către specialiştii autorizaţi în
domeniul financiar – contabil în vederea examinării unei opinii responsabile şi independente cu privire la
utilizarea corectă informaţiei contabile Situaţiile financiare anuale consolidate ale entităţilor se auditează de
către una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate în condiţiile legii. Raportul auditorilor
financiari cuprinde:
a) menţionarea situaţiilor financiare anuale consolidate care fac obiectul auditului financiar, împreună
cu cadru de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;
b) o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit conform cărora a fost efectuat
auditul financiar;
c) o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor financiari, potrivit căreia situaţiile
financiare anuale consolidate oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară
şi, după caz, dacă situaţiile financiare anuale respectă cerinţele legale.
d) o referire la orice aspecte asupra cărora auditorii financiari atrag atenţia, printr-un paragraf distinct,
fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;
Page 12
 e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului consolidat al administratorilor cu situaţiile
financiare anuale consolidate pentru acelaşi exerciţiu financiar;
Raportul se semnează de către auditori financiari, persoane fizice, în numele acestora sau al auditorilor
persoane juridice autorizate, după caz, şi se datează.
Situaţiile financiare au înscrise clar numele şi prenumele persoanei care le-a întocmit, calitatea acestora
(director economic, contabil şef )precum şi numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este
cazul . Situaţiile financiare anuale, alături de Raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar în
cauză, sunt supuse aprobării adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor potrivit legislaţiei în vigoare.
Situaţiile financiare anuale, aprobate in mod corespunzător, ţi raportul administratorilor, împreună cu
raportul de audit sau raportul de verificare, după caz, se publică în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Împreună cu situaţiile financiare anuale se publică şi propunerea de distribuire a profitului sau de
acoperire a pierderii contabile.

1.2 BILANŢ

Ca şi document de sinteză, bilanţul este o parte componentă importantă a unui set de modele
numit Situaţii financiare anuale. Bilanţul este un procedeu al metodei contabilităţii, prin care se prezintă
simultan, ordonat şi sintetic, patrimoniul şi situaţia economico-financiară a întreprinderii.
Bilanţul este obligatoriu ţi redă starea ţi evoluţia situaţiei financiare a entităţii.
Ca şi procedeu al metodei contabilităţii, bilanţul îndeplineşte următoarele funcţii:
 Funcţia de generalizare a informaţiei contabile. Prin bilanţ informaţiile din conturi se grupează şi se
sistematizează, realizându-se astfel o centralizare şi sistematizare a informaţiei specifice.
 Funcţia de informare. Datele cuprinse în bilanţ sunt puse la dispoziţia utilizatorilor interni şi externi
în vederea prelucrărilor şi luării deciziilor.
 Funcţia de analiză. Pe baza informatiilor preluate din bilant se determina incatorii economici cu
ajutorul carora se poate stabilii situatia economica a entitatii .
Datele valorice in bilant se exprima in lei si sunt prezentati in cadrul exercitiului financiar la doua
momente, inceputul si sfarsitul anului.
Dupa modul de asezare a elmentelor de activ si de pasiv in bilant, conceptual exista doua scheme de
baza: schema bilantului orizontal si schema bilantului vertical. Conform Reglementarilor contabile
armonizate cu Directivele Europene, se la noi se foloseste schema bilantului verticala. El se prezinta sub
forma unei liste in care sunt desfasurate mai multe elemente de activ, urmate de elemnetele de pasiv.
Modelul vertical se bazeaza pe ecuatia fundamentala:
Activ – Datorii = Capital propriu
Aceasta schema pune in evidenta patrimoniul net.

Documentul tipizat de bilant are modelul si formatul stabilit de Ministerul Finantelor Publice conform
Reglementarilor contabile aplicabile Situatiilor financiare. In formatul privind modelul vertical de bilant nu
se stabilesc poziitele total activ si total pasiv, aspect care-l diferentiaza de modelul orizontal de bilant. In
raport cu cele modele de Situatii financiare (anuale si anuale simplificate) avem doua modele de bilant:
bilant (forma lunga) si bilant prescurtat

MODELE DE BILANT

Page 13
 BILANT BILANT
PRESCURTAT

Fig. 3 Modele de bilanţ

Bilanţul se intocmeşte de entităţile care au obligatia sa elaboreze Situatiile fiananciare anuale. Aceste
entitati trebuie sa depaseasca valoric doua din cele trei criterii stabilite de normele legislative (toal active,
cifra de afaceri neta, numar mediu de salariati).
Indiferent de modelul care se intocmeste (bilant sau bilant prescurtat) elementele bilantiere de activ si
de pasiv se transpun in bilant dupa urmatoarele criterii:
 Elementele de activ, dupa natura si lichiditate;
 Datoriile (pasivele) si capitalul propriu dupa natura si exigibilitate;

Lichiditatea reprezinta posibilitatea de transformare a elementelor patrimoniale in bani (in decursul

timpului). Cu cat termenul de transformare in bani este mai mic cu atat lichiditatea este mai mare.

Dupa criteriul lichiditatii activele se ordoneaza astfel:

 Imobilizari necorporale min.

 Imobilizari corporale
 Imobilizari financiare
 Stocuri
 Creante
 Investitii pe termen scurt
 Casa şi conturile la bănci
 Cheltuieli în avans max.

Exigibilitatea se referă la termenul (intervalul de timp) la care o datorie va trebui să fi achitată sau
cand elementul de pasiv se lichidează (iese din patrimoniu).
Cu cât intervalul de timp în care o datorie va fi achitată este mai mic, cu atat gradul de exigibilitate creşte
(datoria este mai exigibilă). După criteriul exigibilitaţii, elementele de pasiv se ordonează după gradul de
exigibilitate descrescător.

După criteriul exigibilităţii, datoriile şi capitalul propriu sunt ordonate astfel:

 Datorii:sume care trebuie plătite min.

într-o perioada de pană la un an
 Datorii:sume de bani care trebuie
plătite într-o perioadă mai mare de un an
 Venituri în avans
 Capital şi rezerve max.

Detalierea în cadrul bilantului se face, în functie de necesitaţile de informare în trepte: pe grupe,

subgrupe şi posturi bilanţiere. Grupele se notează cu majuscule, subgrupele cu cifre romane iar posturile
bilanţiere cu cifre arabe.

Page 14
 FORMATUL BILANŢULUI CONFORM REGLEMENTĂRILOR CONTABILE
AMORTIZATE CU DIRECTIVA a IV-a COMUNITĂŢII
ECONOMICE EUROPENE ŞI A PREVEDERILOR
REFERITOARE LA ELEMENTELE DE
BILANŢ

Formatul bilanţului este următorul:

A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, marci comerciale, licenţe, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost
achiziţionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, în masura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie
II. Imobilizări corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie
III. Imobilizări financiare
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legata în virtutea intereselor de participare
5. Investiţii deţinute ca imobilizari
6. Alte împrumuturi

B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime si materiale consumabile
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri

II. Creanţe
1. Creanţe comerciale
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate
3. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare
4. Alte creanţe
5. Capital subscris şi nevărsat
III. Investiţii pe termen scurt
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
Page 15
 2. Alte investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci

C. Cheltuieli in avans

D. Datorii <AN
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiunin, reprezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de
obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale- furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legata în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriilor privind asigurările sociale

E. Active circulante nete / datorii

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii >AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de
obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale – Furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale

H. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similate
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane

I. Venituri în avans

J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris
1.Capital subscris vărsat
2.Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare
3. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportată
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar

Page 16
 Model de Bilant prescurtat:
la data de 31. 12. N

Denumirea indicatorului Nr. Sold la

Rd
. 01. 01. N - 1 31. 12. N
A B 1 2
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale 01
II. Imobilizari corporale 02
III. Imobilizari financiare 03
Active Imobilizate – Total (rd. 01 la 03) 04
B. Active circulante
I. Stocuri 05
II. Creante 06
III. Investitii pe termen scurt 07
IV. Casa si conturi la banci 08
Active Circulante – total (rd. 05 la 08) 09
C. Cheltuieli in avans 10
D. Datorii (sume care trebuie platite pana la o perioada de un 11
an)
E. Active circulante nete /datorii curente nete 12
F. Total active – datorii curente 13
G. Datorii (sume care trebuie platite intr-o perioada mai mare 14
de un an)
H. Provizioane 15
I. Venituri in avans (rd. 17 + 18) 16
- subventii pentru investitii 17
-venituri in avans 18
J. Capital si Rezerve 19
I. Capital 20
- capital subscris varsat 21
- capital subscris nevarsat 22
- patrimoniul regiei 23
II. Prime de capital 24
III. Rezerve din reeevaluare 25
IV. Rezerve 26
-Actiuni proprii 27
V.Profitul sau pierderea reportata Sold C 28
VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar 29
Sold D 30
Repartizarea profitului 31
Page 17
Capitaluri proprii – total (rd.19 + 23 +24 + 25 – 26 +27 –28 32
+29 –30 – 31)
Patrimoniu public 33
Capitaluri – total (rd.32 + 33) 34

1.3 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Contul de profit şi pierdere este documentul de sinteză care măsoară performanţele financiare ale unei
entităţi cu prezentarea veniturilor, a cheltuielilor şi rezultatelor obţinute în cursul unei perioade date.
Conturile de venituri şi cheltuieli nu apar în bilanţ ci numai diferenţa dintre ele sub forma rezultatului
exerciţiului, care poate fi profit sau pierdere. Pentru a descrie şi analiza procesul de formare a rezultatului se
elaborează documentul de sinteză Cont de profit şi pierdere ca şi parte componentă unitară a setului de
formulare care alcătuiesc Situaţiile financiare anuale, alături de bilanţ.
Noţiunea de Cont de profit şi pierdere este inspirata din practica contabilă in vederea identificării
mecanismului prin care se fac cunoscute informaţiile despre câştigul sau pierderea din afaceri.
Conform IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” nu prevede o schemă tip de prezentare a contului
de profit şi pierdere. Astfel, paragraful 77 prevede: ,,întreprinderile trebuie sa prezinte, fie în contul de
profit şi pierdere, fie în notele la contul de profit şi pierdere, o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare
bazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe funcţia lor în cadrul întreprinderii. Totuşi, întreprinderile sunt în
încurajate să folosească contul de profit şi pierdere pentru prezentarea analizei de mai sus”.
Referindu-se la metoda clasificării după natura cheltuielilor, se apreciază ca fiind simplu de aplicat în
multe întreprinderi mai mici deoarece nu este necesară o alocare a cheltuielilor de exploatare pe
clasificările funcţionale. În schimb, metoda clasificării după funcţia elementelor sau a costului vânzărilor
oferă informaţii mai relevante pentru utilizatori decât clasificarea cheltuielilor după natură, dar alocarea
posturilor pe funcţii poate fi arbitrară şi implică în mod considerabil raţionamentul personal.
Contul de profit şi pierdere evidenţiază şi explică într-o formă analitică rezultatele prin prisma
raportului de echilibru între cheltuieli şi venituri, potrivit ecuaţiei fundamentale:
- Rezultatul exerciţiului = Venituri – Cheltuieli
+ Rezultatul exerciţiului = Venituri – Cheltuieli

Elementele de bază ale contului de profit şi pierdere sunt:

- Veniturile
- Cheltuielile
- Profiturile
- Pierderile

Modelul Contului de profit şi pierdere este sub formă de listă, pe verticală, unde sunt prezentate mai
întâi veniturile şi apoi cheltuielile după natura economică sau conţinut economic

Structura Contului de profit şi pierdere este următoarea:

Page 18
 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE la data de……

Nr. Execiţiul financiar

Denumirea indicatorilor Rd. Precedent Curent
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 01
Producţia vândută 02
(ct. 701 + 702 + 703 + 704+ 705 + 706 + 708)
Venituri din vânzarea mărfurilor 03
(ct.707)
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect principal 04
de activitate îl constituie leasingul
(ct. 766)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 05
(ct. 7411)
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs Sold C 06
de execuţie Sold D 07
(ct. 711)
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi 08
capitalizată
(ct. 721 +722)
4. Alte venituri din exploatare 09
(ct. 758 + 7417)
Venituri din exploatare – Total 10
(rd. 01 + 06 –07 +08+09)
a) cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 11
(ct. 601 +602 –7412)
Alte cheltuieli materiale 12
(ct. 603 + 604 +606+608)
b) alte cheltuieli externe 13
(cu energie şi apă)
(ct. 605 – 7413)
c) cheltuieli privind mărfurile 14
(ct. 607)

6 Cheltuieli cu personalul 15
(rd. 15 +16), din care:
a) Salarii şi indemnizaţii 16
(ct. 641 +642 –7414)
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 17
(ct. 645 –7415)
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale 18
(rd. 19 –20)
a.1) Cheltuieli 19
(ct. 6811 + 6813)

Page 19
 a.2) Venituri 20
(ct. 7813)
b) Ajustări de valoare privind activele circulante 21
(rd. 22 – 23)
b.1) Cheltuieli 22
(ct. 654 +6814)
b.2) Venituri 23
(ct. 754 + 7814)
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24
8. 1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 25
) ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 +
627 + 628 – 7416)
8.2. cheltuieli cu alte impozite, taze şi vărsăminte asimilate 26
(ct. 635)

8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate 27

(ct. 658)
Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare de entităţile al căror obiect 28
principal de activitate îl constituie leasingul
(ct. 666)
Ajustări privind provizioanele (rd. 30 – 31) 29
- Cheltuieli 30
(ct. 6812)
- Venituri 31
(ct. 7812)
Cheltuieli de exploatare – Total 32
(rd. 11 la 15 + 18 + 21 + 24 +29
Profitul sau pierderea din exploatare
- Profit (rd. 10 – 32) 33
- Pierdere (rd. 32 – 10) 34
9. Venituri din interese din participare 35
(ct. 7611 + 7613)
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 36

10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele 37
imobilizate
(ct. 763)
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 38
11. Venituri din dobânzi 39
(ct. 766)
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 40
Alte venituri financiare 41
(ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768)
Venituri financiare 42
(rd. 35 + 37 + 39 + 41)
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile 43
deţinute ca active circulante

Page 20
 -cheltuieli 44
(ct. 686)
- Venituri 45
(ct. 786)
13. Cheltuieli privind dobânzile 46
(ct. 663 + 664 + 665 + 665 + 667 + 668)
- din care, cheltuielile in relaţia cu entităţile afiliate 47
Alte cheltuieli financiare 48
(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668)
Cheltuieli financiare totale 49
Profitul sau pierderea financiară
Profit (rd. 42 – 49)
50
Pierdere (rd. 49 – 42) 51
14. Profitul sau pierderea curentă:
Profit (rd. 10 + 42 – 32 – 49) 52
Pierdere (rd. 32 + 49 - 10 –42) 53
15. Venituri extraordinare 54
(ct.771)

16. Cheltuieli extraordinare 55

(ct. 671)
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
- profit (rd. 54-55) 56
- pierdere (rd. 55 – 54) 57
Venituri totale (rd. 10 + 42+ 54) 58
Cheltuieli totale (rd. 32 + 49 + 55) 59

Profitul sau pierderea brută

Profit (rd. 58 – 59) 60
Pierdere (rd. 59 - 58) 61
18. Impozitul pe profit 62
(ct. 691)
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 63
(ct. 698)
20 Profitul sau pierderea net ă a exerciţiului financiar
- profit (rd. 60 – 62 –63) 64
- pierdere 65
(rd. 61 + 62 + 63)
(rd. 62+ 63 – 60)

Administrator, Întocmit,
Numele şi Prenumele………… Numele şi prenumele ……
Semnătura …………………… Calitatea………………….
Semnătura ………………
Numărul de înregistrare in
organismul profesional
Ştampila unităţii

Page 21
 În conformitate cu acest criteriu, veniturile şi cheltuielile sunt grupate, în trepte, pe activitaţi: exploatare,
financiară,curentă, extraordinară,totală (fig. 3)

ACTIVITATE TOTALĂ Activitate

Curentă
Exploatare Financiară Extraordinară
Activitate Activitate care Activitate cu Activitate
principală, de cuprinde operaţiuni caracter desfăşurată ca parte
bază, care este cu caracter excepţional, integrantă a
reprezentată de financiar, bancar, intamplător, care afacerilor unei
obiectul de valutar. nu apare în mod entităţi precum si
activitate. curent şi cu activitaţile anexe.
regularitate.

Fig. 4 Structura activităţii unei entităţi

Contul de profit şi pierdere sub formă de listă descrie formarea rezultatului şi pune în evidenţă rezultatul
generat de fiecare tip de activitate, astfel:

 rezultatul din exploatare;

 rezultatul financiar;
 rezultatul curent;
 rezultatul curent;
 rezultatul extraordinar;
 rezultatul brut;
 rezultatul net al exerciţiului financiar.
Conţinutul şi formatul Contului de profit şi pierdere este acelaşi pentru entităţile care elaborează Situaţiile
financiare anuale (forma lungă) cât şi pentru entităţile care elaborează Situaţii financiare anuale simplificate.
Metodologia pentru determinarea indicatorilor de rezultate din Contul de profit şi pierdere se structurează
astfel:

 +/- Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare;
 +/- Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare;
 +/- Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare;
 +/- Rezultatul brut = Venituri totale – Cheltuieli totale.
Rezultatul net al exerciţiului poate fi profit sau pierdere. În cazul în care se realizează pierdere nu se
mai calculează impozitul pe profit dar se pot calcula impozite asupra veniturilor.

1.4 SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

Situaţia modificărilor capitalului propriu este un formular distinct al Situaţiilor financiare anuale. Această
situaţie componentă prezintă în mod detaliat toate variaţiile capitalului propriu între momentul de început şi
momentul de sfârşit al exerciţiului financiar.
Aşa cum rezultă din IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, „Întreprinderile trebuie să prezinte, ca o
componentă separată a situaţiilor financiare, o situaţie care să evidenţieze”:

Page 22
a) profitul net sau pierderea netă a perioadei;
b) fiecare element de venit sau de cheltuială, câştig sau pierdere care, aşa cum este cerut de alte
standarde, este recunoscut direct în capitalul propriu, şi totalul acestor elemente;
c) efectul comulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor
fundamentale abordate la tratamentele de bază din IAS 8;
d) tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distribuţiile către aceştia
e) soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei şi la
data bilanţului, şi modificările pe parcursul perioadei;
f) o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei clase de capital propriu, prime de capital şi fiecare
rezervă la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.

Prin natura lor, modificările de capital propriu reprezintă creşterea sau reducerea activului net în cursul
perioadei determinate de pierderile şi câştigurile capitalizate cum sunt plus-valorile şi minusurile din
reevaluare, diferenţele de curs valuntar şi dividendele primite care sunt recunoscute direct ca modificări
de capitaluri proprii împreună cu tranzacţiile de capital şi distribuirile către proprietarii întreprinderii.

SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

LA DATA DE 31. 12. N
SOLD
DENUMIREA LA CREŞTERI REDUCERI SOLD LA
ELEMENTULUI ÎNCEPUTU TOTAL PRI N TOTAL PRIN SFÂRŞITUL
L ANULUI DIN TRANSFER DIN TRANSFER ANULUI
CARE CARE
1 2 3 4 5 6 7
CAPITAL
SUBSCRIS (+)
PATRIMONIUL
REGIEI (+)
PRIME DE
CAPITAL (+)
REZERVE DIN
REEVALUARE (+)
REZERVE
LEGALE (+)
REZERVE
STATUTARE SAU
CONTRACTUALE
(+)
REZERVE
REPREZENTÂND
SURPLUSUL
REALIZAT DIN
REZERVE DIN
REEVALUARE
(+)
ALTE REZERVE
(+)
ACŢIUNI PROPRII
(-)
REZULTATUL

Page 23
 REPORTAT
PRIVIND
SOLD C (+)
SOLD D (-)
REZULTATUL
REPORTAT
PROVENIT DIN
ADOPTAREA
PENTRU PRIMA
DATĂ A IAS MAI
PUTIN IAS 29
SOLD C (+)
SOLD D (-)
REZULTATUL
REPORTAT
PROVENIT DIN
CORECTAREA
ERORILOR
CONTABILE
SOLD C (+)
SOLD D (-)
REZULTATUL
REPORTAT
PROVENIT DIN
TRECEREA LA
APLICAREA
OMFP 1752 / 2005
SOLD C (+)
SOLD D (-)
PROFITUL SAU
PIERDEREA
EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
SOLD C (+)
SOLD D (-)
REPARTIZAREA
PROFITULUI (-)
TOTAL
CAPITALURI
PROPRII (=)

1.5 SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Situaţia fluxurilor de trezorerie este un formular distinct al Situaţiilor financiare anuale. Fluxurile de
trezorerie reprezintă suma fluxurilor de lichidităţi degajate într-o anumită perioadă şi se calculează ca şi
diferenţă între încasările şi plăţile perioadei. Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă informaţii utile despre
capacitatea entităţii de a genera numerar şi echivalente de numerar precum şi utilizarea corespunzătoare a
fluxurilor de numerar.
Formularul prezintă fluxurile de trezorerie pe trei tipuri de activităţi: activitatea de exploatare, activitatea
de investiţii, activitatea de finanţare iar calculul se face prin metoda directă (fig. 1.4)
Page 24
 FLUXUL DE TREZORERIE

Fluxuri de trezorerie Fluxuri de Fluxuri de trezorerie din

din activitatea de trezorerie din activitatea de finanţare
exploatare activitatea de
investiţii

Fig 5 Clasificarea fluxurilor de trezorerie pe tipuri de activităţi

Fluxul de numerar din activitatea de exploatare este indicatorul care arată posibilitatea menţinerii
capacităţii de funcţionare a entităţii, plata dividendelor, fără a recurge la surse externe de finanţare.
Fluxurile de numerar din activitatea de investiţii indică posibilitatea achiziţiilor de tehnologie nouă,
utilaje, instilaţii, construcţii.
Fluxurile de numerar din activitatea de finanţare permit estimarea fluxurilor de trezorerie pentru primiri
sau rambursări de credite, încasări din emisiuni de obligaţiuni sau alte titluri de emise.
IAS 7 „Situaţia fluxurilor de numerar şi echivalente de numerar“ stabileşte cerinţe privind prezentarea
situaţiilor fluxurilor de numerar şi informaţiile pe care trebuie să le conţină. Informaţiile privind fluxurile
de numerar sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare, oferind o bază de evaluare capacităţii
întreprinderii de a genera numerar şi a nevoilor sale pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective.
Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte obligatoriu de către entităţile care întocmesc Situaţii financiare
anuale, pentru celelalte entităţi care elaborează Situaţii financiare simplificate, întocmirea este opţională.
În conformitate cu normele legislative în vigoare, entităţile pot folosi şi metoda indirectă de prezentare a
Situaţiei fluxurilor de trezorerie, ceea ce presupune un alt conţinut al formularului.

Nr. Denumirea elementului Exerciţiul financiar

ctr. Precedent Curent
A B 1 2
1 FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITATĂŢI
DE EXPLOATARE
2 ÎNCASĂRI DE LA CLIENŢI
3 PLĂŢI CĂTRE FURNIZORI ŞI ANGAZAŢI
4 DOBÂNZI PLĂTITE
5 IMPOZIT PE PROFIT PLĂTIT
6 ÎNCASĂRI DIN ASIGURAREA ÎMPOTRIVA
CUTREMURELOR
7 TREZORERIE NETĂ DIN ACTIVITĂŢI DE
EXPLOATARE
8 FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢI DE
INVESTIŢIE
9 PLĂŢI PENTRU ACHIZIŢIONAREA DE ACŢIUNI
10 PLĂŞI PENTRU ACHIZIŢIONAREA DE
IMOBILIZĂRI CORPORALE
11 ÎNCASĂRI DIN VÂNZAREA DE IMOBILIZĂRI
CORPORALE
12 DOBÂNZI ÎNCASATE

Page 25
 13 DEVIDENTE ÎNCASATE
14 TREZORERIE NETĂ DIN ACTIVITĂŞI DE
INVESTIŢIE
15 FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢI DE
FINANŢARE
16 ÎNCASĂRI DIN EMISIUNEA DE ACŢIUNI
17 ÎNCASĂRI DIN ÎMPRUMUTURI PE TERMEN
LUNG
18 PLATA DATORIILOR AFERENTE LEASING-
ULUI FINANCIAR
19 DIVIDENDE PLĂTITE
20 TREZORERIE NETĂ DIN ACTIVITĂŢI DE
FINANŢARE
21 CREŞTEREA NETĂ A TREZORERIEI ŞI
ECHIVALENŢELOR DE TREZORERIE
22 TREZORERIE ŞI ECHIVALENŢE DE
TREZORERIE LA ÎNCEPUTUL EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
23 TREZORERIE ŞI ECHIVALENŢE DE
TREZORERIE LA SFÂRŞITUL EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
24 Entităţile pot folosi şi metoda indirectă de prezentare
a Situaţiei Fluxurilor de Trezorerie

Administrator, Întocmit,
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
Semnătura Calitatea
Ştampila unităţii

1.6 NOTE EXPLICATIVE

Notele explicative trebuie:

a) să prezinte informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor
financiare anuale şi despre politicile contabile folosite;
b) să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere şi, după
caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi / sau situaţia fluxurilor de trezorerie, dar sunt
relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea;
Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o
entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale.
Exemple de politici contabile sunt următoarele: amortizarea imobilizărilor, reevaluarea imobilizărilor
corporale sau păstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobânzii sau recunoaşterea acesteia drept
cheltuială, alegerea metodei de evaluare a stocurilor.
Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situaţiile financiare
anuale trebuie să existe informaţii aferente în notele explicative. Notele explicative trebuie să cuprindă
informaţii privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situaţiile financiare anuale şi
metodele utilizate pentru calcularea ajustărilor de valoare. Pentru elementele incluse în situaţiile financiare
anuale care sunt sau au fost iniţial exprimate în monedă străină (valută), trebuie prezentate bazele de
conversie utilizate pentru a le exprima în moneda naţională.
În notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, următoarele informaţi:

Page 26
 a) denumirea şi sediul social ale fiecăreia dintre entităţile în care entitatea deţine fie direct, fie printr-o
persoană care acţionează în nume propriu, dar în contul entităţii, interese de participare prezentând
un procent de capital de cel puţin 20 % prezentând: poziţia de capital deţinută, valoarea capitalului şi
rezervelor,profitul sau pierderea entităţii respective pentru ultimul exerciţiu financiar pentru care au
fost aprobate situaţiile financiare anuale. Informaţiile privind capitalul, rezervele şi profitul sau
pierderea entităţii în care se deţine interesul de participare pot fi omise dacă sunt doar de o
importanţă neglijabilă;
b) denumirea, sediul principal sau sediul social şi forma juridică ale fiecăreia dintre entităţi la care
entitatea este asociat cu răspundere nelimitată. Aceste informaţii pot fi omise dacă sunt doar de o
importanţă neglijabilă.

NOTE EXPLICATIVE

↓ ↓ ↓ ↓
INFORMAŢII INFORMAŢII
POLITICI PREVEDERI REFERITOARE LA REFERITOARE LA
CONTABILE GENERALE ELEMENTELE DE ELEMENTELE DIN
BILANŢ CONTUL DE
PROFIT ŞI
PIERDERE

Politicile contabile reprezintă ansamblul de principii, convenţii, reguli şi parctici specifice aplicate de o
entitate la întocmirea şi prezentarea Situaţiilor financiare anuale.
La elaborarea Notelor explicative trebuie respectate principiile contabile generale. Politicile contabile
trebuie elaborate în aşa fel încât informaţiile transmise prin Situaţiile financiare să fie relevante şi credibile.
Informaţiile privitoare la elementele de Bilanţ privind:
 activele imobilizate;
 provizioane;
 stocuri;
 subclasificări ale creanţelor;
 instrumente financiare;
 sume datorate de entitate;
 capitalul entităţii etc.
Informaţii privitoare la elementele din Contul de profit şi pierdere:
 cifra de afaceri netă defalcată pe segmente şi activităţi şi pieţe geografice;
 destinaţiile repartizărilor pe profit;
 analiza rezultatului pe categorii;
 informaţii referitoare la salarii şi la salariaţi;
 alte informaţii specifice;

 Nota 1 Active imobolizate

 Nota 2 Provizioane
 Nota 3 Repartizarea profitului

Page 27
  Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare
 Nota 5 Situaţia creanţelor şi datoriilor
 Nota 6 Principii, politici şi metode contabile
 Nota 7 Participaţii şi surse de finanţare
 Nota 8 Informaţii privind salariaţii, admistratorii şi directorii
 Nota 9 Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico – financiari
 Nota 10 Alte informaţii

Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico – financiari:

Indicatori economico – financiari

↓ ↓ ↓ ↓

Indicatori de Indicatori Indicatori Indicatori

lichiditate de risc de de
activitate profitabilitate

 Indicatori de lichiditate:
 Indicatorul lichidităţii curente stabileşte garanţia acoperirii datoriilor curente din activele
curente. Se exprimă în coeficenţi şi se calculează după formula:

Lichiditatea curentă = Active curente / Datorii curente

 Indicatorul lichidităţii imediate arată posibilitateta achitării datoriilor curente din valorile
de trezorerie existente şi din cele care se vor încasa şin creanţe la scadenţă. Se exprimă în
coeficienţi şi se calculează după
formula:
Lichiditatea imediată = Active curente – Stocuri / Datorii curente
Indicatori de risc
 Indicatorul gradului de indatorare stabileşte ponderea creditelor pe termen lung în
capitalul propriu sau ponderea în capitalul angajat. Se exprimă în procente şi se calculeayă
după formula:
Gradul de îndatorare = (Capital împrumutat /Capital propriu) x 100

 Indicatorul privind acoperirea dobânzilor arată de câte ori entitatea poate achita
cheltuielile cu dobânzile. Se calculează după formula:

Acoperirea dobânzii = Profit înaintea plăţii dobânzii şi a impozitului peprofit /

Cheltuieli cu dobânda

 Indicatori de activitate:

Page 28
  Viteta de rotaţie a stocurilor arată numărul de rotaţii pe care la făcut stocul în cursul
exerciţiului financiar şi se exprimă îm număr de ori. Se calculează după formula:

Viteza de rotaţie a stocurilor = Costul vînzărilor /Stocul mediu

 Numărul de zile de stocare indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate.
Se calculează după formula:

Numărul de zile de stocare =(Stoc mediu / Costul vânzărilor) x 365

 Viteza de rotaţie a activelor totale arată ponderea cifrei de afaceri în totalul activelor şi
exprimă în ce proporţie volumul cifrei de afaceri este generat de o anumită valoare a
acativelor. Se exprimă în coeficienţi şi se calculează după formula:

Viteza de rotaţie a activelor totale = Cifra de afaceri /Active totale

 Indicatori de profitabilitate:
 Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obţine entitatea din banii
investiţi în afacere. Se exprimă în coeficenţi şi se calculează după formula:
Rentabilitatea capitalului angajat = Profit înaintea plăţii dobînzii şi a impozitului
pe profit / Capital angajat

 Marja brută din vânzare arată procentul de profit brut din vânzări care revine cifrei de
afaceri sau valoarea profitului obţinut la 100 lei vânzări. Se exprimă în procente prin
formula:
Marja brută din vânzări = (Profitul brut din vânzări / Cifra de afaceri)
x100

CAPITOLUL 2
LUCRĂRI PREMERGĂTOARE ÎNTOCMIRII SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE

2.1 BALANŢA CONTURILOR PROVIZORIE ÎNAINTE DE INVENTARIERE

Pentru centralizarea şi controlul exactităţii datelor înregistrate în conturi se întocmeşte balanţa de

verificare înainte de inventarierea patrimoniului. Privită din acest punct de vedere, balanţa pregăteste datele
de referinţă necesare compararii soldurilor din inventarul contabil şi inventarul faptic. Balanţa conturilor
înainte de inventariere poate fi abordată ca un inventar contabil.
Page 29
 Relaţiile de control proprii balanţei sunt cele dintre debitul şi creditul conturilor, înregistrarea sintetică şi
analitică. Dintre acestea, cea care oferă informaţii de control privind inregistrarea în conturi a tuturor
documentelor justificative este aceea că totalul rulajelor debitor sau creditor din balanţă trebuie să fie egal
cu totalul rulajului calculat în Registrul – jurnal.
Balanţa conturilor poate fi prezentată şi discutată ca un instrument de verificare a conţinutului soldurilor
conturilor contabile, în sensul ca acestea să reflecte operaţii economice şi financiare reale consemnate în
documentele justificative şi înregistrate în concordanţă cu normele metodologice de utilizare a conturilor.
Corecta întocmire a balanţei presupune verificarea corelaţiei dintre evidenţa contabilă şi cea operativă,
dintre evidenţa cronologică şi sistematică, dintre conturile sintetice şi analitice dezvoltătoare. În cazul
apariţiei unei neconcordanţe, ele se vor corecta. Informaţiile necesare întocmirii Situaţiilor financiare
anuale se preiau din Balnţa de verificare care face legătura între contabilitatea curentă şi documentele de
sinteză.

CONTURI → BALANŢA DE → SITUAŢII

VERIFICARE FINANCIARE

BALANŢA DE BALANŢA DE
VERIFICARE VERIFICARE
SINTETICĂ ANALITICĂ

Fig. 6 Flux informaţional conturi – Balanţă – Situaţii financiare anuale

La încheierea exerciţiului financiar se întocmesc cel puţin două variante de balanţe de verificare:
 Balanţa preliminară înainte de efectuarea operaţiilor de inventariere;
 Balanţa definitivă întocmită după efectuarea inventarierii, a operaţiilor de regularizare şi de
închidere a exerciţiului.
Balanţa de verificare cu cinci egalităţi este folosită de către agenţii economici deoarece conţine în
structura sa date şi informaţii indispensabile elaborării Situaţiilor financiare anuale: solduri iniţiale la
începutul anului, rulajele din lunile precedente. Alături de balanţa sintetică se întocmeşte balanţa analitică,
care detaliază şi verifică datele din conturile sintetice. Ele se exprimă în etalon cantitativ valoric sau numai
valoric, în funcţie de caracteristicile contului sintetic din care provine.

2.2. INVENTARIEREA

Concordanţa dintre informaţiile scriptice din contabilitate şi cele faptice existente în mod concret se
verifică cu ajutorul operaţiilor de inventariere.
Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată la un moment dat existenţa
elementelor de activ şi de pasiv, cu exprimare în etalon cantitativ valoric sau numai valoric.
Scopul principal al inventarierii este stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de activ şi de pasiv care
aparţin entităţii cât şi cele care aparţin altor persoane juridice sau fizice dar se folosesc în cadrul unităţii.
Prin inventariere se constată mărimea fizică a elementelor patrimoniale cât şi evaluarea la nivelul valorii

Page 30
actuale. Fac obiectul inventarierii elementele patrimoniale: imobilizări, stocuri, creanţe, disponibilităţi
băneşti şi alte valori, datorii, elemente extra bilanţiere. În conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, toatele entităţile au obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului. Răspunderea
pentru o bună organizare revine administratorului de credite sau altei persoane care are obligaţia de a
gestiona elementele de activ şi de pasiv. Activitatea de inventariere se realizează de către o comisie de
inventariere care răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere, în conformitate cu reglementările
legale. Comisia de inventariere este delegată prin decizie scrisă şi este formată din cel puţin două persoane.
Inventarierea şi evaluarea se pot realiza şi cu angajaţii firmei, cât şi pe bază de contracte de prestări de
servicii încheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregătire corespunzătoare.
Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate, în locul special
amenajat (fişiere, casete, dulapuri), încuiate şi sigilate.

INVENTARIEREA GENERALĂ
↓ ↓ ↓ ↓
La începutul În Fuziunea sau Situaţii
activităţii timpul încercarea speciale
desfăşurării activităţii
activităţii
↓
La cererea Indicii de Predare –
organelor de plusuri sau primire de Reorganizarea Calimităţi Alte situaţii
control minusuri gestiune gestiunilor naturale prevăzute de lege

Fig nr. 7 Inventarierea generală

Registrul–inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele
inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, grupate după natura lor, conform costurilor din bilanţ.
Elementele de activ şi de pasiv înscrise în Registrul–inventar au la bază listele de inventariere şi procesele
verbale de inventariere şi situaţiile analitice analitice după caz, care justifică conţinutul fiecărui post de
bilanţ.
Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor legale
contabile, precum şi ale Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de
pasiv.
Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces verbal.

În situaţia constatării unor plusuri în gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea justă. În
cazul constatării unor lipsuri în gestiune imputabile administratorii vor lua măsura imputării acestorea la
valoarea de înlocuire. Rezultatul inventarierii se înregistrează în contabilitate potrivit prevederilor legii nr.
82/1991, republicată în M.Of.nr. 48/2005, şi în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.
Pe baza Registrului–inventar şi a balanţei de verificare întocmite la 31 decembrie se întocmeşte bilanţul
care face parte din situaţiile financiare anuale, ale cărui posturi, în conformitate cu prevederile Legii nr.
82/1991, republicată în M.Of. nr. 48/2005, şi ale reglementărilor contabile aplicabile, trebuie să corespundă
cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv
stabilită pe baza inventarului.

Page 31
 REZULTATUL INVENTARIERII
↓ ↓
PLUS MINUS
↓ ↓ ↓ ↓
CANTITATIV VALORIC CANTITATIV VALORIC
↓ ↓ ↓ ↓
Se înregistrează Nu se înregistrează în Se înregistrează sub formă Se înregistrează în
în contabilitate contabilitate de minusuri neimputabile contabilitate sub
sau imputabile formă de ajustări
sau amortizare
suplimentară
Fig. 8 Structura rezultatelor inventarierii

2.3 OPERAŢII DE REGULARIZARE

Din categoria operaţiilor de regularizare exemplificăm:

 Cheltuieli şi venituri în avans. Ele reprezintă cheltuielile şi veniturile efectuate în exerciţiul N dar
care se referă la exerciţiul N+1
 Diferenţele de curs valuntar aferente disponibilităţilor, creanţelor şi datoriilor în valută la
sfârşitul anului, înainte de întocmirea Situaţiilor financiare anuale, se înregistrează câştigurile sau
pierderile latente aferente disponibilităţilor, creanţelor sau datoriilor în valută. Aceste câştiguri
sau pierderi se trec pe venituri sau cheltuieli financiare. Se stabilesc prin compararea valorii
contabile de înregistrare la momentul înregistrării disponibilităţilor, creanţei sau datoriei cu
valoare actuală stabilită pe baza cursurilor valuntare de schimb din prima zi a anului, comunicate
de BNR.
Operaţia 1. Înregistrare abonamente la publicaţii aferente anului următor:
471 = 5121 – 2400
Operaţia 2. Emiterea factură chirii aferente anului următor:
4111 = % - 7.140
472 – 6.000
4427 – 1.140
Operaţia 3. Înregistrarea diferenţă favorabilă de curs valuntar aferentă disponibilităţilor în valută la 31.12.N
5124 = 765 – 400
Operaţia 4. Înregistrarea ieferenţă favorabilă de curs valuntar aferentă creanţelor în valută la 31.12. N
4111 = 756 – 1400
Operaţia 5. Înregistrarea diferenţă nefavorabilă de curs valuntar aferentă datoriilor în valută la 31. 12. N

2.4 BALANŢA CONTURILOR DE VERIFICARE DUPĂ INVENTARIERE

După efectuarea inventarierii şi contabilizării regularizărilor de inventar se întocmeşte o nouă balanţă a

conturilor. Funcţia acesteia se manifestă cu precădere pentru pregătirea informaţiei necesare determinării
rezultatului exerciţiului şi asigurarea suportului informaţional necesar redactării bilanţului contabil.
Structura acestei balanţe depinde de necesitatea de informaţii contabile ale entităţii în acest moment de
pregătire a datelor pentru determinarea rezultatului şi de tipul de comenzi informatice alese din progamul de
contabilitate.

2.5 DETERMINAREA REZULTATULUI, REPARTIZAREA PROFITULUI

Page 32
 SAU FINANŢAREA PIERDERII

În cursul anului se înregistrează cheltuielile şi veniturile aferente evenimentelor şi tranzacţiilor

desfăşurate. Cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru consumul de stocuri, lucrări
executate şi servicii prestate, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligaţii legale sau contractuale.
Veniturile entităţii reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume prpriu din activităţi
curente, cât şi din alte surse.
Formula generală de calcul a rezultatului contabil înainte de impozitare este:

Rezultatul contabil = Venituri totale – cheltuieli totale

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului contabil se procedează la închiderea
conturilor de cheltuieli şi de venituri. Relaţiile dintre conturi intervenite cu această ocazie sunt:
 Închiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare:
121 = clasa 6
 Închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile debitoare:
Clasa 7 =121
Profitul impozabil şi impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază lunar, cumulat de la începutul
anului fiscal. Impozitul datorat pentru luna în curs se calculează ca diferenţă între impozitul pe
profit cumulat de la începutul anului şi impozitul pe profit datorat pentru luna precedentă.

Etapele determinării rezultatului,repartizarea profitului sau finanţarea pierderii

Efectuarea în detaliu a calculului şi stabilirea formulelor contabile pentru determinarea rezultatului,

repartizarea profitului sau finanţarea pierderii necesită parcurgerea următoarelor etape:
Etapa 1 - Stabilirea rezultatului exerciţiului sub formă de profit brut sau pierdere prin determinarea
diferenţei între veniturile totale şi cheltuielile totale;
+/- R ex = Vt - Ct
Etapa 2 - Stabilirea impozitului pe profit, în cazul obţinerii de profit. Impozitul pe profit se
calculează prin aplicarea cotei de impozit la baza de impozitare care este profitul impozabil numit şi
rezultatul fiscal:
Ip = Pi x cota
Pi = Pb – Vn +Cn
Etapa 3 - Stabirea profitului net, în cazul obţinerii de profit:
Pn = Pb -Ip

Destinaţii de repartizare a profitului net

Destinaţii de
repartizare a Structurile destinaţiilor de repartizare a profitului net
profitului net
0 1
Destinaţii - Rezerve legale
obligatorii - Acoperirea perderilor contabile din anii precedenţi
prevăzute de lege - Vărsăminte la bugetul statului, minimum 50 % din profitul
net al întreprinderilor cu capital majoritar de stat
Destinaţii stabilite - Rezerve statutare
prin actul - Rezerve contractuale
constitutiv
Page 33
 Destinaţii stabilite - Surse proprii de finanţare
de A.G.A. - Alte rezerve
- Participarea salariaţilor la profit
- Dividende
- Capital social
Fig. 8 Destinaţii de repartizare a profitului net

2.6 REDACTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Lucrările de completare a situaţiilor financiare anuale reprezintă, prin conţinutul lor, în cea mai mare
parte, operaţii de prelucrare şi transmisie a datelor din situaţiile financiare precedente şi si din balanţa
conturilor. Prin structura lor operaţiile de prelucrare a datelor privind exerciţiul curent constau din
selectarea, gruparea şi însumarea soldurilor din balanţa conturilor. Aceste operaţii necesită cunoaşterea
posturilor din bilanţul contabil şi din contul de profit care corespund conturilor din balanţă. Situaţiile
financiare anuale, însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar în cauză, sunt supuse
aprobării adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, potrivit legislaţiei în vigoare. Situaţiile financiare
anuale, aprobate în mod corespunzător, şi raportul administratorilor, împreună cu raportul de audit sau
raportul de verificare, după caz, se publică în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În cazul în care situaţiile financiare nu au fost încă depuse, acest lucru trebuie prezentat. Raportul de
audit nu se publică, dar se menţionează dacă a fost exprimată o opinie de audit fără rezerve, cu rezerve sau
contrară, sau dacă auditorii financiari nu fac referire la aspecte asupra cărora auditorii financiari atrag atenţia
printr-un paragraf dinsting, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve.
Împreună cu situaţiile financiare anuale trebuie publicată propunerea de distribuire a profitului sau de
acoperire a pierderii contabile. Distribuirea profitului sau acoperirea pierderii contabile se prezintă în notele
explicative.

CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ LA S.C. RAI –ONO IMPEX S.R.L

3.1 Prezentarea firmei

1. Denumirea firmei: S.C RAI-ONO IMPEX S.R.L

2. Forma juridică de constituire: SRL-societate cu raspundere limitata
3. Adresa sediului social: Aleea Jupiter, nr.8, bl. 129, sc.F, et.4, ap.20
4. Înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr.: J33/784/1996, cod
fiscal:RO8829030

Page 34
 5. Capital social: 210 RON
6. Natura capitalului social: român privat
7. Asociaţi:asociat unic - Onofrei Răileanu Gheorghe
8. Conturi bancare deschise la: Leumi Bank
9. Tipul principal de activitate cf. codului CAEN: Comerţ produse industriale(4690)

1. Despre noi
Înfiinţată în anul 1996, S.C. RAI-ONO IMPEX S.R.L işi propune să ofere potenţialilor clienţi produse şi
servicii de calitate la cele mai bune preţuri.
S.C RAI-ONO IMPEX S.R.L. are o echipă de angajaţi cu vastă experienţă în domeniul comercializării de
unelte profesionale de mână, cule, aşchietoare, electrozi pentru sudură, discuri de tăiat şi polizat, corpuri
abrazive, echipamente şi sisteme pentru protecţia muncii, conductori, cabluri şi echipamente electrice,
diluanţi, grunduri şi vopsele, curele trapezoidale,organe de asamblare etc.Beneficiem de o bună reputaţie pe
piaţa din România.
Noi avem proceduri clare de lucru pe care le respectam si care asigură un nivel înalt, constant în calitatea
produselor şi serviciilor noastre, având implementat sistemul de management al calităţii conform normelor
ISO 9001:2001. Acordăm o atenţie deosebită instruirii personalului nostru, pentru garantarea unei maxime
satisfacţii clienţilor S.C. RAI-ONO IMPEX S.R.L.
Compania noastră se bucură de aprecierea unanimă a clienţilor noştri actuali şi suntem siguri că şi
dumnevoastră veţi fi mulţumit de serviciile noastre.

Anexe:

Galerie foto:

Page 35
Page 36
Page 37
 Mic dicţionar:

 balanţa de verificare
Este un instrument de sinteză a informaţiilor reflectate în conturi la un anumit moment (lună, trimestru,
semestru, an). Scopul sintezei ar fi, pe de o parte, constatarea menţinerii egalitaţii dintre debit şi credit, iar
pe de altă parte, furnizarea unei viziuni generale asupra conturilor, utilă în etapa următoare şi anume de
întocmire a situaţiilor financiare (Bilanţul, Contul de profit şi pierdere, Situaţia modificarilor capitalului
propriu, Situaţia fluxurilor de trezorerie, Politici contabile şi note explicative).
 bilanţul contabil
Este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale
întreprinderii la încheierea exerciţiului, precum şi celelalte situaţii prevăzute de cadrul legislativ.
 curs de schimb
 reprezinta numarul de unităti monetare străine care se primesc în schimbul unei unitaţi monetare
nationale în condiţiile date de loc şi de timp.
 poate fi interpretat ca putere de cumpărare externă a monedei.

 data aprobării situaţiilor financiare

Data la care cei care au autoritatea recunoscută afirmă că au întocmit setul complet al situaţiilor financiare
ale entităţii, inclusiv notele aferente, şi că îşi asumă responsabilitatea pentru ele.
 data la care sunt publicate situaţiile financiare
Data la care situaţiile financiare auditate şi raportul auditorului sunt puse la dispoziţia unor terţe
părţi, dată care poate fi, în multe situaţii, data la care ele sunt înaintate către autoritatea cu rol de
reglementare
 evaluarea la inventar
Se întemeiază pe valoarea actuală, care capată statutul de valoare de inventar şi operează în evaluarea
elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii lor. Valoarea actuală este stabilită in funcţie de utilitatea
bunului îin economia întreprinderii şi preţul pieţei.
 gestiunea de afaceri
Reprezintă o operaţiune ce constă în intervenţia unei persoane prin fapta sa voluntară şi unilaterală, în
interesul unei alte persoane, fără ca între cei doi să existe un contract de mandat. Persoana care intervine se
numeşte gerant, iar persoana pentru care se acţionează se numeşte gerat
 impozitele
Reprezintă forma de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la
dispoziţia statului în vederea acoperii cheltuielilor sale.
 inventarierea generală a patrimoniului
Este lucrarea prin care se stabileşte situaţia reală a patrimoniului, aceasta se referă atât la constatarea
mărimii faptice a elementelor patrimoniale, cât şi la evaluarea lor la nivelul valorii actuale.
Relaţia proprie inventarului, prin care se determină situaţia reală a patrimoniului la un moment dat, este de
forma: Situaţia netă a patrimoniului = Activul inventariat – Datoriile inventariate.

Page 38
  raport anual
 este compus din raportul auditorului şi raportul administratorilor societăţii, împreună alcătuind un tot
unitar.
 un document publicat de o entitate, de obicei anual, care include situaţiile sale financiare, împreună
cu raportul auditorului asupra acestora.
 registrul inventar
 conţine inventarul patrimoniului comerciantului
 comerciantul este obligat ca la începutul exercitării comerţului şi în fiecare an să facă un inventar al
averii sale, adică al tuturor bunurilor mobile, imobile, al activului, pasivului, încheind bilanţul
contabil. Inventarul întocmit şi bilanţul se vor trece (copia) într-un registru special numit registru-
inventar.
 registrul numerelor de inventar
Documentul contabil ce serveşte la atribuirea numerelor de inventar mijloacelor fixe existente în
întreprindere, în vederea identificării lor. Registrul se ţine pe grupe de mijloace fixe astfel încât prima cifră a
numărului de inventar să conducă la identificarea grupei. Se întocmeşte la compartimentul financiar-
contabil şi nu circulă în întreprindere, fiind document de inregistrare contabila.
 rezultatul exerciţiului
Poate fi favorabil, caz in care reprezinta un profit si o sursa proprie de finantare pana in momentul
repartizarii lui pe destinatiile legale sau statutare sau poate fi nefavorabil, caz in care reprezinta o pierdere ce
trebuie acoperita. In aceasta ultima situatie, rezultatul este prezentat in bilant cu semnul minus, micsorand
capitalul propriu.
 situaţii financiare simplificate
Situaţiile financiare simplificate rezumă situaţiile financiare anuale auditate ale unei entităţi cu scopul
de a informa grupurile de utilizatori interesaţi doar despre principalele aspecte ale performanţei şi poziţiei
financiare ale entităţii.
 Situaţii financiare
O reprezentare structurată a informaţiilor financiare, care de obicei include şi notele însoţitoare, derivate
din înregistrările contabile şi menite să comunice resursele economice sau obligaţiile entităţii la un anumit
moment dat, sau modificările intervenite în cadrul acestora într-o perioadă de timp, în conformitate cu un
cadru de raportare financiară.

Page 39
Concluzie:

În concluzie deducem că Situaţiile Financiare Anuale sunt cele mai importante documente care se
întocmesc într-o firmă în timpul anului şi care au rol multiplu, atât de analiză a rezultatelor exerciţiului
recent încheiat, cât şi un rol previzionar în ceea ce priveşte exerciţiile financiare viitoare, trebuind să ofere o
imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie
ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar.
Elaborarea Situaţiilor Financiare Anuale reprezintă un proces complex care presupune cunoaşterea
noţiunilor economice cu care se operează dar care ajută şi la formarea de abilităţi şi deprinderi în
completarea setului de formulare şi a documentelor de sinteză care alcătuiesc un tot unitar.
Formarea şi asigurarea unei imagini fidele implică neapărat raporturi complexe între realitatea
patrimonială şi reflectarea ei în contabilitate, între informaţia contabilă şi utilizatori, între normele contabile
şi aplicarea lor cu bună credinţă, impunând anumite cerinţe faţă de informaţiile contabile. Acestea trebuie să
fie exacte, omogene şi verificabile, utile şi oportune; de asemenea, ele trebuie să fie contabilizate şi
prezentate în concordanţă cu baza lor juridică şi economică, aplicarea normelor contabile să fie
realizată cu sinceritate, iar informaţiile să fie furnizate regulat, astfel încât să poată servi procesele
decizionale.
În acest fel, contabilitatea se prezintă ca un sistem de elemente independente prin care se asigură
înregistrarea, culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza şi transmiterea informaţiilor privitoare la starea şi
mişcarea patrimoniului, precum şi la rezultatele activităţii economico-financiare.

Page 40
Bibliografie:

 Contabilitatea practică vol. II - Ioan Moroşan şi Ioan Hurjui, Ed. Evcont Consulting Suceava, 2006
 Manual clasa a XII a „Realizarea Situaţiilor Financiare şi calculaţia costurilor” Editura Oscar Print
Bucureşti 2007
 Contabilitatea financiară - Mihai Ristea, Bucureşti, Editura universitară 2005
 Standarde europene de contabilitate - Atanasiu Pop, Editura Intelcredo 2002
 Diagnosticul financiar-contabil privind performanţa întreprinderii - Petrescu Silvia şi Mihalciuc
Camelia Cătălina, Editura Universităţii Suceava 2006
 Reglementări contabile pentru agenţi economici, Ministerul Finanţelor Publice, Editura economică,
2002

Page 41