MINISTERUL EDUCAŢIEI

COLEGIUL ECONOMIC "VIRGIL MADGEARU" TG-JIU

PROIECT
realizat în vederea obţinerii certificatului de calificare profesională nivel 4,
calificarea: Tehnician în activităţi economice

Îndrumător,

Absolvent,

TÂRGU JIU
2023

3
 MINISTERUL EDUCAŢIEI
COLEGIUL ECONOMIC "VIRGIL MADGEARU" TG-JIU

CONȚINUTUL ȘI STRUCTURA
SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE

Îndrumător,

Absolvent,

TÂRGU JIU
2023

4
 CUPRINS

ARGUMENT 4
CAP.1. SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE 6
1.1. ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE 6
ANUALE
1.1.1. OBIECTIVELE ŞI IMPORTANŢA SITUAŢIILOR FINANCIARE 6
ANUALE
1.1.2. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR 8
FINANCIARE
1.1.3. RECUNOAŞTEREA ŞI EVALUAREA ELEMENTELOR DIN 9
SITUAŢIILE FINANCIARE
CAP.2. BILANŢUL CONTABIL, IMAGINEA POZIŢIEI FINANCIARE A 13
ENTITĂȚII
2.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND CONTINUŢUL ŞI FORMA 13
SITUAŢIILOR FINANCIARE
2.2. BILANŢUL ȘI POZIȚIA FINANCIARĂ 14
2.3. STUDIU DE CAZ - BILANȚUL 22
CONCLUZII 27
BIBLIOGRAFIE 28
ANEXA NR.1 – BILANŢUL 29

5
 ARGUMENT
Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat: ,,Bilanțul și poziția
financiară, deoarece consider că situațiile anuale sunt cele mai importante componente ale
unei întreprinderi. În ziua de azi,situațiile financiare anuale sunt ,,cartea de vizită,, a oricărei
firme.
Începând cu jumătatea anilor 1800 și cu revoluția industrială se schimbă și natura
proprieății unei afaceri. Activitățile se dezvoltă tot mai mult și atrag resurse financiare din
surse externe. Finanțatorii sunt preocupați de capacitatea debitorilor de a-i rambursa
împrumuturile luate iar investitorii (coproprietarii) urmăresc să asigure o creștere a valorii
întreprinderii. Putem vorbi în această situație de două categorii de utilizatori ai informației
economico-financiare. Ambele categorii de utilizatori aveau nevoie de raportări privind
profitabilitatea afacerii. O primă oficializare a unor astfel de raportări o constituie al 16-lea
Amendament al Constituției Statelor Unite ale Americii. Prin acest Amendament,Congresul
este autorizat să impună impozite pe profit, ceea ce creează necesitatea unei Situații privind
raportarea profitului.
Situaţiile financiare anuale însumează un set de documente contabile de sinteză care
prezintă informaţii cu privire la poziţia financiară a unei entităţi, performanţa financiară şi
situaţia fluxurilor de trezorerie, utile în cadrul proceselor decizionale de alocare şi de utilizare
a resurselor, de obţinere şi de distribuire de rezultate. Fiind de interes general, situaţiile
financiare sunt menite să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de
utilizatori, de exemplu, acţionari, creditori, salariaţi şi public.
În literatura franceză situațiile financiare, regăsite sub denumirea de documente
contabile de sinteză, sunt definite ca situații periodice în care este prezentată situația și
rezultatele întreprinderii.
Organismul internațional de normalizare - International Accounting Standards
Board(IASB), prin IAS l „Prezentarea situațiilor financiare”, definește situațiile financiare ca
o reprezentare structurată a poziției financiare a unei întreprinderi și a tranzacțiilor efectuate
de aceasta, având drept obiectiv oferirea de informații despre poziția financiară, performanța
și modificările poziției financiare ale unei întreprinderi unei game diversificate de utilizatori.
Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare precizează că situațiile
financiare reprezintă o parte a procesului de raportare financiară și cuprind Bilanțul,Contul de
profit și pierdere, Situația modificărilor capitalului propriu, Situația fluxurilor de
numerar/trezorerie, Politicile contabile și notele explicative.

6
 Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a patrimoniului
întreprinderii, precum și a profitului sau pierderii și fluxurilor de trezorerie ale acesteia pentru
respectivul exercițiu financiar
Pentru luarea celor mai bune decizii economice, utilizatorii se axează pe situaţiile
financiare, ca fiind principală sursă de informaţie şi de aceea astfel de situaţii financiare
trebuiesc elaborate şi prezentate având în vedere necesităţile.
Cea mai dificilă problemă în cadrul unei întreprinderi este managementul
întreprinderii de care depind toate situațiile firmei.Un management eficient creează un rezultat
anul pozitiv și atrage atât investitori căt și potențiali clienți.
Consider că înţelegerea acestor aspecte este esenţială pentru orice absolvent al unui
liceu cu profil economic. Din acest considerent am ales să mă documentez în legatură cu
această temă importantă pentru orice întreprindere.

7
 CAP.1 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

1.1. ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE

Situaţiile financiare ale unei entităţi economice sunt cel mai important cadru prin care
informația contabilă este pusă la dispoziția utilizatorilor săi. La nivel global, poziţia şi
performanţa financiară a entităţilor este reglementată prin modul cum ar trebui întocmite
situaţiile financiare cu ajutorul Standardelor Internaţionale de Contabilitate.
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate încearcă să armonizeze
reglementările, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare.
Întocmirea situaţiilor financiare au ca scop furnizarea unor informaţii utile, verificate
şi corelate, pentru adaptarea deciziilor economice.
Pentru luarea celor mai bune deczii economice, utilizatorii se axează pe situaţiile
financiare, ca fiind principală sursă de informaţie şi de aceea astfel de situaţii financiare
trebuiesc elaborate şi prezentate având în vedere necesităţile.
În conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, răspunderea pentru
organizarea şi ţinerea contabilităţii revine administratorului. Contabilitatea se ţine în limba
română şi în moneda naţională iar pentru necesităţile proprii de informare entitatea poate opta
să ţină contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută atât în moneda naţională, cât şi în
valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens” .
Cadrul general de redactare şi prezentare a situaţiilor financiare abordează:
•obiectivul situaţiilor financiare;
•particularitățile calitative care determină utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare
•definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile
financiare;
•conceptele de capital şi menţinere a nivelului capitalului.

1.1.1. OBIECTIVELE ŞI IMPORTANŢA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE

Obiectivele principale ale situaţiilor financiare sunt: prezentarea situaţiei economico-

financiare a patrimoniului, a performanţelor financiare şi a modificărilor poziţiei financiare a
entității, în scopul utilizării acestor informaţii de către utilizatorii interni şi externi, în vederea
fundamentării unor decizii economice. Obiectivul situaţiilor financiare anuale îl constituie

8
furnizarea de informaţii despre poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de
trezorerie ale unei entităţi, utile unei categorii largi de utilizatori .
Prezentarea situaţiei economico-financiare a unităţii patrimoniale este obiectivul
principal al bilanţului contabil . Acesta trebuie să asigure o imagine cât mai clară asupra unor
elemente, pentru a putea fi apreciată stabilitatea economico-financiară a entităţii, precum şi
situaţia rezultatului. Situaţia financiară oferă informaţii asupra surselor şi a modului de
utilizare a acestora, precum şi termenele de scadenţă ale lor, dar şi asupra capacităţii societăţii
de a deţine si achiziţiona lichidităţile necesare acoperirii datoriilor, deci asupra solvabilităţii
acesteia. Situaţia rezultatului se observă prin reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor indicând
modificarea capitalului societăţii pe parcursul exerciţiului.
Informarea utilizatorilor reprezintă un obiectiv de interes intern. Scopul în acest caz
este de a oferi organelor de conducere şi control date cu privire la formarea costurilor şi a
preţurilor de vânzare, controlul costurilor şi a eficienţei economice . Pe baza acestor
informaţii se vor lua măsuri şi decizii pentru viitor şi se va coordona activitatea de planificare
si conducere.
Un alt obiectiv al situaţiilor financiare este acela de protecţie a creditorilor. Conturile
anuale pun la dispoziţia creditorilor informaţii care sa garanteze investiţiile făcute. De
asemenea reprezintă o garanţie pentru bănci că eventualele împrumuturi acordate vor fi
rambursate, sau că pot fi contractate noi împrumuturi.
La modul general, situaţiile financiare reprezintă o sinteză a activitătii economico¬
financiare din unitatea patrimonială pe tot parcursul exerciţiului.
,,Poziţia financiară a entității este definită de resursele economice pe care le
controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor şi capitalului propriu, de lichiditatea
şi solvabilitatea valorilor economice şi de capacitatea sa de a se adapta la schimbările
mediului în care îşi desfăşoară activitatea’’.
Legislaţia la nivel naţional şi internaţional îşi concentrează efortul de armonizare cu
preferinţă asupra situaţiilor financiare, ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru
adoptarea deciziilor economice. Aceasta se datorează faptului că aproape toţi utilizatorii iau
decizii economice pentru:
•a decide când să cumpere, să păstreze, sau să vândă părţi din capital;
•a aprecia răspunderea sau gestionarea managerială;
•a evalua posibilitatea entității de a plăti şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;
•a aprecia garanţia ce o oferă entitatea faţă de datoriile sale;
•a stabili politicile fiscale;
•a calcula profitul şi dividendele ce se pot distribui actionarilor;
9
•a crea şi utiliza datele statistice despre venitul naţional;
•a stabili activitatea entităților.

1.1.2. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE

Pentru a adopta cele mai bune decizii economice utilizatorii se axează pe situaţiile
financiare ca fiind principala lor sursă de informare si de aceea acestea trebuie elaborate şi
prezentate având în vedere necesităţile lor.
Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să reprezinte
exact ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor financiare este amplificată dacă
acestea sunt comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile.
Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanţa şi reprezentarea exactă.
Relevanţa informaţiei, prezintă capacitatea informaţiei de a fi folositoare în ceea ce
priveşte necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori ajutându-i să evalueze
evenimentele trecute, prezente sau viitoare. Relevanţa este determinată de natura informaţiei
şi de pragul său de semnificaţie. O informaţie eronată influenţează deciziile economice ale
utilizatorului.
Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie completă, neutră şi fără
erori. O descriere completă include toate informaţiile necesare pentru ca un utilizator să
înţeleagă fenomenul descris, inclusiv explicaţiile necesare.
O descriere neutră este cea care nu suportă influenţe în selecţia şi prezentarea
informaţiilor financiare. O descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată,
neaccentuată sau manipulată în alt fel pentru a creşte probabilitatea ca informaţiile financiare
să fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori. Informaţii neutre nu înseamnă
informaţii fără scop sau fără influenţă asupra comportamentului acestora.
Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea
fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informaţiile raportate a fost selectat şi
aplicat fără erori.
Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea sunt caracteristici
calitative care amplifică utilitatea informaţiilor relevante şi reprezentate exact.
Comparabilitatea este una dintre caracteristicile calitative care permite utilizatorilor să
identifice şi să înţeleagă similitudinile şi diferenţele dintre elemente. Spre deosebire de
celelalte caracteristici calitative, comparabilitatea nu se referă la un singur element. O
comparaţie necesită cel puţin două elemente.

10
 Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informaţiile reprezintă exact
fenomenele economice pe care îşi propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se înţelege că
diferiţi observatori independenţi şi în cunoştinţă de cauză ar putea ajunge la un consens cu
privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă.
Oportunitatea înseamnă că informaţiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca
aceştia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informaţiile, cu atât sunt mai
puţin utile.
Inteligibilitatea reprezintă o caracteristică importantă a informaţiilor furnizate de
situaţiile financiare în sensul că acestea trebuiesc înţelese uşor de către utilizatori, cu condiţia
ca aceştia să posede cunoştinţe suficiente privind afacerile, activităţile economice şi
contabilitatea. Dar nu trebuiesc omise informaţiile complexe pe motiv că acestea sunt prea
dificil de înţeles pentru unii utilizatori.

1.1.3. RECUNOAŞTEREA ŞI EVALUAREA ELEMENTELOR DIN

SITUAŢIILE FINANCIARE

Recunoaşterea elementelor din cadrul situaţiilor financiare şi a contului de profit şi

pierdere, reprezintă procesul de înregistrare a activelor, pasivelor, cheltuielilor şi veniturilor,
elemente ce îndeplinesc criteriile de recunoaştere conform abordării conceptuale specifice
cadrului general.
Bazele de evaluare ce sunt utilizate în situaţiile financiare includ: costul
istoric ,valoarea actuală la iesire, costul curent, valoarea actualizată. Conform OMFP
nr.1802/2014, evaluarea se efectuează la data intrării in entitate, la inventariere cu reflectare
în bilanţ, la ieşirea din entitate.
Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte atunci când este posibil ca acesta să aducă
entității beneficii economice viitoare, respectiv să genereze ieşirea acestora şi costul său poate
să fie evaluat în mod credibil. Activele reprezintă o resursă controlată de entitate, ca rezultat
al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă beneficii economice viitoare. Datoriile
reprezintă obligaţii actuale ale entității, rezultate din evenimente trecute şi prin decontarea
cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care să încorporeze beneficii economice.
Criteriile care stau la baza recunoaşterii datoriilor sunt: probabilitatea unei ieşiri de resurse,
purtătoare de beneficii economice şi evaluarea să se poată facă în mod credibil.
Capitalurile proprii (activele nete) reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în
activele entității, după deducerea tuturor datoriilor. Cu alte cuvinte capitalurile proprii

11
reprezintă diferenţa dintre activele totale şi datoriile totale, fiind indicatorul esenţial pe care
bilanţul, în formatul actual, trebuie să-l reprezinte.
Veniturile sunt creşteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune,
respectiv creşteri de active sau diminuări de pasive, care au ca rezultat creşterea capitalurilor
proprii, sub alte forme decât aporturile la capital. Trebuie făcută distincţia dintre venituri şi
câştig, deşi ambele se regăsesc în contul de profit şi pierdere. Astfel noţiunea de câştig
implică un rezultat net favorabil dint-o tranzacţie, ca urmare a compensării efectelor (sumelor
de bani primite) cu eforturile corespunzătoare (costul bunului).

12
 CAP.2 CONŢINUTUL ŞI FORMA SITUAŢIILOR FINANCIARE

2.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI FORMA SITUAŢIILOR

FINANCIARE

Directiva a IV- a a UE defineşte situaţiile financiare prin apelaţia de conturi anuale

care cuprind: bilanţul, contul de profit şi pierdere şi anexa sau notele la conturile anuale .
Aceste documente trebuie să constituie un tot unitar. Pentru sistemul de bază conform cu
Directivele contabile europene, formaţia situaţiilor financiare cuprinde:
•Situaţia poziţiei financiare;
•Situaţia rezultatului global;
•Situaţia capitalurilor proprii și a modificărilor acestora ;
•Poziția fluxurilor de numerar;
•Notele explicative la situaţiile financiare.
In conformitate cu OMFP(Oridinul ministrului finanțelor publice) 1802/30.12.2014
microentiățile (persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin două
din criteriile: total active 350.000euro, cifra de afaceri 700.000euro și numărul de salariați 10)
vor întocmi situații financiare formate din bilanț prescurtat, cont prescurtat de profit şi
pierdere, care să prezinte separat: cifra de afaceri netă, alte venituri, costul materiilor prime şi
al consumabilelor, cheltuieli cu personalul, ajustări de valoare, alte cheltuieli, impozite, profit
sau pierdere. Acestea nu au obligaţia elaborării notelor explicative la situaţiile financiare
anuale.
Entitățile mici definite prin același OMFP, care la data bilanțului nu depășesc limitele
a cel puțin două din criteriile: total active 4.000.000 euro, cifra de afaceri 8.000.000euro și
numărul de salariați 50) vor întocmi situații financiare formate din bilanț prescurtat, cont de
profit şi pierdere, notele explicative la situaţiile financiare anuale. Opţional ele pot întocmi
situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar .
Entitățile mijlocii și mari, acele persoane juridice care depașesc la data bilanțului cel
puțin două din criteriile definite la entitățile mici, vor depune situații financiare formate din:
bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor
de trezorerie, notele explicative la situaţiile financiare anuale.

13
 2.2. BILANŢUL ȘI POZIȚIA FINANCIARĂ

 Etimologic, cuvântul bilanţ derivă din cuvintele latine „bi” şi „lanx” şi corespunde
noţiunii de balanţă (cântar) cu două talere.
 Bilanțul:
 document de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datoriile şi capitalul propriu
ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar;
 document obligatoriu care redă starea şi evoluţia situaţiei financiare a firmei;
 document oficial de gestiune al unităţii patrimoniale;
 reprezintă suportul unei analize financiare orientată în vederea realizării previziunilor în
domeniul financiar;
 procedeu specific metodei contabilităţii prin care se prezintă în mod generalizat activul şi
pasivul unităţii patrimoniale în etalon bănesc, precum şi rezultatele obţinute de o entitate la
un moment dat;
 marchează etapa cu care se încheie lucrările de contabilitate din perioada dată, fiind în
acelaşi timp punctul de plecare al contabilităţii pentru perioada următoare de gestiune;
 poate fi privit în două ipostaze:
 procedeu al metodei contabilităţii (bilanţul contribuie la redarea unei imagini
fidele, clare şi complete a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor
obţinute de entitate;
 document de sinteză şi raportare (bilanţul este o parte componentă a Situaţiilor
Financiare Anuale).

 Funcţiile bilanţului:
a). Funcţia de informare
 din bilanţ se informează în primul rând conducerea, care are posibilitatea să
cunoască cantitativ şi calitativ activitatea economică a unităţii = > pe baza acestor
informaţii pot stabili priorităţile economice viitoare;
 din bilanţ se informează: acţionari, asociaţi, clienţi, furnizori, salariaţi, organe
fiscale, instituţii bancare, creditori diverşi. Pe baza cestor informaţii îşi pot forma o
imagine asupra activităţii economice a entităţii, a mijloacelor economice de care
dispune, a modului de finanţare şi a rezultatelor obţinute = > utilizatorii externi pot
hotărî dacă continuă relaţiile economico-financiare cu unitatea respectivă.
b). Funcţia de generalizare a informaţiei contabile
 în bilanţ, datele preluate din conturi se grupează şi se sistematizează după anumite
criterii, obţinându-se o centralizare şi generalizare a informaţiei contabile.
c). Funcţia de analiză
 pe baza informaţiilor preluate din bilanţul contabil se determină indicatori
economico-financiari cu ajutorul cărora se poate stabili situaţia economică a
entităţii.
d). Funcţia previzională
 pe baza datelor preluate din bilanţul contabil, cei interesaţi pot orienta activitatea
entităţii în viitor în funcţie de rezultatele obţinute în perioada curentă.

14
 Concepţiile bilanţului:
Bilanţul poate fi interpretat din mai multe puncte de vedere. Pe plan mondial se
vorbeşte despre trei concepţii:
 a).concepţia economică;
 b).concepţia juridică;
 c).concepţia financiară.
a).Concepţia economică  se bazează pe faptul că bilanţul pune la dispoziţia
utilizatorilor mijloacele de acţiune ale agentului economic în vederea obţinerii unui rezultat
economic şi a producerii valorii cu ajutorul capitalului disponibil. Capitalul este studiat din
două puncte de vedere:
 din punctul de vedere al  modului în care bunurile economice se
investesc, se întrebuinţează, se consumă şi se înlocuiesc;
 din punctul de vedere al  modului în care bunurile economice sunt
procurate.
Putem concluziona că bilanţul reflectă pe de o parte capitalul fix şi circulant, iar pe de
altă parte capitalul propriu şi străin aflat la disponibilitatea agentului economic.

ACTIV = PASIV
capital fix capital propriu
(active fixe) +
+ capital străin
capital circulant
(active circulante)

b).Conceptia juridică rezultă din faptul că patrimoniul este considerat a fi totalitatea

drepturilor şi obligaţiilor titularului de patrimoniu.

ACTIV = PASIV
Drepturile de proprietate Obligaţiile agentului
şi de creanţă ale economic
agentului economic

c).Conceptia financiară rezultă din calitatea de document financiar a bilanţului care

face legătura dintre agentul economic şi exteriorul său. Potrivit concepţiei financiare bilanţul
reflectă resursele economice din două puncte de vedere: al modului de utilizare şi al
provenienţei.

ACTIV = PASIV
Fondurile investite în unitatea Sursele de finanţare
patrimonială sub formă de mijloace sau (proprii şi împrumutate)
bunuri economice a fondurilor
(utilizări) (resurse)

15
 Felurile bilanţului:
1). După statutul juridic al unităţii patrimoniale pentru care se întocmesc:
 bilanţul iniţial (se întocmeşte la înfiinţarea unităţii patrimoniale; se mai numeşte şi
bilanţ de pornire în cadrul căruia asociaţii/acţionarii aduc mijloace materiale şi
băneşti necesare desfăşurării activităţii);
 bilanţul curent sau de gestiune (se întocmeşte pe parcursul desfăşurării activităţii
unităţii patrimoniale, la termenele impuse de legislaţia în vigoare);
 bilanţul final (se întocmeşte atunci când o unitate patrimonială îşi încetează
activitatea).
2). După mărimea unităţii patrimoniale:
 bilanţul „forma lungă”, întocmit de entităţile mijlocii şi mari, precum şi entităţile
de interes public;
 bilanţul „prescurtat”, întocmit de entităţile mici şi microentităţi.
3). După perioada de timp în care unităţile patrimoniale sunt obligate prin lege să
întocmească bilanţ contabil curent:
 bilanţul contabil anual;
 bilanţul contabil intermediar.
4). Din punct de vedere al sferei de cuprindere:
 bilanţul primar (se întâlneşte la nivelul unităţii patrinomiale, fiind întocmit exclusiv
pe baza datelor din conturi);
 bilanţul consolidat (se întocmeşte la nivelul grupurilor de unităţi patrimoniale);
 bilanţul centralizator (se întocmesc la nivelul organelor naţionale prin preluarea
succesivă şi centralizarea datelor şi informaţiilor din bilanţurile primare).
5). Din punct de vedere al reglementărilor legale:
 bilanţul comercial (întocmit în vederea reflectării situaţiei patrimoniale a entităţii);
 bilanţul fiscal (întocmit după reglementările fiscale şi folosit pentru impozitarea
veniturilor).

 Formele bilanţului:
După modul de aşezare a elementelor de activ şi de pasiv în bilanţ, există două scheme
de bilanţ:
 schema bilanţului orizontal:
-presupune gruparea elementelor de activ şi de pasiv în două coloane
distincte:
 partea stângă = Activ
 partea dreaptă = Pasiv

Egalitatea TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV

bilanţieră

 schema bilanţului vertical:

-se prezintă sub forma unei liste în care sunt desfăşurate mai întâi
elementele de activ, urmate de elementele de pasiv.

16
Egalitatea TOTAL ACTIV - TOTAL DATORII = TOTAL CAPITALURI
bilanţieră PROPRII

 Variaţia posturilor bilanţiere:

Indiferent de modificările generate în structura patrimoniului de către operaţiunile
conomico-financiare, egalitatea între cele două structuri bilanţiere (Activ şi Pasiv) trebuie să
se menţină.
Având în vedere ecuaţia generală a patrimoniului (Activ = Pasiv), au loc următoarele
tipuri de modificări:
1).Activ + X = Pasiv + X
 operaţiunea economico-financiară generează modificări concomitent şi cu aceeaşi
sumă X, atât în structura cât şi în volumul elementelor patrimoniale din Activul şi Pasivul
bilanţului, în sensul creşterii unui element de Activ şi a unui element de Pasiv, totalul
modificându-se şi el în acelaşi sens, dar menţinându-se egalitatea bilanţieră.

Exemplu:
Se consideră următorul bilanţ iniţial:

Activ Sume Pasiv Sume

Imobilizări corporale 19.000 Furnizori 3.500
Mărfuri 6.500 Credite bancare pe termen lung 7.000
Clienţi 3.000 Personal - salarii datorate 4.000
Conturi la bănci în lei 4.000 Capital subscris vărsat 22.000
Casa în lei 5.000 Rezerve 1.000
Total 37.500 Total 37.500

-operaţiunea economico-financiară: primirea în contul de la bancă a unui credit bancar pe

termen lung în valoare de 6.000 RON.
A + X = Conturi la bănci în lei + 6.000 = 4.000 + 6.000 = 10.000 RON
P + X = Credite bancare pe termen lung + 6.000 = 7.000 + 6.000 = 13.000 RON

Activ Sume Pasiv Sume

Imobilizări corporale 19.000 Furnizori 3.500
Mărfuri 6.500 Credite bancare pe termen lung 13.000
Clienţi 3.000 Personal - salarii datorate 4.000
Conturi la bănci în lei 10.000 Capital subscris vărsat 22.000
Casa în lei 5.000 Rezerve 1.000
Total 43.500 Total 43.500

2).Activ - X = Pasiv - X
 operaţiunea economico-financiară generează modificări concomitent şi cu aceeaşi
sumă X, atât în structura cât şi în volumul elementelor patrimoniale din Activul şi Pasivul
bilanţului, în sensul diminuării unui element de Activ şi a unui element de Pasiv, totalul
modificându-se şi el în acelaşi sens, dar menţinându-se egalitatea bilanţieră.

17
-operaţiunea economico-financiară: se achită salariile angajaţilor în valoare de 4.000 RON
prin casieria unităţii.
A - X = Casa în lei - 4.000 = 5.000 - 4.000 = 1.000 RON
P - X = Personal - salarii datorate - 4.000 = 4.000 - 4.000 = 0 RON

Activ Sume Pasiv Sume

Imobilizări corporale 19.000 Furnizori 3.500
Mărfuri 6.500 Credite bancare pe termen lung 13.000
Clienţi 3.000 Personal - salarii datorate -
Conturi la bănci în lei 10.000 Capital subscris vărsat 22.000
Casa în lei 1.000 Rezerve 1.000
Total 39.500 Total 39.500

3).Activ + X - X = Pasiv
 operaţiunea economico-financiară generează modificări numai în structura
elementelor de Activ, în sensul creşterii unui element de Activ şi al diminuării altui element
de Activ, concomitent şi cu aceeaşi sumă X, totalul Activului rămânând nemodificat, deci
menţinându-se egalitatea bilanţieră.

-operaţiunea economico-financiară: se încasează de la clienţi prin contul de la bancă suma de

3.000 RON.
A + X = Conturi la bănci în lei + 3.000 = 10.000 + 3.000 = 13.000 RON
A - X = Clienţi - 3.000 = 3.000 - 3.000 = 0 RON

Activ Sume Pasiv Sume

Imobilizări corporale 19.000 Furnizori 3.500
Mărfuri 6.500 Credite bancare pe termen lung 13.000
Clienţi - Personal - salarii datorate -
Conturi la bănci în lei 13.000 Capital subscris vărsat 22.000
Casa în lei 1.000 Rezerve 1.000
Total 39.500 Total 39.500

4).Activ = Pasiv + X - X
 operaţiunea economico-financiară generează modificări numai în structura
elementelor de Pasiv, în sensul creşterii unui element de Pasiv şi al diminuării altui element
de Pasiv, concomitent şi cu aceeaşi sumă X, totalul Pasivului rămânând nemodificat, deci
menţinându-se egalitatea bilanţieră.

-operaţiunea economico-financiară: se înregistrează trecerea rezervelor în valoare de 1.000

RON la capitalul social.
P + X = Capital subscris vărsat + 1.000 = 22.000 + 1.000 = 23.000 RON
P - X = Rezerve - 1.000 = 1.000 - 1.000 = 0 RON

18
 Activ Sume Pasiv Sume
Imobilizări corporale 19.000 Furnizori 3.500
Mărfuri 6.500 Credite bancare pe termen lung 13.000
Clienţi - Personal - salarii datorate -
Conturi la bănci în lei 13.000 Capital subscris vărsat 23.000
Casa în lei 1.000 Rezerve -
Total 39.500 Total 39.500

 Transpunerea şi ordonarea elementelor patrimoniale în bilanţ:

Bilanţul se întocmeşte pe baza soldurilor finale (debitoare şi creditoare) preluate din
Balanţa de verficare. Elementele bilanţiere de activ şi de pasiv se transpun în bilanţ după
următoarele criterii:
 elementele de activ - după natură şi lichiditate;
 elementele de pasiv - după natură şi exigibilitate.
Lichiditatea = rapiditatea cu care elementele patrimoniale se transformă în bani pe
parcursul circuitului lor. Cu cât termenul de transformare este mai mic, cu atât lichiditatea
este mai mare.
Exigibilitatea = termenul de decontare al surselor de finanţare. Cu cât intmmmervalul
de timp în care o datorie va fi achitată este mai mic, cu atât gradul de exigibilitate este mai
mare = > datoria este mai exigibilă.

1.Active imobilizate:
 imobilizări necorporale;
Lichiditate crescătoare

 imobilizări corporale;
 imobilizări.
2.Active circulante:
 stocuri;
 creanţe;
 investiţii pe termen scurt;
 disponibilităţi băneşti.
3.Cheltuieli înregistrate în avans

1.Datorii:
Exigibilitate crescătoare

 curente
(sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an);
 pe termen lung
 D
(sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an);
2.Provizioane et
3.Venituri înregistrate în avans al
4.Capital şi rezerve ie
re
a
informaţiilor în cadrul bilanţului se face în funcţie de necesităţile de informare în trepte:
 grupe (se notează cu majuscule);
 subgrupe (se notează cu cifre romane);
 posturi bilanţiere (se notează cu cifre arabe).

19
 Distribuirea grupelor bilanţiere:
 grupa A = Active imobilizate;
 grupa B = Active circulante;
 grupa C = Cheltuieli în avans;
 grupa D = Datorii (sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an);
 grupa E = Active circulante nete/Datorii curente nete;
 grupa F = Total active - Datorii curente;
 grupa G = Datorii (sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an);
 grupa H = Provizioane;
 grupa I = Venituri în avans;
 grupa J = Capital şi rezerve.
Elementele de activ = grupa A, grupa B, grupa C
Elementele de pasiv = grupa D, grupa G, grupa H, grupa I, grupa J

Grupa E = Active circulante nete/Datorii curente nete = Fond de rulment

Grupa E = oferă informaţii privind garanţia desfăşurării activităţii pe termen scurt.

Grupa E =
= grupa B (Active circulante)
+ grupa C (Cheltuieli în avans: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an)
- grupa D (Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an)
- grupa I (Venituri în avans: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an)

Grupa F = Total active - Datorii curente = Capital permanent sau capital angajat Grupa F
Grupa F = oferă informaţii privind garanţia desfăşurării activităţii p termen lung.

Grupa F =
= grupa A (Active imobilizate)
+ grupa C (Cheltuieli în avans: sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an)
+ grupa E

Exemplu:
Grupa A = Active imobilizate
Subgrupa II = Imobilizări corporale
Posturi bilanţiere = 1.Terenuri şi construcţii
2.Istalaţii tehnice şi maşini
3.Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4.Investiţii imobiliare
5.Imobilizări corporale în curs de execuţie
6.Investiţii imobiliare în curs de execuţie
7.Active corporale de exploatare şi evaluare a resurselor
minerale
8.Active biologice productive
9.Avansuri

Exemplu:
Grupa C = Active circulante

20
 Subgrupa I = Stocuri
Posturi bilanţiere = 1.Materii prime şi materiale cosumabile
2.Producţia în curs de execuţie
3.Produse finite şi mărfuri
4.Avansuri

2.3. STUDIU DE CAZ - BILANȚUL

SC Omega SRL prezintă la sfârșitul exercițiului N următoarea situaţie valorică a

grupelor, subgrupelor şi posturilor bilanţiere.

21
Grup Active imobilizate
aA I Imobilizări necorporale
1.Cheltuieli de constituire 265.000
2.Cheltuieli de dezvoltare 10.000
3.Concesiuni şi alte imobilizări necorporale 45.000
4.Fond comerciale 5.000
II Imobilizări corporale
1.Terenuri 1.550.00
0
2.Instalaţii tehnice şi maşini 3.880.00
0
3.Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 1.950.00
0
8.Active biologice productive 740.000
III Imobilizăti financiare
5.Alte titluri imobilizate 120.000
Grup Active circulante
aB I Stocuri
1.Materii prime şi materiale consumabile 6.356.00
0
3.Produse finite şi mărfuri 3.420.00
0
II Creanţe
1.Creanţe comerciale 2.305.00
0
4.Alte creanţe 123.000
III Investiţii financiare pe termen scurt
2.Alte investiţii financiare pe termen scurt 75.000
I Casa şi conturi la bănci 8.520.00
V 0
Grup Cheltuieli în avans
aC Sume de reluat într-o perioadă de până la 1 an 55.000
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de 1 an 17.000
Grup Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an
aD

22
 2.Sume datorate instituţiilor de credit 4.150.00
0
4.Datorii comerciale - furnizori 2.350.00
0
5.Efecte comerciale de plătit 5.480.00
0
8.Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările 5.100.00
sociale 0
Grup Active circulante nete/Datorii curente nete
aE
Grup Total active - Datorii curente
aF
Grup Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an
aG 2.Sume datorate instituţiilor de credit 4.125.00
0
4.Datorii comerciale - furnizori 1.050.00
0
5.Efecte comerciale de plătit 2.836.00
0
8.Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările 1.827.00
sociale 0
Grup Provizioane
aH 1.Provizioane pentru beneficiile angajaţilor 10.500
3.Alte provizioane 75.000
Grup Venituri în avans - total
aI 1.Subvenţii pentru investiţii
Sume de reluat într-o perioadă de până la 1 an 12.000
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de 1 an 8.000
2.Venituri în avans (ct.472)
Sume de reluat într-o perioadă de până la 1 an 73.000
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de 1 an 31.000
Grup Capital şi rezerve
aJ I Capital (Capital subscris vărsat + Capital subscris nevărsat)
1.Capital subscris vărsat 192.000
2.Capital subscris nevărsat -
II Prime de capital 32.000
III Rezerve din reevaluare 19.000
I Rezerve
V 1.Rezerve legale 42.000
2.Rezerve statutare sau contractuale 27.300
3.Alte rezerve 9.800
Acţiuni proprii 75.000
(se calculează cu semnul -)
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 63.000

23
 (se calculează cu semnul -)
V Profitul sau pierderea reportat(ă) 430.000
Sold creditor (se calculează cu semnul +)
V Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 1.769.40
I Sold creditor (se calculează cu semnul +) 0
Repartizarea profitului 75.000
(se calculează cu semnul -)
Capitaluri proprii = Capitaluri total = Capital şi rezerve

Se cere:
a).Completaţi informaţiile care lipsesc din tabelul prezentat anterior.
b).Completaţi bilanţul „forma lungă”, coloana 2 - Sold la sfârşitul anului.
c).Verificaţi ecuaţia fundamentală a bilanţului:
Active - Datorii - Diferenţa între venituri în avans şi cheltuieli în avans - Provizioane =
Capitaluri proprii

Rezolvare:

a).Completaţi informaţiile care lipsesc din tabelul prezentat anterior.

Grupa A Active imobilizate 8.565.000

I Imobilizări necorporale 325.000
1.Cheltuieli de constituire 265.000
2.Cheltuieli de dezvoltare 10.000
3.Concesiuni şi alte imobilizări necorporale 45.000
4.Fond comerciale 5.000
II Imobilizări corporale 8.120.000
1.Terenuri 1.550.000
2.Instalaţii tehnice şi maşini 3.880.000
3.Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 1.950.000
8.Active biologice productive 740.000
III Imobilizăti financiare 120.000
5.Alte titluri imobilizate 120.000
Grupa B Active circulante 20.799.000
I Stocuri 9.776.000
1.Materii prime şi materiale consumabile 6.356.000
3.Produse finite şi mărfuri 3.420.000
II Creanţe 2.428.000
1.Creanţe comerciale 2.305.000
4.Alte creanţe 123.000
III Investiţii financiare pe termen scurt 75.000
2.Alte investiţii financiare pe termen scurt 75.000

24
 I Casa şi conturi la bănci 8.520.000
V
Grupa C Cheltuieli în avans 72.000
Sume de reluat într-o perioadă de până la 1 an 55.000
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de 1 an 17.000
Grupa D Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 17.080.000
an
2.Sume datorate instituţiilor de credit 4.150.000
4.Datorii comerciale - furnizori 2.350.000
5.Efecte comerciale de plătit 5.480.000
8.Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind 5.100.000
asigurările sociale
Grupa E Active circulante nete/Datorii curente nete 3.689.000
Grupa F Total active - Datorii curente 12.271.000
Grupa G Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 9.838.000
an
2.Sume datorate instituţiilor de credit 4.125.000
4.Datorii comerciale - furnizori 1.050.000
5.Efecte comerciale de plătit 2.836.000
8.Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind 1.827.000
asigurările sociale
Grupa H Provizioane 85.500
1.Provizioane pentru beneficiile angajaţilor 10.500
3.Alte provizioane 75.000
Grupa I Venituri în avans - total 124.000
1.Subvenţii pentru investiţii 20.000
Sume de reluat într-o perioadă de până la 1 an 12.000
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de 1 an 8.000
2.Venituri în avans (ct.472) 104.000
Sume de reluat într-o perioadă de până la 1 an 73.000
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de 1 an 31.000
Grupa J Capital şi rezerve 2.308.500
I Capital (Capital subscris vărsat + Capital subscris nevărsat) 192.000
1.Capital subscris vărsat 192.000
2.Capital subscris nevărsat -
II Prime de capital 32.000
III Rezerve din reevaluare 19.000
I Rezerve 79.100
V 1.Rezerve legale 42.000
2.Rezerve statutare sau contractuale 27.300
3.Alte rezerve 9.800
Acţiuni proprii 75.000
(se calculează cu semnul -)
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 63.000
25
 (se calculează cu semnul -)
V Profitul sau pierderea reportat(ă) 430.000
Sold creditor (se calculează cu semnul +)
V Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 1.769.400
I Sold creditor (se calculează cu semnul +)
Repartizarea profitului 75.000
(se calculează cu semnul -)
Capitaluri proprii = Capitaluri total = Capital şi rezerve 2.308.500

Elementele de activ = grupa A, grupa B, grupa C

Elementele de activ = 8.565.000 + 20.799.000 + 72.000 = 29.436.000 RON

Elementele de pasiv = grupa D, grupa G, grupa H, grupa I, grupa J

Elementele de pasiv = 17.080.000 + 9.838.000 + 85.500 + 124.000 + 2.308.500 = 29.436.000
RON

Activ = Pasiv
25.050.000 = 25.050.000

Grupa E =
= grupa B (Active circulante)
+ grupa C (Cheltuieli în avans: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an)
- grupa D (Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an)
- grupa I (Venituri în avans: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an)

Grupa E = 20.799.000 + 55.000 - 17.080.000 - 85.000 = 3.689.000 RON

Grupa F =
= grupa A (Active imobilizate)
+ grupa C (Cheltuieli în avans: sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an)
+ grupa E

Grupa F = 8.565.000 + 17.000 + 3.689.000 = 12.271.000 RON

c).Verificaţi ecuaţia fundamentală a bilanţului.

Active - Datorii - Diferenţa între venituri în avans şi cheltuieli în avans - Provizioane =
Capitaluri proprii

8.565.000 + 20.799.000 - 17.080.000 - 9.838.000 - 52.000 - 85.500 = 2.308.500

2.308.500 = 2.308.500

26
 CONCLUZII

Scopul oricărei situații anuale este de a arăta rezultatul unei întreprinderi la sfărșitul
unui exercițiu financiar. La prima vedere, aceste documente par ușor de reazliat doar că
complexitatea, timpul de realizare, atenția pe care trebuie să o acorde persoana care o
realizează duc la proverbul ,,Aparențele pot sa înșele”.
Evaluarea exercițiului rezultatului exercițiului financiar este un proces foarte greu de
realizat și pe care doar o persoană specializată în domeniul economic poate să îl realizeze
împreună cu managerul care este considerat cel care a ,,cârmuit” întreprinderea astfel încât a
ajuns la acest rezultat.
Aceste situații sunt prezentate angajațiilor și vor fi luate măsuri în viitor pentru ca
aceste să fie mult mai bune la sfarșitul viitorului exercițiu financiar.
Bilanțul contabil reprezintă documentul care reflectă situația economică a firmei pe o
anumită perioadă. Prin întocmirea bilanțului contabil se realizează o prezentare succintă a
situației patrimoniale a firmei (sunt prezentate activele firmei și sursele de finanțare). Altfel
spus, este o enumerare a ceea ce deţine firma, minus ceea ce datorează.
Rolul bilanțului contabil este de a-ți oferi o imagine clară asupra finanțelor
disponibile, precum și asupra gradului de îndatorare. În funcție de rezultat:
o poți dezvolta diferite perspective de viitor;
27
 o poți identifica eventualele riscuri economice;
o poți face previziuni privind cash-flow-ul firmei;
o poți gestiona rațional resursele disponibile;
o poți identifica mai multe surse de finanțare;
o poți lua deciziile corecte pentru afacerea ta.

BIBLIOGRAFIE

1.Legea contabilităţii, legea nr.82/1991, actualizată prin OUG nr. 79 din 10 decembrie 2014,
2.OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare
anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate;
3.Ristea M., Contabilitate financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2005;
4.Ed. Bucureşti 2009, Feleagă N., Malciu L., Bunea Şt, „Bazele contabilităţii”, Ed. Edecon,
2002;
5.Pct. 29,30, 39 și 43 din Anexa1 la OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale
consolidate;
6.Suciu G., Analiză economico-financiară, Editura Infomarcket, Braşov, 2009;
7.Toma C., Dumitrean E., Berheci I., Haliga I., ,,Contabilitate financiară I”, Ed. Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005;
8.http://compa.ro/wp-content/uploads/2013/07/Situatii-financiare-2011_Bilant-si-Note2.pdf.

28
 ANEXA NR.1
BILANŢ PRESCURTAT
La data de 31.12.N

Formular 10
-lei-
Denumirea indicatorului Nr. SOLD LA:
rd. 01.01.N 31.12.N
A B 1 2
A.ACTIVE IMOBILIZATE
I.Imobilizări necorporale 01
(ct.201+203+205+206+2071+4094+208-280-290)
II.Imobilizări corporale 02
(ct.211+212+213+214+215+216+217+223+224+227+231+235+4093-281-291-2931-2935)
III.Imobilizări financiare 03
(ct.261+262+263+265+266+267*-296)
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01+02+03) 04
B.ACTIVE CIRCULANTE
I.Stocuri 05
(ct.301+302+303+321+322+/-308+323+326+327+328+331+ 332+341+ 345+ 346+347
+/-348+351+354+356+357+358+361+/-368+371+/-378 +381+/-388+4091-391-392-393
-394-395-396-397-398-din ct.4428)
II.Creanţe (sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de 1 an 06
trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
(ct.267*-296*+4092+411+413+418+425+4282+431**+436**+437**+4382 +441**+4424
+din 4428**+444**+445+446**+447**+4482 +451** +453**+456**+4582+461+4662
+473**-491-495-496+5187)
III.Investiţii pe termen scurt 07
(ct.501+505+506+507+din ct.508+5113+5114-591-595-596-598)
IV.Casa şi conturi la bănci 08
(din ct.508+5112+512+531+532+541+542)
29
 ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05+06+07+08) 09
C.CHELTUIELI ÎN AVANS 10
(ct.471) (rd. 11+12)
Sume de reluat într-o perioadă de până la 1 an (din ct.471*) 11
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de 1 an (din ct.471*) 12
D.DATORII: Sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an 13
(ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405 +408+419+421 +423+424+426
+427+4281+431***+436***+437***+4381+441***+4423+4428***+444*** +446***
+447*** +4481+451***+453***+455 +456***+457+4581+462+4661+473***+509
+5186+519)
E.ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE 14
(rd. 09+11-13-20-23-26)
F.TOTAL ACTIVE – DATORII CURENTE 15
(rd. 04+12+14)
G.DATORII: Sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an 16
(ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419 +421 +423+424 +426
+427+4281+431***+436***+437***+4381+441***+4423+4428***+444*** +446***
+447*** +4481+451***+453***+455 +456***+457+ 4581+462 +4661+473***+509
+5186+519)
H.PROVIZIOANE 17
(ct.151)
I.VENITURI ÎN AVANS 18
(rd. 19+22+25+28)
1.Subvenţii pentru investiţii 19
(ct.475) (rd. 20+21)
Sume de reluat într-o perioadă de până la 1 an (ct.475*) 20
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de 1 an (ct.475*) 21
2.Venituri înregistrate în avans 22
(ct.472) (rd. 23+24)

Sume de reluat într-o perioadă de până la 1 an (ct.472*) 23

Sume de reluat într-o perioadă mai mare de 1 an (ct.472*) 24
3.Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienţi 25
(ct.478) (rd.26+27)
Sume de reluat într-o perioadă de până la 1 an (ct.478*) 26
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de 1 an (ct.478*) 27
Fond comercial negativ 28
(ct.2075)
J.CAPITAL ŞI REZERVE
I.Capital 29
(rd. 30+31+32+33+34)
1.Capital subscris vărsat 30
(ct.1012)
2.Capital subscris nevărsat 31
(ct.1011)
3.Patrimoniul regiei 32
(ct.1015)
4.Patrimoniul institutelor de cercetare-dezvoltare 33
(ct.1018)
5.Alte elemente de capitaluri proprii 34
(ct.1031)
II.Prime de capital 35
(ct.104)
III.Rezerve din reevaluare 36
(ct.105)
IV.Rezerve 37
(ct.106)
Acţiuni proprii 38
(ct.109)
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii 39
(ct.141)
30
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 40
(ct.149)
V.PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTATĂ 41
-Sold creditor ct.117
-Sold debitor ct.117 42
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR 43
-Sold creditor ct.121
-Sold debitor ct.121 44
REPARTIZAREA PROFITULUI 45
(ct.129)
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 46
(rd. 29+35+36+37-38+39-40+41-42+43-44-45)
Patrimoniul public 47
(ct.1016)
Patrimoniul privat 48
(ct.1017)
CAPITALURI – TOTAL 49
(rd. 46+47+48) sau (rd. 49 = 04+09+10-13-16-17-18)

*)Conturi de repartizat după natura elementelor repective

**)Solduri debitoare ale conturilor respective
***)Solduri creditoare ale conturilor respective

Administrator, Întocmit,
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
………………………….. …………………………

Semnătura,

Semnătura şi ştampila unităţii

ANEXA NR.2
CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE prescurtat
La data de 31.12.N

Formular 20
-lei-
Denumirea indicatorului Nr. Realizări aferente perioadei de raportare
rd. 31.12.N-1 31.12.N
A B 1 2
1.Cifra de afaceri netă 01
(ct.701+702+703+704+705+706+707+708-709+741**+766***)
2.Alte venituri 02
(ct.711+712+721+722+725+741****+751+755+758+761+762+764+765
+766+767+768+7815)
3.Costul materiilor prime şi al consumabilelor 03
(ct.601+602-609*)
4.Cheltuieli cu personalul 04
(ct.641+642+643+644+645+646)
5.Ajustări de valoare 05
(ct.654+681+686-754-7812-7813-7814-786)
6.Alte cheltuieli 06
(ct.603+604+605+606+607+608-609*+611+612+613+614+615+621+622
+623+624+625+626+627+628+635+651+652+655+658+663+664+665
+666+667+668)
7.Impozit pe profit/venit 07
(ct.691+698)
8.PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
-profit (rd. 01+02-03-04-05-06-07) 08
-pierdere (rd. 03+04-05-06-07-01-02) 09
31
*)Conturile de repartizat după natura elementelor respective
**)rd.01 - Se înscriu veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri
***)rd.01 - Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare
contracte
de leasing (ct.766)
****)rd.02 - Se înscriu veniturile din subvenţii de exploatare altele decât cele aferente cifrei de afaceri
*****)rd.06 - Se înscriu cheltuielile cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate din Registrul
general şi
care mai au în derulare contracte de leasing (ct.666)

Administrator, Întocmit,
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
………………………….. …………………………

Semnătura,

Semnătura şi ştampila unităţii

32