MINISTERUL EDUCAȚIEI

LICEUL TEHNOLOGIC „BRAD SEGAL” TULCEA 

 
 
 

PROIECT 
pentru certificarea calificării profesionale
Învățământ liceal
Nivelul 4 
 
  
 
Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului 
Calificarea: TEHNICIAN ECOLOG ȘI PROTECȚIA CALITĂȚII
MEDIULUI 
 
 
Tema proiectului:
Poluarea aerului și efectele majore asupra mediului

 
 
Îndrumător: 
Prof. BUCĂTARU LĂCRĂMIOARA-DORINA 
 
 
 

Elev: Ignatencu Andrei

 
 

1
2023
Cuprins

Argument..................................................................................................................pag.3
Poluarea aerului.......................................................................................................pag.4
Efectele poluării
aerului asupra sănătății...........................................................................................pag.5
Poluarea și schimbările
climatice......................................................................................................................pag.7
Mortalitatea................................................................................................................pag.9
Conștientizarea și
educația individuală.................................................................................................pag.11
Consecințele poluării
aerului........................................................................................................................pag.13
Cum putem preveni
preveni poluarea aerului.........................................................................................pag.14
Concluzii....................................................................................................................pag.16

2
2023
 Argument

Eu am ales această temă deoarece am constatat că în aerul pe care îl respirăm noi conține
anumiți poluanți ce pot afecta organismele prin boli, cancer dar și prin apariția unor noi boli
Acesti poluanți nu afectează doar organismele dar și mediul de viață în care trăim prin
încălzireaglobală, secetă, incendii, furtuni și topirea ghețarilor.

Aerul e într-adevăr o comoară. În primul rând, el este principala sursă de oxigen, necesar
pentru organismelor vii (cu excepția microorganismelor anaerobe). El este un bun izolator și
un bun distribuitor de căldură. Lipsa aerului ar provoca o creștere bruscă a temperaturii (peste
200°C), ceea ce ar exclude existența vieții pe planetă. Cu ajutorul aerului se răspândesc
undele sonore. Fără el pe glob ar fi o muțenie totală, n-am mai putea auzi divina muzică a
naturii sau cea compusă de om. Aerul este factorul care influențează în cea mai mare măsură
formarea și schimbarea climei. El condiționează ploaia, ninsoarea, ceața ... Fără scutul
atmosferic planeta noastră ar fi bombardată de meteoriți, iar razele distrugătoare ale Soarelui
ar arde tot ce-i verde. Și în genere, fără aer viața pe Pământ ar fi imposibilă, planeta ar fi un
deșert, aidoma Lunii.

În aer se pot găsi anumiți poluanți atmosferici care acestea sunt:

1. Dioxid de sulf SO2

2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2)

3. Monoxid de carbon CO

4. Particule în suspensie PM10 si PM2.5

Da, aerul e o comoară nesecată, din care noi zilnic tot luăm și luăm, iar ea nu mai scade. Atâta
doar, că această comoară este uneori, devastată fără cruțare. Deși savanții-ecologi ne previn,
că poluarea excesivă a aerului e echivalentă cu sinuciderea, în atmosferă încă se mai aruncă
zilnic mii și mii de tone de substanțe chimice toxice, de gaze nocive ș. a

3
2023
 Poluarea aerului

Poluarea aerului este o problemă care ne

amenință de ani de zile, deoarece se
amplifică tot mai mult din cauza dezvoltării
industriale și ajunge să ne afecteze calitatea
vieții prin numeroase efecte vizibile.
Schimbările climatice, calitatea aerului, în
special în marile orașe, și efectele directe
asupra organismului uman, prin dezvoltarea
tot mai multor probleme ale sistemului
respirator, sistemului nervos sau a altor
organe vitale, cauzează milioane de decese
anual și conduce, încet, către deteriorarea
ecosistemului din care facem parte.

Chiar dacă este o problemă extrem de Foto Nr.1: Efectele poluării aerului
complexă, care trebuie abordată la nivel asupra sănătății
global, micile schimbări încep de la fiecare dintre noi, iar rezultatele sunt ușor de sesizat.
Fiecare afacere are obligația morală de a lua măsurile necesare pentru diminuarea poluării
aerului și protejarea mediului înconjurător.

Dacă ești administratorul unei firme sau te gândești să înființezi o afacere, este ideal să iei în
calcul toate aceste măsuri, fie prin diminuarea lor, fie prin compensare. Te întrebi ce înseamnă
acest lucru? Urmează să descoperi toate detaliile în următorul articol, iar la final vei înțelege
care sunt pașii exacți pe care trebuie să-i urmezi și cum ne afectează acest inamic invizibil de
cele mai multe ori. Pentru început, este important să înțelegem ce este poluarea aerului și cum
se manifestă. Aceasta este reprezentată de anumite substanțe chimice care pătrund în aerul pe
care noi îl respirăm zilnic, substanțe ce pot dăuna organismului uman, dar și întregului
ecosistem. Acestea pot sa fie reprezentate de gaze, substanțe lichide (în special atunci când ne
raportăm la poluarea apelor) sau chiar solide. Cele mai multe dintre ele sunt produse chiar de
către populație, în special de cei care activează în zone industriale sau în medii de afaceri
predispuse la un comportament nociv față de mediu. De aceea, atitudinea unei afaceri sau a
unui brand față de mediul înconjurător și sustenabilitate este vitală.

4
2023
 Capitolul I

Efectele poluării aerului

asupra sănătății

Unul dintre cei mai mari factori de risc ai erei noastre este poluarea aerului, nu numai din
cauza impactului asupra schimbărilor climatice, ci și asupra sănătății publice și individuale, ca
urmare a creșterii morbidității și mortalității. Aproape nouă din zece persoane care trăiesc în
zonele urbane din întreaga lume sunt afectate de poluarea aerului. Există mulți poluanți care
reprezintă factori majori de îmbolnăvire la om. Printre aceștia, cei mai importanți sunt
particulele în suspensie. Aceste particule au diametru variabil, dar foarte mic, și pătrund în
sistemul respirator prin inhalare, provocând boli respiratorii și cardiovasculare, disfuncții ale
sistemului nervos central și de reproducere, precum și cancer.

În ciuda faptului că ozonul din stratosferă joacă un rol protector împotriva iradierii
ultraviolete, este dăunător atunci când este în concentrație mare la nivelul solului, afectând
sistemele respirator și cardiovascular. Oxidul de azot, dioxidul de sulf, compușii organici
volatili, dioxinele și hidrocarburile aromatice policiclice sunt toate considerate poluanți ai
aerului, fiind dăunători pentru oameni. În ciuda încercărilor anterioare de îmbunătățire a
calității aerului, părți foarte mari ale populației din zonele urbane respiră aer care nu respectă
standardele europene, cu atât mai puțin Ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății pentru
calitatea aerului. Prin urmare, nu ar trebui să fie surprinzător că efectele particulelor în
suspensie asupra sănătății sunt studiate intens. Prima modalitate de a aborda această problemă
este prin sensibilizarea și conștientizarea la nivelul societății.

Aceste strategii trebuie dublate de implicarea factorilor de decizie înspre adoptarea politicilor
de reducere a emisiilor din transport, energie și agricultură și investiții în a le face mai
ecologice și mai durabile.

Unul dintre cei mai mari factori de risc ai erei noastre este poluarea aerului, nu numai din
cauza impactului asupra schimbărilor climatice, ci și asupra sănătății, putând conduce la
creșterea morbidității și mortalității. Există mulți poluanți care sunt factori majori de
îmbolnăvire la om. Printre aceștia, particulele în suspensie (PM), niște particule cu diametru
variabil, dar foarte mic, pătrund în sistemul respirator prin inhalare, provocând boli
respiratorii și cardiovasculare, disfuncții ale sistemului nervos central și de reproducere,
precum și cancer. În Uniunea Europeană, aproximativ 80% din populația urbană europeană
este expusă la poluarea aerului peste nivelurile recomandate de ghidurile Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS) [1].

În ciuda faptului că ozonul din stratosferă

joacă un rol protector împotriva iradierii

5
2023
ultraviolete, este dăunător când se găsește în concentrație mare la nivelul solului, afectând
sistemele respirator și cardiovascular.

În plus, oxidul de azot, dioxidul de sulf, compușii organici volatili, dioxinele și hidrocarburile
aromatice policiclice sunt considerate poluanți ai aerului, care sunt dăunători pentru oameni.
Monoxidul de carbon poate provoca chiar otrăvire directă atunci când este inspirat la niveluri
ridicate. Când metalele grele, precum plumbul, sunt absorbite în organismul uman, pot duce la
otrăvire directă sau la intoxicație cronică, în funcție de expunere.

Bolile care apar de la substanțele menționate includ în principal probleme respiratorii, cum ar
fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astmul, bronșiolita și, de asemenea, cancerul
pulmonar, bolile cardiovasculare, disfuncțiile
sistemului nervos central și bolile cutanate. Foto Nr.2: Efectele directe ale
poluării aerului asupra sănătății
Este necesară o cooperare constantă și eficientă
între agențiile de mediu și autoritățile din domeniul sănătății, pentru a aborda noile provocări
la adresa sănătății umane și planetare, care decurg din poluarea aerului și schimbările
climatice. În acest scop, în cadrul autorităților locale de sănătate ar trebui înființate unități sau
echipe de cercetare multidisciplinare pe teme de sănătate a mediului, lucrând împreună cu
personalul medical și agențiile de mediu pentru o integrare reciprocă a competențelor. De
asemenea, comportamentul fiecărui individ în parte este foarte important pentru a crea un
mediu prielnic pentru generațiile următoare.

Alte efecte ale poluării asupra sănătății

În afară de efectele bine documentate asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare, tot mai
multe studii au investigat potențialul poluării aerului cu PM de a influența negativ mai multe
aspecte ale sănătății. Acum avem dovezi care leagă expunerea pe termen lung la PM cu
rezultate adverse la naștere, în timp ce datele emergente sugerează posibile efecte ale
expunerii pe termen lung la PM asupra diabetului, neurodezvoltării și funcției cognitive [7].
Numărul de studii care leagă expunerea mamei la poluanții atmosferici, inclusiv la particulele
PM, în timpul sarcinii cu diferite rezultate ale nașterii este în creștere constantă și prezintă un
interes deosebit ca urmare a intervalului de timp crucial al dezvoltării biologice și, ca atare,
potențialului de a avea consecințe pe termen lung asupra sănătății generale [8]

6
2023
 Capitolul II

Poluarea și schimbările Climatice

Poluarea aerului și schimbările climatice sunt strâns legate. Poluanții precum carbonul negru,
metanul, ozonul și aerosolii afectează cantitatea de lumină solară. Ca urmare, temperatura
Pământului crește, ducând la topirea gheții și a ghețarilor.

În acest sens, schimbările climatice vor afecta incidența și prevalența atât a infecțiilor
reziduale, cât și a celor importate în Europa. Clima și vremea afectează puternic durata,
momentul și intensitatea focarelor și schimbă harta bolilor infecțioase de pe glob. Răspândirea
epidemiilor este asociată cu dezastrele climatice naturale și cu furtunile, care apar tot mai
frecvent. Malnutriția și dezechilibrul sistemului imunitar sunt, de asemenea, asociate cu
infecțiile emergente care afectează sănătatea publică.

Poluanții atmosferici

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportează șase poluanți majori ai aerului, și anume
poluarea cu particule, ozon la nivelul solului, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot
și plumb.

Poluarea aerului poate avea un efect dezastruos asupra tuturor componentelor mediului,
inclusiv a apelor subterane, a solului și aerului. În plus, reprezintă o amenințare serioasă
pentru organismele vii. Studiile au arătat o relație între particulele în suspensie (PM) și
efectele adverse asupra sănătății, concentrându-se fie pe expunerea pe termen scurt, fie pe
termen lung.

Particulele (PM) se formează de

obicei în atmosferă ca urmare a
reacțiilor chimice dintre diferiți
poluanți. Pătrunderea particulelor
este strâns dependentă de
dimensiunea lor. Au fost efectuate
mai multe studii epidemiologice
privind efectele PM asupra sănătății.
S-a demonstrat o relație pozitivă atât
între expunerile pe termen scurt, cât
și pe termen lung la particulele PM și
rinofaringita acută. În plus,
expunerea pe termen lung la PM s-a
dovedit a fi legată de bolile
Foto Nr.3 Schimbările climatice și
7 poluarea mediului înconjurător
2023
cardiovasculare și mortalitatea infantilă. Mai mult, bolile respiratorii și afectarea sistemului
imunitar au fost înregistrate ca efecte cronice ale expunerii pe termen lung la particulele PM
[3].

Ozonul (O3) este un gaz format din oxigen, sub descărcare electrică de înaltă tensiune. Este
un oxidant puternic, cu 52% mai puternic decât clorul.

Absorbția ozonului are loc de obicei prin inhalare. Ozonul afectează straturile superioare ale
pielii și canalele lacrimale. Un studiu al expunerii pe termen scurt a șoarecilor la niveluri
ridicate de ozon a arătat formarea malondialdehidei în pielea superioară (epidermă), dar și
epuizarea vitaminelor C și E. Este probabil ca nivelurile de ozon să interfereze cu funcția și
integritatea barierei pielii, predispunând la boli de piele. Efectele toxice induse de ozon sunt
înregistrate în zonele urbane din întreaga lume, provocând tulburări biochimice, morfologice,
funcționale și imunologice.

Monoxidul de carbon este produs de combustibili fosili atunci când arderea este incompletă.
Simptomele intoxicației din cauza inhalării monoxidului de carbon includ dureri de cap,
amețeli, slăbiciune, greață, vărsături și, în final, pierderea cunoștinței. Din cauza pierderii de
oxigen ca urmare a interacțiunii cu monoxidul de carbon, s-a observat dezvoltarea hipoxiei,
ischemiei și a bolilor cardiovasculare.

Oxidul de azot este un poluant legat de trafic, fiind emis de motoarele automobilelor. Este un
iritant al sistemului respirator deoarece pătrunde adânc în plămâni, inducând boli respiratorii,
tuse, respirație șuierătoare, dispnee, bronhospasm și chiar edem pulmonar, când este inhalat la
niveluri ridicate [4].

Dioxidul de sulf este un gaz nociv care este emis în principal din consumul combustibililor
fosili sau din activitățile industriale. Standardul anual pentru SO2 este 0,03 ppm. Afectează
viața umană, animală și vegetală. Persoanele susceptibile sunt cele cu boli pulmonare, bătrânii
și copiii, care prezintă un risc mai mare de leziuni. Problemele majore de sănătate asociate cu
emisiile de dioxid de sulf în zonele industrializate sunt iritația respiratorie, bronșita, producția
de mucus și bronhospasmul, deoarece este un iritant senzorial care pătrunde adânc în plămâni,
unde, interacționând cu receptorii senzoriali, provoacă bronhoconstricție.

8
2023
 Capitolul III

Mortalitatea

Unul dintre cei mai mari factori de risc ai erei noastre este poluarea aerului, nu numai din
cauza impactului asupra schimbărilor
climatice, ci și asupra sănătății publice și
individuale, ca urmare a creșterii
morbidității și mortalității. Aproape nouă
din zece persoane care trăiesc în zonele
urbane din întreaga lume sunt afectate de
poluarea aerului. Există mulți poluanți care
reprezintă factori majori de îmbolnăvire la
om. Printre aceștia, cei mai importanți sunt
particulele în suspensie. Aceste particule au
diametru variabil, dar foarte mic, și
pătrund în sistemul respirator prin
inhalare, provocând boli respiratorii și
Nr Nr.4: Poluarea îți afectează inteligența
cardiovasculare, disfuncții ale sistemului
nervos central și de reproducere, precum și
cancer.

În ciuda faptului că ozonul din stratosferă joacă un rol protector împotriva iradierii
ultraviolete, este dăunător atunci când este în concentrație mare la nivelul solului, afectând
sistemele respirator și cardiovascular. Oxidul de azot, dioxidul de sulf, compușii organici
volatili, dioxinele și hidrocarburile aromatice policiclice sunt toate considerate poluanți ai
aerului, fiind dăunători pentru oameni. În ciuda încercărilor anterioare de îmbunătățire a
calității aerului, părți foarte mari ale populației din zonele urbane respiră aer care nu respectă
standardele europene, cu atât mai puțin Ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății pentru
calitatea aerului. Prin urmare, nu ar trebui să fie surprinzător că efectele particulelor în
suspensie asupra sănătății sunt studiate intens.

Efectul final al poluării aerului asupra sănătății este de a provoca moartea prematură.
Dovezile epidemiologice au apărut pentru prima dată din cercetările americane. De remarcat,
studiile recente pe termen lung arată asocieri între particulele PM și mortalitate, calitatea
aerului fiind la niveluri cu mult sub nivelul actual anual al Organizației Mondiale a Sănătății
(OMS).

O estimare a OMS a raportat că în 2012, din cauza poluării, aproximativ 3,7 milioane de
oameni au murit de cauză prematură, atât din mediul urban, cât și rural. Cauza deceselor a fost
defalcată astfel: cardiopatie ischemică (40%), accident vascular cerebral (40%), boală
pulmonară obstructivă cronică (BPOC) (11%), cancer pulmonar (6%) și infecții acute ale
căilor respiratorii inferioare, la copii (3%).

9
2023
Concentrându-ne pe Europa, poluarea aerului este din nou cel mai mare factor de risc din
mediu, cauzator al morții premature (EEA, 2014). În 2012, cifrele mortalității, legate de
poluarea aerului în țările cu venituri mici și medii și în țările cu venituri mari, au fost estimate
la 203.000 și, respectiv, 280.000 (OMS, 2014). În anii de referință 2010 – 2012, a crescut
proporția populației urbane din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), care
locuiește în zone în care valoarea limită zilnică a UE pentru concentrațiile particulelor
dăunătoare a depășit 21, respectiv 10% .

Afecțiunile cardiopulmonare
Impactul poluării aerului cu particule asupra afecțiunilor cardiopulmonare a fost supus unui
studiu intens, care a dus la un consens științific cu privire la asocierile independente ale PM
din aer, cu impact negativ asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare în urma expunerilor
atât pe
scurt, cât și pe termen lung.

În sprijinul acestui fapt, expunerea pe termen lung la concentrații de PM, precum și locuitul în
mediile cu trafic intens, sunt asociate cu markeri preclinici ai aterosclerozei și, de asemenea,
cu progresia acestei patologii.

Efectele poluării atmosferice asupra sănătății nu depind numai de expunere, ci și de

vulnerabilitatea oamenilor. Vulnerabilitatea la impactul poluării atmosferice poate să crească
odată cu vârsta, ca urmare a unor afecțiuni preexistente sau a unor comportamente specifice

10
2023
 Capitolul IV

Conștientizarea și educația individuală

Faptul că o calitate proastă a aerului poate avea un impact atât de semnificativ asupra sănătății
umane este de necontestat, iar secțiunile anterioare s-au bazat pe cercetările efectuate în
ultimii ani, care susțin ideea că riscurile cresc pe măsură ce apar noi pericole.

Dacă oamenii sunt conștienți de variațiile

în calitatea aerului pe care îl respiră, de
efectul poluanților asupra sănătății,
precum și de concentrațiile susceptibile de
a provoca efecte adverse și de acțiuni de
reducere a poluării, există o probabilitate
mai mare de a motiva schimbări atât în
comportamentul individual, cât și public.
La rândul său, o astfel de conștientizare
are potențialul de a crea un mediu mai
curat și o populație mai sănătoasă.

În 2013, Comisia Europeană (CE) a realizat un

sondaj pentru a obține o perspectivă mai bună Foto Nr.5:Cum îți afectează poluarea creierul
asupra opiniilor publicului european cu privire
la problemele legate de calitatea aerului și
poluarea aerului. Șase din zece europeni au răspuns că nu se simt informați cu privire la
problemele legate de calitatea aerului din țara lor. Când au fost întrebați cât de grave au
considerat o serie de probleme legate de calitatea aerului în țara lor, răspunsurile pentru
tulburări respiratorii, boli cardiovasculare și astm/alergie au fost de 87, 92 și, respectiv, 87% .

11
2023
Noi descoperiri
În timp ce monitorizarea, prognoza și raportarea calității aerului au devenit din ce în ce mai
sofisticate și mai precise, utilizarea viitoare a măsurătorilor mai individualizate ale expunerii
are un potențial mult mai mare. Nivelurile de poluare a aerului pot varia dramatic pe distanțe
scurte și pe scară de timp și, în plus, mobilitatea și activitățile zilnice ale oamenilor vor avea
ca rezultat variabilitatea expunerii și a inhalării.

Poluarea atmosferică poate provoca afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, precum și cancer,

fiind principala cauză legată de mediu a deceselor premature în UE. Anumite substanțe cum
ar fi arsenicul, cadmiul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice sunt agenți
cancerigeni genotoxici pentru om, și nu se pot identifica praguri până la care nu comportă
riscuri. Poluarea atmosferică are un impact negativ și asupra calității apei și solului și
dăunează ecosistemelor, de exemplu, prin eutrofizare (excesul de poluare cu azot) și ploaie
acidă. Prin urmare, sunt afectate agricultura și pădurile, precum și materialele și clădirile.
Poluarea atmosferică are numeroase surse, însă provine în principal din industrie, transport,
producția de energie și agricultură. Deși poluarea atmosferică a scăzut în general în Europa în
ultimele decenii, obiectivul pe termen lung din 2013 al UE, și anume de „a se ajunge la un
nivel al calității aerului care să nu aibă un impact negativ semnificativ asupra sănătății umane
și a mediului”, nu este încă atins. Standardele de calitate a aerului sunt adesea încălcate, în
special în zonele urbane, care sunt puncte nevralgice de poluare atmosferică și unde locuiesc
majoritatea cetățenilor europeni. În prezent, cei mai problematici poluanți sunt particulele
fine, oxizii de azot și ozonul troposferic.

12
2023
 Capitolul V

Consecințele poluării aerului

1) Poluarea aerului are efecte dăunătoare asupra sănătăţii oamenilor: bronşite acute şi
cronice, crize de astm, boli cardiovasculare, alergii la polen, cancere pulmonare şi ale
căilor respiratorii şi afecţiuni ale aparatului reproducător.

2) Majoritatea poluanților sunt „spălați” de către ploaie, zăpadă sau ceață și sunt
transformați în acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie acidă cade peste lacuri
și păduri, unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze întregi
ecosisteme.

3) Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o
creștere a temperaturii Pământului. Ea este cauzată de acumularea unor gaze
atmosferice, cum ar fi dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub denumirea de
gaze de seră, care reduc căldura disipată de Pământ, dar nu blochează radiațiile
Soarelui. Din cauza efectului de seră se așteaptă ca temperatura globală să crească cu
multe consecințe dezastroase:
 Schimbarea tiparul climatic,

 Afectarea producției agricole,

 Modificare distribuției animalelor și plantelor

 Creșterea nivelul mării.

Dintre gazele rezultate în procesele de ardere a combustibililor, dioxidul de carbon contribuie

cel mai mult la producerea efectului de seră, dar și freonii, metanul, etanul, oxizii de azot,
oxizii de sulf, ozonul etc.

Aceste gaze din atmosfera Pământului se comportă ca pereții unei sere – captează și rețin
căldura soarelui reflectată de Pământ, astfel încât aceasta nu mai este eliberată înapoi spațiu.

13
2023
Astfel în 2016 a avut loc Acordul de la Paris, o înțelegere între 73 de țări care are ca scop
păstrarea creșterii temperaturii globale sub două grade Celsius și scăderea emisiilor de dioxid
de carbon provenite din arderea de combustibili fosili.

Capitolul VI

Cum putem preveni poluarea aerului

Observam tot mai des utilizandu-se termenul de poluare in diferite contexte si citim tot mai
des in mass-media despre diversele tipuri de poluare si efectele pe care acest fenomen le are
asupra mediului inconjurator precum si asupra sanatatii noastre – cunoastem insa cu totii cu
ad

Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore, dezastruoase, asupra
mediului inconjurator. Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizica, biologica sau
chimica in atmosfera poate fi denumita poluare a aerului si apare atunci cand orice gaz nociv,
praf sau fum, intra in atmosfera si afecteaza plantele, animalele precum si fiintele umane.

Acum că am aflat ce este poluarea aerului,

cauze și remedii, e timpul să descoperim care
sunt acțiunile concrete ce pot fi luate pentru
prevenirea acesteia, în mediul de afaceri.
Permiterea unui program flexibil a fost deja
menționată, însă mai poate să fie luată o
măsură pentru angajații care își desfășoară
activitatea preponderent la calculator, și
anume lucrul de acasă. Aceasta a început deja
să devină din ce în ce mai populară și,
totodată, necesară, în timpul pandemiei, iar
pentru unele companii s-a dovedit o măsură
ideală și din punct de vedere al costurilor.

Pe lângă aspectul sus-menționat, este clar că

se reduce traficul și, la rândul ei, poluarea
aerului generată de către combustibili. Dacă Foto Nr.6:Stop poluare
acest lucru se aplică unora dintre angajați,
pentru alții e valabilă varianta transportului
alternativ. Ce presupune acest lucru? Încurajarea mersului pe jos, al mersului pe bicicletă,
transportul în comun sau car sharing, fie că vorbim despre aplicațiile dedicate, fie că angajații
decid să se organizeze, astfel încât să parcurgă drumul împreună, într-o singură mașină sau, de
ce nu, oferirea unor mașini de firmă, acolo unde este cazul, complet electrice sau hibrid. Toate
aceste măsuri ar duce la scăderea consistentă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Angajații care decid să vină la birou au nevoie de un aer curat în interiorul clădirii, iar pentru
acest aspect este necesar să se instaleze filtre de aer, care să fie curățate și înlocuite periodic.
14
2023
Tot pentru calitatea aerului din interior se pot lua măsuri specifice, precum reciclarea separată
și eliminarea corectă a deșeurilor, gestionarea posibilelor surse de poluare sau controlul și
eliminarea dăunătorilor.

În Europa, calitatea aerului s-a îmbunătățit în mod considerabil din momentul în care Uniunea
Europeană și statele sale membre au introdus politici și măsuri privind calitatea aerului în anii
‚70. Emisiile de poluanți atmosferici provenite din multe dintre sursele majore, de exemplu
transport, industrie și generarea de energie electrică, sunt reglementate în prezent și, în
general, sunt în scădere, însă nu întotdeauna conform așteptărilor. Concentrațiile mari de
poluanți atmosferici continuă să aibă un impact semnificativ asupra sănătății europenilor,
efectul cel mai nociv fiind cauzat de pulberile în suspensie și de dioxidul de azot.

Cel mai recent raport anual privind calitatea aerului al Agenției Europene de Mediu relevă
faptul că majoritatea oamenilor care trăiesc în orașele europene sunt încă expuși la niveluri ale
poluării atmosferice considerate nocive de Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit
raportului, concentrațiile de pulberi fine în suspensie au cauzat 428 000 de decese premature
în 41 de țări europene în 2014, dintre care aproximativ 399 000 în UE-28.

Proasta calitate a aerului are și un impact economic considerabil, ducând la creșterea

costurilor medicale, la reducerea productivității lucrătorilor și provocând daune solului,
culturilor, pădurilor, lacurilor și râurilor. Cu toate că poluarea aerului este deseori asociată cu
vârfuri și episoade de poluare, expunerea pe termen lung la doze mai mici constituie o
amenințare și mai gravă la adresa sănătății umane și a naturii.

Agenția Europeană de Mediu colaborează cu statele membre pentru a colecta informații

comparabile privind calitatea aerului în timp. Pe baza datelor colectate, măsurăm progresul,
analizăm tendințele și căutăm legături între surse, precum transportul rutier și măsurătorile
reale privind calitatea aerului.

Dacă este necesar, măsurătorile obținute de la stațiile de monitorizare pot fi completate de

observațiile din satelit. În cadrul programului său de observare a Pământului – Copernicus,
UE a lansat în octombrie un nou satelit destinat monitorizării poluării aerului, care a început
deja să transmită imagini. Aceste informații sunt apoi transmise în mod regulat publicului și
factorilor de decizie politică. Este important de reținut că agenția abordează doar calitatea
aerului exterior și nu calitatea aerului pe care îl respirăm acasă sau la serviciu, care are un
impact direct asupra sănătății noastre.

15
2023
Concluzii
Preocuparea pentru poluarea aerului și
implicațiile acesteia asupra sănătății
continuă să fie și astăzi o problemă la nivel
mondial. Poluarea aerului rămâne un
amestec complex de poluanți antropici și
surse naturale. Dintre cei șase poluanți,
particulele PM și ozonul reprezintă cele
mai răspândite amenințări pentru sănătate,
privind bolile cardiopulmonare.

Poluarea aerului, considerată odinioară

drept o problemă pur locală sau regională,
este acum recunoscută ca o problemă
globală, cu un potențial transport
atmosferic pe distanțe lungi. Poluarea aerului
este o contribuție importantă la complicațiile Foto Nr.7: Restart energy
respiratorii, în special pentru țările în curs de
dezvoltare, care folosesc combustibili din biomasă și cărbune pentru încălzire. Este esențial ca
guvernele, industria și sectorul privat să depună eforturi locale, naționale și globale pentru a
reduce povara poluării aerului, astfel încât să ofere o protecție mai bună a sănătății pentru
toată lumea. Prima modalitate de a aborda această problemă este prin sensibilizarea și
conștientizarea la nivelul societății. Aceste strategii trebuie dublate de implicarea factorilor de
decizie înspre adoptarea politicilor de reducere a emisiilor din transport, energie și agricultură
și investiții în a le face mai ecologice și mai durabile.

Webografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_aerului
https://www.eea.europa.eu/ro/themes/air/intro
https://stratos.ro/poluarea-aerului/
https://www.medlife.ro/articole-medicale/efectele-poluarii-asupra-organismului
https://pressone.ro/poluarea-aerului-20-de-masuri-care-ne-pot-aduce-rapid-un-aer-curat-in-
oras/
16
2023