Influența poluării Bialy Ștefana-Bogdana

Brîndușoiu Ariana-Ioana

aerului asupra stării de Cojocaru Dina

Filipoi Victoria-Adriana
sănătate a populației Grupa 1,2
 Poluarea aerului e reprezentată de împrăștierea în aer de
substanțe periculoase, dăunătoare atât din surse naturale cât
și din surse artificiale. Sursele naturale se referă la fum de
la incendiile de vegetație, cenușă și gaze din erupții
vulcanice și gaze cum ar fi metanul care e emis din
descompunerea materiei organice în sol. Sursele artificiale
de poluare sunt reprezentate de emisiile autovehiculelor,
gazele naturale pentru încalzirea locuințelor, produsele
secundare ale producției de energie, centralele electrice pe
bază de cărbune, vapori emiși datorită producției chimice.
Efectele poluării aerului asupra sănătății
populației depind de la tipul de poluant și

lungimea de timp a expunerii unei persoane la

acest poluant cât și alți factori precum starea de
sănătate a unei persoane și riscurile acesteia, cât
și impactul cumulativ al poluanților sau a
factorilor de stres multiplu. Conform OMS
(Organizația Mondială a Sănătății), în fiecare
an pentru aproape șapte milioane de decese e
responsabilă poluarea aerului. Nouă din
zece oameni respiră în prezent aer care depășește
limitele OMS pentru poluanți .
 Poluarea aerului datorată autovehiculelor este
un amestec de gaze și particule, are cele
mai multe elemente: ozon la nivelul solului,
diferite forme de carbon, oxizi de azot, de sulf,
compuși organici volatili, aromatici policiclici,
hidrocarburi și particule fine. Ozonul este un
gaz atmosferic care la nivelul solului este
denumit smog și e creat atunci când diferiți
poluanți
reacționează chimic în prezența luminii solare.
Gazele nocive care includ dioxid de carbon,
oxizi de sulf, oxizi de azot sunt componente ale
emisiilor autovehiculelor și produse secundar
ale proceselor industriale.
 Poluarea aerului afectează majoritatea
sistemelor corpului; în cele ce urmează vom
aborda efectele poluării aerului asupra:
 sistemului respirator; 
sistemului cardiovascular;
sistemului nervos;
  sistemului reproductător.
 INFLUENȚA POLUĂRII AERULUI
ASUPRA SISTEMULUI RESPIRATOR

În cursul unui act respirator, omul în repaus trece prin plămâni o cantitate de 500 cm2
de aer, volum care creşte mult în cazul efectuării unui efort fizic, fiind direct proporţional cu
acest efort. În 24 ore în mediu omul respiră circa 15-25 m3 de aer. Luând comparativ cu
consumul de alimente şi apă, în timp de 24 ore, omul inhalează în medie 15 kg de aer în timp
ce consumul de apă nu depăşeşte de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezultă din
aceste date importanţa pentru sănătate a compoziţiei aerului atmosferic, la care se adaugă şi
faptul că bariera pulmonară reţine numai în mică măsură substanţele pătrunse până la nivelul
alveolei, odată cu aerul inspirat. Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea
atât prin compoziţia sa chimică, cât şi prin proprietăţile sale fizice (temperatură, umiditate,
curenţi de aer, radiaţii, presiune).
Manifestările patologice pot îmbrăca aspecte specifice
poluanţilor (intoxicaţii cronice, fenomene algerice,
efecte carcinogene, mutagene şi teratogene)sau pot fi
caracterizate prin apariţia unor îmbolnăviri cu etiologie
multiplă, în care poluanţii să reprezinte unul dintre
agenţii etiologici determinanţi sau agravanţi (boli
respiratorii, anemii etc.).

Poluanții pot fi:

 Iritanți (bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul

şi substanţele oxidante, clorul)

 Fibrozanţi (bioxidul de siliciu, azbestul, şi oxizii de

fier)

 Toxici asfixianţi (monoxidul de carbon)

 Alergenici (polen, fungi, insecteprecum şi a

prafului din casă)

 Cancerigeni (hidrocarburile policiclice aromatice

ca benzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc.)
 INFLUENȚA POLUĂRII
AERULUI ASUPRA
SISTEMULUI CARDIAC

Aproape 20% dintre decesele cauzate de boli

cardiovasculare au fost atribuite poluării aerului. În plus,
poluarea aerului a fost al patrulea cel mai înalt factor de
risc pentru mortalitate în cazul acestor boli (după tensiune
arterială sistolică crescută, fumat și
regim alimentar necorespunzator), cu mai multe decese
atribuibile decât colesterolul LDL ridicat, indicele de masă
corporală ridicat, inactivitatea fizică sau consumul de
alcool.
 Dovezile privind impactul asupra bolilor cardiovasculare sunt cele mai consistente
pentru PM, care sunt responsabile pentru marea majoritate a bolilor prin impactul
asupra bolii
cardiace ischemice și asupra accidentului vascular cerebral. Studiile în serii
cronologice
efectuate în sute de zone urbane la nivel global indică o asociere consistentă între
variabilitatea pe termen scurt a deceselor cauzate de PM și bolile cardiovasculare, în
timp ce
studiile pe grupuri mari din medii cu venituri ridicate și mai mici demonstrează
creșterea
incidenței bolilor cardiovasculare și a mortalității în asociere cu Niveluri PM. În
plus,
poluarea aerului cu PM a fost asociată cu progresia aterosclerozei.
 INFLUENȚA
POLUĂRII AERULUI ASUP
RA SISTEMULUI NERVOS

Efectele expunerii la aer poluat sunt evidente și la

nivelul sistemului nervos. Dr
Dawson afirmă faptul că deși majoritatea populației
crede că sistemul nervos, creierul, este o
zonă protejată, acesta este expus mediului prin
sistemul gastrointestinal, deci prin ce mâncăm,
și prin sistemul olfactiv, respirator, prin ce inhalăm
și ce mirosim.
Recent a început să fie asociată poluarea aerului cu probleme de
sistem nervos central cum ar fi: accidentele cerebrale, Boala
Alzheimer, Parkinson, demență cât și tulburări de neurodezvoltare.
S-a demonstrat că diverse componente ale poluării aerului, cum ar
fi particulele nanodimensionate, se pot transloca cu ușurință în
sistemul nervos central, unde pot activa răspunsurile imune
înnăscute. În plus, inflamația sistemică care decurge din
sistemul pulmonar sau cardiovascular poate afecta sănătatea SNC.
În ciuda studiilor intense privind efectele asupra sănătății ale
poluării aerului înconjurător, mecanismele moleculare care stau
la baza susceptibilității și bolii rămân în mare măsură
evazive. Leziunile celulelor neuronale cauzate de particulele
fine, în special la fetuși și sugari, pot provoca leziuni permanente
ale creierului sau pot duce la boli neurologice la vârstă adultă.
 INFLUENȚA POLUĂRII AERUL
UI ASUPRA SISTEMULUI
REPRODUCĂTOR

Un efect al poluării aerului ce nu trebuie omis este cel manifestat

asupra fertilității femeii și bărbatului, cât și asupra femeii însărcinate, a
fătului.

Un studiu făcut în Polonia, a adresat legătura dintre expunerea la

diferite concentrații de poluanți și parametrii seminali. În cadrul
studiului au participat 327 de bărbați care frecventau o clinică de
infertilitate din Lodz, Polonia pentru un diagnostic și care
aveau concentrații normale de spermatozoizi. Participanții au asigurat
probe de material seminal, iar nivelul calității aerului a fost obținut de
la baza de date AirBase. S-a observat o asociere semnificativă statistic
între anomaliile morfologice ale lichidului seminal și expunerea la
factorii poluanți examinați: PM10, PM2,5, SO2, NOX, CO).
 În concluzie, efectele poluării
asupra stării de sănătate a populației
reprezintă un
subiect cât se poate de actual ce nu
trebuie ignorat, deorecere afectează
cele mai importante
sisteme ale organismului uman, în
joc fiind sănătatea umană și
calitatea vieții în continuare.
Astfel trebuie luate măsuri serioase
de conștientizare și mai ales
combatere ale efectelor
poluării aerului.
 1.Sanda Vişan, Steliana Creţu, Cristina Alpopi - Mediul înconjurător – poluare şi protecţie,

Editura Economică, Bucuresti, 2001.

2. Zemp E, Elsasser S, Schindler C, et al. Long-term ambient air pollution and respiratory

symptoms in adults (SAPALDIA Study). Am J Respir Crit Care

BIBLIOGRAFIA Med 1999;159:1257–1266. https://doi.org/10.1164/ajrccm.159.4.9807052.

3. Stephanie DeFlorio-Barker, Sarah Zelasky, Kevin Park, Danelle T. Lobdell, Susan L.

Stone, Kristen M. Rappazzo, Are the adverse health effects of air pollution modified among

active children and adolescents, ttps://doi.org/10.1016/j.ypmed.2022.107306.

4. https://www.who.int/health-topics/air-pollution#tab=tab_1

5. Jurewicz J, Dziewirska E, Radwan M, Hanke W. Air pollution from natural and anthropic

sources and male fertility. Reprod Biol Endocrinol. 2018 Dec 23;16(1):109. doi:

10.1186/s12958-018-0430-2. PMID: 30579357; PMCID: PMC6304234.