Sănătatea este darul cel

mai frumos si mai bogat

pe care natura știe să-l
facă
http://www.free-powerpoint-templates-design.com Michel de Montagnie
 Proiect de curs
Disciplina: Bazele sănătății
Tema: Efectele poluării aerului
asupra organismului uman

Conducator de proiect: Cociu Svetlana

Executori: Comanda Petru
Tihonciuc Tatiana
Praguza Nicoleta
Sușcheivici Nicolae
 Cuprins
01 Definiția poluarii
 Curiozitati despre poluare
 Impactul poluării aerului atmosferic asupra sănătăţii populaţiei

02 Catastrofele ecologice
 Avaria de la Cionobil

Impactul poluanţilor asupra

sănătăţii populaţiei
03  Cele mai raspandite maladii cauzate de poluanți

Mortalitatea cauzată de bolile

04 aparatului respirator
Bronhopneumopatia obstructivă cronică

Metode de combare a poluarii aerului

 STRATEGIA NAŢIONALĂ pentru prevenirea şi controlul
05 bolilor netransmisibile pe anii 2012–2020
 Recomandari catre autoritati
Poluarea este contaminarea mediului înconjurător cu
materiale care interferează cu sănătatea umană,
calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor
 (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă
uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat
al cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea
mai mare parte a substanțelor poluante provine din
activitățile umane. Se disting următoarele categorii:
poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea
radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse
substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă
sau de particule solide), poluare biologică (cu germeni
patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).
• Poluarea aerului ucide mai multi oameni decat SIDA si malaria la un loc.
• Respirarea unui aer poluat iti scurteaza viata cu 1-2 ani.
• Un om respira aproximativ 7,5 litri de aer in fiecare minut, adica
aproximativ 12.870 litri pe zi.
• Poluantii eliberati in aer sunt mult mai nocivi decat cei din sol sau din
apa.
• Persoanele care locuiesc in zone cu trafic ridicat se confrunta cu un risc
mai mare de cancer, probleme cardiace, astm, bronsite, deoarece aceste
zone sunt mult mai poluate.
• Masinile electrice polueaza aerul prin ridicarea prafului, dar nu produc
noxe.
• Poluarea aerului cauzata de smog afecteaza pana si delfinii. Acestia se
imbolnavesc de Boala plamanilor negri.
• Cele mai bune metode pentru a reduce impactul pe care il avem asupra
aerului este mersul pe jos si folosirea bicicletei.
• Poluarea din mediile inchise, cum ar fi locuintele, este de 2 pana la 5 ori
mai grava decat poluarea aerului de afara.
• Nivelul ridicat al aerului poluat din Beijing a facut posibila aparitia unei
noi boli, tusea Beijing.
• O cutie din aluminiu, umpluta cu aer curat, costa 60 de eurocenti si este
Impactul poluării aerului atmosferic
asupra sănătăţii populaţiei

În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au

început să depăşească după amploare pe cei naturali,
căpătând un caracter global. Emisiile în atmosferă a
nocivelor dăunătoare nu numai că distrug natura vie,
afectează în mod negativ sănătatea umană, dar de
asemenea, sunt potenţiali de a modifica însăşi
proprietăţile atmosferei, ce poate duce la consecinţe
ecologice şi climatice nefaste. Ca rezultat al impactului
asupra mediului cu efect negativ sunt precipitaţiile acide,
cît şi smogul, care acţionează intens nu numai asupra
organismului uman şi a biosferei, dar şi asupra
hidrosferei, stratului vegetativ, mediului geologic, clădirilor
şi alte obiecte tehnogene.
Отрицательные последствия для здоровья, связанные
с загрязнением воздуха

За последние 30 лет исследователи обнаружили

широкий спектр последствий для здоровья, которые,
как считается, связаны с воздействием загрязненного
воздуха. К ним относятся респираторные заболевания
(включая астму и изменения функции легких),
сердечно-сосудистые заболевания, преждевременные
роды и даже смерть.

Одна треть всех смертей от инсульта, рака легких и

болезней сердца вызвана загрязнением воздуха, что
эквивалентно количеству смертей, связанных с
курением, и намного превышает количество смертей,
связанных с чрезмерным потреблением соли.
Самые страшные экологические катастрофы произошли по
вине человека. История составила вершину самых страшных
катастроф, пошатнувших равновесие на планете.
1. Чернобыльская авария
2. Авария на заводе по производству пестицидов.
3. Горение «колодцев» нефтью.
4. Захоронение токсичных отходов
5. Кораблекрушение нефтяного танкера.
6. Авария в Токаймуре
7. Кладбище ржавых кораблей.
8. Взрыв на химическом заводе в Италии.
9. Промышленное отравление залива Минамата.
10. Ядерная авария в США.
26 апреля 1986 года взорвался один из
реакторов Чернобыльской АЭС в Украине. В
атмосферу было послано огромное количество
радиации, превышающее испускаемое бомбами
Хиросимы и Нагасаки. Радиация
распространилась по Европе. С тех пор у тысяч
детей был диагностирован рак щитовидной
железы, и более 30 км вокруг завода все еще
закрыты. Реактор №4 был запечатан в
огромном саркофаге, но он начал треснуть.
Завод был полностью остановлен в 2000 году,
но более 4000 человек все еще работают на
нем по ремонту.
Согласно исследованию, опубликованному во Франции в
четверг, острый и хронический бронхит, приступы астмы,
сердечно-сосудистые заболевания, аллергия на пыльцу,
рак легких и дыхательных путей, а также заболевания
репродуктивного тракта являются одними из конкретных
последствий загрязнения воздуха для здоровья
человека. сообщает cnewsmatin.fr.
Радиоактивные дожди зафиксированы даже в
Ирландии. Больше всего пострадали Украина,
Беларусь и Россия, на которые приходится 63% от
общего количества радиации, испускаемой в
Чернобыле.

Уровень смертности трудно оценить, но эксперты

считают, что от 4 000 до 90 000 человек погибли в
результате аварии.
В результате взрыва погибли двое рабочих завода, но
многие другие погибли в часы и дни после аварии. В
Украине за первые 5 лет после трагедии
заболеваемость раком среди детей увеличилась на
90%, и пострадало гораздо больше людей, пишет
Time.
Impactul poluanţilor asupra sănătăţii populaţiei

Poluarea aerului este o preocupare majoră în prezent, care are un impact

toxicologic grav asupra sănătății umane și asupra mediului. Acest fenomen
are o serie de surse de emisii diferite, dar autovehiculele și procesele
industriale sunt principalele cauze ale poluării aerului.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, șase poluanți principali ai

aerului includ poluarea cu particule nocive, ozonul troposferic, monoxidul de
carbon, oxizii de sulf, oxizii de azot și plumbul. (1)

În jur de 3,7 milioane de persoane prezintă drept cauză de deces poluarea

aerului înconjurător, dintre care majoritatea (3,3 și respectiv 2,6 milioane)
trăiesc în Asia. (2)

Expunerea pe termen lung și pe termen scurt la substanțele toxice pe cale

aeriană are un impact toxicologic diferit asupra oamenilor, incluzând bolile
respiratorii și cardiovasculare, complicațiile neuropsihice, iritarea ochilor,
bolile de piele și bolile cronice pe termen lung, cum ar fi cancerul. (3)
Impactul poluanţilor asupra sănătăţii populaţiei şi
mediului înconjurător

Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de natura lor,

concentraţie cît şi de durata acţiunii lor asupra organismului
uman, provocînd astfel consecinţe grave. Specialiştii în
medicină şi ecologie au stabilit o legătură directă între
degradarea mediului şi creşterea numărului de persoane
care suferă de alergii, astm, cancer şi alte boli. Poluanţii
principali care acţionează negativ asupra oragnismului
uman sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul
troposferic, monoxidul de carbon, aldehida formică, fenolii,
pulberile în suspensie (PM10 şi 2,5 mkm).
 Cancere pulmonare şi ale căilor respiratorii

Este dificil de estimat cu precizie numărul de cancere asociate poluării, întrucât

cauzele cancerului sunt, prin definiţie, dificil de identificat. Totuşi, specialiştii sunt de
părere că poluarea reprezintă un factor care poate să provoace acest tip de boală.
Crize de astm

Astmul constituie principala afecţiune declanşată sau agravată de poluarea aerului. Se

estimează că între 10% şi 35% din cazurile de astm identificate în fiecare an sunt
asociate cu acest tip de poluare.
0
Boli cardiovasculare

Poluarea este un factor care poate să declanşeze accidente vasculare

cerebrale (AVC), infarcte miocardice şi angine pectorale..

Afecţiuni ale sistemului reproducător

Poluarea atmosferică este considerată vinovată de

scăderea fertilităţii masculine, de creşterea numărului de
naşteri premature şi a cazurilor de mortalitate intrauterină.  

Poluarea în sarcină
Poluarea aerului poate crește riscul nașterilor premature și al copiilor cu greutate
mică la naștere.

Când aerul poluat trece de la plămâni în sânge, poate provoca inflamații sistemice în

tot corpul. Acest factor poate declanșa travaliul sau poate interfera cu dezvoltarea
normală a copilului.
Sistemul respirator este alcatuit din cai respiratorii
superioare, inferioare, unitatea respiratorie, cutia toracica,
diafragmul si structurile subdiafragmatice.
Sistemul respirator are ca principala functie schimbul de
gaze. Alaturi de aceasta, el mai indeplineste urmatoarele
roluri: generarea vocii, conditionarea aerului, echilibrul
acido-bazic, mirosul.
Patologii asociate sistemului respirator:
- hipoxia (hipoxica, anemica, stagnanata sau histotoxica)
- infectii respiratorii (bronsiolita acuta, pneumonie,
tuberculoza s. a. )
- boli fungice ale plamanilor (Histoplasmoza, criptococoza
s. a. )
- boli pulmonare cronice
- cancer pulmonar
- boli profesionale
Bolile aparatului respirator(la 100 mii locuitori)
Regiuni 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
mun.Chisi
1
nau
34 33,6 33,6 32,3 32,5 32,5 28,4 25,8 21,1 18,4 22,9 23,8 Analizand dinamica
Moldova
79 69,3 79,2 72,9 72,1 68,9 64,7 68,3 53,4 48,8 48,1 48
mortalitații cauzata de bolile
2 m/d aparatului respirator in 11
3 Hancesti 152,9 142,2 119,9 114,6 123,5 94 85,4 115,2 73,1 57,6 37,9 45,5
4 Leova 63,6 43,8 80,7 56,9 66,4 68,7 37,2 55,8 31,6 29,9 41,3 28,2 raioane si in intreaga
5 Orhei 71,1 86,7 116,4 65,6 63,4 72,3 46,9 54 56,4 52,5 38,3 58,3 Republica am observat in
6 Briceni 210,9 142,8 159,1 141,6 169,3 123 138,2 119,2 125,4 94 117,3 114
7 Ocnita 170 162,3 186,7 158,9 152,6 120 134,7 105 85,8 52,1 65,2 44
anul 2003 cele mai mari
8 Soroca 53,6 44 62,8 91,6 61,1 118,5 78,3 85,5 72,8 82,9 62,9 68,9 cifre in Hancești 152,9
9 mun.Balti 48,7 53 51,2 54,9 48,1 47,3 39,2 38,4 37,6 40,8 38,7 32,7 cazuri, Briceni 210,9 cazuri,
10 Cahul 74,5 61,1 85,9 62,5 79,1 56,4 89,2 71,4 62,5 42,4 27,2 59,4
Basarabe 170 cazuri in Ocnita și
53,9 33,7 60,7 74,3 67,7 40,7 67,9 85,3 51,6 24,2 13,9 48,9
11 asca 143,2 cazuri in Taraclia
12 Taraclia 143,2 48,7 93,3 66,8 73,7 62,8 56,2 67,7 61,2 47,6 72,7 59,3

În anul 2005 observam o crestere majora a decesurilor pe intregul teriotoriul Moldovei, care in 2006 este urmata de o
usoara descrestere, dar cifra mentinandu-se destul de mare presupunem ca mojorarea brusca a numarului de cazuri ar
fi ca consecinta a inceputului de epidemie cu virusul H5N1 (gripa aviara).
O alta cauza a maladiilor a aparatului respirator ar putea fi considerat si fumatul care cauzeaza  Bronhopneumopatia
obstructivă cronică. Boala pulmonară obstructivă cronică este, de asemenea, una dintre cele mai importante cauze ale
morţii premature. În Republica Moldova, contribuţia acesteia la mortalitatea generală este estimată la 5,6% din decese,
sau 68,2 de cazuri la 100 de mii de locuitori. Mortalitatea prin bronşite cronice este de 38,1 cazuri la 100 de mii de
locuitori.
In acelasi timp observam că în municipiul Chișinau numarul cazurilor este este cu mult mai mic decat in raioane, se
datorează asistenţei medicale de urgenţă mai oportune şi mai calificate.
 Bolile aparatului respirator(la 100 mii locuitori)
2 Moldova m/d 3 Hancesti 4 Leova 5 Orhei 6 Briceni 7 Ocnita
8 Soroca 9 mun.Balti 10 Cahul 11 Basarabeasca 12 Taraclia

250

210.9
200
186.7

170 169.3
162.3 159.1 158.9
152.9
150 152.6
143.2 142.8
142.2 141.6 138.2
134.7
123.5 123 125.4
119.9
116.4 120
118.5 119.2 117.3
114.6 115.2 114
105
100
93.3 91.6 94 94
86.7 85.9 89.2 85.8
85.4 85.5
85.3 82.9
79 80.7
79.2 79.1 78.3
74.5
71.1 74.3
72.9 73.7
72.1 72.3 71.4 73.1
72.8 72.7
69.3 66.8 67.7
66.4 68.9
68.7 67.9 68.3
67.7 68.9
63.6 62.8 65.6
62.5 63.4 62.8 64.7 62.5 65.2
62.9
61.1 60.7 61.1 61.2 57.6 59.4
59.3
58.3
53.9
53.6 56.9
54.9 56.4 56.2 55.8
54 56.4
53.4
50 53 51.2 51.6 52.5
52.1
48.7 48.7 48.1 47.3 46.9 48.8
47.6 48.1 48.9
48
45.5
44
43.8 40.7 42.4
40.8 41.3 44
39.2
37.2 38.4 37.6 38.7
38.3
37.9
33.7 31.6 32.7
29.9 27.2 28.2
24.2
13.9
0
34 33.6 33.6 32.3 32.5 32.5 28.4 25.8 21.1 18.4 22.9 23.8
  Bronhopneumopatia obstructivă cronică
          Bronhopneumopatia obstructivă cronică (ВРОС) este о
afecţiune severă care determină progresiv incapacitatea de a
respira, devenind о reală problemă de sănătate publică. 
               Organizaţia Mondială a Sănătatii (OMS) estimează că
această patologie cauzează decesul a peste 2,75 milioane de
persoane anual. În plan mondial ВРОС reprezenta în 1990 a
şasea cauză de deces, în prezent este a patra, iar în 2020 va
deveni estimativ a treia cauză de mortalitate din lume.
Răspîndirea ВРОС printre bărbaţi constituie 9,34%o, femei -
7,3%o şi afectează preponderent persoanele ce au depasit
vîrsta de 40 ani. Pe parcursul perioadei anilor 1990-1999 acest
indice a crescut cu 25,0% la bărbaţi şi 69,0% la femei. Se
prognozează о tendinta spre creştere continuă a incidenţei
acestei maladii.
       Tabagismul, vîrsta, noxele profesionale, poluarea mediului
ambiant, factorii regionali, mai puţin sexul şi rasa condiţionează
apariţia şi expresivitatea simptoamelor ВРОС. Conform datelor
Societatii Europene de Respirologie boala este diagnosticată în
stadiile precoce doar în % cazuri.
 STRATEGIA NAŢIONALĂ pentru prevenirea şi controlul
bolilor netransmisibile pe anii 2012–2020

. În Republica Moldova, mortalitatea generală a populaţiei în perioada

2001–2010 variază între 1132,8 şi 1223,7 la 100 de mii de locuitori,
constituind principala povară pentru sistemul de sănătate şi pentru
dezvoltarea economiei naţionale. Cele mai frecvente decese sînt cauzate
de bolile netransmisibile, preponderent de bolile aparatului circulator
(632,0–687,5 de cazuri la 100 de mii de locuitori), de tumori (126,6–159,8
de cazuri la 100 de mii de locuitori), de bolile aparatului digestiv (103,4–
121,8 de cazuri la 100 de mii de locuitori), de traume şi intoxicaţii (92,9–
103,5 de cazuri la 100 de mii de locuitori). Mortalitatea populaţiei apte de
muncă constituie mai mult de jumătate din mortalitatea generală.
Circa 80% din toate stările morbide înregistrate în Republica Moldova
reprezintă bolile cardiovasculare, bolile respiratorii, bolile sistemului genito-
urinar, patologiile neuropsihice, leziunile şi bolile aparatului locomotor,
bolile endocrine, tulburările de nutriţie şi metabolism, cancerul şi bolile
sistemului nervos.
Mediul fizic este un factor determinant major în dezvoltarea bolilor
netransmisibile:
Aerul atmosferic este frecvent poluat cu pulberi, dioxid de sulf,
monoxid de carbon, dioxid de azot, plumb, ozon. În 14% dintre
cazuri, probele de aer nu corespund cerinţelor igienice, îndeosebi în
localităţile urbane. Poluarea aerului exterior scurtează speranţa de
viaţă în medie cu 8 luni, iar poluarea aerului din spaţiile interioare
duce la pierderea a 2,2 milioane de vieţi anual în Uniunea
Europeană, conform indicatorului DALY (Disability Adjusted Life
Years – anii de viaţă ajustaţi în funcţie de incapacitate), care ţine cont
atît de anii de viaţă pierduţi prin deces prematur, cît şi de anii de viaţă
trăiţi cu dizabilitate
Viziunea Strategiei este promovarea sănătăţii şi profilaxia
maladiilor netransmisibile. 26. Scopul Strategiei este
reducerea semnificativă a poverii bolilor netransmisibile şi
evitarea morţii premature prin implementarea unor acţiuni
integrate, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi sporirea speranţei
de viaţă sănătoasă şi a speranţei de viaţă la naştere.
По словам специалистов по качеству воздуха, есть конкретные меры, которые могут
принять как администрации, так и каждый из нас, чтобы ограничить загрязнение воздуха.
Начнем с себя, потому что сегодня это сработает.

Уборка начинается с нас. Срочные и простые меры для каждого из нас в течение максимум
6 месяцев
По мнению экспертов в этой области, индивидуальное поведение каждого из нас имеет
большое и непосредственное влияние на качество воздуха. Вот некоторые из решений, к
которым мы можем лично обратиться, прежде чем указывать пальцем на власти.

1. Использование общественного транспорта вместо личного автомобиля хотя бы

несколько дней в месяц.

2. Совместное использование автомобиля с коллегами для работы в маршрутке.

3. Используйте автомобиль только в очень хорошем техническом состоянии (активный

контур системы рециркуляции ОГ, правильно накачанные шины, экологичные тормозные
колодки и т. Д.)

4. Компостировать растительные отходы вместо их сжигания (что в любом случае

незаконно).
5. Уменьшение количества поездок на автомобиле, если они не являются необходимыми
(можно также пройтись по магазинам пешком и т. Д.)
6. Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și/sau aspirarea lor
ulterioară (reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului)
7. Plantarea de garduri vii și tufe perene la marginea bulevardelor și a străzilor (reduc
poluanții în suspensie cu 15-60% la nivelul trotuarului, în funcție de poluant – noxe,
PM2,5, PM10 etc.)
8. Interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze și a mașinilor de tăiat iarba pe benzină și
înlocuirea lor cu suflătoare electrice
9. Interzicerea, monitorizarea și pedepsirea arderii resturilor vegetale atât în oraș cât și
în satele înconjurătoare
10. Intervenții masive în trafic pentru pedepsirea mașinilor neconforme 
11. Crearea unui sistem de zeci de senzori de măsurare în timp real a calității
aerului, dispuși atât în zonele cu trafic aglomerat, cât și în cele rezidențiale.
12. Monitorizarea atentă a gropilor de gunoi, a fabricilor de ciment, a
incineratoarelor și a arderii oricărui tip de gunoi, precum și monitorizarea atentă a
fabricilor din oraș și a tuturor surselor de arderi de gaze (inclusiv blocuri rezidențiale). Dacă
se va alege construirea unor incineratoare pentru a înlocui actualele gropi de gunoi, acestea
ar trebui să folosească tehnologie de ultimă generație și să nu fie nevoite să aducă gunoi din
alte zone.
13. Monitorizarea atentă a șantierelor de construcții și a
intervențiilor în infrastructură, pentru că praful rezultat de aici
rămâne în atmosferă și este plin de substanțe deosebit de toxice.
14. Amenajarea spațiilor verzi, plantarea de copaci și de tufe
verzi tot anul, în special rezistente la umbră. Acestea au
capacitatea de a reține și filtra praful mult mai mare decât banalul
gazon. În plus, ele ajută la biodiversitate.
15. Reducerea spațiilor betonate dedicate parcării la
suprafață și scumpirea parcării pentru a stimula construirea de
parcări subterane înlocuite de parcuri la suprafață.
16. Realizarea de piste de biciclete și trotinete electrice care să
traverseze orașul pe axele sale, pe inelul central și median. Acestea
ar reduce deplasările cu mașina pe distanțe mai scurte de 5
kilometri.
17. Investiția masivă în transport în comun electrificat și
renunțarea treptată la autobuzele diesel. Toate autobuzele noi ar
trebui să fie electrice, astfel încât în maximum zece ani să nu mai
fie niciun autobuz diesel în parcul auto al orașului.
 Boala este o incalcare a legilor naturii.
Charlis Simmons.

www.niehs.nih.gov
www.sciencedirect.com
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.eea.europa.eu
www.who.int
www.lung.org
www.cdc.gov
https://ansp.md/
https://ec.europa.eu/