Sănătatea umană și cea a ecosistemului sunt indisolubil legate.

Corpul nostru are nevoie de

aer curat, de apă și de hrană în fiecare zi pentru a funcționa. Oamenii și comunitățile prosperă
când petrec timp în natură, făcând mișcare, socializând și relaxându-se. În același timp, când
trăim, muncim, mergem la școală sau la joacă în medii poluate, suferă atât corpul, cât și
mintea. Protejarea naturii nu înseamnă protejarea planetei. Înseamnă asigurarea sănătății și a
unei stări de bine pentru noi înșine și pentru copiii noștri. Prevenirea poluării este o măsură de
sănătate publică.

Cele mai mari riscuri imediate pentru sănătate sunt poluarea atmosferică și zgomotul, în
special în orașe. Pe termen lung, schimbările climatice amenință însăși existența modului
nostru de viață. Aceasta înseamnă pierderea imediată de vieți omenești din cauza valurilor de
căldură, a incendiilor forestiere și a inundațiilor, precum și amenințări pe termen mai lung la
adresa producției de alimente din cauza schimbării tiparelor meteorologice. De asemenea,
asistăm la schimbări în distribuția bolilor infecțioase pe măsură ce insectele vectoare care
poartă aceste boli se deplasează spre nord odată cu încălzirea climei. Știm, de asemenea, că
anumite substanțe chimice sunt periculoase pentru sănătate.

Ce demersuri a întreprins până acum AEM în acest domeniu?

Depunem eforturi pentru a înțelege mai clar cum ne sunt influențate sănătatea și starea de bine
de mediul în care trăim. Adunăm dovezi cu privire la modul în care oamenii din toată Europa
sunt expuși la o serie de riscuri de mediu, printre care se numără poluarea atmosferică,
zgomotul, schimbările climatice și substanțele chimice. Raportul nostru recent Mediu sănătos,
vieți sănătoase: cum influențează mediul sănătatea și bunăstarea în Europa – Agenția
Europeană de Mediu reunește cele mai noi dovezi și evaluează impactul asupra sănătății.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în Europa, unul din opt decese este cauzat de
poluarea mediului. Aceste decese ar putea fi prevenite și evitate prin eforturi de îmbunătățire a
calității mediului.

De asemenea, examinăm distribuția riscurilor de mediu în societate și constatăm că persoanele

cele mai vulnerabile din societatea noastră sunt cele mai afectate de factorii de stres din
mediul înconjurător. Comunitățile defavorizate din punct de vedere social sunt expuse la o
povară mai mare a poluării. Oamenii mai săraci, copiii, vârstnicii și persoanele cu probleme
de sănătate sunt mai grav afectate decât altele de pericolele de mediu cu impact asupra
sănătății. Această distribuție inegală a riscurilor exacerbează inegalitățile în materie de
sănătate existente în Europa.

Există însă și un aspect pozitiv, anume acela că analizăm și beneficiile pe care le oferă natura.
Ca mențiune specială, marea majoritate a europenilor au acces la apă potabilă de foarte bună
calitate, iar apele de scăldat din Europa au o calitate excelentă și sunt prielnice pentru
exercițiu fizic și recreere.

În ce mod susține activitatea AEM Pactul verde european?

Demersurile AEM în domeniul „mediu și sănătate” aduc laolaltă dovezile disponibile cu

privire la modul în care sănătatea oamenilor din întreaga Europă este afectată de poluare, de
schimbările climatice și de degradarea ecosistemelor. Raportul nostru recent Mediul european
– situație și perspective 2020 (SOER 2020) descrie în ce fel actualul nostru mod de viață
determină degradarea mediului ca urmare a obiectelor pe care le producem și consumăm, a
consumului de energie, a alegerilor noastre în materie de mobilitate și a sistemului nostru
alimentar. Această bază de cunoștințe sprijină eforturile de a schimba dinamica respectivă
printr-o tranziție în cadrul Pactului verde european.

Alberto, de ce este calitatea aerului un factor atât de important pentru sănătatea

europenilor?

Poluarea atmosferică este considerată cel mai mare risc de mediu din Europa. Potrivit
ultimelor noastre estimări, expunerea la particule fine (poluantul cu efectele cele mai grave
asupra sănătății umane) a provocat peste 400 000 de decese care ar fi putut fi prevenite în
Europa în 2018. Aceste decese au fost cauzate în principal de boli cardiovasculare și
respiratorii și de cancer. Dar, în afară de aceste boli foarte grave, există tot mai multe dovezi
ale faptului că expunerea la poluarea atmosferică este asociată cu alte impacturi asupra
sănătății. Putem menționa ca exemple diabetul de tip 2 cu debut recent, inflamația sistemică
sau tulburări mentale, de exemplu boala Alzheimer și demența.

Poluarea atmosferică afectează și mediul, de exemplu reducând biodiversitatea în anumite

ecosisteme și afectând creșterea vegetației și a culturilor. De asemenea, are impact asupra
mediului construit, deteriorând de exemplu patrimoniul cultural.

În ce fel s-a îmbunătățit situația în ultimii ani? Ce probleme mai trebuie încă rezolvate?

Aplicarea politicilor și a măsurilor Uniunii Europene, a celor naționale și locale a dus la

reducerea emisiilor totale de poluanți atmosferici, iar scăderea expunerii populației a avut
drept rezultat reducerea efectelor negative asupra sănătății.

Emisiile diferă în funcție de poluant și de sectorul economic. De exemplu, agricultura și

utilizarea combustibililor pentru încălzirea locuințelor sunt două sectoare cu potențial foarte
mare de reduceri suplimentare ale emisiilor. O altă problemă care nu a dispărut, în pofida
reducerilor constante, este că încă suportăm o povară excesivă în ceea ce privește decesele
care ar putea fi prevenite. Un alt motiv de preocupare constă în influența din ce în ce mai
mare a schimbărilor climatice asupra producerii de poluanți precum ozonul, precum și în
nevoia de a căuta sinergii în politicile de combatere atât a poluării atmosferice, cât și a
schimbărilor climatice.

Eulalia, de ce poluarea fonică este adesea trecută cu vederea și ce face AEM în acest
domeniu?

Mulți oameni nu își dau seama că poluarea fonică este o problemă importantă. Ne afectează
sănătatea. Când ne gândim la zgomote care ne afectează sănătatea, ne imaginăm că mergem la
un concert sau stăm aproape de un utilaj zgomotos care ne deteriorează auzul. Oamenii nu își
dau seama însă că nivelurile constante de zgomot din trafic, de exemplu, pot provoca alte
efecte care nu au legătură cu deteriorarea auzului; sunt efecte grave precum cardiopatia
ischemică, hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul etc. Autoritățile recunosc că zgomotul
este o problemă, de aceea avem o directivă europeană privind zgomotul ambiental din 2002 și
un nou ghid publicat de OMS. Partea cea mai dificilă este să se ia măsuri și să existe
mijloacele financiare pentru a o face. Aceasta este o problemă grea deoarece, de exemplu,
orașele și zonele de la periferia lor sunt din ce în ce mai populate și cererea de mobilitate
crește.
Activitatea agenției în domeniul zgomotului se axează pe evaluarea impactului poluării fonice
la nivel european. Evaluăm impactul expunerii la zgomot asupra sănătății populației europene,
pe baza celor mai recente date de la nivel european.

Care sunt principalele constatări ale notei voastre de informare? Prin ce diferă de
raportul AEM lansat la începutul anului?

Raportul AEM privind Zgomotul ambiental în Europa a fost publicat în martie. Acum
publicăm o notă de informare care descrie riscurile pentru sănătate provocate de expunerea la
zgomotul ambiental în Europa. În notă se descriu indicatorii care vor fi utilizați ca bază pentru
elaborarea viitoarelor ținte legate de reducerea impactului zgomotului asupra sănătății. Ca
efecte specifice asupra sănătății, estimăm că, în Europa, expunerea cronică la zgomot
contribuie anual la 48 000 de noi cazuri de boli de inimă și la 12 000 de decese premature. În
plus, 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane de
oameni suferă cronic de tulburări de somn severe.

Cum credeți că va evolua activitatea în domeniile voastre în anii următori?

Ne așteptăm la o implicare crescută din partea AEM în aceste domenii. Sperăm ca Pactul
ecologic european să aducă o schimbare în Europa și să aibă drept rezultat o mai mare
conștientizare a problemelor de mediu, cum sunt poluarea atmosferică și cea fonică, care să
ducă și la elaborarea unor politici mai bune.

Pe lângă Pactul ecologic european, Organizația Mondială a Sănătății a publicat recent ghidul
privind zgomotul ambiental, urmând să publice un nou ghid privind calitatea aerului.
Preconizăm că publicarea lui va oferi o vizibilitate mai mare problemei poluării fonice și
atmosferice.