UNIVERSITATEA PETROŞANI

FACULTATEA DE MINE
SPECIALIZAREA: INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE
ANUL IV

Evaluarea impactului asupra mediului a

Complexului Energetic Oltenia
-Termocentrala Rovinari-

Student,

1
 CUPRINS

Introducere 3
Capitolul 1. Poluarea mediului înconjurător 5
1.1. Poluarea mediului înconjurător și sursele de poluare 5
1.2. Industria - principala sursă de poluare 8
1.3. Situația României din punct de vedere al poluării 9
1.4. Activitatea extractivă de materii prime și materiale 10
1.5. Activitatea industrială pentru energie electrică și termică 11
1.5.1. Termocentralele pe cărbune - puternice surse de poluare a mediului 11
1.5.2. Principalele termocentrale din România 13
Capitolul 2. Evaluarea impactului asupra mediului a Complexului Energetic Oltenia 15
2.1. Descrierea Complexului Energetic Rovinari 15
2.2. Termocentrala Rovinari - prezentare 15
2.3. Strategii tematice privind poluarea aerului 17
2.4. Strategii tematice privind poluarea solului 20
2.5. Strategii tematice privind poluarea apei 21
2.6. Strategia privind prevenirea și reciclarea deșeurilor 23
2.7. Strategia tematică privind zgomotul și vibrațiile 24
2.8. Impactul asupra sănătății oamenilor 26
2.9. Strategia tematică privind poluarea radioactivă 28
2.10. Impactul asupra climei 28
2.11. Impactul asupra faunei și vegetației 29
2.12. Impactul peisagistic 29
2.13. Impactul cultural 30
2.14. Strategia pentru prevenirea situațiilor de urgență 30
Capitolul 3. Reducerea impactului poluanţilor asupra mediului înconjurător 32
3.1. Politica de mediu a Complexului Energetic Rovinari 32
3.2. Măsuri tehnice de reducere a impactului poluanţilor asupra mediului înconjurător la 33
Termocentrala Rovinari
3.3. Matricea interacțiunilor relațiilor dintre diferite forme de impact 34
3.4. Evaluarea globală a impactului asupra mediului aferentă activității 34
desfășurate de Termocentrala Rovinari
Concluzii 36
Bibliografie 37

2
 INTRODUCERE

Deteriorarea mediului presupune alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale

componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a
ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate,
în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi
valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului.
Prin poluant se înţelege orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub
formă de vapori ori de energie, radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii care,
introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune
bunurilor materiale, iar poluarea reprezintă introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate
aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o
deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime.
Poluarea este o problemă a fiecărei ţări, dar, în acelaşi timp, este şi o problemă internaţională
datorită consecinţelor social-economice pe care le poate produce (poluare transfrontieră).
Ca noţiune, protecţia mediului înconjurător a fost şi este de cele mai multe ori asociată
fenomenului de poluare, dar în realitate conţinutul acestei noţiuni este mult mai cuprinzător. Protecţia
mediului are în vedere următoarele acţiuni: gospodărirea raţională a resurselor, evitarea dezechilibrelor
prin conservarea naturii, evitarea poluării mediului precum, reconstrucţia ecologică a acestuia.
Măsurile de protecţie a mediului trebuie să cuprindă instituirea unei obligaţii, stabilirea unor
condiţii speciale şi stipularea unor interdicţii privind utilizarea raţională a resurselor naturale,
prevenirea şi combaterea poluării mediului şi a efectelor dăunătoare ale fenomenelor naturale asupra
elementelor sale componente. Toate aceste măsuri au un sigur scop şi anume cel de menţinere a
echilibrului ecologic în vederea asigurării unor condiţii de viaţă şi de muncă tot mai bune generaţiilor
viitoare.
Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore, dezastruoase, asupra
mediului înconjurător. Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizică, biologică sau chimică în
atmosferă poate fi denumită poluare a aerului și apare atunci când orice gaz nociv, praf sau fum, intră
în atmosferă și afectează plantele, animalele precum și ființele umane.
Implicit, poluarea aerului presupune poluarea atmosferei și astfel orice gaz sau substanță care
patrund în atmosferă pot crea dezechilibre nedorite pe termen mediu și lung. De aceea, subțierea
stratului de ozon din atmosferă (cel care ne protejează de efectele negative ale radiațiilor
ultraviolete) cauzat de poluarea aerului reprezintă o amenințare majoră pentru existența ecosistemelor
de pe planetă și reprezintă provocarea supremă pe care omenirea trebuie să o depășească în ciuda
diferendelor politice de pe scena internațională.
Poluarea atmosferică dăunează sănătății umane și mediului. În Europa, emisiile multor poluanți
atmosferici au scăzut substanțial în ultimele decenii, determinând o îmbunătățire a calității aerului în
regiune. Cu toate acestea, concentrațiile poluanților atmosferici continuă să fie foarte mari, iar
problemele legate de calitatea aerului persistă. O proporție semnificativă a populației Europei locuiește
în zone, în special orașe, unde apar depășiri ale standardelor de calitate a aerului: poluarea cu ozon,
dioxid de azot și pulberi în suspensie (PM) induce riscuri grave pentru sănătate. Mai multe țări au

3
depășit în 2020 una sau mai multe limite de emisie la patru poluanți atmosferici importanți. Reducerea
poluării atmosferice rămâne așadar importantă.
Indiferent de activitățile pe care le întreprinde, omul poate cauza rău naturii prin deversarea de
substanțe toxice în ape, contaminarea solului și eliminarea gazelor poluante în atmosferă. Periclitând
natura, omul se periclitează pe sine. Deși este un fenomen inevitabil în multe privințe, poluarea ar putea
fi ținută sub control, ba chiar, la un moment dat în viitor, redusă. Oricât de idealist ar suna, poate chiar
mult prea ambițios pentru momentul prezent, poluarea zero este un țel la care ar trebui să aspirăm ca
umanitate în întregime, spre bunul mers al lucrurilor. 
Bineînțeles, în practică, totul este mai complicat. Actualmente, nu beneficiem de tehnica și
știința necesare pentru transformarea acestui vis în realitate. Cu toate acestea, conlucrând, există
posibilitatea să ajungem, eventual, la relația om-mediu cea mai apropiată de perfecțiune. Fiecare gest,
oricât de mic, contează, având un ecou profund pentru imaginea de ansamblu care se încearcă a fi
conturată.

4
 Capitolul 1. Poluarea mediului înconjurător

1.1.Poluarea mediului înconjurător și sursele de poluare

În ultimele decade, poluarea a devenit o problematică globală care a ajuns să afecteze atât
natura, cât și calitatea de viață a oamenilor. Astfel, e important să înțelegi efectele nefaste pe care
fenomenul poluării le-a adus asupra întregii umanități și, în special, asupra mediului. Deși este vorba de
o reacție circulară (omul poluează, iar poluarea afectează omul, suprimându-i posibilitățile de evoluție),
s-au luat relativ puține măsuri pentru a combate acest fenomen.
Indiferent de activitățile pe care le întreprinde, omul poate cauza rău naturii prin deversarea de
substanțe toxice în ape, contaminarea solului și eliminarea gazelor poluante în atmosferă. Periclitând
natura, omul se periclitează pe sine. Deși este un fenomen inevitabil în multe privințe, poluarea ar putea
fi ținută sub control, ba chiar, la un moment dat în viitor, redusă. Oricât de idealist ar suna, poate chiar
mult prea ambițios pentru momentul prezent, poluarea zero este un țel la care ar trebui să aspirăm ca
umanitate în întregime, spre bunul mers al lucrurilor. 
Bineînțeles, în practică, totul este mai complicat. Actualmente, nu beneficiem de tehnica și
știința necesare pentru transformarea acestui vis în realitate. Cu toate acestea, conlucrând, există
posibilitatea să ajungem, eventual, la relația om-mediu cea mai apropiată de perfecțiune. Fiecare gest,
oricât de mic, contează, având un ecou profund pentru imaginea de ansamblu care se încearcă a fi
conturată.
Întreaga lume trebuie să știe despre poluarea mediului și să ia măsuri pentru a o reduce,
deoarece efectele negative ale poluării sunt grave și potențial fatale. Toate tipurile de poluare sunt
dăunătoare sănătății umane și a viețuitoarelor sălbatice și contribuie la schimbările climatice, care pun
întreaga planetă în pericol.
Surse de poluare
Sursele de poluare ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:
 surse de impurificare cu particule solide;
 surse de impurificare cu gaze şi vapori.
De asemenea, sursele de poluare se împart în surse naturale şi surse artificiale (antropice):
 Surse naturale de poluare sunt: erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine,
emisiile de compuşi organici volatili din plante, emanaţiile de gaze din sol, poluarea produsă de
procese naturale de descompunere în sol a substanţelor organice, incendiile de păduri etc.
 Sursele artificiale de poluare sunt reprezentate de: arderea combustibililor fosili şi nefosili în
producerea de energie electrică, transporturi, industrie şi gospodării; procese industriale şi utilizarea
solvenţilor, de exemplu, în industria chimică şi extractivă; agricultură; tratarea deşeurilor etc.
Efectele poluării aerului
Gazele cu efect de seră, cum sunt cele rezultate de la arderea combustibililor fosili și metanul,
contribuie la poluarea aerului și amplifică schimbările climatice prin creșterea temperaturii planetei.
Apoi, printr-un cerc vicios, schimbările climatice înrăutățesc un anumit tip de poluare a aerului.

5
 O reacție între emisiile de la arderea combustibililor fosili și lumina solară creează smogul, o
ceață gălbuie sau negricioasă, cunoscută și sub denumirea de ”ozon de la nivelul solului”. Schimbările
climatice creează, de asemenea, mai mulți poluanți alergeni ai aerului, cum ar fi mucegaiul cauzat de
condițiile de umezeală și polenul cauzat de sezonul de polenizare mai lung și producția crescută de
polen.
Poluarea aerului poate avea efecte grave
asupra sănătății oamenilor. Expunerea la niveluri
ridicate ale poluanților din aer poate duce la iritații
ale ochilor, nasului și gâtului, strănut, tuse și
dificultăți în respirație și crește riscul de atac de
cord. Poluarea aerului poate, de asemenea, exacerba
afecțiunile pulmonare și cardiace existente, cum ar fi
astmul. Smogul poate irita ochii și gâtul și afecta
plămânii.
Copii, vârstnicii și persoanele care lucrează sau fac sport în aer liber sunt expuși unui risc mai
mare. Cele mai expuse riscului sunt persoanele cu astm sau alergii, deoarece poluanții le pot agrava
simptomele și declanșa crize de astm.
În întreaga lume, schimbările climatice provoacă mai multe perioade de secetă, valuri de
căldură, creșterea nivelului mării, furtuni și încălzirea oceanelor, care afectează speciile de animale prin
distrugerea habitatelor lor naturale.
Un studiu publicat în jurnalul European Journal of Preventive Cardiology, a reprodus nivelul de
poluare din centrul orașelor, rezultatele sale arătând faptul că doar două ore de expunere la acel aer
poluat pot afecta inima și vasele de sânge pentru o zi întreagă.

6
 Mai mult decât atât, un studiu prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de
Cardiologie din 2019 a arătat că zonele puternic poluate au o pondere mai mare a intervențiilor de
angioplastie comparativ cu regiunile mai puțin poluate. În cadrul aceluiași eveniment a fost
publicat noul ghid al Societății Europene de Cardiologie pentru diagnosticul și managementul
sindromului coronarian cronic, ghid care a inclus poluarea aerului și zgomotul ambiental drept
factori care cresc riscul pacienților de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular
cerebral.
În ceea ce privește influența nocivă a emisiei particulelor asupra sănătății respiratorii, un studiu
dezbătut în cadrul Congresului Internațional al Societății Europene de Boli Respiratorii 2018, a
demonstrat un impact semnificativ în cazul persoanelor care lucrează în mijloacele de transport în
comun. Și persoanele care lucrează în restaurantele unde se gătește kebab au un risc crescut de a
dezvolta boli respiratorii, deoarece nivelul de poluare din incintă este de 5 ori mai mare comparativ cu
cel din exterior.
Particulele atmosferice s-au dovedit a fi nocive sănătății și din punct de vedere neurologic.
Un studiu prezentat în cadrul Congresului European de Neurologie din 2020 a evidențiat un risc
semnificativ crescut de a dezvolta scleroză multiplă (cu 29% mai mare) pentru locuitorii
mediului urban, unde aerul conține particule de materie peste limita admisă.
PM2.5 sunt particule atmosferice care au diametrul mai mic de 2,5 microni. Acestea includ
atât emiterile directe – praf, fum, polen, particule de sol – cât și particule care se formează direct în
atmosferă. Există numeroase studii ale căror rezultate asociază efectele emisiei de particule PM2.5 și
PM10 în atmosferă, cu alterarea stării de sănătate, atât din punct de vedere respirator cât și
cardiovascular.
Efectele poluării solului
Poluanții din sol, cel mai adesea proveniți din surse industriale, defrișări și eliminarea
necorespunzătoare a deșeurilor, pun animalele și
plantele în pericol. Solul poluat cu substanțe
chimice devine infertil și incapabil să susțină
culturile agricole și alte plante. Acest lucru
împiedică producția de alimente și poate duce la
malnutriție în comunitățile locale.
Dacă poluanții din sol ajung în alimente,
oricine le consumă se poate îmbolnăvi. Solul
contaminat poate provoca, de asemenea, afecțiuni

prin contact cu pielea sau prin inhalare.,

Efectele poluării apei

Poluanții din apă, rezultați din gunoi,
deversările de petrol, scurgerile de ape uzate și

7
scurgerile de pe câmpurile agricole, șantierele de construcții și fabrici, afectează speciile de plante și
animale native.
Consumul de apă contaminată cu apă de canalizare poate provoca afecțiuni și probleme
digestive la oameni. Poluanți precum mercurul din pește și fructele de mare pot duce la probleme grave
de sănătate, în special la copii și femeile însărcinate.
1.2. Industria - principala sursă de poluare

Performanţa de mediu a industriei s-a îmbunătăţit în ultimele decenii. S-au produs schimbări din
numeroase motive: reglementări de mediu mai stricte, îmbunătăţiri ale eficienţei energetice, o tendinţă
generală a industriei de a renunţa la anumite tipuri de industrii prelucrătoare cum ar fi cea grea şi mai
poluantă şi participarea companiilor la sisteme voluntare orientate spre reducerea impactului lor asupra
mediului. În ciuda acestor îmbunătăţiri, industria continuă în prezent să fie responsabilă pentru o
povară semnificativă asupra mediului nostru în ceea ce priveşte poluarea şi deşeurile generate de acest
sector.
Sectoarele industriale aduc multe beneficii economice şi sociale importante: acestea produc
bunuri şi produse, generează locuri de muncă şi venituri fiscale. Cu toate acestea, cele mai mari
instalaţii industriale din Europa sunt responsabile de o proporţie semnificativă din totalul emisiilor de
poluanţi atmosferici importanți şi gaze cu efect de seră (GES) , precum şi de alte efecte asupra
mediului, inclusiv eliberarea de poluanţi în apă şi în sol, generarea de deşeuri şi consumul de energie.
Atât documentul The Atlas, cât și din numeroase studii de specialitate, poziționează emisiile de
particule PM2.5 provenite din activitățile desfășurate în sectorul industrial pe primul loc în rândul
factorilor de poluare din orașele europene. Astfe, industria joacă un rol cheie în numeroase orașe, fiind
responsabilă de un procent de 27% din totalul factorilor poluanți:
-activitățile industriale (27%);
-agricultura (19%);
-transportul maritim (18%);
-transportul terestru (14%);
-sectorul rezidențial (13%).

8
 1.3. Situația României din punct de vedere al poluării

România se confruntă în momentul de față cu o situație complexă din punct de vedere al

poluării mediului înconjurător.
În funcție de specificul fiecărei surse, poluarea industrială poate fi clasificată pe domenii de
activitate astfel:
 activitatea extractivă de materii prime și materiale:
 combustibili;
 mineruri;
 materiale de construcție;
 altele;
 activitatea industrială pentru:
 enegie electrică și termică;
 metalurgie feroasă și neferoasă;
 chimie;
 materiale de construcție;
 exploatarea și prelucrarea lemnului;
 industrie ușoară;
 industrie alimentară;
 altele.
România, al doilea poluator din UE, prin centralele pe cărbuni
9
 România este a doua cea mai poluantă țară din Uniunea Europeană în privința centralelor pe
cărbuni, potrivit unui raport dat publicitații de către Health and Environment Alliance (HEAL). Țara
noastră este depășită doar de Polonia în ceea ce privește cantitatea de substanțe poluante eliberate în
atmosferă de cosurile centralelor, fiind urmată de Germania. La nivelul Uniunii Europene, acest factor
de poluare este responsabil în fiecare an pentru 18.200 de morți premature, aproximativ 8.500 de cazuri
noi de bronșita cronică și peste 4 milioane de zile de lucru pierdute. În termeni economici, impactul
arderii cărbunelui în Europa costă aproximativ 42,8 miliarde deeuro pe an. Aceste costuri sunt asociate
în mare parte cu afecțiunile respiratorii și cardiovasculare ce reprezinta două tipuri principale de boli
cronice în Europa.
Împreună, centralele pe cărbune din Polonia, Romania și Germania sunt responsabile pentru
mai mult de jumătate din impactul total al acestor instalații asupra sănătății umane. Greenpeace a
organizat la Galați un protest inedit față de construirea unei termocentrale pe cărbuni de către firma
italiană Enel, investiție care, în opinia organizației, va afecta sănătatea locuitorilor mai bine de patru
decenii de acum încolo. Activiștii Greenpeace spun că termoelectrocentrala, care ar urma sa ardă 200
de tone de cărbune zilnic, urmează să polueze masiv municipiul.
Dintre cele mai poluante 20 de centrale pe cărbune din UE, cinci sunt instalațiile românești de
la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu-Severin, Ișalnita și Minția. Acest fapt pune România pe poziția
secundă într-un clasament al celor mai poluate țări din UE în privința centralelor pe cărbuni.
Poluarea aerului în România
În documentul The Atlas au fost analizate numai două orașe din România, Iași și București.
Dacă țara noastră se poziționează aproximativ bine din punct de vedere al respectării limitelor
standardelor UE, atât în cazul emisiei de particule PM2.5 cât și în cazul particulelor PM10, când vine
vorba despre recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, ne încadrăm în grupul țărilor care nu pot
menține o valoare apropiată mediei recomandate.
În ceea ce privește principalii factori poluanți întâlniți în București, pe primele locuri se
află activitățile industriale, sectorul rezidențial și transportul terestru. Conform documentului, emisiile
de particule PM2.5 asociate sectorului rezidențial includ emisiile provenite din dispozitivele de
încălzire casnică (șemineuri, sobe), boilere și din cuptoare de gătit și încălzit întâlnite în activitățile
comerciale, instituționale sau rezidențiale.
În cazul factorilor poluanți întâlniți în Iași, statisticile sunt asemănătoare Bucureștiului, însă este
întâlnită o pondere puțin mai ridicată a categoriei „altor tipuri de emisii”. Aceasta poate include
extracția și distribuirea combustibililor fosili, utilizarea solvenților, alte surse de transport (feroviare,
aeriene), tratarea și eliminarea deșeurilor, emisiile de NOx și așa mai departe.
România ocupă locul opt în Europa la numărul morților din cauza poluării, la suta de mii de
locuitori, conform unui raport al organizației GAHP. Peste 20.000 de români mor anual din cauza
poluării. În marile orașe, cei mai importanți factori de poluare sunt mașinile și construcțiile. În
București, senzorii nou instalați de o asociere independentă de organizații arată că poluarea aerului este
mai ridicată decât o arată datele oficiale.
Poluarea aerului este provocată cel mai mult de traficul rutier si de construcții, în marile orașe.
Apele din România, sunt pe lista de poluare. Bucureștiul a devenit cea mai aglomerată și poluată
capitală europeană. Acest lucru are impact semnificativ asupra calității vieții și sănătății oamenilor.
Efectele poluării asupra oamenilor sunt bolile ce le deteriorează grav sănătatea. Acestea sunt infecțiile

10
respiratorii, cancerul pulmonar, boala cardiacă ischemică și accidente vasculare cerebrale.
România ocupă locul 45 în lume la numărul de morți corelate cu poluarea. La nivel european,
România ocupă locul 8 la morți provocate de poluare, raportate la suta de mii de locuitori. La nivelul
anului 2017, în România au murit 20.755 de oameni din cauza poluării: 15.126 din cauza poluării
aerului, 3.483 din cauza plumbului, 2.022 din cauza poluării locului de muncă și doar 123 din cauza
poluării apei, conform raportului GAHP.
Locuim într-o țară în care ne putem bucura de multe locuri superbe, de la castele până la păduri
verzi și răcoroase, de la lacuri mici până la Marea Neagră. Însă această frumusețe, deseori ne este furată
de sticla de plastic ce-a fost aruncată pe malul unui râu, sau de grămezile de gunoi împrăștiate de-a
lungul unei poiene. Fericirea descoperirii unui loc nou, se poate transforma în dezamăgire, căci printre
flori și iarbă se ascund pungi și sticle, doze de suc și chiștoace.

1.4. Activitatea extractivă de materii prime și materiale

Energia electrică este în prezent una din cele mai folosite forme de energie. Energia electrică
este o formă nepoluantă de energie dar, de cele mai multe ori, producerea acesteia se realizează pe
baza proceselor de ardere a cărbunilor de pământ, gazelor naturale și păcurii în termocentrale. În
urma acestor procese sunt eliberate în atmosfera înconjurătoare cantități însemnate de oxid de
carbon, bioxid de carbon, oxizi de sulf și îndeosebi SO2, oxizi de azot (NO/NO2), hidrocarburi
nearse, săruri volatile (cloruri, fluoruri, sulfați), vapori de apă etc.
În România, peste 30% din totalul energiei electrice este produsă în termocentrale pe
cărbune, acestea fiind de obicei localizate în jurul marilor bazine miniere, dar și în zona marilor
aglomerări urbane puternic industrializate.

1.5. Activitatea industrială pentru energie electrică și termică

1.5.1. Termocentralele pe cărbune - puternice surse de poluare a mediului

Definiţia termocentralei
O centrală termoelectrică sau termocentrală este o centrală electrică care produce curent electric
pe baza conversiei energiei termice obţinută prin arderea combustibillilor. Curentul electric este produs
de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur, turbine cu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu
ardere internă. Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (cărbune, deşeuri sau biomasă),
lichizi (păcură) sau gazoşi (gaz natural).
Uneori sunt considerate termocentrale şi cele care transformă energia termică provenită din alte
surse, cum ar fi energia nucleară, solară sau geotermală, însă construcţia acestora diferă întrucâtva de
cea a centralelor care se bazează pe ardere.

Clasificarea termocentralelor după destinație

 Centrale termoelectrice (CTE), care produc în special curent electric, căldura fiind un produs
secundar. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine cu
abur cu condensaţie sau cu turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se construiesc având la
bază un ciclu combinat abur-gaz.
11
  Centrale electrice de termoficare (CET), care produc în cogenerare atât curent electric, cât şi
căldură, care iarna predomină. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în
special cu turbine cu abur cu contrapresiune.

Funcționarea termocentralelor
De obicei termocentralele funcţionează pe baza unui ciclu Clausius-Rankine. Sursa termică,
cazanul, încălzeşte şi vaporizează apa. Aburul produs se destinde într-o turbină cu abur producând
lucru mecanic. Apoi, aburul este condensat într-un condensator. Apa condensată este pompată din nou
în cazan şi ciclul se reia.
Turbina antrenează un generator de curent alternativ (alternator), care transformă lucrul
mecanic în energie electrică, de obicei la tensiunea de 6000 V şi frecvenţa de 50 Hz în Europa,
respectiv 60 Hz în America de Nord şi mare parte din America de Sud.

Schema clasică a unei termocentrale bazată pe cărbune

1. Turn de răcire 10. Ventile de reglare ale turbinei 19. Supraîncălzitor

2. Pompa circuitului de răcire al 11. Turbină cu abur de înaltă
20. Ventilator de aer
condensatorului presiune
12
3. Linie electrică de înaltă tensiune 12. Degazor 21. Supraîncălzitor intermediar
4. Transformator ridicător de 13. Preîncălzitor de joasă presiune
22. Priza de aer necesar arderii
tensiune (PJP)
5. Generator electric de curent
14. Bandă de alimentare cu cărbune 23. Economizor
alternativ
6. Turbină cu abur de joasă 15. Buncăr de cărbune, eventual cu
24. Preîncălzitor de aer
presiune turn de uscare
7. Pompă de joasă presiune 16. Moară de cărbune 25. Electrofiltru pentru cenuşă
26. Exhaustor (ventilator de gaze
8. Condensator 17. Tamburul cazanului
arse)
9. Turbină cu abur de medie
18. Evacuarea cenuşii 27. Coş de fum
presiune
Sursa: http://ro.wikipedia.org

Termocentralele pe cărbune sunt poluatori importanți, deosebit de complecși. Coșurile de

evacuare ale gazelor de ardere reprezintă sursele înalte de poluare a mediului în timp ce haldele de
cenușă sursele joase.
Sursele înalte evacuează în atmosferă cantități mari de poluanți gazoși, pulberi metalice și
cenuși zburătoare. Poluanții de acest gen sunt dispersați pe distanțe mari, funcție de:
 înălțimea coșului;
 viteza gazelor la ieșirea de pe coș;
 direcția și intensitatea curenților de aer.
În prezent, când din ce în ce mai mult se folosește combustibilul solid pentru producerea
energiei electrice, centralele electrice au devenit o sursă importantă de poluare a mediului
înconjurător.
Cantitatea și felul poluanților sunt dependente de calitatea combustibililor fosili folosiți și de
tehnologia fiecărei centrale termoelectrice. În general, emisiile termocentralelor constau în: CO 2,
CO, SO2NO, NO2, vapori de apă, hidrocarburi, săruri volatile (cloruri, fluoruri, sulfați etc.).
Un coș de termocentrală de mare capacitate împrăștie zilnic în atmosferă 3-5 vagoane praf de
cărbune nears și cenușă și 500 tone, suspensii pe care vântul le antrenează în jurul termocentralei pe
o rază de 25 km.
Acțiunea termocentralelor se mai poate clasifica și din punctul de vedere al impactului
produs de poluanți asupra diferitelor compartimente ale mediului înconjurător. Din acest punct de
vedere, impactul pe care-l au termocentralele pe cărbune poate fi:
 Impact estetic;
 Impact climatic;
 Impact asupra apelor subterane și a celor de suprafață;
 Impact asupra solului;
 Impact asupra vegetației;
 Impact asupra sănătății oamenilor .

13
 1.5.2. Principalele termocentrale din România

Tabelul 1. Principalele termocentrale din România

Centrala Puterea Puteri unitare (MW la Perioada punerii
inst. (MW) punerea în funcțiune) în funcțiune
TURCENI 2310 7x330 1978/1987
ROVINARI 1720 2x200+4x330 1972/1979
DEVA-MINTIA 1260 6x210 1969/1980
ISALNITA 1035 3x50+1x55+2x100+2x315 1965/1976
BRAILA 960 3x210+1x330 1973/1979
BRAZI 910 6x50+2x105+2x200 1961/1986
LUDUS IERNUT 800 4x100+2x200 1963/1967
BORZESTI 655 3x25+2x50+1x60+1x210 1955/1969
BUCURESTI SUD 550 2x50+2x100+2x125 1965/1975
GALATI 535 2x60+1x100+3x105 1969/1980
CRAIOVA II 300 2x150
În ultimii ani multe grupuri energetice au fost închise şi valorificate ca deşeuri de fier vechi. Au
fost efectuate însă modernizări la principalele centrale din Sistemul Energetic, în special grupurile
energetice de la Turceni, Rovinari şi Işalniţa.

14
 Capitolul 2. Evaluarea impactului asupra mediului a Complexului Energetic Oltenia

2.1. Descrierea Complexului Energetic Rovinari

Data înfiinţării
Complexul Energetic Rovinari este o companie de stat producătoare de energie electrică și
termică, pe bază de lignit. Compania a fost înființată la 1 aprilie 2004, prin fuziunea unității de
producere a energiei Electrocentrale Rovinari (pe atunci parte a Termoelectrica) cu minele de lignit
Rovinari, Tismana și Pinoasa, deținute anterior de Compania Națională a Lignitului Oltenia.Obiectul de
activitate
CE Oltenia produce energie electrică și energie temică (în special pentru orașul Craiova) și
vinde cărbune terților (în special producătorilor de energie electrică). Principala materie primă folosită
pentru producerea energiei este lignitul extras din propriile cariere din bazinul minier Oltenia.
Vânzările de energie electrică sunt efectuate:
 pe piața en-gross de energie electrică:
– piata contractelor bilaterale (PCSU, PCCB-LE, PCCB-NC);
– piata pentru ziua urmatoare;
– piata intraday;
– piata de echilibrare.
 piața en-detail:
– pentru consumatori casnici;
– pentru consumatori noncasnici.
 Complexul Energetic Oltenia mai obține venituri din punerea la dispoziția Dispeceratului
Energetic Național a grupurilor energetice pe piața serviciilor tehnologice de sistem și din bonusul de
cogenerare.
Strategie
Strategia globală a companiei este o strategie de consolidare a poziției din piața de energie, în

15
contextul în care această piață denotă un grad de predictibilitate redus coroborat cu o scădere însemnată
a consumului de energie la nivel național și apariția de noi producători care beneficiază de o schemă de
ajutor destul de generoasă din partea statului.
Strategia societății a fost elaborată în urma analizei mediului extern, intern și concurențial, fiind
structurata pe trei niveluri strategice: strategia corporatistă, strategia afacerii și strategia operațională.

2.2. Termocentrala Rovinari - prezentare

Complexul Energetic Rovinari este o companie de stat producătoare de energie electrică și

termică, pe bază de lignit. Compania a fost înființată la 1 aprilie 2004, prin fuziunea unității de
producere a energiei Electrocentralei Rovinari (pe atunci parte a Termoelectrica) cu minele de lignit
Rovinari, Tismana și Pinoasa, deținute anterior de Compania Națională a Lignitului Oltenia.
Termocentrala Rovinari are o putere instalată de 1.320 MW, formată din blocurile energetice nr. 3,
4, 5 și 6, puse în funcțiune în perioada 1976-1979. Acționarul majoritar al companiei este Ministerul
Economiei.
Cele trei complexuri energetice din Oltenia (CE Turceni, CE Rovinari și CE Craiova)
acoperă circa o treime din producția de electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica și
Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din țară.
Centrala termoelectrică Rovinari,
componentă a Complexului Energetic
Rovinari, produce energie electrică şi
termică prin arderea combustibililor fosili
(lignit, păcură şi gaze naturale).
Centrala termoelectrică Rovinari
are o putere instalată de 1320 MW, având
în componenţă 4 grupuri energetice cu
puterea nominală de 330 MW, fiind
amplasată pe malul drept al râului Jiu,
care furnizează apa de răcire necesară
funcţionării centralei şi înapropierea căilor
de comunicaţie rutieră şi feroviară dintre
Târgu Jiu şi Bucureşti.

Termocentrala Rovinari – date tehnice

 Cazan:
 tip: Benson, construcţie turn;
 presiune abur viu 196 ata;
 temperatură abur viu 540 °C;
 temperatură apa de alimentare 260 °C;
 presiune apă de alimentare 251 ata;
 debitul de abur la intrarea în supraîncălzitorul intermediar 974 t/h;
 presiunea aburului la intrare în supraîncălzitorul intermediar 51,2 ata;
 presiunea aburului la ieşire din supraîncălzitorul intermediar 49,2 ata;
 temperatura aburului la intrare în supraîncălzitorul intermediar 348 °C;
 temperatura aburului la ieşire din supraîncălzitorul intermediar 540 °C.

16
 Turbina:
 viteza de rotaţie 3.000 rot/min;
 debitul de abur la intrare în corpul de înaltă presiune 984 t/h;
 presiunea aburului la intrare în corpul de înaltă presiune 186 ata;
 temperatura aburului la intrare în corpul de înaltă presiune 535 °C;
 debitul de abur la intrare în corpul de medie presiune 921 t/h;
 presiunea aburului la intrare în corpul de medie presiune 43,1 ata;
 temperatura aburului la intrare în corpul de medie presiune 535 °C.
 Generator:
 Puterea activă 330 MW;
 Putere aparentă 388 MVA;
 Coş φ 0,85;
 Turaţia 3.000 rot/min.

Sursa: http://www.cerovinari.ro
Schema de principiu pentru o termocentrală pe cărbune

2.3. Strategii tematice privind poluarea aerului

17
Metode pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu:
o Ventilatoare de gaze de ardere – câte două pe fiecare cazan – care aspiră gazele arse din focar spre
coşul de fum trecând mai întâi prin preîncălzitorii de aer rotativ şi electrofiltre;
o Două electrofiltre pe fiecare cazan pentru reţinerea pulberilor de cenuşă;
o Instalaţii de dispersie a noxelor în aer: 2 coşuri de fum – un coş preia gazele de ardere de la 2
blocuri enegetice, cu caracteristicile: înălţime 220 m, diametrul interior la vârf 8,8 m,
diametrul interior la bază 12 m;
o Instalaţii de desprăfuire pentru aerul impurificat cu praf de cărbune evacuat prin instalaţia de
ventilaţie mecanică de la concasarea cărbunelui;
o Instalaţii de stropire în depozitul de zgură şi cenuşă pentru evitarea spulberărilor de pulberi de
cenuşă uscată.

Tabelul 2. Metode pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu

Faza de proces Punctul Poluant Echipament de Propus sau existent
de emisie depoluare identificat
Ardere combustibili Coș de Pulberi Instalaţie de -Existente
fosili - evacuare fum nr. 2 de desprăfuire: -Concentrația de pulberi în
gaze de ardere și nr. 3 cenuşă electrofiltru gazele de ardere la ieșirea din
(IMA 1+ IMA 2) electrofiltre este:
C3-50 mg/Nmc;
C4-100 mg/Nmc;
C5-300 mg/Nmc;
C6-300 mg/Nmc;
Modernizarea electrofiltrelor
se face conform Planului de
acțiuni
Ardere combustibili Coș de Oxizi de Măsuri primare de Propuse conform Planului de
fosili - evacuare fum nr. 2 azot NOx reducere a oxizilor de acțiuni
gaze de ardere și nr.3 azot (reglare ardere,
(IMA 1+ IMA 2) arzătoare cu formare
de NOx redus)
Ardere combustibili Coș de Bioxid Instalaţii de desulfurare Propuse conform Planului de
fosili - evacuare gaze fum nr. 2 de - metoda umedă cu acțiuni
de ardere și nr.3 sulf SOx calcar
(IMA1+ IMA 2)

Poluarea atmosferică - Emisiile

Surse de poluare:
- gazele de ardere: SO2, NOX, pulberi evacuate în atmosferă prin coşurile de fum;
- stocarea, transport şi concasare cărbune: praf de cărbune, CO (accidental datorită autoaprinderii);
- stocarea păcurii: vapori de hidrocarburi;

18
- stocarea HCl şi NaOH: emisii (vapori) de HCl şi NaOH;
- traficul intern: NOx, CH4, CO, POP, metale grele (Pb, Cd, Hg);

Tabelul 3. Valori limită de emisie pentru instalaţiile de ardere de la C.E. Rovinari

Poluant Tip de VLE (mg/Nmc) Măsura BAT
combustibil conf. HG nr. 541/2003 conf .
IMA 1 IMA 2 BREF-BAT
SO2 Solid 400 400 20 - 200 Combustibil cu conţinut
(lignit) începând cu începând cu scăzut de sulf; Desulfurarea
31.12.2013 31.12.2011 gazelor reziduale;
NOx Solid 500 500 50 - 200 Măsuri primare
(lignit) 200 200 începând (+)
începând cu cu 31.12.2017 SCR; SCNR;
31.12.2015
Pulberi Solid 50 50 5 - 20 ESP în combinaţie cu
(lignit) începând cu începând cu spălarea gazelor reziduale
01.01.2013 01.01.2011
În urma negocierilor privind Capitolul 22 MEDIU, referitoare la conformarea la prevederile
Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile
mari de ardere s-au stabilit următoarele plafoane de emisie aferente perioadei 2007- 2017:

Tabelul 4. Plafoanele de emisie pe care C.E. Rovinari trebuie să le respecte

Plafoane de Emisie Complexul Energetic Rovinari (tone/an)
IMA 1 IMA 2 Unitate noua
Anul SO2 NOx Pulberi SO2 NOx Pulberi SO2 NOx Pulberi
2007 62145 9921 1159 62953 10046 4282 - - -
2008 58233 9337 1140 37810 5024 2141 - - -
2009 42335 9337 1140 38965 5024 2141 - - -
2010 43535 9337 1140 3370 4313 426 1095 2324 349
2011 35920 9337 1140 3370 4313 426 1095 2324 349
2012 3370 4313 426 6740 8626 852 1095 2324 349
2013 3370 4313 426 6740 8626 852 1095 2324 349
2014 3370 4313 426 6740 8626 852 1095 2324 349
2015 3370 1645 426 6740 8626 852 1095 2324 349
2016 6740 3290 852 3370 1645 426 1095 2324 349
2017 6740 3290 852 3370 1645 426 1095 2324 349

În cazul nerespectării angajamentelor asumate, autorităţile competente vor aplica sancţiuni,

inclusiv măsuri de suspendarea activităţii şi închiderea instalaţiei mari de ardere.

Poluarea atmosferică - Imisiile

Valori limită admise - conform Ordinului nr. 592/2002 - privind stabilirea valorile limită, a
valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de
azot,
pulberilor în suspensie (PM 10 şi PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi
ozonului în aerul înconjurător, pentru anumiţi poluanţi în mediul înconjurător.
19
 Tabelul 5. Valori limită de admise conform Ordinului nr. 592/2002
Poluant Timp de Valori limită de admise
mediere conform Ordinului nr. 592/2002
Oxizi de sulf 1h 3
350 µ g/m Protecţie sănătate umană din 01.01.2007
24 h 3
125 µ g/m Protecţie sănătate umană din 01.01.2007
an 3
20 µ g/m Protecţie ecosisteme din 01.01.2007
Oxizi de azot 1h 3
200 µ g/m Protecţie sănătate umană din 01.01.2010
an 3
40 µ g/m Protecţie sănătate umană din 01.01.2010
3
30 µ g/m Protecţie vegetaţie din 01.01.2007
Pulberi PM 10 24 h 3
50 µ g/m Protecţie sănătate umană din 01.01.2007

Concentraţie maximă admisă (mg/mc)

Poluant Medie de scurtă durată 30 min Medie de lungă durată 24 h
TSP 0,5 0,15

Imisiile sunt determinate de APM Gorj sau estimate prin calcul, utilizând modele
matematice de calcul. Modelul poate include atât surse punctuale cât şi surse de suprafaţă.
Modelele matematice au rezultate mai bune când sunt utilizate pentru estimări imediate pe
intervale mari de timp (anuale, lunare) și prezintă mari incertitudini când sunt utilizate pentru
estimări pe intervale mici de timp (zilnice, orare). Estimarea imisiilor se realizează numai la
solicitarea autorităților de protecția mediului și la efectuarea studiilor de impact sau bilanțurilor de
mediu.

2.4. Strategii tematice privind poluarea solului

Metode pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu:

o Platformă placată antiacid şi prevăzută cu rigole dimensionate să poată prelua orice deversare
accidentală de acid clorhidric şi hidroxid de sodiu din cisternele şi vasele de consum;
o Pardoseală placată anticoroziv şi prevăzută cu cuve care să preia deversările accidentale de amoniac
din vasele de amoniac amplasate în gospodăria de reactivi;
o Instalaţii de stropire în depozitul de zgură şi cenuşă pentru evitarea spulberărilor de pulberi de
cenuşă uscată;
o Batal de pămint construit in jurul platformelor pe care sunt amplasate rezervoarele de păcură şi cele
de combustibili lichizi (ulei, motorină).
Zona în care este amplasată Termocentrala Rovinari este o zonă industrială; solul din
incintă este teren de folosinţă mai puţin sensibilă, în timp ce solul din exteriorul centralei se
încadrează în categoria de teren de folosinţă sensibilă.
20
 Poluarea solului în incinta Termocentrala Rovinari şi în zonele învecinate se datorează în
primul rând antrenării de vânt a prafului de cărbune şi pulberilor de cenuşă, precum şi scurgerilor
accidentale de păcură, uleiuri şi reactivi chimici.

Tabelul 6. Valori de referinţă pentru indicatorii analizaţi în probele de sol conform

OM nr.756/1997 privind evaluarea poluării mediului
Indicator Valori Prag de alertă Prag de intervenţie
normale (mg/kg substanță uscată) (mg/kg substanță uscată)
(mg/kg Folosinţă Folosinţă mai Folosinţă Folosinţă mai
substanță sensibilă puţin sensibilă sensibilă puţin sensibilă
uscată)
Cd 1 3 5 5 10
Co 15 30 100 50 250
Cu 20 100 250 200 500
Mn 900 1500 2000 2500 4000
Ni 20 75 200 150 500
Pb 20 50 250 100 1000
Zn 100 300 700 600 1500
Sulfaţi - 2000 5000 10000 50000
Total hidrocarburi din petrol < 100 200 1000 500 2000
2.5. Strategii tematice privind poluarea apei

Metode pentru reținerea, evacuare și dispersia poluanților în mediu:

o Instalație de neutralizare ape uzate de la staţia de tratare chimică: bazin colectare si
omogenizare ape uzate şi rezervoare de neutralizate;
o Decantoare Imhoff pentru epurarea mecanică a apelor uzate menajere, având diametrul de 4 m, cu
pereţii şi jgheaburile din beton armat, cu evacuarea nămolului prin sifonare în cămin special şi de
aici prin vidanjare şi transport ajunge la depozitul de zgură şi cenuşă;
o Separator de păcură amplasat la gospodăria de păcură, cu 2 compartimente avind dimensiunile:
L=7,5 m, l= 2,3 m, H= 1,2 m;
o Turnuri de răcire pentru functionare in circuit închis sau mixt a apei de răcire;
o Reţele de colectare separată a apelor uzate şi pluviale.
Evacurea apelor uzate se face în sistem divizor prin instalaţii interioare de canalizare şi
prin reţele exterioare de canalizare pentru apele uzate industriale, ape industriale-pluviale şi ape
menajere, în depozitul de zgură şi cenuşă Cicani-Beterega prin intermediul staţiei de pompe Bagger
şi direct în Jiu.
Conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr 56/22.02.2012: Evacuarea apelor uzate se
face în sistem divizor prin instalaţii interioare de canalizare şi prin reţele exterioare de canalizare
pentru ape uzate industriale, ape industriale-pluviale şi ape menajere, în depozitul de zgură şi cenuşă
prin intermediul staţiei de pompe Bagger şi direct în Jiu.

Tabelul 7. Evacurea apelor uzate – circuit deschis

Nr. Categoria apelor uzate Receptori Volum total evacuat

21
crt. autorizaţi zilnic zilnic anual
maxim mediu maxim (mii)
1. Ape uzate menajere care Depozitul Gârla 107 95,5 39.1
necesită epurare
2. Ape uzate tehnologice care Depozitul Gârla 16.464 14.832 6.009
necesită epurare
3. Ape uzate tehnologice care Jiu 3.717.360 3.348.973 1.356.834
nu necesită epurare (ape de
răcire)
4. Ape pluviale incintă şi Jiu Qpmaxim=3.993 l/s
depozit Gârla

Tabelul 8. Evacurea apelor uzate – circuit mixt

Nr. Categoria apelor uzate Receptori Volum total evacuat
crt. autorizaţi zilnic zilnic anual
maxim mediu maxim
(mc) (mc) (mii mc)
1. Ape uzate menajere care Depozitul Gârla 107 95,5 39,1
necesită epurare
2. Ape uzate tehnologice Depozitul Gârla 16.464 14.832 6.009
care necesită epurare
3. Ape uzate tehnologice Jiu 967.176 871.330 353.019
care nu necesită epurare
(ape de răcire)
4. Ape pluviale incintă şi Jiu Qpmaxim=3.993 l/s
deposit Gârla
Categoria apei Indicatori de calitate Valori maxime
(mg/l)
pH 6,5 – 8,5
Suspensii 60
Azotiţi 2
Consum biochimic de oxigen (CBO5) 25
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 70
Ape uzate menajere
Fosfaţi 1
Azot amoniacal 2
22
 Detergenţi 0.5
Substanţe extractibile cu solvenţi organici 20
pH 6,5 – 8,5
Temperatura*
CCO-Cr 70
Fier 5
Suspensii 60
Sulfaţi 600
Sulfuri şi hidrogen sulfurat 0,5
Ape tehnologice care nu Azot amoniacal 3
necesită epurare Substanţe extractibile cu solvenţi organici 20
Cloruri 500
Reziduu filtrat la 105º 2000
Plumb 0,2
Aluminiu 5
Mangan total 1
Produse petroliere** 5

*prin primirea apelor uzate incarcate termic, temperatura receptorului natural nu va depasi
35°C. Determinarea valorilor indicatorilor de calitate se face de către beneficiar prin analize de un
laborator acreditat. conform Anexa 3, art.14 din Ordinul 798/2005 modificat şi completat cu Ordinul
1028/2009 şi Ordinul 1725/2010. Pentru ceilalţi indicatori specifici tipului de activitate conform
Ordinului nr 31/2006 anexa 1. nenominalizaţi, care au valori sub limitele prevăzute în H.G. nr.
1038/2010 sau sub limita de detecţie, frecvenţa de determinare se va realiza semestrial cu laborator
acreditat.
Punctele de prelevare a probelor de apă sunt:
- colectorul A - 5,0 m înainte de vărsarea în râul Jiu;
- colectorul B - 30,0 m înairne de vărsarea în râul Jiu;
- colectorul C + colectorul F - 2,0 m înainte de vărsarea în râul Jiu.
Ceilalţi indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în râul Jiu, nenominaiizaţi, se vor încadra
în limitele prevăzute prin H.G. 188/2002 cu modificările şi în condiţiile respectării prevederilor H.G.
351/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor
şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase în mediul acvatic. Controlul debitelor şi ale nivelelor de
încărcare cu indicatori de poluare se realizează conform prevederilor autorizaţiei de gospodărire a
apelor.

2.6. Strategia privind prevenirea și reciclarea deșeurilor

Sursele generatoare de deşeuri şi tipurile de deşeuri generate din activitatea centralei termoelectrice
sunt:
o procesul de ardere a combustibililor: zgură şi cenuşă;
o înlocuirea lubrifianţilor utilizaţi: uleiuri uzate;
23
o activităţile de întreţinere şi reparaţii utilaje tehnologice şi echipamente: deşeuri metalice feroase şi
neferoase;
o alte activităţi de exploatare şi mentenanţă: acumulatori uzaţi, anvelope uzate, deşeuri din lemn;
o activităţi administrative: deşeuri menajere.

Tabelul 9. Sursele generatoare de deşeuri şi tipurile de deşeuri generate

Nr. Sursele de deșeuri Codurile deșeurilor Deşeuri generate
crt. conform HG 856/2002
1 Arderea combustibilului 10.01.01 Zgură şi cenuşă (nepericuloase)
2 Reparaţii 17.05.05 Fier vechi
3 Reparaţii 12.01.01 Şpan fier
4 Reparaţii 12.01.03 Alamă, bronz, cupru
5 Reparaţii 17.04.02 Aluminiu
6 Reparaţii 12.01.03 Şpan bronz
7 Reparaţii 12.01.03 Şpan aluminiu
8 Birotică, ambalaje 20.01.01 Hârtie
9 Întreţinere 20.01.11 Textile
10 Reparaţii, ambalaje 17.02.01 Plastic casare ambalaj

11 Ambalaje 17.02.02 Sticlă

12 Reparaţii 17.04.05 Deşeuri combinate (motoare)
13 Reparatii, întreținere 17.02.03 Deşeu plastic
14 Reparaţii 17.04.01 Deşeu cablu cu cupru şi aluminiu
15 Înlocuiri 16.06.01 Acumulatori auto
16 Întreţinere 13.02.05* Ulei uzat cod 13.02.05*
17 Întreţinere 13.03.01* Ulei uzat TR 30 cu conţinut de PCB
18 Întreţinere 13.01.10* Ulei uzat H46, cod 13.01.10
19 Întreţinere 20.01.35* Becuri LFV
20 Întreţinere 16.01.03 Cauciuc anvelope
21 Întreţinere 20.01.36 Echipamente electrice şi electronice
22 Ambalaje 15.01.10* Ambalaj cu conţinut de substanţe
periculoase
23 Întreţinere 15.02.02* Material absorbant cu produs petrolier
24 Întreţinere 16.01.07* Filtre uzate ulei şi motorină

Deşeuri nepericuloase:
o Deşeuri metalice feroase şi neferoase colectate separat, în incintă (fier vechi - 940,2 t, oţel -
19,3 t, cupru, aluminiu, alamă - 1,6 t, aluminiu - 1,7 t);

24
 o Deşeuri menajere colectate în containere speciale în perimetrul instalaţiilor, eliminate
de pe amplasament la depozitul de zgură si cenuşă Cicani-Beterega;
o Deşeuri din lemn - 7,8 t;
o Deşeu cărămidă - 5,4 t;
o Deşeu plastic - 0,114 t.
Deşeuri periculoase:
oBaterii uzate - 1,232 t;
oUleiuri uzate 11,7 t colectate în butoaie metalice.
Deşeuri comercializate
o Deşeuri metalice feroase şi neferoase, uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii uzate, prin
vânzare la terţi: firme specializate în reciclarea şi valorificarea acestora.
Depozitare definitivă a deşeurilor
o Zgura şi cenuşa 1.398.583.98 t/2005 este depozitată în depozitul de zgură şi cenuşă,
încadrându-se în categoria depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase.

2.7. Strategia tematică privind zgomotul și vibrațiile

În cadrul Termocentralei Rovinari sursele de zgomot şi vibraţii le reprezintă diversele

echipamente: pompe, concasoare, benzi transportoare, etc. Valoarea admisă a zgomotului la limita
incintei, pentru zone industriale nu va depăşi nivelul de zgomot de 65 dB; conform STAS 10
009/1988 - privind limite admise ale nivelului de zgomot.
Se efectuează de către centrală măsurători ale nivelului de zgomot la limita incintei, în special
în zonele cele mai apropiate de zonele locuite. Aparatura utilizată pentru determinarea nivelului de
zgomot: sonometu SdB, fabricaţie Franţa. Aparatura este în dotarea Biroului Protecţia Mediului, iar
la realizarea determinărilor se respectă prevederile din standardele în domeniu.

25
 Nivelul de zgomot determinat în zona depozitului de cărbune
Sursa: www.agir.ro

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru diminuarea zgomotului:

o Asamblarea părţilor rotative astfel încât să se amortizeze vibraţiile, introducerea compensatorilor în
conducte;
o Folosirea amortizoarelor de zgomot pentru ventilele de mare presiune, aspirarea aerului
proaspăt şi canale pentru evacuarea gazelor rezultate;
o Izolarea părţilor instalaţiei cu zgomot intens.

2.8. Impactul asupra sănătății oamenilor

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) menționează că niciun nivel de poluare a aerului nu

poate fi considerat „inofensiv” și că legătura dintre poluarea aerului și afecțiunile respiratorii și
cardiovasculare este arhicunoscută. Pătrunderea particulelor în suspensie în căile respiratorii, chiar și în

26
cantități mici, poate duce la schimbări fiziologice în corp care dăunează sănătății. Calitatea slabă a
aerului este corelată și cu boli respiratorii cronice și acute precum bronșita sau agravarea astmului, care
scad vertiginos calitatea vieții.
Experții în domeniu descoperă în continuare noi moduri prin care poluarea aerului dăunează
sănătății, spre exemplu apar din ce în ce mai multe dovezi care indică faptul că poluarea aerului poate
cauza demență, iar noi dovezi arată că particulele de poluare a aerului se pot infiltra în plămânii
femeilor gravide și li se pot depune în placente, afectând copilul încă dinainte de naștere.
Procesul de ardere a cărbunelui pentru generarea energiei electrice eliberează în atmosferă trei
poluanți principali dăunători sănătății:
Particule în suspensie (PM): Particule microscopice în aerul respirat. Numărul alăturat
abrevierii PM indică diametrul particulelor: PM10 denotă un diametru sub 10 micrometri, în vreme ce
PM2,5 denotă un diametru sub 2,5 micrometri. Prin inhalare particulele ajung în sânge și dăunează
plămânilor și inimii. Ele pot provoca atacuri cerebrale și pot duce la o moarte prematură. Noi cercetări
corelează particulele în suspensie cu afectarea dezvoltării sănătoase a copiilor, precum și cu tulburări
precum obezitatea sau Alzheimer.
Dioxidul de sulf (SO2) este considerat deosebit de toxic pentru oameni prin inhalare. Poate
provoca iritații severe ale nasului și gâtului. În concentrații mari, poate duce la acumularea fluidelor în
plămâni (edem pulmonar), ce ceea poate pune în primejdie viața. Printre simptome se numără tusea,
dispneea, respirația greoaie și presiunea toracică. Expunerea la o concentrație mare, chiar și o singură
dată, poate duce la o afecțiune cronică precum astmul. SO2 poate reacționa cu alți compuși din
atmosferă, formând așa-zisele particule în suspensie secundare.
Oxizii de azot (NOx) sunt gaze care provoacă inflamarea căilor respiratorii. Sunt oxidanți, ceea
ce înseamnă că provoacă stres oxidativ, care poate tulbura mecanismele celulare normale și poate dăuna
țesuturilor, slăbind sistemul imunitar al corpului. Pot reacționa cu alți compuși din atmosferă, formând
așa-zisele particule în suspensie secundare.

27
 Creier Celule
Sânge
-agravarea - Cancerul de
- Alterarea
ischemiei proprietăților vezică
cerebrale; reologice - Cancerul de
-demența. - Creșterea piele
coaguabilității - Obezitatea
- Translocarea - Diabetul
celulelor sanguine
- Tromboza periferică
- Reducerea saturației
cu oxigen

Plămâni Inimă Copii Circulație

- Inflamare - Alterarea - Preeclampsia - Ateroscleroza,
- Stresul oxidativ funcționării - Nașterea prematură extinderea rapidă și
- Evoluția rapidă și autonome cardiace - Greutatea scăzută la destabilizarea
agravarea BPOC - Stresul oxidativ naștere plăcilor de aterom
- Creșterea cazurilor - Disfuncția
- Agravarea tulburărilor - Pătrunderea
de aritmie poluanților în placentă endotelială
respiratorii
- Alterarea - Creșterea riscului de - Vasoconstricția și
- Încetinirea reflexelor de repolarizării hipertensiunea
respirație astm și întețirea
ventriculare crizelor de astm la
- Reducerea funcției
respiratorii
- Agravarea ischemiei copiii astmatici
miocardice - ADHD
- Creșterea riscului de
cancer pulmonar

Cum dăunează sănătății poluarea aerului de către termocentralele pe cărbune

Sursa: https://www.env-health.org/
28
 2.9. Strategia tematică privind poluarea radioactivă

Se ştie că, prin ardere, combustibilii solizi şi, cu pre- cădere, cărbunele energetic prezintă un
anumit grad de radioactivitate. Problematica radioactivităţii datorată cărbunilor folosiţi în procesul de
ardere şi, implicit, a cenuşilor evacuate în atmos- feră şi pe coşurile de fum de la Termocentrala
Rovinari a fost şi încă este un subiect mult abordat în mass-media din zonă.
Cercetările şi măsurătorile efectuate în acest domeniu au arătat că:
 valorile măsurate ale intensităţii γ natural (14-22 µR/h) s-au situat cu ceva peste valorile fondului
natural (10-14 µR/h), ele încadrându-se fără probleme în cele acceptabile, fiind foarte aproape de
nivelul fondului natural din zonă şi fără a prezenta pericol pentru populaţie, personalul muncitor,
flora şi fauna zonei;
 valorile măsurate ale activităţii specifice a radionuclizilor β global şi α la probe de cărbune energetic
indigen şi import (Rusia, Ucraina, Australia, Africa de Sud) s-au situat cu ceva peste valorile
fondului natural al zonei (10-14 µR/h), ele încadrându-se fără probleme în cele acceptabile, fiind
foarte aproape de nivelul fondului natural din zonă şi fără a prezenta pericol pentru populaţie,
personalul muncitor, flora şi fauna zonei;
 nu s-au identificat radionuclizi artificiali;
 radioactivitatea probelor măsurate nu prezintă pericol radiologic pentru personalul de exploatare din
cadrul termocentralei.
Unele gaze au efecte radiative indirecte (indiferent dacă sunt sau nu gaze cu efect de seră).
Acest lucru se întâmplă în două moduri principale. O modalitate este aceea că, atunci când se
descompun în atmosferă, produc un alt gaz cu efect de seră. De exemplu, metanul și monoxidul de
carbon (CO) sunt oxidate pentru a rezulta dioxid de carbon (de asemenea, oxidarea metanului mai
produce și vapori de apă). Oxidarea CO la CO2 produce direct o creștere neechivocă a forțării radiative,
deși motivul este subtil.
Un al doilea tip de efect indirect se întâmplă atunci când reacțiile chimice din atmosferă care
implică aceste gaze modifică concentrațiile de gaze cu efect de seră. De exemplu, distrugerea
compușilor organici volatili nemetanici (NMVOC) în atmosferă poate produce ozon. Mărimea efectului
indirect poate depinde cât de ferm de locul și momentul producerii gazului.
Metanul are efecte indirecte în plus față de formarea dioxidului de carbon. Principalul produs
chimic care reacționează cu metanul din atmosferă este radicalul hidroxilic (OH), astfel încât mai
mult metan se presupune că concentrația de OH scade. Efectiv, metanul își mărește propria viață
atmosferică și, prin urmare, efectul radiativ global. Oxidarea metanului poate produce atât ozon cât
și apă și este o sursă majoră de vapori de apă în stratosfera normală uscată. CO și NMVOC produc gaz
de CO2 atunci când sunt oxidate. Acestea elimină OH din atmosferă, ceea ce duce la concentrații mai
ridicate de metan. Efectul surprinzător al acestui lucru este că potențialul de încălzire globală de CO
este de trei ori mai mare decât cu cel al dioxidului de carbon (CO2).

2.10. Impactul asupra climei

În spatele fenomenului de încălzire globală se află creșterea cantității de gaze cu efect de seră
din atmosferă. Un gaz cu efect de seră este orice compus gazos din atmosferă care este capabil să
absoarbă radiația infraroșie, astfel capturând și menținând căldura în atmosferă. Prin creșterea cantității
29
de căldură din atmosferă, gazele cu efect de seră sunt responsabile de efectul de seră, care duce, în
final, la schimbări climatice și încălzire globală. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă ca și
până acum, ne vom confrunta cu niște consecințe severe:
 evenimente meteorologice extreme mai frecvente și/sau mai intense (valuri de căldură, uragane,
secete, inundații);
 accentuarea precipitațiilor extreme (regiunile umede devin mai umede, iar regiunile uscate devin
mai uscate);
 ridicarea nivelului mării din cauza topirii ghețarilor și a gheții marine;
 creșterea temperaturii oceanelor;
 alterarea ecosistemelor și a habitatului natural.
Toate aceste schimbări reprezintă amenințări atât pentru plante și animale sălbatice, cât și
pentru oameni din întreaga lume. Principala cauză a nivelului ridicat al emisiilor gazelor cu efect de
seră este folosirea la scară largă a combustibililor fosili, în special pentru producerea de energie
electrică și în domeniul transporturilor, dar și în cadrul anumitor activități industriale și, într-o proporție
mai mică, în cadrul activităților casnice.
În general, emisiile termocentralelor constau în: CO 2, CO, SO2NO, NO2, vapori de apă,
hidrocarburi, săruri volatile (cloruri, fluoruri, sulfați etc.). Un coș de termocentrală de mare capacitate
împrăștie zilnic în atmosferă 3-5 vagoane praf de cărbune nears și cenușă și 500 tone, suspensii pe
care vântul le antrenează în jurul termocentralei pe o rază de 25 km.

2.11. Impactul asupra faunei și vegetației

O serie de plante, în speţă, vegetaţia ierboasă, legumele, fructele pot fi utilizate ca biomonitori
ai gradului de poluare, în general, cu metale grele în special, prin analiza chimică a componenţilor din
zonele adiacente surselor de poluare cu produşi de ardere ai centralelor termoelectrice pe cărbune.
Solul arealului Termocentralei Rovinari este un sol cu încărcătură antropică suplimentară cu
metale grele, în special cupru, nichel, plumb şi chiar, zinc. Parametrii fizico-chimici ai acestui sol
menţin aceste metale încă în forme inaccesibile plantelor. Această stare de fapt este temporară, întrucât
impactul cenuşii cu solul acestui areal pe o perioadă mai îndelungată determină concentrarea metalelor
grele în sol şi în plante.

2.12. Impactul peisagistic

Din punct de vedere estetic, se manifestă elentele constructive (coșurile de evacuare ale gazelor
de ardere). Impactul peisagistic creat de exploatările miniere și haldele de steril aferente funcționării
Termocentralei Rovinari este semnificativ. Efectul principal pe care îl au exploatările miniere îl
constituie scoaterea din circuitul economic a unor mari suprafețe de teren și reducerea capacității de
producție a unor terenuri limitrofe, prin schimbarea regimului hidrologic. Haldele de steril sunt supuse
unor intense procese de modelare, șiroirile, ravenările și alunecările de teren fiind fenomene frecvente
ce afectează taluzurile. Mari cantități de material din haldă sunt antrenate de precipitații ducând uneori
la colmatarea albiilor râurilor afectând viața acvatică.

30
 2.13. Impactul cultural

Activitatea desfășurată la Termocentrala Rovinari nu influențează starea bunurilor culturale din

zonă (fisuri, degradarea aspectului). Pe amplasamentul Complexului Energetic Oltenia, respectiv a
Termocentralei Rovinari, nu au fost identificate bunuri aparținând patrimoniului cultural. În cazul în
care, se vor descoperi, cu totul întâmplător, valori culturale sau istorice, acestea vor fi raportate către
Ministerul Culturii.

2.14. Strategia pentru prevenirea situațiilor de urgență

 identificarea şi conştientizarea riscurilor induse de funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor

unde sunt utilizate substanţe periculoase prin investigarea posibilităţilor apariţiei erorilor
tehnologice şi umane şi apariţiei emisiilor în caz de dezastre naturale şi acte deliberate
(terorism, sabotaj, vandalism sau furt);
 promovarea unei culturi a securităţii cunoscute şi acceptate de toţi salariaţii;
 proiectarea unui sistem de management al securităţii eficient, revizuirea sa periodică şi
monitorizarea continuă a implementării schimbării organizatorice. Utilizarea de tehnologii şi
procese corespunzătoare şi stabilirea unei structuri organizatorice eficiente cu următoarele
componente:
o proceduri şi practici operaţionale;
o programe de instruire;
o alocarea resurselor necesare;
o niveluri de instruire ale personalului de securitate corespunzătoare cerinţelor postului
ocupat;
 utilizarea celor mai sigure procese tehnologice în fazele de proiectare şi de operare a
31
 instalaţiilor şi echipamentelor cu grad ridicat de risc, pentru reducerea probabilităţilor de
apariţie a accidentelor majore şi minimizarea consecinţelor acestora;
 pregătirea optimă a fiecărui loc de muncă, unde sunt utilizate substanţe periculoase pentru
situaţiile de producere a unui accident major;
 -îmbunătăţirea continuă a tehnologiilor, sistemului de management al securităţii şi
aptitudinilor forţei de muncă de la nivelul centralei electrice pentru prevenirea accidentelor
majore.

32
 Capitolul 3. Reducerea impactului poluanţilor asupra mediului înconjurător

3.1. Politica de mediu a Complexului Energetic Rovinari

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., conștient de rolul şi locul său în sectorul energetic
românesc, de faptul că orice politică de dezvoltare care nu respectă un context ecologic este sortită
eşecului, face eforturi permanente şi susţinute pentru reducerea impactului activităţii sale asupra
mediului înconjurător.
Datorită complexităţii construcţiilor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, a materiilor prime
şi deşeurilor rezultate, a suprafeţelor ocupate de depozitele de zgură şi cenuşă, centrala are un impact
negativ asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol, peisaj) dar are un impact pozitiv din punct de vedere
socio – economic.
La nivelul Uniunii Europene, protecţia mediului reprezintă un domeniu de interes major, acquis
– ul comunitar fiind într-o continuă dinamică de schimbare şi dezvoltare vizând:
 integrarea obiectivelor de mediu în politicile sectoarelor economiei;
 acţiuni la nivel local şi regional pentru promovarea dezvoltării durabile;
 promovarea tehnicilor şi instrumentelor cu caracter preventiv şi de precauţie.
Completarea cadrului legislativ cu acte normative referitoare la protecţia mediului, a impus o
reconsiderare a modului de abordare a activităţii din termocentrală.
Politica de baza S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. are în vedere producerea şi furnizarea
energiei electrice şi termice în condiţii de eficienţă ridicată şi cu impact cât mai redus asupra mediului.
Strategia de mediu pentru punerea în aplicare a acestei politici face parte integrantă din strategia
generală de dezvoltare a complexului şi urmăreşte reducerea impactului negativ al instalaţiilor
energetice asupra mediului în condiţiile unor costuri cât mai reduse şi cu respectarea reglementărilor
naţionale şi internaţionale în domeniu.
În contextul economic actual, marcat de recunoaşterea tot mai largă a interdependenţelor dintre
mediu şi dezvoltare, asistăm la creşterea exigenţelor societăţii privind protecţia mediului, exigente
concretizate în reglementări din ce în ce mai severe.
Activităţile principale desfăşurate de Complexul Energetic Rovinari SA, extracţia lignitului,
producerea şi furnizarea energiei electrice se realizează în condiţii de eficienţă ridicaţă şi cu impact cât
mai redus asupra mediului, respectând Strategia energetică naţională de dezvoltare durabilă a sectorului
energetic.
Managementul de vârf şi executive al Complexului Energetic Rovinari SA, constient că
activităţile desfăşurate pot genera “impacturi importante asupra mediului” se angajează să asigure
performanţele durabile privind mediul prin:
 Conformarea cu legislaţia actuală de mediu şi cu toate reglementările naţionale şi
internaţionale de mediu aplicabile activităţilor desfăşurate în cadrul societăţii
 Implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a unui Sistem de Management de
Mediu în conformitate cu standardul SR EN ISO 14001:2005
 Acţionarea sistematică în vederea îmbunătăţirii continue a performanţelor de mediu, a
prevenirii şi combaterii poluării generate de activităţile noastre prin promovarea utilizării de instalaţii şi
echipamente performante cu impact cât mai redus asupra mediului şi prin implementarea celor mai
bune tehnici disponibile.
 Intervenţie operativă pentru prevenirea şi/sau limitarea efectelor asupra mediului în caz de
incident, avarie sau dezastre.

33
  Utilizarea eficientă a materiilor prime, materialelor şi utilităţilor în procesul de producere a
energiei electrice
 Creşterea gradului de recuperare şi valorificare a deşeurilor, eliminarea responsabila şi în
plină sigurantă a deşeurilor reziduale.
 Educarea, instruirea, motivarea întregului personal pentru a-şi desfăşura activitatea într-un
mod responsabil faţă de mediu şi cultivarea unei mentalităţi proactive în ceea ce priveşte mediul.
 Asigurarea transparenţei în relaţiile cu comunitatea locală, societatea civilă şi autorităţile prin
implementarea unui proces de comunicare continuă.
Direcţiile de acţiune precizate constituie referinţele pe baza cărora se stabilesc obiectivele şi
ţintele de mediu.

3.2. Măsuri tehnice de reducere a impactului poluanţilor asupra mediului înconjurător la

Termocentrala Rovinari

Pentru reducerea impactului asupra mediului înconjurător a poluanţilor rezultaţi din arderea
cărbunelui, se realizează în principal următoarele măsuri:
 modernizarea electrofiltrelor cazanelor prin mărirea numărului de câmpuri de la două la
trei sau patru câmpuri, prin creşterea tensiunii de lucru şi îmbunătăţirea automatizării;
 montarea de arzătoare cu NOx redus, cu ocazia modernizării cazanelor de abur;
 montarea instalaţiilor de desulfurare la grupurile energetice;
 modernizarea grupurilor energetice de 210 MW, pentru creşterea siguranţei şi a
eficienţei în funcţionare şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător;
 execuţia depozitului de zgură şi cenuşă, cu respectarea normelor europene;
 montarea pompelor de circulaţie cu debit variabil, pentru creşterea randamentului
turbinelor cu abur;
 achiziţionarea de combustibili cu conţinut redus de cenuşă şi sulf;
 montarea instalaţiilor moderne de captare, însilozare şi expediere a cenuşii de la
electrofiltre;
 montarea instalaţiilor de monitorizare a emisiilor de poluanţi gazoşi;
 folosirea cenuşii din halde pentru execuţia autostrăzilor;
 acoperirea digurilor de bază ale haldelor de cenuşă cu sol vegetal şi înierbarea;
 măsuri de prevenire a eroziunii regosolurilor eutrice şi a altor soluri de pe versanţi prin
menţinerea unui covor vegetal continuu, evitarea păşunatului intensiv şi eventual lucrări
de îmbunătăţiri funciare, eventual împădurire cu specii forestiere adecvate.

34
 3.3. Matricea interacțiunilor relațiilor dintre diferite forme de impact

Tabelul 10. Matricea interacțiunilor relațiilor dintre diferite forme de impact

Tabel Sol și Ape de Calitatea Zgomot Clima Faun Flora Peisajul Ființe Bunuri
relațional geologie suprafață și aerului și a umane materiale
subterane vibrații
Sol și x x x x
geologie
Ape de x x x x x
suprafață și
subterane
Calitatea x x x x x x
aerului
Zgomot și x x x x
vibrații
Clima x x x x x
Fauna x x x
Flora x x x x x
Peisajul x x x x
Ființe x
umane
Bunuri x
materiale

3.4. Evaluarea globală a impactului asupra mediului aferentă activității

desfășurate de Termocentrala Rovinari

În analizele de impact, mediul înconjurător trebuie considerat ca un sistem complex guvernat de

legi multiple, în care orice intervenție sau activitate antropică, ce modifică echilibrul utilizării
resurselor, generează un lanț de reacții care pot determina unul sau mai multe impacturi asupra
mediului.
Evaluarea globală a impactului asupra mediului – metoda matriceală
Această metodă permite o reprezentare a raporturilor dintre diferite categorii de termeni care
intervin într-un proces de evaluare a impactului asupra mediului.
Pe liniile matricei se reprezintă acțiunile exercitate asupra factorilor de mediu de către
activitatea desfășurată, iar pe coloanele matricei se reprezintă indicatorii de mediu, componentele de
mediu analizate.
Magnitudinea impactului (valoarea acordată indicatorilor de nivel 1) poate lua valori cuprinse
între 1 și 3, astfel: 1- impact redus; 2 - impact puternic; 3 - impact foarte puternic.
Înaintea impactului se notează tipul impactului: pozitiv (+); negativ (-). În cazul în care
impactul este incert sau nesemnificativ pentru o anumită acțiune cauzală, acesta se notează cu 0.
Fiecare dintre factorii prezentați suferă mai mult sau mai puțin de pe urma uneia sau mai multor
activități desfășurate în vederea obținerii de energie electrică în perimetrul Termocentralei Rovinari.
Se poate observa că indicele evaluării globale a impactului asupra mediului aferent activității
35
desfășurate de Termocentrala Rovinari se ridică la nivelul valorii de -0,8 ceea ce ne indică un impact
negativ, dar redus.

Tabelul 11. Matrice de evaluare a impactului asupra mediului aferentă activității

desfășurate de Termocentrala Rovinari
Activitatea desfășurată Indicatori de mediu
Sol Apă Aer Clim Faun Flora Peisaj Ființe Bunuri
a a uman materiale
e
Evacuarea de gaze prin -3 0 -3 -3 -1 -1 0 -3 0
arderea combustibililor fosili
Zgomotul și vibrațiile -1 0 0 0 -1 -1 0 -2 -1
provocate de mașini, utilaje
și echipamentele folosite
Deșeurile rezultate din -3 -2 0 0 -1 -1 -2 -2 -1
activitatea desfășurată
Valoare medie/indicator -2,3 -0,7 -0,1 -0,1 -0,1 -0,1 -0,7 -2,3 -0,7
Valoare medie -0,8

36
 Concluzii

Pentru o perioadă de timp destul de mare, cărbunele îşi va menţine rolul de combustibil sigur,
pentru multe ţări fiind singurul combustibil economic disponibil să acopere cererea de energie electrică
în creştere, care este un element esenţial în ridicarea standardului de viaţă.
Pentru aceasta sunt necesare următoarele:
 rezolvarea problemelor de mediu conexe cărbunelui;
 excluderea unor bariere artificiale în dezvoltarea pieţe lor cărbunelui;
 creşterea investiţiilor în dezvoltarea mineritului, astfel încât contribuţia cărbunelui în
economiile naţionale să ajungă la maximum.
Acolo unde cărbunele este privit ca important, problema imediată nu este dezvoltarea noilor
tehnologii, ci modul în care să se creeze posibilitatea de instalare efectivă şi cât mai rapidă a
tehnologiilor existente pentru a creşte eficienţa şi a diminua impactul asupra mediului.
Este importantă înţelegerea implicaţiilor creşterii substan ţiale a producţiei şi utilizării
cărbunelui, prognozată în multe ţări pentru sistemul bancar mondial, precum şi necesitatea de a se
acorda o atenţie sporită problemelor legate de dezvoltare a unor posibilităţi de finanţare a proiectelor
care aplică teh nologii curate ale cărbunelui.
Performanţele Termocentralei Rovinari, a cărei funcţionare este bazată pe combustibil fosil
solid, au ca scop, sub aspect ambiental, integrarea în cerinţele dezvoltării durabile.
Funcţionarea termocentralelor utilizând drept combustibil cărbunele energetic va necesita şi în
viitor o atenţie maximă a producătorilor de energie electrică, precum şi a organisme lor abilitate
pentru protejarea mediului ambiant, ştiut fiind efectul ireversibil al poluării.
Studiul efectuat în zona de influenţă a Termocentralei Rovinari a evidenţiat următoarele aspecte
mai importante:
 termocentrala Rovinari, caracterizată printr-o putere instalată de 1720 MW, constituie o
sursă majoră de poluare a solului;
 are o influenţă mare asupra calităţii solurilor, zonele de distribuţie a metalelor grele
depăşind 10 km distanţă faţă de sursă;
 sursele principale de poluare sunt haldele de steril provenite de la extracţia cărbunelui şi
haldele de cenuşă de termocentrală, precum şi emisiile de gaze ale coşurilor CET, în special
cele de dioxid de sulf, oxizi de carbon şi de azot. Acest complex de factori determină
contaminarea solului prin: deranjarea solurilor cu fertilitate moderată prin lucrările de
extracţie a cărbunelui şi amestecarea stratului fertil de sol şi transformarea acestora în
entriantrosoluri spolice care au luat locul unor soluri zonale cu evoluţie lentă, şi anume
eutricambosoluri tipice, preluvosoluri, luvosoluri albice, regosoluri eutrice;
 principalul poluant al termocentralei pe cărbune este cenuşa. Acest deşeu solid este
transportat hidropneumatic şi distribuit în halde special amenajate. Majoritatea
termocentralelor ard lignit, cărbune de calitate inferioară, cu un conţinut mare de cenuşă şi

37
 sulf.

Bibliografie

1. www.revistagalenus.ro
2. www.raportuldegarda.ro
3. www.ceoltenia.ro
4. www.stratos.ro
5. www.ecosynergy.ro
6. www.info-natura.ro
7. www.dokumen.tips.ro
8. www.env-health.org
9. www.wikipedia.org
10. www.economica.net

38