CARACTERISTICI ALE POLUANTILOR ATMOSFERICI PROVENII DIN INDUSTRIA FONTEI I OTELULUI

Aspecte generale
Fierul si otelul au jucat un important rol in evolutia civilizatiei de cateva milenii si impreuna cu carbunele si bumbacul, au fost materialele principale pe care s-a bazat revolutia industriala.
Datele publicate de Asociatia Mondiala a Otelului arata ca, in 2010, Romania a produs 3.9 milioane tone otel, cu 1,1milioane tone sau 41% mai mult decat in 2009. Comparativ cu 2008 insa productia este cu 22% mai mica, iar fata de 2007 scaderea este 38%.

Aspecte generale

Procesele si tehnci din industria fontei si otelului

Fabricarea fontei i otelului implic desfurarea urmtoarelor procese: producerea cocsului metalurgic, sinterizarea i/sau fabricarea peletelor, pregtirea minereurilor feroase, elaborare fontei, elaborarea i turnarea otelului, la care se adaug adesea arderea gazului de furnal i a gazului de cocs n diverse scopuri tehnologice. Procesele de fabricare integrat a fontei i otelului includ de cele mai multe ori, elaborarea fontei prin topire reductoare n furnal i elaborarea otelului n convertizoare cu oxigen sau cuptoare Martin.

Procesele si tehnci din industria fontei si otelului

Emisii de poluanti din industria fontei si otelului

Poluanti din procesele de ardere

Fabricarea cocsului este asociat proceselor de energetice, de ardere. Principalii poluanti specifici activittii de fabricare a cocsului sunt: Oxizii de sulf (SOx) - emisiile sunt generate de arderea gazelor de cuptor: H2S rezidual dup tratarea gazelor de cuptor este oxidat la SO2. Oxizii de azot (NOx) - generati de arderea gazelor de cuptor. Compuii organici volatili nemetanici (NMVOC) - generati de procesele de ardere i de procesele industriale (evacuri din sistemele de ventilatie i de purjare). De precizat c mare parte din emisiile de NMVOC sunt emisii fugitive. Monoxidul de carbon (CO) - generat de procesele de ardere i ca emisii fugitive (n scprile de gaze de cuptor). Particulele (PM) - generate de procesele de ardere din cuptoarele de cocs i de manevrarea materialelor (crbune, cocs). Alti poluanti: metan (CH4), dioxid de carbon (CO2), protoxid de azot (N2O).

Emisii de poluanti din industria fontei si otelului

Poluanti din instalatii de sinterizare (1)

SO2 provine n special din sulful continut n cocs. Emisiile depind de bazicitatea amestecului supus sinterizrii. Astfel, cnd n materialul supus sinterizrii predomin oxidul de calciu (CaO), emisia de SO2 scade n paralel cu creterea bazicittii, iar n cazul n care predomin oxidul de magneziu (MgO), cca. 97 % din cantitatea de sulf este convertit n SO2. NOx sunt emii n principal sub form de NO de la rcirea rapid a gazelor reziduale. Emisiile sunt determinate de continutul de azot din cocs (cca. 80 %) i din minereul de fier (cca. 20 %). Metalele grele provin din materiile prime utilizate. Emisiile de metale grele sunt asociate n general emisiilor de particule. n timpul sinterizrii, unele metale se pot volatiliza sau pot suferi transformri n compui volatili (de ex. cloruri) - n special zincul (Zn), plumbul (Pb) i cadmiul (Cd). Arsenul (As) este emis sub form gazoas de As2O3, traversnd sistemul de epurare a gazului uscat ce functioneaz de obicei la 120 C.

Emisii de poluanti din industria fontei si otelului

Poluanti din instalatii de sinterizare (2) Materiile organice policiclice (MOP), precum hidrocarburile aromatice policiclice i dioxinele i furanii, sunt generate ca urmare a prezentei clorului i a materiilor organice precursoare precum aditivilor organici. Materiile organice policiclice pot fi evacuate de la cutia de vnt i din punctul de descrcare din maina de sinterizare, precum i de la activittile de prelucrare a sinterului - concasare, sitare i rcire. ntruct procesul de sinterizare se desfoar la temperatur nalt, materiile organice policiclice pot fi emise att sub form gazoas ct i sub form de particule. Emisiile de fluoruri depind de calitatea minereurilor, iar cele de acid clorhidric apar la utilizarea apei de mare sau n cazul tratrii cocsului.

Pe lng emisiile dirijate - pe co - o instalatie de sinterizare poate genera i emisii fugitive pe parcursul tuturor etapelor mai sus mentionate.

Emisii de poluanti din industria fontei si otelului

Poluanti din furnalul de elaborare a fontei

Principalii poluanti emii de la furnalul de elaborare a fontei sunt CO, CO2, H2S. La ncrcarea furnalului au loc emisii momentane de pulberi, mai ales particule grosiere, cu diametrul mai mare de 10 mm i cu continut de metale grele, care provin din minereu, cocs i materialul reintrodus n proces. Emisiile de particule pot proveni i de la scurgerea i evacuarea prin jgheab, n special ca urmare a contactului dintre metalul i zgura fierbinte i oxigenul din aer. Emisii de particule cu continut de metale apar i de la separarea zgurii. Particulele emise de la scurgere sunt fine - n general sub 10 mm. Dimensiunea particulelor emise prin bolta furnalului sunt cu cca. 50% mai mari fat de fractiunea PM10.

Emisii de poluanti din industria fontei si otelului

Poluanti din cuptoare de elaborare a otelului

Cuptoare Martin: particulele i metalele grele, iar emisiile de SO2 sunt relativ sczute chiar i n cazul folosirii pcurii drept combustibi; Convertizoarele cu oxigen: CO i CO2, particule; Cuptorul cu arc electric: CO i CO2, particule; Laminoare: Emisiile de la laminare sunt n general mici fat de cele de la fabricarea integrat a fontei i otelului.

Sisteme de control (reducere) a emisiilor

Instalatii de sinterizare:

Emisiile provenite de la cutiile de vnt ale instalatiei de sinterizare sunt controlate prin cicloane, urmate de electrofiltre uscate sau umede, scrubere umede cu cdere mare de presiune sau baterii de filtre cu saci. Emisiile de la concasare i sitarea fierbinte sunt diminuate prin aspirare i dirijare ctre filtre cu saci, scrubere sau electrofiltre uscate orizontale. Reducerea emisiilor de dioxine i furani de la sinterizare se poate realiza prin injectare de crbune activ sau cocs i utilizarea de filtre cu saci sau prin electrofiltre cu electrod rotativ.

Sisteme de control (reducere) a emisiilor Furnalul pentru elaborarea fontei

Pentru reducerea emisiilor fugitive la ncrcare, furnalul este prevzut cu un dop de vapori. Lantul de incrcare, sistemul de colectare a zgurii i jgheaburile de evacuare sunt de obicei acoperite. Particulele i produii de descompunere termic sunt retinuti pe filtre cu saci. Emisiile fugitive prin bolta furnalului nu sunt controlate, acestea reprezentnd cca. 40% din totalul emisiilor de la elaborarea fontei. Dintre produsele de descompunere a gudroanelor i crbunelui, doar hidrocarburile aromatice policiclice condensabile sunt retinute pe filtrele cu saci.

Sisteme de control (reducere) a emisiilor

Cuptoarele pentru elaborarea otelului

Epurarea gazului de furnal:scrubere umede, electrofiltre sau filtre cu saci. Efluentul gazos: sisteme umede sau uscate. Sistemele de epurare uscat se folosesc mai ales acolo unde gazele sunt rcite n cazanul de recuperare a cldurii reziduale i curtate scruber i apoi n electrofiltru. Convertizoarele cu oxigen: sistem primar: rcitoare de vapori pentru separarea particulelor grosiere i sisteme de splare pentru retinerea particulelor fine. Sistemul secundar de reducere a emisiilor de particule const n general din filtre cu saci. cuptoarele cu arc electric: modificri aduse procesului tehnologic, montarea de echipamente de reducere a polurii. Utilizarea postarztoarelor pentru emisiile de CO. Montarea de echipamentelor de retinere - filtre cu saci, electrofiltre, contribuie la reducerea emisiilor de particule. Emisiile fugitive pot fi reduse prin amplasarea cuptoarelor ntr-o hal prevzut cu echipamente de colectare, dirijare i reducere a emisiilor.

Emisii de poluanti la nivel national

Tabel 5.1. Ponderile emisiilor din industria fontei si otelulului in totalul national 2005 SOx NOx CO PM10 PM2,5 Hg 2006 2007 2008 2009 13.64% 13.63% 15.77% 12.00% 8.64% 7.31% 7.68% 6.78% 5.82% 3.93% 7.22% 8.06% 6.53% 4.97% 3.16% 9.04% 9.99% 10.36% 9.11% 6.20% 3.93% 4.17% 20.53%

11.21% 10.11% 6.63% 7.20%

10.30% 10.89% 8.88%

Pb
Cd Dioxina

63.63% 65.00% 62.98% 59.01% 56.65%

28.44% 29.01% 22.70% 23.46% 14.88% 19.06% 26.28% 20.29% 16.10% 10.47%

Studiu de caz - SC Mittal Steel Hunedoara SA

Activitatea acestei societati definita conform Anexei I a O.U.G. nr. 152/2005 este 2.2. Instalatii pentru producerea fontei sau a otelului(topire primar sau secundar), inclusiv instalatii pentru turnarea continu, cu o capacitate maxim de productie ce depete 2,5 tone/or si 2.3.a Instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase: laminoare cu o capacitate ce depete 20 tone otel brut/or Produsul final realizat in urma procesului tehnologic la Otelaria Electrica din cadrul Mittal Steel Hunedoara este otelul. Intreaga productie realizata o constitue otelurile carbon, slab aliate si aliate. Principala materie prima folosita la producerea otelului este fierul vechi. Acesta este transportat de la furnizori in vagoane sau auto si este depozitat in doua depozite.

Studiu de caz - SC Mittal Steel Hunedoara SA Operatii de baza:

manipularea si depozitarea materiilor prime; incarcarea cuptorului; topirea si afinarea in cuptorul electric cu arc; evacuarea otelului si a zgurii; tratamentul secundar al otelului; turnarea continua a otelului; manipularea zgurii.

Surse de poluanti
Sursa de poluare OTELARIE ELECTRICA Faza de proces Punctul de emisie
Coul de dispersie de la cuptorul electric

Poluanti

Incarcare-topire Oxidare evacuare

- gaze provenite de la cuptorul electric: CO i CO2, particule

Masuri pentru Poluanti monitorizati reducerea continuu poluantilor Instalatia de - monitorizarea captare i continu a emisiilor epurare uscat a la co. gazelor de la -parametrii cuptorul electric monitorizati: cu dog house pulberi; - randament instalatie desprfuire: 99,9%
-nu exista -nu se monitorizeaza poluantii evacuati -nu se monitorizeaza continuu

Tratament secundar

TURNARE CONTINUA

Racire secundara a otelului turnat

2 cosuri rectangulare

- gaze provenite de la oala de tratament CO2 si vapori de apa

Surse de poluanti
Sursa de poluare LAMINOR DE PROFILE GRELE Faza de proces Punctul de emisie Poluanti Incalzirea blumurilor in vederea laminarii Courile de dispersie de la cuptoarele cu propulsie(3 couri identice) Courile de dispersie de la cuptoarele cu propulsie(2couri identice) Coul de dispersie de la cuptorul cu propulsie Masuri pentru reducerea poluantilor Gaze de ardere cu - sistem de continut n dispersie a principal de:NOx, poluantilor prin SO2, CO2, CO, intermediul pulberi courilor de evacuare: Gaze de ardere cu -sistem de continut n dispersie a principal de: NOx, poluantilor prin SO2, CO2, CO, intermediul pulberi courilor de evacuare: Gaze de ardere cu continut n principal de: NOx, SO2, CO2, CO, pulberi -sistem de dispersie a poluantilor prin intermediul coului de evacuare: Poluanti monitorizati continuu - nu se monitorizeaza continuu

LAMINOR DE PROFILE MIJLOCII

Incalzirea blumurilor in vederea laminarii

- nu se monitorizeaza continuu

LAMINOR DE PROFILE MICI

Incalzirea blumurilor in vederea laminarii

- nu se monitorizeaza continuu

Surse de poluanti
Sursa de poluare LAMINOR DE SARMA Faza de proces Incalzirea blumurilor in vederea laminarii Punctul de emisie Poluanti Masuri pentru reducerea poluantilor Gaze de ardere - sistem de cu continut n dispersie a principal de: NOx, poluantilor prin SO2, CO2, CO, intermediul pulberi coului de evacuare Gaze de ardere cu continut n principal de:NOx, SO2, CO2, CO, pulberi - sistem de dispersie a poluantilor prin intermediul coului de evacuare Poluanti monitorizati continuu - nu se monitorizeaza continuu

Coul de dispersie de la cuptorul cu propulsie

CENTRALA TERMICA

Producerea Courile de aburului si dispersie de la a apei calde cazanele de abur 8.1Mw

Valori limita de emisie ale poluantilor specifici proceselor tehnologice - Ordinul M.A.P.P.M nr. 462/1993
Sectia OTELARIE ELECTRICA Poluant Pulberi SO2 NOx Cr Ni Mn Pb Cd Hg NMVOC (benzen,clorbenzen) Compusi clorurati (exprimati in acid clorhidric) HF Pulberi CO SO2 NOx Pulberi CO SO2 NOx Sursa de emisie cuptor electric cu arc Limita Valoare 50 500 500 5 1 5 5 0.2 0,2 100 30 5 5 100 35 350 5 100 35 350 U.M. mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc

LAMINOARE

CENTRALA TERMICA

Cosurile de emisie de la cuptoarele cu propulsie Cosurile de emisie ale celor 2 cazane

Calitatea aerului

Concentratiile poluantilor din aerul inconjurator nu trebuie sa depaseasca valorile limita prevazute de Legea 104/2011 si anume
Indicator Perioada de mediere Dioxid de sulf 1h 24 h anuala Dioxid de azot si 1 h oxizi de azot anuala Monoxid de Zilnica carbon Pulberi in 24 h suspensie anuala Metale grele(Pb, anuala Cd) Valoare limita 350 g/mc 125 g/mc 20 g/mc 200 g/mc 40 g/mc 10 mg/mc

50 g/mc PM10 40 g/mc PM10 0.5g/mc

Metode tehnice de prevenire a poluarii

Modernizarea Instalatiei de depoluare de la otelaria electrica 2 in vederea imbunatatirii colectarii emisiilor de gaze arse - 2014:

- Emisiile secundare din fazele de incarcare si evacuare ale cuptorului, - Emisiile fugitive din faza de topire a fierului vechi

Asigurarea unei ventilatii avansate a halelor de elaborare si turnare 2010 Instalatie de desprafuire la oala de tratament secundar pentru captarea emisiilor secundare - 2008 Modernizarea cuptoarelor de reincalzire de la Laminoare prin utilizarea de arzatoare modernizate cu emisii si consumuri reduse si conducerea computerizata a procesului de ardere - 2014

Modernizarea cuptorului de reincalzire de la laminorul de sarma Modernizarea cuptorului de reincalzire de la laminorul de proflie usoare Modernizarea cuptorului de reincalzire de la laminorul de profile grele

Monitorizarea permanenta a emisiilor din surse punctiforme pentru pulberi si gaze arse.-2010

Concluzii:
Cadrul economic prezent al industriei otelului: tranzitia catre procesele de productie ecologice. S.C.Mittal Steel Hunedoara are un program de conformare care se intinde pana in 2014 cu o valoare totala a investitiilor necesare convenita cu Ministerul Mediului de 4.3 milioane de euro. Scopul acestor investitii este folosirea materialelor brute mai eficient si scderea consumului de energie precum si folosirea proceselor in asa fel nct sa se ajung la reducerea simultan a emisiilor.