REFERAT

“EFECTELE CNSUMULUI DE TUTUN

ASUPRA SANATATII:
-AFECTAREA PLAMANILOR
-TIGARA ELECTRONICA
-TABAGISMUL SI INFECTIA COVID – 19”

CURSANT: STREZA RALUCA-MARIA

Efectele consumului de tutun asupra sanatatii

Efectele consumului de tutun asupra sănătății sunt semnificative, depinzând

de felul în care tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum și de
cantitățile utilizate.

Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt

mărirea riscului de cancer la plămâni și de boli cardio-vasculare. Organizația mondială a
sănătății a estimat în 2002 că în țările în curs de dezvoltare, 26% din decesele
bărbaților și 9% din decesele femeilor au la origine fumatul. În mod similar, în Statele
Unite, Centrul pentru prevenirea și controlul bolilor, descrie folosirea tutunului drept "cel
mai important factor de risc, ce poate fi prevenit, asupra sănătății locuitorilor țărilor în
curs de dezvoltare - o importantă sursă a morții premature de pe glob."

Riscuri primare

Fumatul este una din cauzele majore de imbolnavire si mortalitate in intreaga

lume, fiind stiut ca speranta de viata a unui fumator este cu 5 – 20 de ani mai mica, iar
aceasta depinde daca se imbolnaveste sau nu din cauza fumatului.

S-a estimat că fumătorii trăiesc cu 2,5 până la 10 ani mai puțin decât

nefumătorii. Aproape jumătate dintre bărbații care fumează vor muri din cauza unei boli
cauzată de fumat.

Riscul cel mai important al consumului de tutun îl prezintă asupra sistemului

cardiovascular, mai precis fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de
declanșare a infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator,
precum Bronhopneumonie Obstructivă Cronică (BPOC) și cancer, în special cancer la
plămâni sau cancer la laringe sau gură. Înainte de primul război mondial, cancerul la
plămâni era considerată o maladie foarte rară, cu care marea majoritate a doctorilor nu
ar fi ajuns să o întâlnească în întreaga lor carieră. Odată cu popularizarea fumatului de
tutun de după război, a apărut practic o epidemie de cancer la plămâni.

În prezent, dintre oamenii care au fumat la un moment dat orice formă de tutun,
aproape unul din zece se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Unul din șase oameni care
fumează tutun în mod curent, se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Pentru comparație,
pentru nefumători, doar unul din 75 oameni se va îmbolnăvi de cancer la plămâni.

Apariția impotenței este cu aproape 85 la sută mai mare la fumători decât la

nefumători, fiind o cauză majoră pentru problemele cu erecția. Fumatul cauzează
impotența pentru că duce la îngustarea arterelor sanguine.

Tabagismul

Tabagismul este o intoxicație cronică și acută cu substanțe toxice, existente în

frunzele de tutun, după un consum excesiv și de lungă durată prin fumat. Actiunea
nocivă a tutunului se exercită prin cele 4.000 de substanțe chimice existente în frunze,
dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compuși sunt cancerigeni. Principalii
compuși toxici din fumul de țigară sunt: nicotina, gudronul, monoxidul de carbon,
benzopirenul, diferiți alcaloizi, crezoli, piridine si elemente radioactive (cadmiu, poloniu).
Potrivit unui studiu publicat în revista American Journal of Respiratory and Critical Care
Medicine, fumatul dublează riscul de îmbolnăvire cu tuberculoză.

Tabagismul stă la originea unor boli foarte grave, îndeosebi cancere, boli

cardiovasculare și boli respiratorii cronice. Alte afecțiuni legate de consumul de tutun
sunt, în principal, ulcerul duodenal, ulcerul gastric, boala lui Crohn, osteoporoza și
herniile cauzate de tusea fumătorilor. Se apreciază că tabagismul este cauza a 2
milioane de morți pe an în țările industrializate, dintre care aproximativ jumătate din
decese survin înaintea vârstei de 65 ani. Practic, tabagismul este a doua cauză de
deces la nivel mondial. Numărul estimat al fumătorilor în lume se ridică la 1,22 miliarde
de fumători, din care 800 milioane în țările în curs de dezvoltare.

Tabagismul este un factor major de risc pentru 24 boli: cancer bucal (al limbii,
gingiilor sau al planșeului bucal), faringian sau laringian - riscul este de 6 ori mai mare
decat al populației nefumătoare; cancer pulmonar – fumatul este responsabil pentru
90% din cazurile de cancer pulmonar; cancer de vezică urinară – reziduurile
cancerigene sau toxice sunt în parte evacuate prin urină, crescând riscurile de cancer al
vezicii urinare; cancer al pancreasului; cancer renal; boli cardiovasculare
(arterioscleroza, degradarea mușchiului cardiac, accident vascular cerebral, anevrism
aortic) – riscul de deces prin boli coronariene este de 70% mai mare la populația
fumătoare; bronșită cronică și emfizem; disfuncții erectile – riscurile sunt de două ori
mai mari decât la nefumători; probleme prenatale și postnatale – avort spontan,
complicații ale sarcinii, deficit de creștere fetală, sindromul morții subite a sugarului,
susceptibilitate crescută la infecții, dificultăți de învatare; hipotensiune arterială;
hipercolesterolemie; bronhopneumopatie cronică obstructivă; pneumonie; gripă; guturai;
ulcer gastroduodenal; boli intestinale cronice (boala Crohn); carii dentare; afecțiuni ale
gingiilor; osteoporoză; tulburări ale somnului; cataractă; boli tiroidiene (boala Basedow-
Graves); cancer de col uterin; tulburări menstruale;probleme de fertilitate; avort
spontan; disfuncții erectile (impotență). [6] Încercarea de a întrerupe fumatul este dificilă,
ducând, de regulă, la sevraj tabacic.

Pentru a contribui la stăvilirea acestui adevărat flagel, în anul 1987, Organizația

Mondială a Sănătății a declarat data 31 mai ca Ziua mondială fără tutun, care se
serbează anual în toată lumea.

Boli cauzate sau agravate de fumatul activ sau pasiv

Tabagismul este un factor major de risc pentru 24 boli:

» cancer bucal  (al limbii, gingiilor sau al planseului bucal), faringian sau laringian
- riscul este de 6 ori mai mare decat al populatiei nefumatoare
» cancer pulmonar – fumatul este responsabil pentru 90% din cazurile de cancer
pulmonar
» cancer de vezica urinara – reziduurile cancerigene sau toxice sunt in parte
evacuate prin urina, crescand riscurile de cancer al vezicii urinare
» cancer al pancreasului
» cancer renal
» boli cardiovasculare (arterioscleroza, degradarea muschiului cardiac, accident
vascular cerebral, anevrism aortic) – riscul de deces prin boli coronariene este de
70% mai mare la populatia fumatoare
» bronsita cronica si emfizem
» disfunctii erectile – riscurile sunt de doua ori mai mari decat la nefumatori
probleme prenatale si postnatale – avort spontan, complicatii ale sarcinii, deficit
de crestere fetala, sindromul mortii subite a sugarului, susceptibilitate crescuta la
infectii, dificultati de invatare, etc.
» hipotensiune arteriala
 » hipercolesterolemie
» bronhopneumopatie cronica obstructiva
» pneumonie
» gripa
» guturai
» ulcer gastroduodenal
» boli intestinale cronice (boala Crohn)
» carii dentare
» afectiuni ale gingiilor
» osteoporoza
» tulburari ale somnului
» cataracta
» boli tiroidiene (boala Basedow-Graves)

La femei, creste riscul de:

» cancer de col uterin
» tulburari menstruale
» probleme de fertilitate
» avort spontan

La barbati, exista un risc crescut de:

» disfunctii erectile (impotenta)
» probleme de fertilitate

Exista studii conform carora consumul de tutun poate fi legat de cancerul de

intestin gros si cel de leucemie.
Fumatul poate determina si probleme ale sanatatii buco-dentare, printre
care retractia gingivala, decolorarea dintilor si gingiilor.
Pe langa aceste boli, fumatul este responsabil pentru aparitia ridurilor, dand pielii
un aspect de imbatranire prematura. Tabagismul reduce simtul gustativ si olfactiv.

La scurt timp dupa renuntarea la fumat, riscurile prezentate mai sus diminueaza
in mod considerabil. De exemplu, riscul de infarct miocardic este redus cu 50% la
un an de sevraj. La 5 ani de abstinenta tabagica, riscul este aproape echivalent
cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodata. In schimb, atingerea
plamanilor este ireversibila, desi dificultatile respiratorii si tusea dispar odata cu
renuntarea la fumat.

Modificările produse de fumat în plămâni

Fumatul face în continuare ravagii şi rămâne una dintre cele mai grave probleme
de sănătate publică globală ce a afectat vreodată omenirea. Conform Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, peste un miliard de persoane fumează, iar jumătate din cei care o
fac vor muri din cauza acestui obicei. Fumatul afectează adulţi şi copii deopotrivă,
distrugând iremediabil plămânii.

  Iritaţia şi inflamaţia căilor aeriene apar imediat după inhalarea substanţelor toxice
din fumul de ţigară, cum ar fi: nicotină, gudron, monoxid de carbon, amoniac şi multe
altele. Distrucţiile vor fi cu atât mai accentuate cu cât inhalarea noxelor este mai lungă.
Modificările ADN-ului celular, cele care duc la apariţia cancerului pulmonar, sunt
cumulative: după 4 ani de fumat, riscul de cancer e de 4 ori mai mare decât după 1 an
de fumat; după 5 ani, riscul de cancer creşte de 5 ori faţă de 1 an de fumat, etc.

Cu cât perioada de fumat este mai lungă, cu atât progresează şi distrucţia

membranelor alveolare, dar şi inflamaţia din căile aeriene. Pereţii căilor aeriene devin
mai groşi din cauza inflamaţiei şi astfel, lumenul bronşic se îngustează, iar aerul
pătrunde mai greu în interior, apărând dificultăţile în respiraţie.

În timp, se produce o remodelare bronşică şi se schimbă arhitectura tractului respirator,

în mod ireversibil. Această modificare nu poate fi corectată prin tratamentele
medicamentoase existente. Modificările ADN-ului celular, răspunzătoare de apariţia
cancerului pulmonar, se cumulează în timp, iar efectele nocive ale fumatului asupra
întregului organism sunt în creştere. Apar afecţiuni dermatologice, cardio-vasculare, etc.
Scade imunitatea la nivel respirator şi apar mai multe infecţii.
Fumatul produce daune în întregul organism. Severitatea afectării organismului
este individuală, dar mai multe ţigări fumate înseamnă mai multe distrucţii în organism.
Riscul îmbolnăvirilor este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate pe zi, dar şi cu
numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la
cei care fumează 20 ţigări pe zi comparativ cu cei care fumează o ţigară pe zi.
  Odată instalate, modificările produse de fumat asupra ţesutului pulmonar sunt
ireversibile. Muşchiul inimii şi vasele de sânge îşi revin la un an dupp oprirea fumatului,
dar plămânii nu îşi revin niciodată. Riscul de a face cancer pulmonar după oprirea
completă a fumatului se reduce treptat în următorii 15 ani, dar rămâne mereu mai
crescut decât la nefumători. Fumatul produce emfizem pulmonar, care înseamnă
distrugerea treptată a pereţilor alveolelor pulmonare, cu ruperea membranelor
alveolare. E important să nu fumăm, pentru a nu ne distruge ireversibil plămânii.
Fumătorii trebuie motivaţi să se oprească, altfel distrucţia pulmonară va continua şi se
va extinde.
Prin fumatul pasiv sunt inhalate substanţele toxice din fumul de ţigară. În
momentul inhalării din ţigară, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămânii fumatorului
activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior şi este inhalat de nefumători, în mod
egal cu cei care fumează.

Aceasta presupune anumite riscuri, cum ar fi: risc crescut de accident cardio-vascular
(de ex. infarct miocardic acut ), risc cu peste 25% mai mare la fumătorii pasivi decât la
cei neexpuşi fumului de ţigară; acesta apare ca urmare a depunerii plăcilor de aterom
pe vasele de sânge (artere coronare), ceea ce duce la îngustarea lor; risc de apariţie a
cancerului pulmonar, cu 30% mai mare în cazul fumătorilor pasivi faţă de nefumători. În
plus, la pacienţii astmatici, se poate declanşa o criză de astm bronşic, după o expunere
la fumul de ţigară de ordinul minutelor, prin inflamaţia produsă la nivelul căilor aeriene.
Bebeluşii care sunt expuşi la fumat în viaţa intrauterină se pot naşte prematur şi
pot avea o greutate mai mică la naştere, de regulă, sub 2500 grame. Copiii care
inhalează fum de ţigară în mod repetat se îmbolnăvesc mai des. Ei fac boli precum
bronşită, astm bronşic, pneumonie, otită medie, afecţiuni dermatologice, dar prezintă şi
întârzieri în dezvoltarea creierului. Copiii urmează de obicei exemplul părinţilor: dacă
părinţii sunt fumători, copiii înşişi se vor apuca de fumat mai uşor. În general, expunerea
copiilor la fumul de ţigară înseamnă tot fumat pasiv, cu toate consecinţele expuse
anterior, consecinţe ce vor fi vizibile după ani de zile.
Apariţia cancerului pulmonar depinde de mai mulţi factori, dintre care fumatul are
rolul primordial. Este posibil să apară cancer pulmonar fără să existe fumat activ şi/sau
pasiv, dar 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adică apar la fumători.

Subsţantele toxice din fumul de ţigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular,
având efecte mutagene, care determină apariţia cancerului pulmonar. În fumul de
ţigară, există substanţe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină
transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de ţigară conţine peste
4000 de compuşi chimici, dintre care 50 de compuşi sunt dovediţi a fi cancerigeni.
Totodată, riscurile sunt mai mari în cazul consumării ţigărilor fără filtru decât al celor cu
filtru.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a arătat că fumatul ucide 50% dintre fumători.
Fumătorii care nu fac cancer sunt protejaţi de anumite gene, terenul lor genetic este
determinant. Există şi posibilitatea ca unii fumători să decedeze din cauza altor boli
produse de fumat şi astfel, să nu aiba timp să dezvolte un cancer pulmonar.
  Cancerul pulmonar a devenit una din principalele cauze mondiale de deces.
Cancerul pulmonar este o tumoră de extremă gravitate, în care simptomele apar tardiv,
evoluând asimptomatic, adica "mut", în majoritatea cazurilor. Mai puţin de o treime din
cazuri sunt, la momentul diagnosticului, într-o etapă terapeutica utilă, în general,
supravieţuirea fiind de 6-18 luni şi doar aproximativ 20% din pacienţi trăiesc mai mult de
1an.

În momentul diagnosticului, 55% dintre pacienţi au metastaze, circa 30% au boala

extinsă loco-regional şi doar 15% au stadiu de boală localizat/limitat. În ce priveşte
supravieţuirea la 5 ani, pentru pacienţii cu stadii localizate ale bolii aceasta este de
48%, coborând la 18% pentru cei cu boala extinsă loco-regional şi fiind practic nulă
pentru cei cu metastaze. Pacienţii cu rata crescută de supravieţuire sunt cei
diagnosticaţi în stadii precoce, operabile, fapt ce arată necesitatea diagnosticului în
astfel de stadii, înainte de instalarea simptomelor.

TIGARA ELECTRONICA
Ţigara electronică poate fi de 15 ori mai toxică decât ţigările clasiceVaporii care conţin nicotină produşi
de ţigările electronice pot duce la formarea formaldehidei, o substanţă cancerigenă care face ca
aceste dispozitive să fie de cinci până la cincisprezece ori mai toxice decât ţigările clasice, potrivit
unui studiu american publicat miercuri, transmite AFP.

"Am constatat că în timpul procesului de vaporizare care are loc în ţigările electronice se poate
forma formaldehidă", au scris cercetătorii de la Portland State University, din Oregon, nord-estul
Statelor Unite ale Americii, într-un articol publicat în cea mai recentă ediţie a revistei New England
Journal of Medicine (NEJM).

Ţigara electronică poate fi de 15 ori mai toxică decât ţigările clasice

Vaporii care conţin nicotină produşi de ţigările electronice pot duce la formarea
formaldehidei, o substanţă cancerigenă care face ca aceste dispozitive să fie de cinci
până la cincisprezece ori mai toxice decât ţigările clasice, potrivit unui studiu american
publicat miercuri, transmite AFP."Am constatat că în timpul procesului de vaporizare care
are loc în ţigările electronice se poate forma formaldehidă", au scris cercetătorii de la
Portland State University, din Oregon, nord-estul Statelor Unite ale Americii, într-un
articol publicat în cea mai recentă ediţie a revistei New England Journal of Medicine
(NEJM).

Oamenii de ştiinţă au folosit o maşină de "inhalare" a vaporilor produşi de ţigările electronice, la

voltaje scăzute şi ridicate, pentru a afla cum se formează formaldehida, un agent cancerigen
cunoscut, din substanţele chimice de aromatizare, propilenglicol şi glicerină.Savanţii nu au
descoperit formaldehidă atunci când ţigara electronică, funcţionând la un voltaj scăzut (3,3
volţi), încălzea în mod normal lichidul care se găseşte în rezervorul ei. Aceste dispozitive
folosesc o rezistenţă electrică, alimentată de o baterie, pentru a produce căldura necesară.Dar
atunci când lichidul era încălzit mult mai mult (rezistenţa folosind o tensiune electrică de 5
volţi), nivelul de formaldehidă care se forma era mult mai ridicat decât cel care apare în cazul
ţigărilor obişnuite.Astfel, un utilizator de ţigări electronice care inhalează zilnic echivalentul a
trei mililitri din acest lichid încălzit la maximum absoarbe aproximativ 14 miligrame de
formaldehidă.Comparativ, o persoană care fumează un pachet de ţigări pe zi absoarbe circa trei
miligrame din acest agent cancerigen.Pe termen lung, inhalarea zilnică a 14 miligrame (+ sau -
circa trei miligrame) din această substanţă nocivă poate multiplica de 5 până la 15 ori riscul de
cancer, potrivit studiilor precedente. Peter Hajek, directorul secţiei care se ocupă de tabagism
din cadrul Facultăţii de medicină şi stomatologie din Londra, consideră că acest studiu nu
reflectă realitatea. "Atunci când utilizatorii de ţigări electronice supraîncălzesc lichidul, acesta
capătă un gust acru, neplăcut, ceea ce utilizatorii evită să facă", a explicat Hajek într-un
comunicat. Expertul, care nu a participat la acest studiu, spune, totodată, că, deşi vaporii ţigărilor
electronice nu sunt sunt la fel de siguri ca aerul curat de munte, sunt totuşi mai puţin nocivi
decât ţigările clasice.

O substanță aromată care duce la boli pulmonare serioase poate fi găsită în și

mai multe lichide pentru țigară electronică decât se credea inițial
 Cei care fumează țigări electronice au și mai multe lucruri pentru care să-și facă
griji. O substanță aromată care duce la boli pulmonare serioase poate fi găsită în și mai
multe lichide pentru țigară electronică decât se credea inițial, conform unei noi cercetări
de la Harvard.

Diacetilul e o substanță folosită de regulă în a da arome mâncării, pe care o face

mai cremoasă și mai plăcută. Dacă mănânci ceva ce conține diacetil, nu pățești
nimic, dar sunt riscuri serioase legate de inhalarea substanței, cel puțin într-o fabrică,
încă nu știm sigur care sunt efectele sub formă de vapori. Diacetilul se găsește de
regulă în aromele lichide pentru țigara electronică, mai ales în cele precum caramelul
sau vanilia, după cum o fac și „surorile ei" acetil propionil și acetoin, care sunt destul de
similare cu diacetilul și sunt folosite adesea ca înlocuitori. Un studiu publicat anul trecut,
care a testat lichidele dulci pentru țigara electronică, a găsit că 74% conțineau diacetil,
acetil propionil sau ambele. Acum, un studiu de la Harvard, publicat marți,
în Environmental Health Perspectives, arată că substanța e destul de întâlnită în arome
mai puțin evidente, cum ar fi cea de pepene, mentol și chiar și în cele cu aromă de
tutun.

„Mulți oameni cred că sunt folosite lichidele cu aromă de unt", a zis Joseph Allen,
un cercetător în sănătatea mediului și autorul studiului, de la Harvard. „Dar, dacă te uiți
unde sunt folosite diacetilul și alți compuși din arome, dai de o listă de esențe la care nu
te-ai aștepta." Allen și colegii lui au testat vaporii din 51 de arome unice din lichide
folosite în țigările electronice pentru a găsi prezența diacetilului, acetil propionilului și
acetoinei. Au descoperit cel puțin una dintre cele trei substanțe din 92% dintre arome,
unele cu un nivel la fel de mare ca 239 micrograme pe țigară.

Lichidele pentru țigările electronice vin în peste șapte mii de arome, așa că

cercetătorii le-au ales pe cele care au crezut că sunt mai atractive pentru tineri și
adolescenți - aromă de brioșă, ananas și ceva numit „sânge de extraterestru", de
exemplu - pentru a sublinia posibilul risc la care se supun consumatorii tineri. Știrile
astea probabil că vor duce la îngrijorare în rândul comunității de fumători de țigări
electronice, care a tot discutat despre riscurile diacetilului în ultimii șapte ani. Trei
fumători au dat în judecată de curând un producător de țigări electronice important,
pentru că i-au mințit pe consumatori în legătură cu nivelul de diacetil și acetil propionil
din produsele sale. Problemă e că, din cauza faptului că țigările electronice
sunt momentan nereglementate, e aproape imposibil pentru consumatori să găsească
informații clare despre ce se află în lichidul pe care-l folosesc, a zis Allen. Combinat cu
lipsa de studii științifice despre efectele fumatului electronic, înseamnă că oamenii care
fac asta merg pe un teren minat, iar sănătatea lor e la mijloc. „Consumatorul nu are
informația ca să ia decizii sigure", a zis Allen la telefon. „Industria de arome își
atenționează muncitorii care lucrează cu substanțele astea și le pot inhala, dar nu
vedem vreo astfel de atenționare și la utilizatorii de țigări electronice." Unii fumători
încearcă să evite substanțele astea cu arome de desert și să caute lichidele care sunt
etichetate ca fiind fără diacetil, dar noua cercetare arată erori în strategia asta. Nu doar
că diacetilul nu e limitat doar la aromele de desert, dar există și într-o gamă variată,
ceea ce demonstrează că e cam greu să-ți dai seama dacă vreo aromă chiar nu conține
diacetil. Indiferent că alegi „Crunch Berry" sau „Peace Pipe", până nu există informații
noi, nicio aromă nu e sigură.
 FUMATUL IN CONTEXTUL COVID – 19

Un medic avertizeaza fumatorii: “Fumatul este cea mai interesantă cale de

transmitere. Fără să vrei atingi cu buzele degetele cu care scoţi ţigara din pachet. Dacă
o mai şi oferi, ca între fumători, riscul este imens”

O persoană se poate infecta fie atunci când este în contact cu cineva bolnav de
Covid-19, fie când atinge o suprafaţă care nu a fost dezinfecată şi duce mâna la faţă. Şi
pentru că virusul poate rezista mai multe zile, mâinile trebuie spălate de fiecare dată
când atingi un obiect sau o suprafaţă care nu au fost dezinfectate.

Fumătorii sunt considerați un grup de risc pentru infecțiile cu noul coronavirus.

Potrivit unui studiu publicat în Chinese Medical Journal, evoluția bolii la pacienții
dependenți de tutun este de obicei mai dificilă și de mai lungă durată, ba chiar adesea
mortală, în comparație cu parcursul aceleiași boli la pacienții nefumători. 
Cercetătorii francezi conduși de neurobiologul Jean-Pierre Changeaux de la
Institutul Pasteur suspectează însă că plasturii cu nicotină ar putea ajuta la prevenirea
infecțiilor cu periculosul virus. Experții au publicat o atare ipoteză pe platforma științifică
Qeios. 
Echipa lui Changeaux a explicat că, potrivit propriilor date, ce contrazic studiul
chinez, există doar un număr mic de fumători în rândul pacienților infectați cu Covid19. 
Principalele rezultate ale studiului: din 500 de pacienți cu Covid19, 350 au fost spitalizați
și 150 au dezvoltat doar o formă ușoară a bolii. Doar cinci la sută dintre pacienți erau
fumători, a declarat pentru agenția AFP coordonatorul studiului, profesorul de medicină
internă, Zahir Amoura. 
Asta înseamnă cu 80 la sută mai puțini fumători în rândul pacienților Covid decât
în populația generală de aceeași vârstă și de același sex. 
Un rezultat similar a relevat și un studiu realizat anterior de cercetătorii conduși de
Giuseppe Lippi din Verona și ale cărui rezultate au fost publicate în European Journal of
Internal Medicine. De asemenea, italienii au ajuns la concluzia că fumătorii nu
contractează Covid19 mai des decât alte categorii de oameni. 
Studiul francez presupune că nicotina poate proteja împotriva coronavirusului. Autorii lui
se pleacă de la ipoteza "că nicotina aderă la receptorii celulari [ACE2] care sunt folosiți
de coronavirus și împiedică astfel aderarea virusului", explică Changeux, care deține o
catedră și la Collège de France.
 Concluzia cercetătorilor este că virusul nu poate pătrunde în celulă și nu se
poate răspândi prin organism. La spitalul La Pitié Salpêtrière din Paris, acest lucru este
acum examinat în detaliu.
Ce rol joacă până la urmă receptorii ACE2?
Cu toate acestea, nu există un acord între specialiști că receptorii ACE2 au un efect de
blocare. Pe 18 martie, neurologii James L. Olds și Nadine Kabbani din Fairfax, Virginia
au publicat un studiu în The FEBS Journal, care subliniază că nicotina tinde mai
degrabă să stimuleze receptorii celulari.
Prin urmare, ei suspectează că virușii au șanse și mai bune de a pătrunde în celule.
Acest lucru ar putea explica parcursul deosebit de dificil al bolii la pacienții fumători.
Fumatul nu este o soluție : Doar cercetările suplimentare vor putea arăta dacă
dreptatea este de partea cercetătorilor francezi sau a colegilor acestora din SUA. Pe de
altă parte, practic toți medicii sunt de acord că fumatul prezintă un risc suplimentar
în cazul infecției cu noul coronavirus. 
Ei sfătuiesc oamenii să renunțe la fumat cât mai curând posibil, amintind că
virusul afectează în primul rând plămânii, care sunt deja deteriorați la fumători.
Dincolo de consumul de nicotină pură - de exemplu prin utilizarea de plasturi de
nicotină, cum ar fi cei folosiți la persoanele care doresc să renunțe la fumat - fumatul
introduce în organismul uman o mulțime de substanțe nocive, inclusiv cancerigene. 
Sunt necesare încă numeroase examene și teste cu plasturi de nicotină în doze diferite.
Dacă studiul francez se dovedește a fi corect, nicotina ar putea chiar proteja de infecție
persoanele care au intrat în contact cu pacienți bolnavi de coronavirus și care prezintă
un risc mai mare de infecție.
Totuși, consumul de nicotină nu este în niciun caz sigur, deoarece nicotina este o
toxină. Când fumează o țigară, fumătorul ingerează aproximativ unu-trei miligrame de
nicotină. 
Mai mult rău decât bine?
Anterior, oamenii de știință au presupus că nicotina ar putea avea și efecte pozitive
asupra organismului. De pildă, ei au examinat efectele unor substanțe asemănătoare
nicotinei în tratarea bolilor Parkinson și Alzheimer. 
Pentru persoanele cu boli grave, cum ar fi demența, comparația a fost în favoarea
nicotinei. Cu toate acestea, rezultatele de până acum ale studiului nu înseamnă că
toată lumea ar trebui să își aprindă grabnic o țigară și să fumeze cât mai des.